Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Braila
Lucrare de diploma
Coordonator: Absolvent:
Chivu Anca Serea Mihaela
-Promotia 2022-
Colegiul National “Ana Aslan”. Braila
INGRIJIREA PACIENTILOR CU
ASTM BRONSIC
Coordonator: Absolvent:
-Promotia 2019-
CUPRINS
Capitolul I. INGRIJIREA PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC
I.1. DEFINITIE………………………………………………………................2
I.2 .ETIOLOGIE…………………………………..……………………….…...3
I.4 .SIMPTOMATOLOGIE…………………………………………………...10
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………
CAPITOLUL I
1.1. DEFINITIE :
Astmul bronsic este o boala episodica in care exarcerbarile acute se intercaleaza cu perioade
lipsite de simptome .Tipic pentru astmul bronsic este faptul ca atacurile sunt de scurta durata
(minute pana la cateva ore ) iar din punct de vedere clinic bolnavul pare ca isi revine complet
dupa atac .Astmul ca si bronsita determina frecvent modificari enfizematoase .
Astmul se poate infecta ,imbracand aspectul de bronsita asmatica .aceasta din urma este
precedata ,intodeauna de crize astmatice ,in timp ce in bronsita asmatiforma ,dispneea
paroxistica apare dupa o perioada de evolutie. Deși astmul este o afecțiune pulmonară
obstructivă cronică, nu se consideră că face parte din bolile pulmonare obstructive
cronice deoarece acest termen se referă în mod specific la combinații de boli ireversibile,
precum bronșectazia, bronșita cronică și emfizemul. Spre deosebire de aceste boli, obstrucția
căilor respiratorii în cazul astmului este, de obicei, reversibilă; totuși, dacă rămâne netratată,
inflamația cronică cauzată de astm poate duce la obstrucția ireversibilă a plămânilor datorată
remodelării căilor respiratorii. Spre deosebire de emfizem astmul afecteaza bronhiile si nu
alveolele.
1 .2. ETIOLOGIE
Astmul bronsic nu este o boala ,ci un sindrom care dureaza toata viata (bolnavul se naste si
moare asmatic ) cu evolutie indelungata ,discontinua ,capricioasa . Principalii factori etiologici ai
astmului bronsic sunt : alergia ,infectia si iritatia cailor respiratorii...Factorii care intra in discutie
in dezvoltarea astmului bronsic sunt dati de :varsta ,sex, genetica,mediul ambiant .
In toate tipurile de astm insa criza apare mai ales noaptea cand domina tonusul vagal
(bronhoconstrictor)
Factori nealergici (astmul intrisec ) rolul cel mai important il au factorii infectiosi (bronsite
cronice , sinuzite date de microbi,sterptococ,stafilococ ,virusurile etc). La inceput criza
paroxistica este data numai de alergene. Cu timpul pot interveni si stimuli emotionali climaterici,
reflecsi.
Trebuie identificati in mod individual la toti bolnavii astmatici intrucat sunt diferiti de la
pacient la pacient .Urmatorii factori pot determina aparitia crizelor de astm :
Factorii psihici : asa cum rezulta din unele observatii clinice, influenta unor emotii puternice pot
duce la declansarea crizelor de astm . Stresul psihic are un rol modulator al pragului de
excibilitate bronsica .
Efortul – la numerosi astmatici ,in particular copii si adolescenti ,un exercitiu fizic de intensitate
variabila poate produce un bronhospasm ,cunoscut sub numele de astm indus prin efort (AIE).
Boala de reflux esofagian este un factor pentru declansarea crizelor de astm. Acizii din stomac
pot irita esofagul ,si ,ocazional pot ajunge la nivelul mucoaselor respiratorii ,ceea ce duce la o
criza acuta de astm.
Factorii iritanti –tabagismul(inhalarea de fum de tigare de catre nefumator in incaperi care s-a
fumat poate provoca o criza de astm la un asmatic ) si alcolismul .
Aparatul respirator este alcatuit din cai respiratorii si cei doi plamani.
Caile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul patrunde in plamani
diferentiindu-se :
-unul superior,olfactiv.
Traheea este un organ fibrocartilaginos ce continua laringele .Partea inferioara a traheei ajunge in
mediastin si se bifurca in cele doua bronhii.
