Școala Postliceală Sanitară din cadrul

Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman

Domeniul:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
Calificare profesionala: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de invatamant: CURS DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

Coordonator:

Chirila Elena

Absolvent:

Diac Oana Alexandra

- ROMAN 2020 –
 Tema proiectului:

„Îngrijirea pacientului cu Astm Bronşic”

2
 Cuprins
INTRODUCERE……………………………………………………5
Capitolul I:
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR
1.1.Notiuni de anatomie………………………………………………………….6
1.2.Notinuni de fizioligie…………………………………………………………10
Capitolul II:
NOTIUNI DESPRE ASTMUL BRONSIC
2.1.Definitie …………………………………………………………………….11
2.2.Etiopatogenie…………………………………………………………………11
2.3.Fiziopatologie…………………………………………………………………11
2.4.Cauze………………………………………………………………………….12
2.5.Simptomatologie………………………………………………………………12
2.6.Diagnostic……………………………………………………………………..13
2.7.Investigaţii…………………………………………………………………….14
2.8.Complicaţii…………………………………………………………………….14
2.9.Tratament……………………………………………………………………...15
2.10. Prevenirea aparitiei bolii……………………………………………………..15
2.11.Educarea bolnavului cu astm bronşic…………………………………………16
Capitolul III:
Particularitati de ingrijire a trei pacienti cu ASTM BRONSIC
3.1.Cazul I…………………………………………………………………………17
3.2.Cazul II………………………………………………………………………...27
3.3.Cazul III………………………………………………………………………..36

Particularităţi ale celor trei cazuri………………………………………………..44

Anexe ….……………………………………………………………….................48

Concluzii………………………………………………………………………….50

Bibliografie…………………………………………………………….…………51

3
 MOTOO

„ Nimic din ce este

omenesc nu trebuie să
rămână străin celui care
este chemat să practice
medicina”

Jean Dealy

4
 INTRODUCERE

Astmul bronşic este o entitate clinică cunoscută cu aproximativ 1000 de ani î.e.n, el
derivă de la un cuvânt grecesc care înseamnă “greutate respiratorie” , si este considerat un
“brevet de viaţă lungă”.
Indienii vechi socoteau că astmul este produs de un principiu activ al toracelui, care
împiedicat în trecere, cauzează greutatea respiratorie. Ei au introdus tratamentul cu Datura
Strammonium in ţigări astmatice. Se întâlnesc referiri despre astm in Exod, Homer si
Herodot. Hipocrate menţionează astmul în patru din aforismele lui .Este primul autor care îi
recunoaşte natura spasmodică (îl compară cu epilepsia) si include între cauze : frigul si
excitanţii de mediu .
S-a crezut multă vreme că astmul este o boala exclusiv alergică, mai târziu s-a revenit
la ideea că astmul reprezintă un sindrom de etiopatogenie complexă.
Se pare că atât în antichitate, cât si in evul mediu, sub numele de astm au fost clasate
tulburările cu cauze diferite si fără rezultate terapeutice satisfăcătoare. Hipocrate recunoaşte
totuşi rolul mediului.
Astmul bronşic este una dintre cele mai importante si răspandite afecţiuni respiratorii
cu o prevalenţă de 3-6% din populaţie.
Lucrurile vor continua să se înrăutăţească, până când lumea va folosi mai bine
mijloacele de care dispune , pentru a putea lupta în prevenirea acestei afecţiuni.

5
 Capitolul I
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
APARATULUI RESPIRATOR

1.1.Noţiuni de anatomie
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze dintre organism și mediul extern.
Aparatul respirator este alcătuit din:
 căile respiratorii, organe care au rol în vehicularea aerului ;
 cavitatea nazală și faringele formează căile respiratorii superioare,
 laringele, trahea și bronhiile - căile respiratorii inferioare.
 plamânii ,organe la nivelul cărora are loc schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon).

Componentele aparatului respirator(fig.1 pg.48):

 căile respiratorii superioare:
 nas;
 cavităţi nazale;
 laringe;
 trahee.
 organele de schimb respirator, plămânul, cu arborele bronşic.

TRAHEEA(fig.2 pag.48)

Traheea este segmentul aparatului respirator, care continuă laringele, fiind asezată înaintea
esofagului, şi are forma unui conduct cilindric. Este situat pe linia mediană a corpului şi se
întinde la de extremitatea inferioară a laringelui (C6) până la mediastin, unde în dreptul
vertebrei a 4 –a toracalui ( T4) se bifurcă în cele două bronhii principale sau pulmonare.
Raporturile traheei:
Traheei i se descriu două porţiuni: cervicală şi toracală.
Traheea cervicală vine în raport anterior cu glanda tiroidă, posterior cu esofagul şi lateral cu
pachetul vasculo-nervos al gâtului (artera carotidă comună, vena jugulară externă, nervul vag)
şi cu nervii recurenţi.

6
 Traheea toracală vine în raport anterior cu vasele mari de la baza inimii şi timusul, posterior
cu esofagul şi lateral cu pleura mediastinală dreaptă si stângă, vena cavă superioară, crosa
venei azygos si arcul aortei.
Structura traheei:
Este formată din trei tunici: mucoasă, fibroelastică şi adventiceea.
Tunica mucoasă este formată dintr-un epiteliu de tip respirator, pseudostratificat,
prismatic, ciliat cu caliciforme şi un corion.
Tunica fibroelastică reprezintă scheletul de susţinere a traheei şi este formată din 15-20 de
inele sau arcuri incomplete deschise posterior, constituite din cartilaj lichid.
Adventiceea este formată din ţesut conjunctiv lax în care se găsesc vase, nervi şi formaţiuni
limfoide.

PLĂMÂNII(fig.3 pag.48)

Plămânii sunt principalele organe ale respiraţiei. Sunt organe perechi, situate în cavitatea
toracică, deasupra diafragmei, înveliţi de pleură. Pleura prezintă o foiţă parietală, care aderă
la pereţii toracelui, şi o foiţă viscerală, care aderă la plămân. Ele delimitează o cavitate
pleurală, în care se găseşte lichid pleural secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid
are rol în mecanica respiraţiei.Au forma unei jumatăţi de con.

Culoarea lor variază în funcţie de vârstă:

 la fat: roşu-brun;
 la copil; gri-rozie;
 la adult: cenuşiu mai mult sau mai puţin închis.
Greutatea plămânilor este de 700 g pentru plămânul drept, 600 g pentru plămânul stăng.
Consistenţa plămânilor este elastică, buretoasă. Faţa externă a plămânilor este convexă si vine
in raport cu coastele. Pe aceasta faţă se găsesc şanţuri adânci, numite scizuri, care împart
plămânii în lobi.

Plămânul stâng are 2 lobi (superior şi inferior).

Plămânul drept are 3 lobi (superior, mijlociu, inferior). Faţa internă este plană şi vine în
raport cu organele din mediastin. Pe aceasta faţă, mai aproape de marginea posterioară a
plămânilor, se află hilul pulmonului pe unde intră sau ies din plămân vasele, nervii şi
bronhia principală. Baza plămânilor este concavă şi vine în raport cu diafragma. Vârful
plămânului depăşeşte în sus prima coastă şi vine în raport cu organele de la baza gâtului.

7
Marginea anterioară, ascuţită este situată înapoia sternului, iar cea posterioară, rotunjită vine
în raport cu coloana vertebrală şi extremitatea posterioara a coastelor.
Plămânul este alcătuit din doua formaţiuni anatomice distincte: arborele bronşic şi
alveolele pulmonare.
Arborele bronşic reprezintă totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care rezultă din
ramificarea bronhiilor principale.
Bronhiile principale se ramifică în:
 bronhiile lobare care se distribuie la lobii pulmonari;
 bronhiile segmentare care se distribuie la segmentele pulmonare;
 bronhiolele lobulare care deservesc lobulii pulmonari;
 bronhiolele terminale;
 bronhiolele respiratorii, ductele alveolare terminate cu alveole.
Bronhiolele respiratorii, împreuna cu formaţiunile derivate din ele, formează acinii
pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofuncţională a plămânului.
Alveolele pulmonare au formă unor saculeţi cu pereţi subţiri, adaptaţi schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcţie, fagocitară şi respiratorie. Suprafaţa totală a
acestuia este de 80-120 m2. În jurul alveolelor se găseşte o bogată reţea de capilare. Pereţii
capilarelor împreună cu pereţii alveolelor formează membrana alveolo-capilară. La acet nivel
au loc schimburile de gaze.
Vascularizaţia plămânilor este dublă:
 vascularizaţia nutritivă - asigurată de arterele bronşice, ramuri ale aortei toracice, care
aduc la plămâni sânge oxigenat, pentru arborele bronşic şi parenchimul pulmonar.
Arterele bronşice însoţesc arborele bronşic numai pănâ la nivelul bronhiolelor respiratorii.
De aici, se continuă cu reţeaua capilară din care iau naştere venele bronşice, care aduc
sângele cu CO2 spre vena cavă superioară;
 vascularizaţia funcţională - aparţine micii circulaţii; în plămân, ramurile arterei
pulmonare însoţesc ramificaţiile arborelui bronşic până la alveole, aici formează reţeaua
capilară funcţională, la nivelul căreia sângele cedează CO 2 şi primeşte O2. În reţeaua capilară
îşi au originea venele pulmonare, câte două din fiecare plămân.

