Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
”SF. THEODOR CONSTANȚA”
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
BRONȘITĂ ACUTĂ
Coordonator:
RAȚĂ MARIA
Absolvent:
BALONAȘ LILIANA
1
– 2014 –
Motto:
”Pentru a fi desăvâr șită
arta și me ște șugul medicinii trebuie
să izvorască din dragoste .”
.
Paracelsius.
2
Scopul și motivația
Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza

cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din
literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în
cauză, având ca suport următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de
informare personală corectă, bazându-se și pe
sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De
aceea doresc să știu exact simptomele, modurile de
tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau
indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de
această boală și orice individ trebuie să fie conștient
că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței
contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea
duratei de vindecare și a perioadei de convalescență;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății,
lucrul acesta poate reuși doar în măsura
disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe
despre boală.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului
respirator.
CAPITOLUL II
Prezentarea bronșitei acute
Definiție, etiologie
Simptomatologia
Simptome subiective
Simptome obiective
Metode de investigație
Evoluție complicații prognostic
Diagnostic diferențial
Examene de laborator
Tratamentul
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită
acută
CAPITOLUL III
Proces de nursing
Cazul I
Cazul II
Cazul III
CAPITOLUL VI
Concluzii
Bibliografie
4
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care

contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul
atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice
din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și
cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate
de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni
diferențiindu-se :
 a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
 b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee,
bronhii);
fig.1Aparatul respirator
5
Căile respiratorii :
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
Fig. 2 Cavitatea nazală
-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip
respirator;
Fig. 3 Faringele
Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ

cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.
Fig. 4 Laringele
6
Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul
hioid, deasupra traheei, predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi
(cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide,
corniculate și cuneiforme).
Fig. 5 Traheea
Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are

forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele
traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în
formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjuctiv
- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un
epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă
mucus.
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale

căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri
care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal
până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și
calibru.
Bronhia principală dreaptă
Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât

cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele
7
cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân
este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai
frecvent în bronhia dreaptă.
Bronhia principală stângă
Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă,

având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său
este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de
orizontală.
Bronhiile principale intră în componența pediculului

pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera
pulmonară, cu venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care
formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul
pulmonar, vom deosebi două feluri de raporturi:
 comune cu pediculul ;
 proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în
hil.
- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar
sunt în raport cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele
bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt
însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare,
formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la
organele din vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele
pediculului pulmonar.
Bronhia dreaptă vine în raport:
- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

- posterior, cu marea venă azygos;
8
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport:
- în partea anterioară, cu elementele pedicului

pulmonar;
- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;
- inferior cu pericardul și atriul stâng.
Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele

bronșicale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin
venelebronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul
pulmonar posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la
acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare
(bronhodilatatoare) de la simpatic.
Fig.6 Traheea și Bronhiile
Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care

rezultă din ramificarea bronhiilor principale.
9
Fig.7 Arborele bronșic
Bronhiile principale se ramifică în:

• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele
pulmonare;
• Bronhiolele terminale;
• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele
formează acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.
Arborele bronșic drept
Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două

ramuri (reprezintă bronhii de gradul II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se
distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii
segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii
lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii
segmentare, repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului
10
mijlociu ;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii
segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.
Arborele bronșic stâng
Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri

lobare(gradul II):
Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei
bronhii în segmentele: apical, posterior și anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în
segmentele: lingual, superior și inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din
ce în ce mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse,
1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile intralobulare,
bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini
pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de
la exterior la interior din următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre
musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire
de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica
mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există
glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai
mult și să primească aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte
ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și
ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura
peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând
teaca fibrocatilaginoasă .
Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere
structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia
fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .
11
Plămânii
Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc

schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în
număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică,
având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții
mijlocii, numită mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern
(anterior), coloana vertebrală toracală posterior și pleurele
mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui
și o foiță viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate
pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației.
Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea
parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât
cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g.
Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza
spre diafragmă.
Fig.8 Plămânii
12
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl
conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3.
Culoarea plămânului diferă cu vârsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în
spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul
inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu:

 un vârf
 baza
 trei fețe
 trei muchii
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei
toracice, depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-
se pe burta diafragmului , după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:
ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în
parte posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân,
spre mediastin.
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport
cu fața superioară a diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la
plămânul stâng, incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește
o prelungire ca o limbă, lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu
lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei
plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt
niște șanțuri profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală,
care determină trei lobi: superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl
împarte în doi lobi, superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura
lobară a arterei pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare,
13
vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în
clinică și de aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la
ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se bazează
pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și
funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul
pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia
segmentară, vase și nervi ai segmentului respectiv.
Structura plămânului drept :
• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau

apico-posterior, căci au un trunchi bronșic de origine comun;
anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două
segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior;
antero-bazal; latero-bazal, postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste
60% din cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața
mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la
14
plămânul stâng, din cauza poziției inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a
plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii
pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei ca și
segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și
baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri,
formați din țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În
aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și
fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene
colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt
cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat.
Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari,
iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un
perete sau țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1
mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime
ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale
pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic,
cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta
respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor
respiratorii sau acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul
peretelui lor, alveole pulmonare.
Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor

respiratorii și a canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă
terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari
este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o
suprafață totală evaluată în medie la 70 m 2, corespunzând unui
15
volum de aproximativ 4 l.
Vascularizația și inervația plămânului
Plămânul are o dublă vascularizație :

- una funcțională;
- alta nutritivă.
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor

gazoase dintre aer și sânge, formează ceea ce se numește mica
circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care
pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la
inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din
rețeaua capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul
pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță
câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare
plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza
inimii unde se deschid în atriul stâng.
Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a

organismului și este formată de arterele și venele bronșice. Arterele
bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice
și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel
16
drept .
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul
bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe
nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice
care însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este
adunată de trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho
pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la
ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii
mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin
ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.
Inervația plămânului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex

pulmonar anterior și altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din
nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din
nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse:
arborele bronșic și alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri
adaptați schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție,
fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.
17
Respirația
Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea

bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele
organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă
organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile
lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva
minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și
hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor
gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul
alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-
organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează
CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor
gazoase, respirația internă.
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2
produsul rezidual al catabolismului este eliminat.
Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .
Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea
expansionării cutiei toracice in inspir și expir.
18
Ventilația
Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și

exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer
atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și
bogat în Co2.
Inspirația
Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei

toracice datorită contracției mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii
centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm,
coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea
cutiei toracice.
Expirația
Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la

dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor
mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai
sunt în stare de tensiune se retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ
500 ml aer bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul
prin expirație.
CAPITOLUL II
BRONȘITA ACUTĂâ
19
Definiție
Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice
interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea
(traheo-bronșita).
Etiologie
După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi
împărțiți în :
• Infecțioși
• Fizico-chimici
• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80%
din cazuri de virusuri.
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după
cum urmează:
 Infecția virală:
Adenovirusuri - 31 serotipuri;
Reovirusuri - 3 serotipuri;
 Picornavirusuri:
a. rinovirusuri.
b. enterovirusuri: -polivirusuri
- coxsackie A
- coxackie B
20
 Mixovirusuri:
a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C
b. virusul gripal , virusul rujeolei
c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)
 Coronavirusuri:
În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt
reprezentate cu frecvență crescută de către:
 Pneumococi;
 Streptococi;
 Haemophilus;
 Stafilococi;
 Micrococcus catarhalis;
 Ciuperci;
 Unele Spirochete.
Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:
 Gaze toxice: clor, oxid de sulf;
 Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;
 Oxizi de azot;
 Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;
 Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu
ceață întâlnit în zonele puternic industrializate), fumul de
tutun;
 Formol;
 Vapori de amoniac;
 Particule fin pulverizate;
 Acetona;
 Hidrogen sulfurat.
Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite
microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:
• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :
- vârstă (copii, vârstnici);
- predispoziție ereditară;
- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de
microclimat;
- teren alergic spasmogen;
• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :
- frigul
21
- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse
- imunitatea de suprafață;
- bolile cornice bronhopulmonare;
- infecțiile repetate rinofaringiene;
- modificările cutiei toracice;
- sclerozele pulmonare;
- emfizemul pulmonar;
Acțiunea frigului apare la:
- inhalarea de aer rece;
- expunerea pereților toracici la frig;
- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.
Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul
mucoasei bronșice, reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea
diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a
virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.
Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului
ciliar, iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului
de excitabilitate, excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere
unor reacții deosebit de intense.
În producerea inflamației traheobronșice intervin atât
tulburări locale cât și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este
reprezentat de nervul vag.
Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea
se dizolvă în pelicula de mucus, determinând, în mod direct,
procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute.
Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot
determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției
alergice de tip I.
În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât
mucoasa traheei și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de
unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită
acută.
Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul
bronhoscopic o îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în
submucoasă.
Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să
lunece, să prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.
Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a
unei infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel
22
intersectează toate straturile peretelui bronșic.
De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații
intercelulare, alcatuit mai ales din granulocite, iar întregul proces
determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi
variabile.
Bronșită
Simptomatologia
SIMPTOME SUBIECTIVE
 Tuse uscată în fază de cruditate;
 Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;
 Eventual dispnee;
 Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.
 În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea
23
noaptea, este caracteristică.
 Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea
respiratorie, eructațiile, dispnee.
Obișnuit boala începe cu:
Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri
musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut,
rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri
pe fundul gatului.
Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin
apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.
Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice
retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea
temperaturii atmosferice.
La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât
împiedică somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea
trebuie combătută.
Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare
răgușeala, tusea fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de
o alta, caracterizată prin apariția expectorației.
Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia
bronșitei acute intră și infecția microbiană, ea devine purulentă,
uneori cu striuri de sânge.
Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând
caracter purulent mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de
eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția
și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste
infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent
întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în
funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la
normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade
progresiv.
SIMPTOME OBIECTIVE
Examenul fizic:
La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate
da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal.
Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4
ascultația pune în evidență raluri ronflante și sibilante, deseminate
24
bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri
subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice,
ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou
clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave
tulburări respiratorii deosebit de severe.
Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică,
în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație
șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.
Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în
căile respiratorii superioare.
Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat
mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai
ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului,
produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin
bronhii, în inspirație și expirație.
Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita
capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației
plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație
realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice,
ceea ce perturbă schimburile gazoase.
Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee,
cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de
agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La
vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.
La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar
raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.
Metode de investigație
Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se

întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită
faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperaturi
mai scăzute.
Examene paraclinice.
 Examen bacteriologic.
• Se face identificarea germenilor pentru a depista
bacteriile patogene incriminate în inflamația căilor aeriene
25
inferioare.
Examene hematologice.
• Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată
leucopenie cu limfocitoză relativă;
• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește
o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.
Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.
Evoluție, Complicații, Prognostic
Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în

adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau
bacterieni și favorizată de frig, umezeală.
Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.
Evoluează în trei faze:
• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile
(ușoara ascensiune termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare
a nasului);
• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată
spasmodica, cu o foarte mică expectorație mucoasă, durere vie
retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită);
Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe
toata aria pulmonară.
• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de
expectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).
Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și
apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt
posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și
favorizate de condițiile meteorologice.
Complicații
Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe
recidive. La persoanele în vârstă, cu rezistență scăzută, bronșita se
poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare,
pleurezii, nefrite parcelare.
Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:
- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu
dezvoltarea unei bronșite acute și a unei detrese respiratorii;
- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau
26
bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare;
- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de
gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar
particular.
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.
În cazul în care acestea apar, ele pot fi:
 pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala
marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată),
este semn că s-a instalat pneumonia;
 recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la
persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de
SIDA, fibroză chistică sau cancer).
Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale
pereților bronhiilor (bronșiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm,
bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.
Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a
complicațiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează
suplimentar, pentru a depista existența altor probleme ale tractului
respirator ca:
- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin
prezența de mucus gros în căile aeriene;
- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate
(acestea sunt lărgite și se infectează frecvent);
- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în
mod obișnuit în atmosferă; simptomele includ tuse și respirație
îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor);
- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și
sinusurile faciale, care se manifestă prin: durere la apăsarea
sinusurilor și tuse productivă;
- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt
mici formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.
O complicație secundară frecventă este reprezentată de
suprainfecția bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării
mijloacelor de apărare ale aparatului respirator.
Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu
antibiotice, fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o
evoluție în doi timpi.
27
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care
astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a
considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de
suprainfecție.
La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei
tulburări obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o
sursă majoră a bronșictaziilor.
Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în
mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante,
complicate și în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la
insuficiența respiratorie acută.
Diagnosticul diferențial
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase
virale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă,
gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită diferențiere de un
debut de astm bronșic.
Tratamentul
Tratamentul igienic
În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după
severitatea clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este
insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la
spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și
umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau
sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă
clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri
calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept
peste noapte.
Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficiență,
deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.
În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se
înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat.
Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).
Tratamentul bronșitei acute

Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și
constă în:
28
• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră
încălzită și cu atmosferă umezită.
• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.
• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea
alimentelor greu digerabile.
Antitermice
ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3
tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM,
CIMETIDIN).
Calmante ale tusei
• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA
FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de
CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.
• CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.
• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.
• TRECID 5-6 picături pe zi.
Expectorante
• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.
• SIROGAL 3 linguri pe zi.
• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.
• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru
mucoasa gâtului buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).
• Antialergice
Pentru combatarea alergiei se administrează:
• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.
• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.
• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.
Antibiotice și chimioterapeutice
• În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni,
gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele
mixte de traheobronșite:
Se administrează :
• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h
• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect
iritativ gastric.
• Tratament cortizonic și miofilină.
• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de
spasm bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.
29
Pacientul cu bronșită acută:
• Va întrerupe fumatul
• La externare va evita mediul cu pulberi
• Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a
favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea
acestuia.
Tratamentul preventiv
Vaccinarea antigripală
Trebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral
se schimbă de la un sezon la altul.
Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea
imputabilă gripei.
Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de
70 ani.
Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una
dintre cele 8 afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular
cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară gravă,
mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficiență cardiacă,
insuficiență respiratorie cronică gravă.
Vaccinarea Antipneumococică
Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi
protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie,
comparativ cu cel de peste 70 ani.
Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar
prescrisă, deși ar merita să fie mai frecvent utilizată.
Vaccinurile Antibronșitice
Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un
amestec al surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile
bronșiticului cronic.
Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri
elaborate, plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin,
Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a
imunității antiinfecțioase.
Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al
iernii.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacien ților cu
30
bronșită acută
- Educația pacientului
Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă
una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru
creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a
pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină
capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa,
incluzând boala de care suferă.
Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-
dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:
- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a
vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.
- Internarea pe secție
Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de
când acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact
constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el
se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la
ajutorul oamenilor străini.
Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de
identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical
individual care recomandă internarea, de la medicul din
ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un
alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea
identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de
poliție.
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere,
bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgență. Acolo se
completează foaia de observație cu datele de identitate ale
bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori.
În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va
ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei
desfășurări a acestei activități.
Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse
biologice și patologice, precum și de un examen psihologic.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu
paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:
- va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat;
- hainele și obiectele personale vor fi înregistrate,
în vederea înmagazinării, pe perioada internării;
31
- după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat
cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă
la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.
De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează
stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la
mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul
indicat, îi face cunoștință cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze
obiectele personale în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția,
prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar și
îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat,
acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte
dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale
bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită
bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De
asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori
este nevoie.
În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de
mediu, să se aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în
vederea creșterii apetitului.
- Observarea poziției pacientului

La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție
pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și
dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată
la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și
schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice.
De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la
marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă
corp, favorizează o bună oxigenare.
- Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-
bronșice
Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a
comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un
instrument modern de management pentru o instituție medicală,
indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta
medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția
infecțiilor supraadăugate.
- Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare
Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la
control. Să facă controlul periodic prescris de medic. Să ia
32
medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de doctor,
să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de current și
de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze
biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.
- Profilaxia
Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la
etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea
rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia
bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința
factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importanță
măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează
pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.
Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în
timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii
alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere.
Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea
rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea
factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalării
unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate
curele helio-marine pentru aerosoli naturali.
Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excreție,
anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar,
la un pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor
disloca secrețiile;
Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.
• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul
inspirat, cu rolul de a păstra căile aeriene umede.
Nebulizarea
• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul
inspirat.
• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat
în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic, antialergice,
brohodilatatoare, expectorante).
Tapotament
• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe
toată suprafața, timp de 1-2 min;
33
• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;
• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;
• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;
• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste
fracturate și la cei cu probleme de coagulare.
Vibrația
• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent
pe nas;
• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o
presiune ușoară și oscilatorie;
• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să
expectoreze;
• Este contraindicat la sugari și la copii mici.
Drenajul postural
• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea
secrețiilor.
• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:
– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;
– Decubit ventral cu patul înclinat la 200;
– Decubit dorsal;
– Decubit lateral drept;
– Decubit lateral stâng;
- Poziția șezând.
• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire
profund;
• Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort
sau dispnee;
• Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării
sau cu hiepertensiune intracraniană.
Aspirația traheobronșică – fișă tehnical
Scop:
• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin
stagnarea secrețiilor;
• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea
secrețiilor.
Materiale necesare :
• Dispozitiv de aspirație;
• Sonde sterile;
• Mănuși sterile;
34
• Prosop;
• Soluții sterile pentru umectarea sondei;
• Comprese sterile.
Intervenții :
• Asigurarea intimității;
• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu
este contraindicată;
• Asamblarea echipamentului de aspirație;
• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;
• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;
•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu
produce hipoxie);
• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;
•După terminarea temperaturii se curăță canula de
traheostomie.
PLAN GENERAL NURSING
Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat

DIAGNOSTIC
prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort susținut
NURSING
Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată, să poată

OBIECTIV efectua effort fără a resimți tulburare respiratorie.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de

acutizare
1 -hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura
fluidificarea secrețiilor
INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj
postural și tapotament thoracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a
preveni oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a
EVALUARE
îmbunătățit
2 DIAGNOSTIC Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de
NURSING boală manifestată prin inapetență, disfagie.
35
Pacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resimți
OBIECTIV
disfagie și aversiune față de alimente.
-încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer
-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de
INTERVENȚII medicamente prescrise de către medic
-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului
principiile alimentare de care acesta are nevoie
EVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete
DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