Plamanii alcatuiesc organele respiratorii propriu zise in care au loc schimbul de gaze dintre
organism si mediul ambiant.Sunt asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a
mediastinului .Functia principala a plamanului consta in asigurarea organismului cu oxigen
necesar metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon.
Structura pamanilor
Plamanii sunt constituiti dintr-o membrana externa seroasa numita pleura pulmonara. Aceasta
este subtire si transparenta avand rolul de a inveli plamanul pana la radacina lui. In alcatuirea lor
mai intra si tesutul areolar subseros ,care este bogat in fibre elastice ajungand intre lobi ,si
parenchimul ,care este alcatuit din doi lobuli secundari total diferiti.
Fiecare lob secundar este constituit din lobuli primari care la randul lor sunt constituiti din canal
alveolar si vase de sange.
Vasele sangvine si nervii
Artera pulmonara are rolul de a transporta sangele neoxigenat pana la plamani. Ramurile
arterei pulmonare se afla in fata bronhiei, vena aflandu-se dedesubt.
Venele pulmonare se afla in capilarele pulmonare, unindu-se ulterior spre a strabate parenchimul
pulmonar. In cele din urma, venele pulmonare se varsa in atriul drept al inimii, sangele cu oxigen
ajungand in tot organismul uman prin intermediul aortei.
In ceea ce priveste arterele bronhice, acestea au rolul de a transporta sange in vederea nutritiei
plamanului, ulterior fiind distribuite glandelor bronsice.
Fibrele nervoase din plexuri furnizeaza fibrele aferente muschiului bronsic si fibrele aferente
membranei mucoasei bronsice.
Respiratia este un fenomen vital. Respiratia este o functie care asigura eliminarea dioxidului
de carbon si aportul de oxigen catre celulele organismului.Aceasta functie cuprinde trei timpi :
-tipul pulmonar
-timpul sanguin
-timpul tisular
-timpul pulmonar realizeaza primul moment al schimburilor gazoase .La nivelul membranei
alveolo-capilare ,oxigenul trece din aerul alveolar in sange,iar dioxidul de carbon in sens invers.
-timpul sanguin realizeaza transportul gazelor intre plaman –organ de aport si eliminare si
-timpul tisular reprezinta al treilea moment al schimburilor gazoase –respiratia interna .La
nivelul tesuturilor ,oxigenul patrunde in celule ,iar dioxidul de carbon produsul rezidual al
catabolismului este eliminat.Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese :
-ventilatie
-difuziunea
-circulatia
In timpul inspiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer bogat in oxigen si aproape lipsit de
dioxid de carbon , in expiratie se elimina aerul pulmonar ,sarac in oxigen si bogat in dioxid de
carbon .Inspiratia patrunderea aerului in plamani unde are loc marirea cavitatii toracice datorita
interventiei muschilor respiratori .Presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul
intra in plamani .Incetarea contractiei muschilor respiratori face ca diametrele cutiei toracice sa
revina la dimensiunile anterioare si aerul sa paraseasca plamanii.Deci ,expiratia este un proces
pasiv. Principalele tulburari care apar in urma afectiunolor respiratorii sunt :
-dispneea
-durerea toracica
- hemoptizia
Alte simptome asociate care pot aparea sunt :febra ,cefalee ,transpiratii,agitatie ,anorexie.
Bolnavul cu afectiuni pulmonare simte o necesitate de a respira,iar pe de alta parte ca efortul
respirator pe care il face este insuficient.Se stie ca in stare normala miscarile respiratorii au o
frecventa constanta,o amplitudine regulata si un ritm regulat,in timp ce in stari patologice aceste
caracteristici se modifica si apare dispneea..Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc:
Dispneea paroxistica ( astmul bronsic si in insuficienta ventricului stang ),in astmul cardiac si
edemul pulmonar acut . Alte tulburari aparute pot fi :
- sughitul
- apnee
-bradipnee
Respiratia de tip Cheyne –Stokes este o respiratie periodica caracterizata prin alternante de
polipnee si apnee. Perioada de apnee dureaza 10 pana la 20 de secunde ,dupa care ciclul se reia .