8
PLEURA (fig.4 pag.48)
La exterior plămânii sunt înveliţi într-o foiţă seroasă = pleura.
Ea are rolul de a uşura mişcările plămânilor prin alunecare.Fiecare plămân este învelit de o
pleură.
Pleura la rândul ei, este formată din doua foiţe, una în continuarea celeilalte, pleura visceral
care acoperă plămânul şi pleura parietală, care acoperă pereţii cavitaţii toracice. Între cele
două pleure , există o cavitate închisă= cavitatea pleurală, care in mod normal este virtuală şi
care conţine o cantitate infimă de lichid , care favorizează alunecarea.
In condiţii patologice cavitatea pleurală poate deveni reală , putând fi umplută cu:
- puroi (pleurezie);
- sânge (hemotorax);
- aer (pneumotorax).
Când cantitatea de lichid sau aer este mare, plămânul respectiv apare turtit spre hil(colabat)
şi funcţia sa respiratorie este nula.
Presiunea în cavitatea pleurală este negativă. Datorită presiunii negative vidului pleural şi
lamei de lichid interpleural, plămânul poate urma cu fidelitate mişcările cutiei toracice în
inspir si expir. Totodată presiunea negativă din cavitatea pleurală favorizează circulaţia
venoasă de întoarcere, atât prin venele pulmonare, cât şi prin venele cave-superioare şi
inferioare.
Vascularizaţia şi inervaţia pleurei
Inervaţiaeste vegetativă, simpatică şi parasimpatică. Pleura viscerală este aproape insensibilă
; ca ţi plămânul, în schimb cea parietală are o sensibilitate marcată , fiind o zonă reflexogenă
importantă. Iritaţia ei în timpul unor manevre, de exemplu puncţia pleurală, poate determina
şoc pleural cu moarte prin acţiune reflexă asupra centrilor respiratori şi circulatori.

9
MEDIASTERNUL (fig.5 pag.48)
Toracele este împarţit din punct de vedere topografic:
- intra- regiune mediană= mediastin;
- doua regiuni laterale = pleuro-pulmonare.
Mediastinul : regiunea mediană care desparte cele două regiuni pleuro-pulmonare.
El corespunde :
- în sens antero-posterior, spaţiului dintre stern si coloana vertebrală;
- în sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui şi diafragmului.
Mediastinul conţine organe aparţinând aparatului respirator, cardio-vascular si digestiv.
Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte şi de alta a mediastinului şi conţin
plămânul şi pleura respectivă.

1.2. Notiuni de fiziologie( fig.6 pag 49)

Procesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea toracică îşi modifică volumul,

ceea ce permite inspiraţia si expiraţia pulmonară.

Inspiraţia:
 act motor activ, realizat cu ajutorul muşchilor respiratori;
 prin contracţia muşchilor, se modifică volumul cutiei toracice;
 plămânii se dilată pasiv, datorită forţei de adeziune a pleurei;
 presiunea aerului pulmonar devine mai mică decât presiunea atmosferică;
 diferenţa de presiune face ca aerul atmosferic să patrundă în plămâni pasiv,
realizându-se inspiraţia;
Expiraţia:
 proces pasiv;
 în condiţii obişnuite, toracele revine la dimensiunile sale de repaus, ca urmare a
relaxării musculaturii respiratorii;
 presiunea din interiorul plămânilor creşte, iar o parte din aerul introdus in plămâni este
expulzat;
Înscrierea mişcărilor respiratorii se face cu ajutorul pneumografului, înregistrarea grafică a
mişcărilor purtând numele de pneumogramă.
Frecvenţa mişcărilor respiratorii, în stare de repaus este de 16 respiraţii/minut la barbat si 18
respiraţii/minut la femeie.

10
 Capitolul II
NOŢIUNI DESPRE ASTMUL BRONŞIC

2.1. Definiţie: Astmul bronşic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată
de stenoza funcţională spastică a bronhiilor.(fig.1 pag 49)

2.2. Etiopatogenie
Din punct de vedere etiologic, astmul bronşic se clasifică astfel:
a) Astm extrinsec (astm alergic, astm neinfecţios).
Cele mai obişnuite alergene sunt: polenul, praful de casă, părul de animale, pulberile,
unele alergene alimentare (lapte, ouă, carne) sau medicamentoase (penicilină, analgetice)
detergenţi, coloranţi.
b) Astm intrinsec (astm nealergic, astm infectios) rolul cel mai important îl au factorii
infecţioşi ( bronşite cronice, sinuzite etc.)
Apariţia crizelor poate fi favorizată de expuneri la frig, ceaţă, umezeală, trecerea
brusca de la aer cald la aer rece, precum şi de factori emoţionali.(fig.2 pag 49)

2.3. Fiziopatologie
Clinic, se descriu două forme de astm alergic: astm cu apariţie imediată, la 10-20 de minute
de la inhalarea alergenului specific şi forma cu reacţie întârziată, la 4-8 ore de la inhalarea
alergenului.
Roluri importante în producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale căilor respiratorii
c) cauzele declanşate (factori alergici si nealergici).
Fundamentul în astmul bronşic este obstrucţia generalizată a căilor respiratorii ce determină
dificultatea respiraţiei cu perturbări ventilatorii şi ale schimbărilor gazoase. Această obstrucţie este
consecinţa urmatorilor factori :
a) spasmul musculaturii netede prin pereţii tractului bronşic
b) edem inflamator al mucosei bronşice
c) hipersecreţie de mucus
d) creşterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstrucţiei bronşice

11
 2.4. Cauze
- alergii (alimentare sau asociate căilor respiratorii)
- fumat (atât fumatul activ, cât şi cel pasiv pot determina apariţia astmului, mai ales în cazul
bebeluşilor ale căror mame fumează în timpul sarcinii)
- infecţii respiratorii recurente şi netratate corespunzător
- substanţe nocive din mediul înconjurător (în special sensibilizanţi din mediul
ocupaţional).(fig.4 pag 49)

2.5. Simptomatologie
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput şi sfârşit brusc, cu intervale libere ; mai târziu, în
intervalele dintre crize apar semnele bronşitei cornice şi ale emfizemului, cu dispnee mai
mult sau mai puţin evidentă. Criza apare în a doua jumătate a nopţii, de obicei brutal, cu
dispnee şi nelinişte, prurit şi hipersecreţie; alteori e anunţată de prodroame (stranut, lăcrimare,
prurit al pleoapelor, cefalee). Dispneea devine paroxistică, brodipneică, cu expiraţie
prelungită şi şuierătoare. Bolnavul rămâne la pat sau aleargă la fereastră, prada setei de aer.
De obicei stă în poziţie sezândă, cu capul pe spate şi sprijinit în maini, narile dilatate,
jugulare turgescente.
În timpul crizei, toracele e imobil, în inspiraţie fortată.
La sfarşitul crizei, apare tusea uscată, chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face
cu dificultate), cu sputa vâscoasă, albicioasă (perlată). Criza se termină în câteva minute sau
ore, spontan sau sub influenţa tratamentului.
Starea de rău astmatic se caracterizează prin crize violente, durând peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei făra tuse şi expectoraţie, cu polipnee, asfixie, cianoza, colaps
vascular, somnolenţă pana la comă. Apare dupa administrarea în exces de simpaticomimetice
(Alupent), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea bruscă a corticoterapiei, suprainfecţie
bronşică.