NURSING manifestate prin tuse însoțită de expectorație mucoasă.
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei
OBIECTIV
și expoectorației.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de
acutizare
-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura
fluidificarea secrețiilor
3
INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj
postural și tapotament thoracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a
preveni oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa
EVALUARE expectorațieila sfârșitul primei săptămâni, după instituirea
tratamentului medicamentos.
4 DIAGNOSTIC Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală
NURSING manifestată prin febră moderată.
OBIECTIV Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură
corporală în limite normale.
36
-administrez antitermice la indicația medicului
-încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător
INTERVENȚII -monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul

termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de
observație a pacientului;
-identific semnele deshidratării
După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature

EVALUARE
corporală în limite normale.
DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

NURSING prin oboseală diurnal.
Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să

OBIECTIV
fie odihnitor, liniștitor.
-aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie
de lichide calde ușor îndulcite
5
INTERVENȚII -administrez antitusive la indicația medicului
-asigur condiții de microclimate adecvate somnului și

odihnei
La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore
EVALUARE
noaptea.
6 DIAGNOSTIC Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza evoluției

NURSING nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și simptome.
Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările
OBIECTIV
personalului medical pentru o evoluție spre vindecare.
INTERVENȚII -indic apacientului respecatarea indicațiilor medicale
-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul,

tutunul, mediul poluat cu praf și substanțe toxice
-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției

altor focare de infecție pentru a fi asanate
37
Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de
EVALUARE
tratament.
DIAGNOSTIC Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de

NURSING inutilitate față de familie.
Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate
OBIECTIV
anterioară.
-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l
că-și poate relua activitatea după 14-21 zile
7
INTERVENȚII -încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se
pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în
tratament
Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția
EVALUARE favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât
mai curând la locul de muncă.
SPITALUL Județean Constanța
SECȚIA UPU Medicală
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul I
DATE DE IDENTITATE
NUME: V PRENUME: C
VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar
38
STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța
DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNĂRII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03
DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03
MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2014 în UPU

Constanța-Medicală, fiind adusă de către ambulanță pentru următoarele semne și
simptome:
-tuse însoțită de expectorație mucoasă
-senzație de arsură retrosternală
- voce răgușită
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani
Nașteri 2 normale
39
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii ambientale
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând

următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație
mucoasă, senzație de arsură retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse
și disfonie.
Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de muncă,

timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de căldură.
Examenul clinic pe aparate evidențiază:
 Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral,

raluri bronșice absente.
 Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA 125/75
mm Hg, puls 72 bătăi/minut
 Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
40
-Glucoză 5 % 500 ml
-No-spa 1 fiolă
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Ampicilină 1 gr./12 h
-Tusomag 20 picături/3 ori/zi
-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică
EXAMINĂRI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon
41
- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în
ambulator și în perioada de recuperare
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal
conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular prezent bilateral,

zgomote cardiace ritmice, puls regulat, funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile prezintă

inapetență
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două

pe zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se

deplasează fără ajutor
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se

odihnește corespunzător din cauza tusei
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului

spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale, aceasta afirmă că

nici în zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră
42
OBSERVAREA INITIALA A
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și

mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în
cazul instituirii unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon
11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește telenovelele preferate
la televizor
12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să ajungă cât mai
curând acasă la copii
13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările personalului medical
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică
43
ALERGIC LA: nu se știe alergică
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- rural
OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele
PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu acoperă nevoile familiei
INTERPRETAREA DATELOR
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de

boală manifesta prin inapetență.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat

print use însoțită de expectorație mucoasă.
44
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin
oboseală diurnal.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza

evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 830 –internarea în UPU Constanța
Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
45
Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1030-administrarea tratamentului prescris
Ora 1700-externarea din UPU Constanța
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei în

special a tusei și expectorației.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

46
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale

a celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic
EXAMENE PARACLINICE
DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL
- efectuarea radiografiei -fără leziuni pulmonare active

toracice
03.04.2014
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de specialitate -se confirmă Bronșita acută

boli interne
EXAMENE BIOLOGICE
VALORI VALORI REFERINTA

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
8.04.2014 Numar de leucocite 6800 4.1–8.1 mii
Numar de eritrocite 3.34 4,2-5,6 mil. g/dl
Hemoglobina 12.5 12-16 mg/dl
Hematocrit 38 % 42%–52%
47
Număr de trombocite 260.000 150.000-400.000mm3
Granulocite 58 % 50%–62%
Limfocite 32 % 25%–40%
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
Eozinofile 1% 0%–3%
Glicemie 111 70-120 mg/dl
TGO 25 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
Uree 20 mg /dl 20 – 45 mg /dl
Creatinină 0.9 mg/dl 0,70- 1,4 mg/dl
VSH 15 6-13 mm/1h
Sumar urină Rare celule Rare epiteliale, rare

epiteliale, leucocite
rare
leucocite,
rare
hematii
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA ORA TEMP PULS RESP T.A. DIUREZA SCAUN
0
C b/min r/min. mmHg ml/24h Nr./zi
48
03.04.2014 800 37,2 72 18 125/75
03.04.2014 900 37,2 72 17 125/75 Micțiuni