Respiratia de tip Biot se caracterizeaza prin cicluri de respiratii intrerupte de perioade de apnee
de (5 pana la 20 de secunde) .Este o respiratie agonica.
Factorii alergici -pneumoalergenele praf, acarieni si gandacii de bucatarie, fum, polen, par de
animale , alergeni alimentari , alergeni microbieni provoaca astmul si bronsita astmatiforma.
Factorii sociali- locuinte insalubre cu mucegai, umezeala, nivelul de cultura si educatie sanitara a
populatiei ; gradul mare de populatie in unele intreprinderi precum si poluarea mediului
inconjurator.
adult 16-18r /min .
varstnic 15-25r /min.
Modificările patologice sunt aceleaşi la toate formele de astm: atopic, non-atopic, indus de
aspirină, la copil sau la adult.
Fiziopatologie
Astmul este rezultatul inflamației cronice a căilor respiratorii, care duce la o contractilitate
crescută a mușchilor netezi înconjurători. Acest lucru, împreună cu alți factori, duce la accese de
îngustare a căilor respiratorii și la simptomele clasice de respirație șuierătoare. De obicei,
îngustarea este reversibilă, cu sau fără tratament. Ocazional, căile respiratorii se schimbă.
Schimbările tipice din căile respiratorii includ creșterea numărului de eozinofile și îngroșarea
laminei reticularis.
În mod cronic, mușchiul neted al căilor respiratorii poate crește în dimensiune odată cu creșterea
numărului de glande mucoase.Alte tipuri de celule cuprind: limfocite T, macrofage și neutrofile.
De asemenea, pot fi implicate și alte elemente ale sistemului imunitar, printre care:
-citokine,
- chemokine,
-histamine
leucotriene.
Plămânii unui bolnav aflat în criză de astm bronşic sunt hiperinflaţi, modificare tradusă la
explorarea funcţiei pulmonare prin creşterea nu numai a volumului rezidual (VR) şi a capacităţii
reziduale funcţionale (CRF), dar şi a capacităţii pulmonare totale (CPT) .. Hipoxia este prezentă
de regulă în cursul crizelor, dar insuficienţa respiratorie este observată numai la 10- 15% dintre
bolnavi . Cei mai mulţi astmatici au hipocapnie cu alcaloză respiratorie . La bolnavii cu forme
severe de astm bronşic se evidenţiază electrocardiografic semne de hipertensiune pulmonară şi
de hipertrofie ventriculară dreaptă .
Obstructia unei bronhiole cu exsudat mucoid, celula caliciformă metaplazie, și
îngroșarea membranei bazaleepiteliale
1 .4 SIMPTOMATOLOGIE
La inceput crizele sunt tipice cu inceput si sfarsit brusc cu intervale libere mai tarziu ,in
intervalele dintre crize apar semnele bronsitei cronice si ale emfizemului ,cu dispnee mai mult
sau mai putin evidenta .Simptome nocturne cu aparitie de obicei in camera de dormit nu trebuie
puse insa obligatoriu in legatura cu alergenii din incaperea respectiva deoarece si la asmaticii
nealergici pot aparea( wheezing ,dispnee,tuse) in primele ore ale diminetii .
- dispnee si neliniste
-prurit , hipersecretie
-bolnavul este gasit in pozitia sezand cu capul inclinat pe spate si sprijinit in maini (ortopnee)
-anxietate
-faciesul exprima spaima si sete de aer
-nari dilatate
-gura deschisa
-jugulare turgescente
Tusea asociata cu accesul poate fi singura manifestare clinica a astmului ,sau poate provoca
ea insasi un acces .Ea poate fi umeda sau uscata cu o sputa mucoasa ,lipicioasa, cu eliminare
dificila .Sputa devine mucopurulenta in prezenta unor infectii traheobronsice primare sau
secundare.
-criza dureaza intr 15 min si 3 ore se termina bruscu cu eliminarea sputei (vascoasa gri-albicioasa
perlata) bogata in eozinofile ,cristale Charcot –Leyden si spirale Curchman .Criza se termina in
cateva minute sau cateva ore ,spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau asmatic se caracterizeaza prin crize violente ,pacientul sta in pozitia sezanda ,cu
toracele intins si da semne de insuficienta respiratorie .Este stadiul clinic cel mai sever al
astmului bronsic si se manifesta printr-un sindrom asfixie (crize prelungite). Crizele sunt
prelungite violente durand peste 24-48 de ore ,rezistente la tratament ,de obicei fara expectoratie
manifestandu-se prin asfixie ,colaps si chiar coma .