12
2.6. Diagosticul
a. Diagnosticul pozitiv: se bazează pe aspectul clinic. Trebuie să ţină seama şi de
echivalenţele alergice, testele cutanate şi de provocare.
b. Diagnosticul diferenţiat: Trebuie să aibă în vedere astmul cardiac (dispnee inspiratorie şi
polipneică, anamneză şi semne cardiace de insuficienţă cardiacă stângă), dispnee faringiană
(tiraj, cornaj), bronşită astmatiformă (episoade bronşitice care premerg cu ani, dispnee
paroxistică), dispnee nevrotică (senzaţia de lipsă de aer nu are correspondent oboectiv).
În practica medicală este foarte importantă deosebirea dintre astmul bronţşic în criză şi
astmul cardiac ca expresie a insuficienţei ventriculare stângi, ale căror caracteristici le redă în
mod sintetic:
CRIZA DE ASTM BRONŞIC ASTMUL CARDIAC

- \apare la orice varstă(dar mai ales la - apare mai ales dupa 50 de ani
copii, tineri, adulţi)
- dispnee expiratorie şuierătoare cu - dispnee cu tahipnee
bradipnee
- accese frecvente în trecut - rare
- antecedente alergice - antecedente cardiovasculare (HTA)
sau renale,cardiopatie
ischemică,valvulopatii
- anxietate - teama de moarte iminentă
- examen pulmonar: raluri sibilante şi - raluri umede ce urcă de la baza spre
ronflante,expiraţie vârf
prelungită,Wheezing,
hipersensibilitate pulmonară
- examen cardiac clinic normal - semne de leziune cardiovasculară
(valvulopatii, HTA)

Această diferenţă trebuie stabilită deoarece tratamentul care trebuie aplicat de urgenţă este
diferit : în criza de astm bronşic , simpaticomimeticele (adrenalina si derivatii sai) au efect
foarte bun, pe cand in astmul cardiac ( de exemplu prin HTA) au efect foarte rau. Morfina are
efect salvator în astmul cardiac, dar este foarte dăunatoare in astmul bronşic.

13
2.7. Investigaţii
 Hemoleucograma - uşoară leucocitoză cu limfocitoză; creşterea polimorfonuclearelor
neutrofile apare dacă există suprainfecţie bacteriană; hipereozinofilie.
 V.S.H. poate fi accelerată (infecţie);
 EKG rareori arată modificări de cord pulmonar acut
 Examenul sputei poate evidenţia prezenţa leucocitelor, germenilor microbieni;
 Examenul urinii
 Examenul ORL se face între crize
 Radiografia pulmonară efectuată în criza de astm este fără modificări specifice:
+ toracele este hiperinflat, coborârea cupolelor diafragmului (diagnostic diferenţial cu
cordul pulmonar acut);
+ desen pulmonar accentuat (posibilă asociere cu pneumonia virală);
+ cord relativ mic de volum prin hiperinflaţia pulmonară.
EKG rareori arată modificări de cord pulmonar acut

2.8. Complicaţii
Astmul bronşic este o afecţiune cu tendinţă spre cronicizare şi cu o evoluţie imprevizibilă
îndelungată. Vindecarea este rară (posibilă în astmul infantil, alergic sau profesional, dupa o
infecţie virală). Boala poate să rămână ca un astm cu accese intermitente, să devină un astm
cronic sau stare de rău astmatic.
Diagnosticul se bazează pe crizele de dispnee paroxistică expiratorie, antecedente
alergice.
Complicaţiile cele mai frecevente sunt :
- starea de rău astmatic sau astmul acut grav;
- aspergiloza bronhopulmonară alergică;
- pneumotoraxul spontan
- astmul combinat cu bronşita cronică sau astmul infectat, cu disfunţie ventilatorie
severă poate evolua spre insuficieţa respiratorie sau tahiaritmii ventriculare, agravate de
factorii iatrogeni;
- bronşite acute şi cronice;
- pneumonii;
- bronşiectazii;
- emfizemul pulmonar (cea mai importantă dintre complicaţii care duce cu timpul la
insuficienţa cardiacă).
14
2.9. Tratament
Crizele de astm bronşic se pot trata astfel:
Se va menţine bolnavul in poziţie şezânda ,sprijinit în poziţia cea mai comodă , va fi
şters de transpiraţii
Până la venirea medicului i se va administra bolnavului :
+ antispastice: papaverina, lizadon
+ dilatatoare ale bronhiilor: miofilin, eufilină
+ simpaticomimetrice:tablete de efedrină, asmofug, asmoped, alupent, berotec în
inhalaţii sau sub formă de spray.
La indicaţia medicului i se administra medicaţia:
+ miofilin(bronhodilatator) 1-2 fiole a 0,24g în injecţia intravenoasă, se administrează
lent 3-5 min.
+ hemisuccinat de hidrocortizon 50-200mg i.v (în cazul în care criza nu cedează la
miofilin )
+ oxigenoterapie. Prin sondă introdusă în nările bolnavului până în faringe 6-8cm,
oxigenul se administrează umidificat cu debit de 6-8 l/min.
+ simpaticomimetice sub formă de inhalaţii, bronhodilatin sublingual
+ efedrină : fiole a 1 ml 5% în injecţii s.c 1-2 fiole
+ adrenalină :fiole a 1 ml 1 % injecţie subcutanat.

2.10. Prevenirea apariţiei bolii

Astmul bronşic NU poate fi prevenit. Totuşi, există câţiva paşi simpli care trebuie urmaţi
pentru a controla boala şi pentu a preveni crizele.
 Este importantă cunoasterea noţiunilor despre astm si despre modul cum se folosesc
inhalatoarele corect.
 Planul de tratament trebuie urmat întocmai.
 Medicamentele trebuie luate cu stricteţe şi cele folosite pe termen scurt, nu trebuie să
le înlocuiască pe cele pe termen lung.
 Sunt necesare vizite medicale periodice.
 Menţinerea unei evidenţe cu severitatea şi frecvenţa simptomelor.

15
2.11.Educarea bolnavului cu astm bronşic
Pacienţii pot şi trebuie să fie implicaţi activ in managementul astmului bronşic pentru
prevenirea problemelor ce pot aparea .
Ei pot învăţa:
să evite factorii de risc;
să-şi administreze corect medicaţia
să cunoască medicamentele care controleaza astmul şi pe cele care ameliorează rapid
criza;
să-şi monitorizeze PEF-ul la domiciliu;
să cunoască semnele agravării astmului şi să ia măsurile necesare;
să ştie unde să caute asistenţă medicală dacă este nevoie;
să participe alături de medic la alcătuirea unui plan individual de management al
astmului care să fie corect din punct de vedere medical si acceptabil din punct de
vedere practic.
Un plan de management al astmului obligatoriu va cuprinde:
 Controlul pe termen lung al astmului:
 factorii de risc ce trebuie să fie evitaţi;
 medicamentele ce trebuie să fie administrate în fiecare zi.
 Controlul crizei de astm bronşic;
 Pacientul trebuie să recunoască semnele de agravare a astmului cum ar fi: intensificarea
tusei, dureri pectorale, respiraţie şuierătoare şi dificilă, tulburări de somn sau PEF-
ul mai mic decât cea mai bună valoare personală în ciuda creşterii dozei de
medicamente;
 Pacienţii trebuie să ştie cum să trateze un astm agravat. Se va face o listă cu denumirile
si dozele de medicamente care produc ameliorarea rapidă a crizei şi când trebuie
folosite;
 Pacienţii să ştie când şi cum este nevoie de asistenţă medicală. Se va înmana pacientului
o lista cu indicatorii de severitate ai astmului, cum ar fi: o criza brusc instalată,
tulburări de respiraţie în repaus sau sentimentul de panică, un PEF sub nivelul
specificat, sau o istorie de crize grave. Se va face de asemenea o listă cu denumirea,
adresa şi numarul de telefon al cabinetului medical, ale clinicii sau ale spitalului.
 Se vor utiliza diverse metode educative în funcţie de pacient: discuţii cu medicul, cu
asistenta medicală, demonstraţii practice, materiale scrise, şedinţe în grup, casete video
sau audio, etc.

16
 Capitolul III

Particulariţăti de îngrijire a trei pacienţi cu Astm Bronşic

3.1.Cazul I

Culegerea de date
Nume: B
Prenume: V
Vârstă: 65 ani
Sex: Feminin
Naţionalitate: Română
Religie: Ortodoxă
Ocupaţie: Pensionară
Domiciliul:Bahna

Data internări: 08.01.2018 Pacienta se internează la Spitalul Municipal de Urgenţă

Roman pe secţia Medicină Internă cu Astm Bronşic având nr. de F.O. 63 inernată la salonul
112.