Scaun
03.04.2014 1200 37,1 70 17 120/70 spontane
normal
00
03.04.2014 15 37,1 72 17 120/70
03.04.2014 1700 37,1 70 18 120/70
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală , adusă de

către ambulanță, acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile, însoțită de
expectorație mucoasă, senzația de arsură retrosternală acccentuată în momentul
efortului de tuse și disfonie.
Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o

săptămână, când la locul de muncă, a lucrat opt ore în frig , neexistând sursă de
căldură.
În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență, pacienta s-a tratat

acasă fără a fi investigată de către un medic, administrându-și Nurofen comprimate
și ceaiuri antitusive.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de

IACRS Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos.
Pacienta se externează în data de 3.04.2014 ora 17 00 cu rețetă, urmân tratamentul

la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.
49
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile

vocale
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
FIȘA TEHNICĂ NR. 1
EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE
Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-

o venă prin intermediul unui ac de puncție.
Scop  Explorator
- recoltarea sângelui petru examenele de laborator
precum cele biochimice,hematologice, serologice si
bacteriologice
 Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injecției
si a perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale
50
sângelui
sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul
pulmonar acut, hipertensiune arteriala
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul

unde se formează un "M" prin anastomozarea lor
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
Locul -venele subclaviculare
puncției -venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută
la sugar si copilul mic)
Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru

sprijinirea brațului, mușama si aleză.Pentru a
dezinfecta locul unde va fi executată puncția se
folosește alcool medicinal si tampoane.
Se utilizează ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10,
sau 10/10 (în fucție de scop), seringi de capacitate
corespunzătoare, pense, mănuși chirurgicale.Toate
aceste materiale sunt de unică folosință.
Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât
Materiale pentru el cât și pentru cel care execută puncția (în
necesare decubit dorsal).
Se examinează calitatea și starea venelor având grijă
ca hainele să nu impiedice circulația de întoarcere la
nivelul brațului.Brațul pacientului se așează pe pernița
si mușama în abducție și extensie maximă, se
dezinfectează tegumentele și se aplică garoul la
51
distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa
puncția, strângându-l astfel încât să oprească circulația
venoasă fără a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele
devenind astfel devenind turgescente.
Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se
așează vizavi de pacient.
Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm
Executia
sub locul puncției, exercitând o ușoară compresiune și
punctiei
tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine.Se fixează
seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în
sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelor.
Se pătrunde cu acul traversând, în ordine

tegumentul - în direcție oblică,unghiul să fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezistență
elastică până când acul înainteaza în gol.
În lumenul venei, se schimbă direcția acului 1-2 cm, și
se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație
cu seringa.
Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției
venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui sau perfuzie.
După executarea puncției se ăndepartează staza
venoasă prin desfacerea garoului și a pumnului.
Se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă
la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul
din venă.Se comprimă locul puncției timp de 3-5
minute, brațul fiind în poziție verticală.
Accidente În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse
sau se pot declanșa accidente
52
 Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul
perivenos.Asistentul trebuie să intervină și să
retragă acul, apoi să comprime locul puncției
timp 1-3 minute
 Străpungerea venei prin perforarea peretului
opus al acesteia, motiv pentru care asistentul
medical retrage acul în lumenul venei
 Amețeli, paloare, lipotimie
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul II
DATE DE IDENTITATE
NUME: I PRENUME: S
VARSTA: 28 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Ovidiu
STRADA: Milcov NR.:64 BL.:---------- SC.:-----------
53
DATA INTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2014 în UPU

Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ două
zile:
-jenă la degutiție
-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei
- tuse uscată spasmodică
-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani
Nașteri 1 normală
Avorturi 0
54
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani
Amigdalectomie la 17 ani
-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc. În marea
majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute.
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului

Județean, acuzând disfagie, ușoară creștere a temperaturii corporale, 38,6 0C,
inflamație amucoasei nazale, însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică
accentuată de durere vie retrosternală.
Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde tranșează și
vinde carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate, deoarece pacienta lucrează la
temperaturi scăzute.
Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.
55
-No-spa 1 fiolă
-HHC 200 mg
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Stodhal 5 granule/3 ori/zi
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
EXAMINARI:
REGIMUL:

56
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice ronflante și sibilante

difuze prezente bilateral,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, cord
normal,funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie


deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o

deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte

pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale, respectiv

38,60C
57
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și

09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon
11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la
muncă
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la
starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică
58
ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): să citească
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile
A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației din cauza

procesului de boală manifestată prin tuse seacă, sâcâietoare, oboseală la efort
susținut
A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat

prin disfagie, inapetență.
A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza procesului

de boală manifestată prin febră moderată.

oboseală diurnal.
59
evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.
DECES: Nu
Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de

sănătate anterioară îmbolnăvirii.
Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice
60
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a-și recăpăta

stare de sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a bolii.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Îi plac ardeii umpluți cu carne.
61
a celulelor
-No-spa Antispastic
EXAMENE PARACLINICE

toracice
04.04.2014

boli interne
EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
62
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 18 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
VSH 18 6-13 mm/1h

rare
leucocite
0
03.04.2014 1115 38,6 72 18 115/70 Micțiuni Scaun
03.04.2014 1200 37,3 72 17 115/70 spontane normal
63
03.04.2014 1300 37,8 70 17 115/70
03.04.2014 1500 37,6 72 17 115/70
03.04.2014 1600 37,4 70 18 115/70
CONCLUZII GENERALE
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând

jenă la deglutiție, respectiv, disfagie, febră moderată, catar nazal resimțit de
către paacientă ca o arsură a mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește
noaptea din somn, durere vie retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse
și oboseală în respirație la efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile, ca

urmare a temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă.

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.
Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2014 ora 16 00 cu

recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8 ore,
Stodhal sirop, Calmotusin, Algocalmin la nevoie.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
64

vocale
FIȘA TEHNICĂ NR. 2
EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE
Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor

soluții izotonice,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular
prin intermediulunui unui ac atașat la seringa.
Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase.
Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră, deasupra

marelui trochanter; fața externă a coapsei, în treimea mijlocie; fața externă
a brațului în mușchiul deltoid.
PREGĂTIREA
MATERIALELOR Tăvița medicală care să conțină
 mușama și aleză,
 tăvița renală, casoleta cu tampoane
sterile de vata sau comprese din tifon;
 seringi sterile de mărime
corespunzătoare cantității substanței de
administrat;
 medicamentul de injectat (soluții
apoase, uleioase, pulberi uscate solubile
în apă distilată sau ser fiziologic) în
flacoane închise;
 substanțe dezinfectante ca alcool,
65
tinctura de iod; cel putin trei ace de
mărimi diferite;
 medicamente pentru eventualele
accidente ca șocul anafilactic
Se pregătesc materialele și instrumentele

necesare și se transportă lângă bolnav (cu tava
sau măsuța).
Asitenta mediicală stabilește locului
efectuării injecției
Se anunță bolnavul și i se explică
necesitatea tehnicii
PREGĂTIREA Se așează bolavul în decubit ventral,
PACIENTULUI
lateral, șezând sau în picioare în funcție de
locul ales pentru efectuarea tehnicii
Se descoperă locul de elecție
LOCURILE DE
Pentru injecție în regiunea fesieră, se
ELECȚIE
reperează următoarele puncte:
– punctul Smarnov, la un
lat de deget deasupra marelui trochanter și
înapoia lui.
– punctul Bertlhelemey,
la unirea treimii externe cu cele două treimi
interne ale liniei care unește spina iliacă
antero-posterioară cu extremitatea superioară a
șantului interfesier.
– zona situată deasupara
liniei care unește spina iliacă posterioară cu
marele trochanter.
66
Pentru pozitia sezând, injecția se
efectuează în toată regiunea fesieră, deasupra
punctului de sprijin.
 Spălare pe mâini cu apă curentă și
săpun;
 Dezinfectarea mâinilor cu alcool;
 Se montează seringa în condiții de
asepsie perfectă
 Se verifică fiola, se încarcă seringa cu
EFECTUAREA substanța de injectat, se elimină bulele
PROCEDURII:
de aer
 Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel
cu care a fost aspirată substanța și se
adaptează un ac potrivit pentru injecție
 Se degresează locul injecției cu un
tampon de vată cu alcool medicinal și se
dezinfectează cu alt tampon cu alcool
 Se invită bolnavul să-și relaxeze
musculatura și să stea liniștit.
 Se întinde pielea între policele și
indexul sau mediul mâinii stângi.
 Se înțeapă perpendicular pielea,
pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate și
siguranță cu acul montată la seringă.
67
 Se verifică poziția acului prin aspirare.
 Se injectează lent lichidul.
 După injectare se scoate acul cu seringa,
acoperind locul cu un tampon cu
alcool.
 Se masează locul cu tamponul cu
EFECTUAREA alcool, pentru a disocia planurile
PROCEDURII:
țesuturilor străpunse, activând circulația
pentru a
 favoriza absorbția.
 Se așează bolnavul în poziție comodă
unde va sta în repaus fizic timp de 5 –
10 minute.
 Spălarea pe mâini cu apă curentă și
săpun.
 se aruncă la coș deșeurile de injecție
(fiole golite, tampoane de vată).
 se spală imediat seringa, acele folosite,
REORGANIZAREA
LOCULUI DE cu apa și detergenți.
MUNCĂ  se dezinfectează după o clătire
abundentă și se pregătește pentru
sterilizare
68
 durere vie prin atingerea nervului sciatic
sau a unei ramuri a acestuia.
 Se impune retragerea acului și
efectuarea injecției în altă regiune.
 paralizie prin lezarea nervului sciatic
 hematom prin ințeparea unui vas.
ACCIDENTE ȘI  supurație aseptică datorată unor
INCIDENTE substanțe care nu sunt resorbite.
 ruperea acului se extrage pe cale
chirurgicală
 embolie prin introducerea accidentală
într-un vas de sânge a unei substanțe
uleioase sau în suspensie.
DOSAR DE INGRIJIRE
Cazul III
DATE DE IDENTITATE
NUME: R PRENUME: C
VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: Agigea
STRADA: Crinului NR.:38 BL.:---------- SC.:-----------
69
DATA INTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2014 în UPU

Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de aproximativ de 3-
4 zile:
-voce răgușită
-oboseală la efort fizic susținut
- tuse uscată
-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soția și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior
70
-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor
ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului

Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie,tuse uscată, durere retrosternală
și oboseală la efort fizic susținut.
Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senzația de arsură a

mucoasei nazale semne care îi crează disconfort.
-HHC 200 mg
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
71
EXAMINARI:
REGIMUL:

ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal
72
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75 mmHg
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls

regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie


deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl

deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte

pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale
73
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă tegumente și

09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii de salon
11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la
muncă, este sursa de venit a familiei
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la
starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică
74
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de

boală manifesta prin inapetență, disfagie.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat

print use însoțită de expectorație mucoasă.

oboseală diurnă.

evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.
DECES: Nu
75
Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de
sănătate anterioară îmbolnăvirii.
Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei toracice
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate

satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei.
ALIMENTAȚIA
76
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Îi place ceafa de porc la grătar.

a celulelor
EXAMENE PARACLINICE

toracice
04.04.2014
77
boli interne
0
04.04.2014 1115 37,6 72 18 135/70

04.04.2014 1200 37,6 72 17 135/70 Micțiuni
Scaun
04.04.2014 1400 37,6 70 17 135/70 spontane
normal
04.04.2014 1600 37,6 72 17 135/70
04.04.2014 1800 37,4 70 18 135/70
EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
78
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 23 UI < 37 UI
TGP 27 UI < 45 UI
VSH 14 6-13 mm/1h

rare
leucocite
CONCLUZII GENERALE
79
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală,
acuzând disfonie, tuse uscată care deranjează spmnul, durere retrosternală
acutizată în timpul efortului de tuse și oboseală marcantă la efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile cu

rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale.
Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în curent, frig,

umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite
substanțe.

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.
Pacientul se externează în data de 04.04.2014 ora 18 00 cu recomandarea de a

urma tratament la domiciliu , starea accestuia fiind vizibil îmbunătățită.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

vocale
80
BIBLIOGRAFIE
81
1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre
medii - Editura Medicală;
2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie
medicală- Pneumologie -1996;
3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate
de asistenții medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997;
4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală
Românească București 2007;
5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-
2004;
6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu,
Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura
Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994;
7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală,
București-1980;
8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-
1995;
9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura
Științifică și Enciclopedică, București -1989;
10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii
bolnavului -1999;
11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală,
București,1986;
12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998;
82

Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

”SF. THEODOR CONSTANȚA”

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale

Bronhia principală dreaptă

Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât

Bronhia principală stângă

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă,

Bronhiile principale intră în componența pediculului

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele

Fig.6 Traheea și Bronhiile

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care

Bronhiile principale se ramiﬁcă în:

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc

Conﬁgurația externă: unui plămân i se descriu:

Structura plămânului drept :

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor

Vascularizația și inervația plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație :

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la

Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se

Evoluție, Complicații, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespeciﬁcă, care poate apărea în

Tratamentul bronșitei acute

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacien ților cu

- Observarea poziției pacientului

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

PLAN GENERAL NURSING

Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat

Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată, să poată

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de

DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

INTERVENȚII -monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul

După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature

DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să

-asigur condiții de microclimate adecvate somnului și

6 DIAGNOSTIC Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza evoluției

-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul,

-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției

DIAGNOSTIC Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de

SPITALUL Județean Constanța