-cianoza
Examenul microscopic al sputei care este vascoasa si poate pune in evidenta eozinofile cristale
Charcot –Leyden si spirale Curschmann .Eozinofilia nu permite o diferentiere sigura intre astmul
extrinsec si astmul intrinsec .In ambele forme pot aparea in sange factori reumatoizi (Igc,Igm,sau
Igc +Igm) .
Probele functionale ale aparatului respirator urmaresc determinarea modului in care acesta
satisface nevoile organismului in stare de repaus si in conditii de efort .Scopul explorarii
functionale respiratorii este dublu :
Capacitate vitala (CV ) reprezinta cantitate de aer expulzat din plamani ,printr-o expiratie
fortata dupa o inspiratie profunda .Valoarea CV variaza intre 3500-5000ml (aer oxigen ) si este
in functie de varsta ,inaltime ,sex si gradul de antrenament al pacientului.
Volumul curent este cantitatea de aer mobilizat in cursul unei inspiratii sau expiratii de repaus
Valoarea lui este de 500-600 ml
Volumul inspirator de rezerva este cantitatea de aer care patrunde in plamanii in timpul unei
inspiratii fortate .Valorea lui este de 1500-2000ml.
Volumul expirator de rezerva este cantitate de aer care poate fi expulzat din plamanii in timpul
unei expiratii fortate .Valoarea lui este de 800-1500 ml.
VEMS este volumul maxim de aer pe care bolnavul il poate expira in prima secunda a unei
expiratii fortate si maxime ,dupa o inspiratie fortata.VEMS-ul reflecta gradul de permeabilitate
bronsica si de elasticitate pulmonara .
Imunoglobulinele.IgE totale serice pot fi crescute in astmul atopic .In laboratoarele specializate
se poate face dozarea de IgE specific pentru un anumit alergen.
PEF-metria (Spirografia)
Permite masurarea PEF de catre pacient cu aparate portabile simple (PEF-metre) se apreciaza
debitul expirator maxim in timpul unei expiratie fortate .Masurarea se efectueaza de doua ori pe
zi .Se face dupa terminarea unui efort fizic nestandardizat (alergare sau exercitii fizice). Scaderea
VEMS>12% sau PEF> 20% arata o reversibilitate a obstructiei bronsice si este sugestiva
pentru astm.
b) Testul de provocare bronsica nespecifica –testul este considerat pozitiv daca scaderea VEMS-
ului apare la concentratii mici de metacolina (sau histamine) ceea ce denota o hiperactivitate
bronsica nespecifica care frecvent se asociaza cu astmul bronsic.
Analiza gazelor sanguine –se efectueaza in caz de rau asmatic sau in astmul complicat .Permite
evaluarea aportului de oxigen ,a eficientei ventilatiei ,a nivelului echilibrului acido-bazic.
SaO2=minim 95% ;SvO2=75%
Puls –oximetria este o tehnica non invaziva prin care se realizeaza in mod curent monitorizarea
saturatiei de oxigen .Acesta doar masoara doar procentajul de oxigen transportat de hemoglobina
si nu intreaga cantitate de oxigen disponibila pentru tesuturi .Aparatul indica in mod continuu pe
ecran continutul de oxihemoglobina a sangelui in procente.
In astmul alergic diagnosticul pozitiv si etiologic se realizeaza prin anamneza ,teste cutanate si
testul de provocare bronsica utile ,dar nu de uz curent ,sunt si RAST si eliberarea histaminei din
granulocitele neutrofile HR .Anamneza ocupa o pozitie cheie .Principalele elemente care trebuie
cautate sunt :
Testele cutanate reprezinta baza diagnosticului clinic de alergie .Reactia este legata de prezenta
pe piele de mastocite care poarta ca expresie a sensibilizarii pacientului ,pe suprafata lor
anticorpi IgE . Prin testul cutanat se pun in evidenta insa numai anticorpii din piele nu si cei de
la nivelul bronsiilor ,astfel ca un test cutanat pozitiv nu permite o concluzie categorica cu privire
la sensibilizarea bronsica la alergenul respectiv .