Pacienta se ştie alergică la: -Penicilină

- Alogocalmin
-Ampicilină
-No-Spa
Diagnostic la internare: Astm Bronşic Infecto-alergic, Insuficienţă respiratorie severă
Data externări: 16.01.2018
Diagnostic la 72 ore: Astm Bronşic Infantezic, Sindrom parestezic la membrele
inferioare, Poliartrită reumatoidă.

Diagnostic la externare: Sindrom parestezic la membrele inferioare, Poliartrită

reumatoidă.
Motivele internări: Internarea bolnavei B.V s-a efectuat la recomandarea medicului de
familie bolnava prezentând :tuse cu expectoraţie, edeme palide,dispnee expiratorie, anxietate,
ortopnee , stare de agitaţie,wheezing, transpiraţii, ameţeli ,cefalee, astenie fizică si psihică,
dureri toracice.

17
Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: fără semnificaţie
Antecedente personale: poliartită reumatoidă, astm bronşic
Comportamente ( alcool, tutun): - nu fumează
-nu consumă alcool
Medicaţia de fond înaintea internări:- teofilină, miofilin, bromhexim
-şpray Salbutamol
Istoricul bolii
Pacienta B.V în vârstă de 65 de ani cunoscută cu Astm Bronşic Infecto-alergic , Poliartrită
reumatismală, Ateroscleroză se internează cu: tuse cu expectoraţie, edeme la membrele
inferioare, edeme palide,dispnee expiratorie, anxietate, ortopnee , stare de agitaţie,wheezing,
transpiraţii, ameţeli ,cefalee, astenie fizică si psihică, dureri toracice, reinstalate în uram unor
expuneri mai prelungite la ceată şi frig.

Observare iniţială: Pacienta prezintă dispnee de tip expirator, anxietate accentuată,

agitaţie, tegumente palide cianotice la extremităţi, dificultate de comunicare la nivel verbal şi
afectiv, ortopnee, oboseala , tahicardie,TA=170/90mmHg, P=80 p/min, R=14 r/min, T=38,9
grade Celsisus G=60kg Î=1,63cm

Examen clinic general

- Starea tegumentelor : discret cianozate
-Starea mucoaselor: uşor uscate
- Sistem ganglionar: ganglioni nepalpabili
- Sistem muscular: aparent integru
- Sistem osteoarticular: bine reprezentat
-Aparat respirator: dispnee cu caracter expirator, bradipnee, R=14 r/min
- Aparat cardiovascular: HTA-170/90 mm Hg, puls normal=80 p/min
- Aparat digestiv: abdomen mărit în volum
- Aparat uro-genital: normal
- Sistem nervos: anxietate.

18
Examen paraclinic
Examen de sânge: - VSH 20mm/1l (VN 5-25)
- Glicemie 107,77mg% ( VN 80-120)
Creatinină 0.76 mg% ( VN 0,5-1,2)
- TGO 13,64 U/L ( VN <30)
-TGP 7,56 U/L (VN<62)
-TGPT 33,59
-Bilirubină 1,00 mg% 0,8 - (VN 1,25)
-Colesterol 102,80 mg% (VN 120-260)
-Lipide 273,31 (VN 550-750)
- Hb 15,1g% (VN 12-16)
-Acid uric 5,81 mg/ Dl

Examen urină: - Celule epiteliale relativ frecvente

-Leucocite relativ frecvente
-Hematii rare

Examen de specialitate: -EKG,

-Exemen radiologic
-Exemen cardiologic

Tratamentul prescris de medic pe timpul spitalizări:

-Furosemid ½ f/zi, -Miofilin ½ f/zi i.v
-Dexalgin 1 f/zi, - HHC 1f/ 12h i.v
-Glucoza 5% 500ml, -Ventolin
-Ca gluconic 2 f/zi, -Pentoxifilin 2tb/zi.
Aprecierea Nevoilor Fundamentale Alterate
1.Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie
2. Nevoia de a evita pericolele.
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
4.Nevoia de a bea şi a mânca.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

19
1.Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie

P1-alterarea respiraţiei
E-spasm bronşic
S- tuse cu expectoraţie, anxietate,bradipnee R=14r/min

P2 - alterarea circulaţiei
E - tulburări respiratorii
S - tahicardie TA=170/90 mmHg, agitatie ,stare de nelinşte

P3-dispnee expiratorie
E-bronhospasm
S-wheezing, ortopnee

Obiective:
 Pacienta să prezinte respiraţia şi circulaţia în parametri normali
 Pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic
Intervenţii proprii:
 Pregătesc fizică şi psihică pacienta
 Aşeaz pacienta într-o poziţie semişezândă la marginea patului pentru ai favoriza
respiraţia
 Monitorizez F.V.: R, P ,TA, Sat. O, Fc
 Aerisesc salonul pentru favorizarea unei bune respiraţii
 Administrez pacientei ceaiuri călduţe pentru fluidificarea secreţiilor bronşice
 Încurajez tusea explicându-i că aceasta favorizează eliminarea secreţiilor
 Învăţ pacienta mişcări respiratorii precum şi modul de efectuare: inspire profund ,
expir profund
 Înainte de oxigenoterapie pregatesc psihic pacienta explicându-i necesitatea acestei
tehnici, o aşez în poziţie semişezând poziţie ce favorizează expansiunea pulmonară.

20
Intervenţii delegate:
 La indicţia medicului :
- Oxigenoterpia se administrează prin mască nazală cu oxigen umidificat cu debit de
6-8 l/min
-Recoltez analize pentru examenele de laborator: VSH, Glicemie, Creatimină, TGO,
TGP,TGPT, Bilirubină,Colesterol, Lipide, Hb, Acid uric.
-Administez tratamentul în doza şi ritmul prescris de medic:
Bronhodilatatoare: -Pentoxifilin 2tb/zi.
-Miofilin ½ f/zi i.v
- HHC 1f/ 12h i.v
-Ventolin
Diuretice: -Furosemid 1f/zi
\ Coronarodilatatoare: -Pentoxifilin 1f/zi
 Urmăresc efectul medicamentelor
 Anunţ medicul despre evoluţia si efectele medicamentelor
Evaluare
 În urma intervenţiilor acordate pacienta prezintă respiraţia si circulaţia ameliorată
 Pacienta este echilibrată fizic si psihic

2. Nevoia de a evita pericolele.

P1-anxietate
E –dispnee
S-stare de agitaţie

P2-risc de complicaţii
E-proces infecţios
S- stare de rău

P3-risc de infecţii asociate

E-mediu spitalicesc

21
S- posibil contactarea agenţilor patogeni

Obiective:
 Pacienta să prezinte confort fizic si psihc
 Pacienta sa nu mai pezinte anxietate şi stare de agitaţie
 Pacienta să nu prezinte risc de infecţii asociate
Intervenţii proprii:
 Echilibrez psihic pacienta, o ajut să se adapteze în noul mediu şi la rolul ei de pacientă
 Previn apariţia infecţiilor nosocomiale prin dezinfecţie, curăţenie
 Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea
 Învăţ pacienta tehnici de relaxare
 Asigur condiţii de mediu adecva: salon aerisit, confort termic, lenjerie curată
Intervenţii delegate:
 La indicaţia medicului administrez sedative: Diazepam 1f/zi
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă confort fizic si psihc
 Pacienta nu mai prezintă stare de agitaţie si de anxietate
 Pacienta nu prezintă risc de infecţii asociate.