Testele se efectueaza prin intepare (Prick test)si eventual intracutan ,cu dilutii variabile din
cei mai frecventi alergeni cauzatori ai astmului :praf de casa ,fungi ,polen ,scuame epiteliale
animale.Cu 24-48 de ore inainte de efectuare a testelor nu se admnistreaza
antihistaminice .Corticoizii nu afecteaza in general rezultatul testelor .Daca testul cutanat arata
sensibilizare fata de un alergen ,testul de provocare bronsica constituie singura dovada certa ca
alergenul respectiv este cauza astmului ,caci prin el se reproduc simptomele bolii .Testul de
provocare bronsica este contraindicat in astmul avansat cu repercusiuni asupra functiei
pulmonare si cardiace ,in formele acute,in astmul cronic si in prezenta unei sensibilizari
exagerate fata de un alergen .Efectuarea unui test cutanat de provocare bronsica cu substante
nespecifice ,ca acetilcolina sau histamina ,serveste in astm la punerea in evidenta a
hiperactivitatii bronsice nespecifice ,caracteristica astmului .Cel mai folosit test functional
respirator ,in acest caz este inregistrarea spirografica a VEMS.
Diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec se pune pe baza lipsei unei componente etiopatogenice
alergice, pe tabolul clinic si sputa mucupurulenta in care pe langa neutrofile si eosinofile adesea
prezente,examenul bacteriologic dupa spalarea sputei poate identifica agentii infectiosi in cauza.
Diagnostic diferential :
Tabloul clinic si paraclinic este mai putin tipic si poate crea ,mai ales cand bolnavul nu este
cunoscut dinainte,dificultati de diagnostic .Cel mai frecvent se pune problema diferentierii de
bronsita cronica a unui astm intrinsec,cu componenta infectioasa evidenta ,problema cu atat mai
dificila cu cat in bronsita cronica se intalnesc pana la 20% reactii alergice care nu conduc ,sau
inca nu au condus la un astm alergic .De o importanta deosebita este uneori diferentierea
insuficientei ventriculare stangi cu astm cardiac. Sindromul asmatiform
posttuberculos,considerat de unii ca astm tuberculinic,poate aparea relativ frecvent dupa
vindecarea unui proces tuberculos .Prezenta in istoric a unei tuberculoze pulmonare este
importanta pentru diagnostic.Pneumotoraxul spontan ,embolia pulmonara in care poate apare
uneori si un bronhospasm si infarctul pulmonar pot fi confundate la instalare cu un acces de
astm. Examenul clinic si radiografia pulmonara in pneumotorax ,si scintigrafia pulmonara
izotopica in embolia pulmonara ,lamuresc situatia.
Pneumonia de iradiere ce poate aparea la bolnavii iradiati terapeutic ,se poate manifesta cu o
dispnee asmatiforma.
I.7.FORME CLINICE
Astmul bronsic pur – care apare la tineri cu echivalente alergice cu interval liber intre crize .
Astmul bronsic complicat (impur) – in care crizele apar pe fondul unor modificari permanente
(de obicei bronsita asmatica).
Astmul bronsic extrinsec (alergic pur )- care apare la tinerii cu antecedente familiale alergice
echivalente alergice ,interval liber intre crize ,in prezenta unor alergene ,absenta altor boli
pulmonare preexistente ,cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% dintre cazurile de astm
bronsic).
Astmul bronsic intrisec ,care apare dup 40 de ani ,cu putine intervale libere ,de obicei ivindu-se
in timpul iernii se asociaza cu tuse si expectoratie muco –purulenta si factori infectiosi (bronsite
cronice etc) .
Starea de rau asmatic –se caracterizeaza prin crize violente ,subintrante ,durand peste 24-48 de
ore ,rezistente la tratament ,de obicei fara tuse si expectoratie cu polipnee ,asfixie ,cianoza colaps
vascular ,somnolenta pana la coma .Apare dupa administrare excesiva de simpaticomimetice
(Alupent),sedative ,opiacee,barbiturice, suprimarea brusca corticoterapiei, suprainfectie bronsica.