3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

P- disconfort
E-anxietate
S- dificultate în a se mişca
Obiective:
 Pcienta sa fie echilibrată fizic şi psihic
 Diminuarea stări de anxietat
 Pacienta să aibă tonus muscular şi forţă musculară corespunzătoare
Intervenţii proprii:
 Pregătesc pacienta psihic înaintea efectuări tehnicilor
 Aşez pacienta într-o poziţie care să-i favorizeze respiraţia
 Mobilizez pacienta ori de câte ori este nevoie

22
  Planific un program de exerciţii în funcţie de capacitatea pacientei
 Am redat încrederea pacientei că imobilizarea sa este trecătoare

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate:
 Pacienta este echilibrată fizic si psihic,
 Nu mai prezintă stare de anxietate
 Prezintă un tonus muscular corespunzător

4. Nevoia de a bea si a manca.

P- alimentare inadecvată
E-dezechilibru hidroelectrolitic.
S- tuse cu expectoraţie, astenie, scădere în greutate 60kg

Obiective:
 Pacienta să aibă o alimentaţie corespunzătoare atât din punct de vedere calitativ cât şi
cantitativ
 Pacienta să respecte regimul recomandat

Intervenţii proprii:
 Explic pacientei importanţa respectării regimului desodat pe toată perioada
tratamentului
 Administreaz pacientei ceaiuri, explicându-i necesitatea ingerării de cât mai multe
lichide.
 Asigur un microclimat favorabil servirii mesei
 Schimb lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie
 Am planificat un regim alimentar corespunzător
 Am cânărit zilnic pacienta
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate:

23
  Pacienta prezintă o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi
cantitativ

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

P-perturbarea somnului
E-anxietate, stress, dispnee
S- nelinişte, oboseală

Obiective:
 Pacienta să aibă un somn odihnitor

 Pacienta să beneficieze de confort fizic şi psihic

Intervenţii proprii:
 Am asigurat un microclimate corespunzător
 Asigur un mediu ambient linişitor, fără zgomote
 Învăţa pacienta tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii înainte de culcare
 Am observant şi notat calitatea somnului şi gradul de satisfacere a celolalte nevoi
 Am stabilit un program în care am alterat perioada de odihnă cu cea de activitate

Intervenţii delegate:
 La indicaţia medicului am administrat somnifere: fenobarbital seara înainte de culcare

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă un somn odihnitor
 Pacienta a beneficiat de confort fizic şi psihic

6. Nevoia de a comunica
P- comunicare ineficientă la nivel afectiv

24
 E- mediu spitalicesc
S-agitaţie, tristeţe

Observatii
 Pacienta să aibă percepţii pozitive faţă de sine
 Pacienta să comunice ,să nu aibă reţineri
Interventii proprii:
 Învăţ pacienta să folosească mijloace specifice de exprimare a sentimentelor,
emoţiilor, nevoilor
 Dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, temerile , dorinţele
 Încurajez pacienta să-şi ia singură decizii
 Ajut pacienta să se acomodeze cu mediul spitalicesc
Evaluare:
 Pacienta prezintă percepţii pozitive faţă de sine
 Pacienta a reuşit să stabilească dialoguri, relaţii cu cei din jur

7. Nevoia de a învata cum să-ţi păstrezi sănătatea.

P-lipsă de cunostinţe
E-dezinteres
S-dificultatea de a învăţa
Obiective:
 Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe despre boala, evoluţie, tratament, posibile
complicaţii
Intervnţii proprii:
 Exploreaz nivelul de cunoştinţă al pacientei privind boala, modul de manifestare,
măsurile preventive şi curative.
 Conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea .
 Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavei .
 Corecteaz deprinderile dăunatoare sănătăţii.
 Încurajez şi ajut pacienta să dobândească noi deprinderi.

25
Evaluare:
 În urma îngijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa.

Evaluare finală
Pacienta B.V în vârstă de 65 de ani cunoscută cu Astm Bronşic Infecto-alergic , Poliartrită
reumatismală, Ateroscleroză se internează cu: tuse cu expectoraţie, edeme la membrele
inferioare, edeme palide,dispnee expiratorie, anxietate, ortopnee , stare de agitaţie,wheezing,
transpiraţii, ameţeli ,cefalee, astenie fizică si psihică, dureri toracice, reinstalate în uram unor
expuneri mai prelungite la ceata si frig.
În uram îngrijirilor acordate:
Pacienta este echilibrată fizic şi psihic
Prezintă respiraţia şi circulaţia în parametri normali.
Prezintă un tonus muscular corespunzător
Pacienta prezintă o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi
cantitativ
Pacienta prezintă un somn odihnitor
Pacienta nu mai prezintă stare de agitaţie si de anxietate
Pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa.
Pacienta nu prezintă complicaţii si nu a contactat infecţii nosocomiale
Comunică eficient cu echipa de îngrijire

Pacienta se externează cu recomandările următoare:

Continuarea tratamentului cu:
o Bronhodilatatoare: Spray Salbutamol, Teofilina
o Antitusive
o Antibiotice: ampicilina
Evitarea efortului fizic
Evitarea contactului cu alergeni
Control periodic

26
3.2.Cazul II

Culegere de date
Nume: R
Prenume: E
Vârstă: 66 ani
Sex: Feminin
Naţionalitate: Română
Religie: Ortodoxă
Ocupaţie: Pensionară
Domiciliul:Bozieni
Data internări: 23.01.2018 Se internează la SMUR pe secţia Medicină Internă având nr.
foaie 168.
Data externari: 30.01.2018
Alergica la: nu se ştie alergică la medicamente
Diagnostic clinic: Astm bronşic
Tipul internari: cu programare
Motivele internari:cefalee, ameţeli, dureri în piept, transpiraţii, tuse cu expectorţie
Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
Antecedente personale: Astm Bronşic, Diabet zaharat tip II
Condiţii de viaţă şi muncă: -locuieşte la casă ,confort bun
-desfasoară munca de casă şi câmp
Comportamente: nu fumează , nu consumă alcool
Medicaţia de înaintea internări: -Penicilină
-Alogocalmin

27
 -Ampicilină
-No-Spa

Istoricul bolii:
Pacienta s-a prezentat la camera de gardă relevând că este cunoscută cu Astm Bronşic de mai
mulţi ani. Cu 6 zile înainte de internare prezintă o viroză respiratorie ce declanşează o criza
astmatică manifestată prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing şi tuse. În dimineaţa
zilei ce prevede internarea, pacienta prezintă un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluând spre agravare până la apariţia ortopneei. Se asociază cu respiraţia suierătoare şi tuse.
Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetată, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticomimetice,respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se internează în secţia
Interne.

Observare iniţială :Pacienta prezintă dispnee de tip expirator, anxietate, agitaţie,

tegumente palide cianotice la extremităti, tahipnee, ortopnee, oboseală,durere lombară la
coloana cervicală, ameţeli, TA=160/70mmHg, P=80 p/min, R=28 r/min, T=38,9 grade
Celsisus G=63kg Î=1,70cm

Examen clinic general

- Starea tegumentelor : uşor cianozate
-Starea mucoaselor: normale
- Sistem ganglionar: ganglioni nepalpabili
- Sistem muscular: normal
- Sistem osteo-articular: aparent integru
-Aparat respirator: dispnee expiratorie cu ortopnee, wheezing, R=28 r/min
- Aparat cardiovascular: TA-160/70 mm Hg, puls normal=80 p/min, zgomote cardiace
normale
- Aparat digestiv: abdomen suplu mobil,
- Aparat uro-genital: normal

28
- Sistem nervos: anxietate, cefalee.

Examen paraclinic

Examen de sânge: - VSH 6mm/1h ( VN 5-25mm/1h)

-Creatinină 0,94mg% ( VN 0,5-1,2)
-TGO 31,64 U/L ( VN <30)
-TGP 22,79 U/L (VN<62)
-HT 44,4% (VN 36-46%)
-Bilirubină 0,57mg% (VN 0,8 -1,25)
- Colesterol 227,19 mg% ( VN 120-260)
- Lipide 615,47 (VN 550-750)
- Hb 14,6g% (VN 12-16)
- UREE 40,04 mg/ Dl

Examen urină: - Celule epiteliale relativ frecvente

-Leucocite relativ frecvente
-Hematii rare

Examen de specialitate: -EKG,

-Exemen radiologic
-Exemen cardiologic

Tratamentul prescris de medic pe timpul spitalizări:

-SF 1 fl -Ventolin
-Algocalmin 2f/zi, -Miofilin ½ f zi i.v
-Quamatel 1fl, -Furosemid ½ f zi
-Piracetam 2f/zi

29
Aprecierea Nevoilor Fundamentale Alterate
1.Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
5. Nevoia de a comunica
6. Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
1.Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie

P1- alterarea respiraţiei

E -obstrucţia căilor respiratorii
S- dispnee cu tahipnee R=28r/min

P3-modificarea amplitudini respiratorii

E- senzatie de sufocare
S- tuse cu expectoratie, lipsă de aer

P2-alterarea circulaţiei
E-tulburări respiratorii
S-TA=160/70mmHg, extremităţi reci, palide, cianotice

Obiective:
 Pacientul să respire liber pe nas.
 Pacientul să fie echilibrat psihic.
 Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie

Intervenţii proprii:
 Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale ale pacientei
 Pregătesc fizic şi psihic pacienta
 Asigur poziţia pacientei în pat care să-i faciliteze respiraţia (poz. semisezând).
 Identific factorii care contribuie la accentuarea manifestărilor clinice.
 Ajut pacienta pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
 Aerisesc salonul
30
  Recomand pacientei să tuşească şi să folosească batista de unică folosinţă

Intervenţii delegate
 La indicaţia medicului: Administrez oxigen umidificat prin sondă cu debit de 6-8l/min
 Recoltez probe biologice pentru examenele de laborator: VSH, Creatinină, TGO,TGP,
HT,Bilirubină, Colesterol ,Lipide, Hb,Uree
 Aministrez tratamentul medicamentos prescris de medic
+bronhodilatatoare : ventolin, miofilin ½ f zi i.v
+analgezic: algocalmin 2f/zi
+diuretice: furosemid ½ f zi
 Observ efectele secundare (tahicardie,aritmie,greata,varsaturi) si le raportez medicului.