Forme clinice mai rare sunt : sindromul Harvey ,caracterizat prin astm , infiltrate pulmonare
eosinofilice recidivante ,eosinofilie sanguina ,si polisinuzita.
Aspergiloza pulmonara .
I.8. EVOLUTIE
Evolutia astmului este variabila in functie de varste ,de debut si de tipul astmului .In general
se apreciaza ca circa 25%din bolnavi se pot astepta sa devina asimptomatici dupa 2 ani de
evolutie . La adulti ,20% din bolnavii cu astm intrinsec erau vindecati dupa 15ani de evolutie ,iar
34%au ramas neameliorati.Astmul tardiv ,cu aparitie in jur de 50 de ani este rar de natura
alergica evolueaza cu episoade bronsitice repetate si cu o dispnee de efort persistenta intre
accese,pentru ca dupa o perioada variabila de timp sa devina un astm cu dispnee continua.
Agravarea astmului se realizeaza fie prin repetitie frecventa a acceselor ,cu remisiuni incomplete
a dispneei intre episoadele paroxistice ,fie prin suprapunerea unor episoade repetate de infectie
bronsica ,care ii dau un aspect clinic de bronsita cronica obstructiva si cu timpul duc la
constituirea unui cord pulmonar cronic.
I.9.COMPLICATII
-infectiile bacteriene
-bronsite acute ,bronsectazii ,pneumonii care cu timpul pot duce la insuficienta respiratorie
cronica cu evolutie spre cordul pulmonar cronic .
Cauzele de deces sunt variate printre factori fiind implicati :abuzul de sedative ,folosirea
insuficienta a corticoizilor ,pneumotoraxul,insuficienta cardiaca dreapta .In astmul infectios sau
intrinsec moartea se poate produce prin asfixie consecutiva obstruarii bronsiolelor si bronsiilor
mici prin mucus vascos si edem al mucoasei.
In astmul alergic sau atopic ,cazuri letale prin soc ananfilactic ( medicamentos sau intepaturi de
insecte )sunt cu totul rare. Decese au fost observate si in sindromul ,,astm-analgetice ,extrem de
grave ,in care uneori numai o reanimare prompta si intensiva poate salva viata .Este de remarcat
ca decesele neasteptate prin astm survin in majoritatea cazurilor in toiul noptii.
Un risc crescut de deces il au bolnavii cu obstructie progresiva a cailor aeriene ,cei cu un astm
labil,cu variatii mari diurne a VEMS ,la care evolutia uneori este imprevizibila si indeosebi
bolnavii cu astm sever care necesita sa fie intubati.
I.10.PROGNOSTIC
Prognosticul este bun la copii la care inceputul astmului a fost in primii 5 ani de viata .Factorii
care intuneca prognosticul sunt reprezentanti de :
-astmul sever cotico- dependent .prognosticul uneori poate fi incert in unele cazuri (astmul labil).
I.11.TRATAMENT
Tratament profilactic
Principiul de baza este ca tratamentul sa fie individualizat ,medicul tinand cont de constitutia
biologica a bolnavului , de mediul sau ambiant fizico-chimic si de conditiile sale personale si
familiale.Prevenirea expuneri la alergenul cauzal reprezinta o masura terapeutica posibila,insa
numai pentru unii alergeni profesionali( faina,peri de animale etc.), animale domestice
medicamente ,alimente asternut .Alergia la praf de casa si Dermatophagoides poate fi redusa
numai printr-o serie de masuri :
-inlaturarea animalelor din casa ,indepartarea igrasiei.In cazuri extreme se poate merge pana la
schimbarea locuintei ,a localitatii (alergie la polen ),a profesiunii. O masura preventiva care
vizeaza hiperactivitatea bronsica a astmaticului este :
-evitarea expunerii la diversi factori care o pot influenta negativ:fumul ,fumul de tutun
ceata,iritantii mucoasei nazale ,schimbarile bruste de temperatura.
In astmul polenic este utila o cura heliomarina in perioada iulie-august,polenul fiind redus in
climatul marin .In astmul fungic locuinta va trebui sa fie uscata ,luminoasa bine aerate.