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas
 Este echilibrată psihic
 Prezintă căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie

2.Nevoia de a evita pericolele

P1- anxietate
E -insuficienta respiratore
S- nelinişte, agitaţie

P2-risc de complicaţii
E- mediu spitalicesc
S-posibile complicaţii pulmonare

Obiective:
 Pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic
 Înlaturarea starii de nelinişte, agitaţie, anxietate
 Pacienta să nu prezinte risc de complicaţii

Intervenţii proprii:

31
  Învat pacienta tehnici de relaxare
 Ajut pacienta să-şi recuoască anxietatea
 Asigur adihna pacientei
 Asigur un microclimat corespunzator
Intervenţii delegate:
 La indicatia medicului administrez sedative: diazepam , bromazepam
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacienta este echilibrată psihic si fizic.
 Pcienta prezintă stare de bine
 Pacienta nu prezintă risc de complicaţii

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

P- imposibilitatea de a dormi
E-dispnee, frică de moarte
S-insomnie

Obiective:
 Pacienta să aibă un somn liniştitor şi odihnitor
 Pacienta să prezinte cofort fizic şi psihic

Intervenţii proprii:
 Aerisesc încaperea înaintea somnului nocturn.
 Învăţ pacienta să practice exerciţii respiratorii.
 Observ si notez orarul somnului.
 Întocmesc un program de odihnă corespunzator împreuna cu pacienta.

Intervenţii delegate:
 Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic: noctafix înainte de culcare .

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă un somn adihnitor
 Prezinta prezinta confort fizic si psihic
32
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
P-postură inadecvată
E- senzaţie de sufocare, dispnee
S-ortopnee

Obiective:
 Menţinerea unei posturi corecte în special în pat
 Pacienta să nu prezinte complicaţii

Intervenţii proprii:
 Asez pacienta în poziţie semisezând
 Schimb poziţia pacientei la 2h pentru a preveni escarele
 Aerisesc salonul
 Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative
 Aduc la cunostinţă importanţa mobilizării precoce pentru a evita complicaţiile
postoperatorii
 Învat pacienta care este poziţia adecvată.
Interventii delegate:
 La indicatia medicului administrez oxigenoterapie prin masca nazala cu debit de 6-
8l/min
 Urmaresc efectele medicatiei
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacienta menţine repausul şi nu prezintă complicaţii
 Pacienta manifesta confort fizic si psihic

5.Nevoia de a comunica
P-comunicare ineficientă
E-depresie

33
 S- tristete

Obiective:
 Pacienta să cumunice cu cadrele medicale şi cu persoanele cu care intra în contact
 Pacienta să aibă percepţii pozitive faţă de sine
Intervenţii proprii:
 Familiarizarea pacientei cu mediul ambient
 Efectuez îngrijiri specifice perturbarii senzoriale sau motorii.
 Ajut pacientul sa se împrietenească cu colegiide salon

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacienta menţine repausul şi nu prezinta complicaţii
 Pacienta manifestă confort fizic şi psihic

6.Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

P-cunoştinţă insuficientă
E-lipsa interesului
S-anxietate
Obiective:
 Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe
 Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi pentru recuperarea sănătăţii

Intervenţii proprii:
 Informez pacienta aupra necesităţii pregătirii operatorii
 Stimulez dorinţa de cunoastere
 Motivez importanta acumulări de cunoştinţe noi
 Explic importanţa explorarilor clinice, paraclinice, pregatirea psihica si fizica a
pacientei
 Explic pe întelesul pacientului modul de transmitere a infectiilor

34
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacienta manifestă confort fizic şi psihic
 Şi-a însuşit mesajul transmis şi cunostinţe noi pentru prevenirea traumatismelor
ulterior.

Evaluare finală
Pacienta s-a prezentat la camera de gardă relevând că este cunoscută cu Astm Bronşic de mai
mulţi ani. Cu 6 zile înainte de internare prezintă o viroză respiratorie ce declanşează o criza
astmatică manifestată prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing şi tuse. În dimineaţa
zilei ce prevede internarea, pacienta prezintă un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluând spre agravare până la apariţia ortopneei. Se asociază cu respiraţia suierătoare şi tuse.
Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetată, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticomimetice,respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se internează în secţia
Interne.
În urma îngrijirilor acordate
 Pacienta respiră liber pe nas
 Prezinta căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie
 Pacienta comunica deschis.
 Pacienta este echilibrată psihic şi fizic.
 Pacienta prezintă un somn adihnitor
 Pacienta menţine repausul şi nu prezintă complicaţii
 Pacienta manifestă confort fizic şi psihic
 Şi-a însusit mesajul transmis şi cunostinţe noi pentru prevenirea traumatismelor
ulterior.

Pacienta se externează cu recomandările următoare:

Continuarea tratamentului cu: Miofilin tb 3*1/zi per os,
Brohexim tb 3*2/zi,
Salbutamol spray 1 puf /zi

Sa urmeze tratamentul prescris de catre medic

La nevoie se administreaza analgezice pentru calmarea durerii
Sa evite alergenii recunoscuti
Sa evite frigul,praful,umezeala

35
 Control periodic

3.3.Cazul III

Culegerea de date
Nume: F
Prenume: F
Vârstă: 56 ani
Sex: Masculin
Naţionalitate: Român
Religie: Ortodox
Ocupaţie: Pensionar
Domiciliul:Roman
Data internări: 14.09.2017 Se interneaza la SMUR pe sectia Medicină Internă avand nr.
foaie 127.
Data externari: 22.09.2018
Alergica la: praf, polen
Diagnostic clinic: Astm bronşic
Tipul internari: cu programare
Motivele internari:cefalee, ameteli, dureri în piept, transpiraţii, tuse cu expectorţie
mucopurulenţă, anxietate, dispnee de tip expirator.
Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: tata-ciroza hepatica
Antecedente personale: Astm Bronşic alergic, rujeola-6ani, hepatita virala A- 7ani
Conditii de viata si munca: fost muncitor piese auto, în prezent pensionar. Locuieşte
împreuna cu soţia şi 2 copii într-un apartament de 3 camere
Comportamente: nu fumează , nu consumă alcool
Medicaţia de înaintea internări: Miofilin fiole si capsule, HHC fiole in criza, Prednison
3cp/zi cu reducere la un comprimat la 5 zile.
Istoricul bolii

36
Bolnavul se intrenează cu criză de dispnee de tip expirator, tuse cu expectoraţie
mucopurulenta, cefalee cu ameţeli care se agravează şi se intensifică cu palpitaţii pentru care
se internează în sectia interne pentru tratament de specialitate. Bolanavul relatează ca e
cunoscut cu astm bronşic de mai mulţi ani.
Observare iniţială:Pacientul prezintă dispnee de tip expirator, anxietate, agitaţie ,
tegumente palide, ortopnee, tahicardie, TA= 180/90 mmHg, P=80 p/min, R=20 r/min, T=38
grade Celsius, G=70kg, Î= 1,70m

Examen clinic general

- Starea tegumentelor : uşor cianzate
-Starea mucoaselor: normale
- Sistem ganglionar: repalpabil
- Sistem muscular: normal
- Sistem osteo-articular:aparent integru
-Aparat respirator: dispnee expiratorie cu ortopnee, raluri sibilante, wheezing
- Aparat cardiovascular: zgomte cardiace normale, TA- 160/70mmHg
- Aparat digestiv: inapetenta ,ficat, splina , pancreas si cai biliare-nepalpabile
- Aparat uro-genital: micţiuni fiziologice
- Sistem nervos:cefalee, sensibilitate normală

Examen paraclinic
Examen de sânge: - VSH 7mm/1h ( VN 5-25mm/1h)
-Creatinină 0,67 mg% ( VN 0,5-1,2)
-TGO 14,07U/L ( VN <30)
-TGP 17,27U/L (VN<62)
-HT 40 % (VN 36-46%)
-Bilirubină 0,9 mg% ( VN 0,8 -1,25)
- Colesterol 103,8mg% ( VN 120-260)
- Lipide 280,31 (VN 550-750)
- Hb 11,9% (VN 12-16)
- UREE 30mg/ Dl

37
 Examen urină: - Celule epiteliale relativ frecvente
-Leucocite relativ frecvente
-Hematii rare
Examen de specialitate: EKG, Exemen radiologic, Exemen cardiologic

Tratamentul în timpul spitalizării: miofilin ½ f zi, HHC 1f la 12h, algocalmin 2f/zi,

furosemid 2f/zi i.v , diazepam 1f/zi, fenobarbital 1 cp/zi

Aprecierea Nevoilor Fundamentale Alterate

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni
4. Nevoia de a comunica
5. Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.
6. Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja mucoasele şi tegumentele

1.Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie

P1-alterarea respiraţiei
E-bronhospasm
S-dispnee de tip expirator, ortopnee

P2- alterarea circulatiei

E-tuse cu expectoraţie
S-anxietate, dureri în piept

Obiective:
- Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic
-Pacientul să prezinte circulaţia în parametri normali
-Pacientul să prezinte căile respiratorii permeabile

38
Intervenţii prorii:
-Pregătesc fizic şi psihic pacientul
-Masor si notez in F.O , F.V: R, P , sat. O, TA
-Aşez pacientul în poziţia care să-I favorizeze respiratia, poziţia semişezând
-Învăţ pacientul să respire profund pentru diminuarea anxietatii si pentru o ventilatie
pulmonară adecvată
-Încurajez pacientul să tuşească explicându-i că aceasta îi favorizează respiraţia
-Învat pacientul tehnici de relaxare
-Asigur condiţii de mediu şi microclimat

Intervenţii delegate:
-La indicaţia medicului administrez oxigen prin mască nazală cu debit de 6-8l/min
-La indicaţia mediucului recoltez sânge pentru exeamenele de laborator: VSH, Creatinină,
TGO,TGP, HT,Bilirubină, Colesterol ,Lipide, Hb,Uree
-Administrez medicatia prescrisa de medic:
+bronhodilatatoare: miofilin ½ f zi, HHC 1f la 12h
+analgezice: algocalmin 2f/zi

Evaluare:
-În urma intervenţiilor proprii şi delegate pacientul respiră în limite normale
-Prezintă o circulaţie adecvată
-Este echilibrat fizic şi psihic

2. Nevoia de a evita pericolele

P1- anxietate
E- insuficienţă respiratorie
S- nelinişte, agitaţie

P2-risc de complicaţii
E-mediu spitalicesc
S-posibile complicaţii pulmonare

39
 Obiective:
 Diminuarea anxietatii şi a stări de agitaţie
 Pacientul sa nu prezinte complicaţii
Interventii proprii:
 Echilibrez psihic pacientul , îl ajut să se adapteze în noul mediu
 Asigur un microclimat corespunzator
 Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea
 Supraveghez si notez in F.O , F.V
 Învăţ pacientul tehnici de relaxare
 Asigur confort fizic si psihic in asa fel încat pacientul să-şi poata exprima nevoile
Intervenţii delegate:
 La indicaţia medicului administrez: diazepam 1f zi
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacientul nu mai prezinta anxietate şi stare de agitaţie
 Pacientul nu prezintă complicaţii

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

P-disconfort
E-anxietate
S-nelinişte

Obiective:
 Pacientul să se odihnească corespunzător
 Pacinetul să beneficieze de confort fizic şi psihic

Intervenţii proprii:
 Învăţ pacientul tehnici de relaxare cu cateva minute înainte de culcare
 Explic necesitatea odihnei şi a unui somn linistitor
 Asigur confort fizic, termic si psihic

Intervenţii delegate:
 Administrez la indicaţia medicului somnifere seara înainte de culcare :fenobarbital 1cp
40
  Supraveghez efectul medicamentelor administrate şi le transmit medicului
Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate:Pacientul prezintă un somn odihnitor
 Nu mai prezinta anxietate

4. Nevoia de a comunica
P-dificultatea de a întelege
E-izolare
S-neîncredere, teamă
Obiective:
 Pacientul să aiba perceptii pozitive faţă de sine
 Pacientul să comunice cu cei din jurul lui
Intervenţii proprii:
 Încurajez pacientul şi-l stimulez să-şi exprime nevoiele, sentimentele, temerile
 Dau posibilitatea pacientului să decidă singur
 Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta, schimba idei cu ceilalţi din
jur

Evaluare:
 În urma îngrijirilor acordate: Pacientul şi-a recapătat optimismul, încrederea în forţele
proprii
 Comunică eficient cu cei din jur

5.Nevoia de a învaţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

P-anxietate
E-lipsa interesului
S- cunostinţe insuficiente asupra bolii

Obiective:
 Pacientul să dobandească noi cunoştinţe despre boala sa

41
Intervenţii proprii:
 Motivez importanţa acumulări de cunoştinţe noi
 Stimulez dorinţa de cunoastere
 Explic importanţa explorări paraclinice, pregatirea fizică şi psihică a pacientului

Evaluare:
În urma interventiilor acordate pacientul:
 Şi-a însuşit cunostinţe noi despre boala sa
 Manifestă confort fizic şi psihic

6.Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja mucoasele şi tegumentele

P-tegumente cianozate
E-boala
S-lipsa de cunostinţă

Obiective:
 Pacientul să fie curat, să prezinte tegumentele şi mucoasele integre

Intervenţii proprii:
 Îndrum şi suraveghez efectuarea îngrijirilor igienice
 Stimulez dorinţa de a fi curat şi îngrijit
 Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie

Evaluare:
 In urma interventiilor acordate pacientul prezinta tegumente si mucoase curate.

42
Evaluare finala
Bolnavul se intrenează cu criză de dispnee de tip expirator, tuse cu expectoraţie
mucopurulenta, cefalee cu ameţeli care se agravează şi se intensifică cu palpitaţii pentru care
se internează în sectia interne pentru tratament de specialitate. Bolanavul relatează ca e
cunoscut cu astm bronşic de mai mulţi ani.
In urma interventiilor proprii si delegate pacientul
 Respiră în limite normale
 Prezinta o circulatie adecvata
 Este echilibrat fizic şi psihic
 Nu mai prezintă anxietate
 Nu prezinta complicaţii
 Se odihneşte corespunzător
 Şi-a însuşit cunoştinţe noi despre boala sa
 Manifesta confort fizic şi psihic
 Prezinta tegumente şi mucoase curate
 Şi-a recapătat optimismul, încrederea în forţele propriii
 Comunica eficient cu cei din jur
Pacienta se externează cu recomandările următoare:
Continuarea tratamentului cu: Miofilin tb 3*1/zi per os,
Brohexim tb 3*2/zi,
Salbutamol spray 1 puf /zi

Sa urmeze tratamentul prescris de catre medic

La nevoie se administreaza analgezice pentru calmarea durerii
Sa evite alergenii recunoscuti
Sa evite frigul,praful,umezeala
Control periodic

43
 Particularităţi ale celor trei cazuri

Cazul I Pacienta B.V în vârstă de 65 de ani cunoscută cu Astm Bronşic Infecto-alergic ,

Poliartrită reumatismală, Ateroscleroză se internează cu: tuse cu expectoraţie, edeme la
membrele inferioare, edeme palide,dispnee expiratorie, anxietate, ortopnee , stare de
agitaţie,wheezing, transpiraţii, ameţeli ,cefalee, astenie fizică si psihică, dureri toracice,
reinstalate în uram unor expuneri mai prelungite la ceată şi frig. TA=170/90mmHg, P=80
p/min, R=14 r/min, T=38,9 grade Celsisus G=60kg Î=1,63cm.
În urma intervenţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul :Astm Bronşic
Infecto-alergic, Insuficienţă respiratorie severă
În urma intevenţiilor acordate:
Pacienta este echilibrată fizic şi psihic
Prezintă respiraţia şi circulaţia în parametri normali.
Prezintă un tonus muscular corespunzător
Pacienta prezintă o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi
cantitativ
Pacienta prezintă un somn odihnitor
Pacienta nu mai prezintă stare de agitaţie si de anxietate
Pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa.
Pacienta nu prezintă complicaţii si nu a contactat infecţii nosocomiale
Comunică eficient cu echipa de îngrijire
 La indicţia medicului :
 Oxigenoterpia se administrează prin mască nazală cu oxigen umidificat cu
debit de 6-8 l/min
 Recoltez analize pentru examenele de laborator: VSH, Glicemie, Creatimină,
TGO, TGP,TGPT, Bilirubină,Colesterol, Lipide, Hb, Acid uric.
 Administez tratamentul în doza şi ritmul prescris de medic:
Bronhodilatatoare: -Pentoxifilin 2tb/zi.