-se interzice administrarea de aspirina sau alte AINS la pacientii care prezinta intoleranta la
aceste medicamente .
Reducerea greutatii prin dieta si un program regulat de exercitii fizice pot imbunatati
functionarea plamanilor.
Planul unei diete in astm trebuie sa include o varietate de fructe si legume, produse din grau
integral, cereale. Este recomandat sa se consume 5 legume si fructe pe zi si sa se adauge
o hidratare corecta. O dieta bogata in vitamina C si E se considera benefica in a reduce inflamatia
plamanilor in cazul persoanelor cu astm.
O dieta bogata in nutrienti poate ajuta sistemul imunitar si poate preveni imbolnavirea cu gripa
sau raceala, factori de risc in astm.
Consumul de alimente bogate in Omega3 poate fi benefic pentru combaterea astmului.
Beta-carotemul, magneziul sunt recomandate in dieta persoanelor cu astm sau pentru a preveni
afectiunea.
Alaptatul pana la 6 luni poate sa reduca major riscul de declansare a astmului, protejand copilul
de rinite, probleme respiratorii.
Tratament medicamentos
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri.
Chimiprofilaxia recidivelor bronsitice in astmul intricat se realizeaza cu :
Tetraciclina 1g/zi,sau mai incercat si Eritromicina ,Ampicilina si Biseptolul. In anumite forme de
astm sa incercat si inhaloterapia( tratamant cu aerosoli) 2-4 inhalatii /ora( a se evita abuzul).
Principalele droguri folosite sunt :
-beta-adrenergicile
-anticolinergicile
-derivatii metilxantinei
Dozajul corect este de 4 ori 2 inhalatii /zi se folosesc cu precadere si este lipsit de efecte
adverse cardiovasculare .
-tremuraturi ,nervozitate
Anticolinergice (Atropina)se intrebuinteaza foarte rar deaorece provoaca diferite tulburari care
este inlocuita de Atrovent care nu are efectele secundare a Atropinei.
Ketotifen sub forma de gelule oral,1mg dimineata si seara (are efect preventiv)
-imunoterapia.
Se folosesc unele preparate retard (antigen si hidroxid de aluminiu )in injectii s.c,la inceput la 3
zile,apoi saptamanal si in final la 3 saptamani ( minimum 3 ani).
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace ,dar datorita riscurilor ramane o terapie de impas
Synatechten retard (1mg la 7-15 zile )sub protectie de alcaline calciu ,potasiu.
Crize rare si de intensitate redusa :Miofilin intravenos 1-2 fiole /zi in criza foarte lent 10-15
minute pentru a preveni tulburarile de ritm.
Astmul cu dispnee paroxistica- simpaticomimeticele trebuie evitate pericolul de abuz find prea
mare
Miofilinul intravenous poate combate dispneea dar nu poate preveni criza ;desinsebilizarea
specifica este obligatorie;cromoglicatul de sodium ,vaccinurile si sedativele minore pot fi utile .
Tratamentul starii de rau asmatic trebuie efectuat numai in spital si daca este posibil in
conditii de terapie intensiva .Inaintea instaurarii tratamentului este obligatoriu un examen clinic
pulmonar cardio-vascular ,neuro-psihic (dezorientare ,stare confuza ), turgorul cutanat , si
paraclinic radiologic toracic (excluderea unui pneumotorax ,modificari infiltrative) ECG,VEMS,
gazele sanguine , starea electrolitilor ,hematocritul si leucograma (leucocitoza si eozinofilie).
-miofilin in injectie intravenoasa lenta 0,24-0,48g ,urmata de instalarea unei perfuzii cu pana la
1,500g/24 de ore.
-fluidifiante ale secretiilor bronsice :Bronhexim 1-2 fiole /zi i.v ,sau aerosol 1ml solutie diluat
1 :1cu apa distilata ,de 3ori /zi.
I.12.EDUCATIA SANITARA
-sa foloseasca la domiciliu aparate simple de masurare a PEF,sa noteze variabilitatea pentru a
observa gradul de agravare a bolii.
-sa cunoasca tratamentul imediat in criza si pe termen lung ca tratament de fond al astmului.