44
 -Miofilin ½ f/zi i.v
- HHC 1f/ 12h i.v
-Ventolin
Diuretice: -Furosemid 1f/zi
\ Coronarodilatatoare: -Pentoxifilin 1f/zi
Sedative: Diazepam 1f/zi
Somnifere: Fenobarbital seara înainte de culcare
Pacienta se externează cu recomandările următoare:
Continuarea tratamentului cu:
o Bronhodilatatoare: Spray Salbutamol, Teofilina
o Antitusive:
o Antibiotice: ampicilina
Evitarea efortului fizic
Evitarea contactului cu alergeni
Control periodic

Cazul II Pacienta R.E în vârstă de 66 ani s-a prezentat la camera de gardă relevând că este
cunoscută cu Astm Bronşic de mai mulţi ani. Cu 6 zile înainte de internare prezintă o
respiratorie ce declanşează o criza astmatică manifestată prin accese de dispnee expiratorie de
tip wheezing şi tuse. În dimineaţa zilei ce prevede internarea, pacienta prezintă un acces de
dispnee astmatica progresiv evoluând spre agravare până la apariţia ortopneei. Se asociază cu
respiraţia suierătoare şi tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetată, de
miofilin si bronhodilatatoare simpaticomimetice,respectiv spray Salbutamol, motiv pentru
care se internează în secţia Interne. TA=160/70mmHg, P=80 p/min, R=28 r/min, T=38,9
grade Celsisus G=63kg Î=1,70cm.
În urma intervenţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul: Astm bronşic
În urma intervenţiilor acordate:
 Pacienta respiră liber pe nas
 Prezinta căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie
 Pacienta comunica deschis.
 Pacienta este echilibrată psihic şi fizic.
 Pacienta prezintă un somn adihnitor
 Pacienta menţine repausul şi nu prezintă complicaţii

45
  Pacienta manifestă confort fizic şi psihic
 Şi-a însusit mesajul transmis şi cunostinţe noi pentru prevenirea traumatismelor
ulterior.

 La indicaţia medicului: Administrez oxigen umidificat prin sondă cu debit de 6-8l/min

 Recoltez probe biologice pentru examenele de laborator: VSH, Creatinină, TGO,TGP,
HT,Bilirubină, Colesterol ,Lipide, Hb,Uree
 Aministrez tratamentul medicamentos prescris de medic
+bronhodilatatoare : ventolin, miofilin ½ f zi i.v
+analgezic: algocalmin 2f/zi
+diuretice: furosemid ½ f zi
+sedative: diazepam , bromazepam
Observ efectele secundare (tahicardie,aritmie,greata,varsaturi) si le raportez medicului
Pacienta se externează cu recomandările următoare:
Continuarea tratamentului cu: Miofilin tb 3*1/zi per os,
Brohexim tb 3*2/zi,
Salbutamol spray 1 puf /zi
Sa urmeze tratamentul prescris de catre medic
La nevoie se administreaza analgezice pentru calmarea durerii
Sa evite alergenii recunoscuti
Sa evite frigul,praful,umezeala ,Control periodic

Cazul III Pacientul F.F în vârstă de 56 ani se intrenează cu criză de dispnee de tip
expirator, tuse cu expectoraţie mucopurulenta, cefalee cu ameţeli care se agravează şi se
intensifică cu palpitaţii pentru care se internează în sectia interne pentru tratament de
specialitate. Bolanavul relatează ca e cunoscut cu astm bronşic de mai mulţi ani.
TA= 180/90 mmHg, P=80 p/min, R=20 r/min, T=38 grade Celsius, G=70kg, Î= 1,70m.
În urma intervenţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul: Astm bronşic
În urma intervenţiilor acordate:
 Respiră în limite normale
 Prezinta o circulatie adecvata
 Este echilibrat fizic şi psihic
 Nu mai prezintă anxietate

46
 Nu prezinta complicaţii
 Se odihneşte corespunzător
 Şi-a însuşit cunoştinţe noi despre boala sa
 Manifesta confort fizic şi psihic
 Prezinta tegumente şi mucoase curate
 Şi-a recapătat optimismul, încrederea în forţele propriii
 Comunica eficient cu cei din jur
La indicaţia medicului administrez oxigen prin mască nazală cu debit de 6-8l/min
 La indicaţia mediucului recoltez sânge pentru exeamenele de laborator: VSH,
Creatinină, TGO,TGP, HT,Bilirubină, Colesterol ,Lipide, Hb,Uree
 Administrez medicatia prescrisa de medic:
+bronhodilatatoare: miofilin ½ f zi, HHC 1f la 12h
+analgezice: algocalmin 2f/zi
+somnifere seara înainte de culcare :fenobarbital 1cp
Pacienta se externează cu recomandările următoare:
Continuarea tratamentului cu: Miofilin tb 3*1/zi per os,
Brohexim tb 3*2/zi,
Salbutamol spray 1 puf /zi

Sa urmeze tratamentul prescris de catre medic

La nevoie se administreaza analgezice pentru calmarea durerii
Sa evite alergenii recunoscuti
Sa evite frigul,praful,umezeala
Control periodic

47
Anexe

Componentele aparatului respirator

Traheea

Plămânii

Pleura

Mediastinul

48
 Notiuni de fiziologie

Astmul Bronşic

49
 Concluzii

Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoştiiţe profesionale
profunde şi calitaţii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diplomă pentru faptul că este o afecţiune extrem
de frecventă, întalnită atât la adulţi cât şi la copii, cu debut la orice vârstă şi indiferent de condiţia
socială.

Lucrarea e constituită din 3 capitole :

 Primul capitol prezintă noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului respirator;
 Al doilea capitol prezinta teoretic boala,respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologie,patologie şi tratament
 Al treilea capitol cuprinde îngrijirile bolnavului cu astm bronşic acordate de asistentă, de
la internare până la externare, cu asigurarea codiţiilor de spitalizare, poziţia pacientului în
pat, urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative, asigurarea igienei şi a alimentaţiei adecvate.

În cele 3 cazuri pe care le-am urmărit am observat că această afecţiune este rezultatul
astmului bronşic care determină în anumite împrejurări, apariţia unei expiraţii tipice
suierătoare, ca un ţiuit numit "wheezing". Bolnavii se plâng de "lipsa de aer" şi se aşează de
obicei şezând sau semişezând, poziţia ce le asigură respiraţia.

50
 BIBLIOGRAFIE

1."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel

Editia a IV-a revizuita, Bucuresti, 2009

2. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor

fundamentale;Lucreţia Titircă, Editura Viaţa Românească Medicală, Bucuresti 2008

3.Urgente medico-chirurgicale – sinteze, Lucreţia Titircă , Editura medicala, Bucuresti

2009

4.Anatomia şi fiziologia omului, Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristian

Niţă, Radu Cârmaciu, Carmen Sălăvăstru, Cătălina Ciornei, Editura Corint

5.Anatomia şi fiziologia omului cu elemente de igienă, Prof. emerit Elisabeta

Mândruşcă, Conf. Univ. dr.Mihai Peteanu, Prof. gr.I Aurora Mihail-coordonator,
Editura Didactică Şi Pedagigică, R.A. Bucureşti

6.Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţi medicali, Lucreţia Titirca,

Editura Viaţa Medicală Românească

7. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Ghid de nursing,

Lucreţia Titirca, Editura Viaţa Medicală Românească

8.Spitalul Municipal de Urgenţă Roman Nr. FO. 427 Secţia Medicină Internă

51
9. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman Nr. FO.168 Secţia Medicină Internă

10. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman Nr. FO.127 Secţia Medicină Internă

52