3.1.

Procesul de îngrijire la pacienții cu astmul bronșic

Procesul de nursing reprezinta o metoda clinica planificata, pragmatica, care
permite acordarea de ingrijiri individualizate, in functie de reactiile particulare ale
fiecarui individ (comunitate) la o modificare actuala sau potentiala a starii lui de
sanatate.
Scopul implementarii procesului de nursing este obtinerea unei imbunatatiri a
starii de sanatate a individului si comunitatii. Se renunta astfel la ingrijirile stereotipe,
uniformizate. Ele se vor aplica individualizat, dupa analiza gradului de dependenta
aparut in satisfacerea nevoilor fizice sau psihosociale ale persoanei (prin prisma
cadrului conceptual al Virginiei Henderson). Acest tip de ingriji presupune de
asemenea modificari in dinamica, pe baza reevaluarii continue a pacientului si
raspunsului sau la ingrijirile acordate.
Avantajele procesului de nursing sunt urmatoarele:
Pentru asistenta:
 permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;
 evidentiaza legalitatea actiunilor;
 creste profesionalismul;
 da satisfactie muncii.
Pentru pacient:
 beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;
 are asigurata continuitatea ingrijirilor, planul fiind accesibil echipei de
sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru fiecare problema;
 determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de
obtinerea unei mai bune stari de sanatate.
Etapele procesului de nursing sunt urmatoarele:
 Aprecierea datelor este prima etapa a procesului si consta in:
 culegerea datelor;
 validarea datelor;
 organizarea datelor.
 Diagnosticul de nursing presupune:
 prelucrarea datelor;
 identificarea problemelor de sanatate ale pacientului;
 enuntul diagnosticului de nursing.
  Planificarea cuprinde:
 stabilirea prioritatilor;
 stabilirea obiectivelor;
 stabilirea strategiilor de nursing;
 scrierea planului de nursing.
 Implementarea procesului de nursing consta in:
 culegerea de noi date;
 efectuarea interventiilor.
 Evaluarea este etapa in care se face:
 aprecierea rezultatelor obtinute, in functie de obiectivele propuse;
 identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor.

NR. ETAPELE CARACTERISTICI

CRT. PROCESULUI
NURSING
1. APRECIEREA Este prima etapă a procesului de nursing în care se
DATELOR culeg date de la pacient sau aparținători prin:
 interviu- se obțin:
- informații generale: nume, prenume, vârsta (este
o boală care afectează adultul, dar şi adolescenții, la copii
apare sub forma unor crize de tuse care se remit după
vârsta de 7 ani), sex (la copii prevalența este mai crescută
la baieți față de fete, la adulți prevalența pe sexe pare a fi
egală), stare matrimonială, copii, naționalitate (astmul este
mai puțin frecvent în zonele tropicale și în tările
subdezvoltate decât în zonele temperate și în țarile
industrializate), nivel de școlarizare, antecedente
personale și heredocolaterale (factorii ereditari determină
predispoziția pentru astm), obiceiuri alimentare, alte
cauze pot fi: mediul ambiant, infecții ale tracului respirator,
diferiți alergeni (praf, polen).
 - Se obțin date obiective și subiective:
Debutul: este de cele mai multe ori brusc, pacientul
prezentând inițial dispnee paroxistică cu respirație
șuierătoare (wheezing) ce are durata și intensitatea
varabilă, urmată de tuse și expectorație mucoasă, filantă,
eliberatoare.
 examenul fizic se face prin inspecţie, palpare,
percuţie şi auscultaţie.
- la inspecție: torace destins, imobilizat în inspir, cu
amplitudini reduse;
- la percuție hipersonoritate pe toată aria pulmonară;
- la auscultație prezența de raluri sibilante muzicale și
ronflante, iar în accesele mai prelungite ,,zgomotul de
porumbar’’, amestec de raluri sibilante, ronflante
și ,,buchete’’de subcrepitante (când sibilantele și
ronflantele nu acoperă toată respirația);
- la palpare freamăt pectoral diminuat.
 Examinări paraclinice:
- radiografie toracală care arată hipertransparență;
- probe ventilatorii (Spirograma) demonstreză disfuncție
ventilatorie obstructivă ce persistă între crize;
- teste inflamatorii pozitive.
2. DIAGNOSTICUL Procesul de diagnostic presupune: prelucrarea
DE NURSING datelor, identificarea problemelor de sănătate ale
pacientului și enunțul diagnosticului.
Prelucrarea datelor este un act de organizare a
procesului de nursing.
Identificarea problemelor se face pe baza
manifestărilor clinice, reacțiile și comportamentul
pacientului:
- stare generală moderat alterată;
- dispnee cu caracter expirator prelungit;
- wheesing;
- tuse cu expectorație mucopurulentă;
- sindrom febril;
- anxietate;
- palpitații;
- cefalee occipitală;
- acufene;
- fatigabilitate;
- agitație;
- bradipnee cu expectorație forțată;
- tegument palid-cenușiu acoperit de transpirații reci.
Enunțul diagnosticului nursing se formulează pe baza:
 problemelor de dependență:
- dispnee;
- obstrucția căilor respiratorii;
- epuizare;
- insomnie;
- anxietate;
 semnele și simptomele obtinuțe prin culegerea
datelor (enumerate mai sus);
 identificarea etiologiei/surse de dificultate:
- sexul (este mai frecvent la la baieți față de fete în
adolescență, la adulți prevalența pe sexe pare a fi egală);
- vârsta (este o boală care afectează în mod frecvent
adultul şi adolescenții) ;
- factorii alergici: praful de casă, polenul, părul de animale,
alergenele alimentare (carne, albuș de ou, lapte, pește),
unele medicamente (penicilina, analgetice);
- infecțiile (bronșite cronice, sinuzite etc.);
- expuneri la frig, ceață, umezeală.
surse de dificultate:
- lipsa cunoașterii mijloacelor eficace de degajare și
expectorație;
 - oboseala;
- dispnee;
- condiții de muncă neadecvate: umiditate,
uscăciune, căldură, frig, poluare, mirosuri, etc.;
- insuficiente cunoaștere a exercițiilor respiratorii.

Formularea diagnosticului nursing:

Pacientul se interneză pentru o simptomatologie
exprimată clinic prin:
- alterarea funcției respiratorii (dispnee cu caracter
expirator prelungit, bradipnee cu expectorație forțată;
- alterarea funcției circulatorii datorat aportului insuficient
de oxigen (tegument palid-cenușiu acoperit de transpirații
reci);
- anxietate.
3. PLANIFICAREA Stabilirea priorităților, a obiectivelor, și scrierea
planului nursing presupune principala responsabilitate a
asistentei.
Stabilirea priorităților - în functie de manifestările de
dependență (liniștirea pacientului, combaterea dispneei,
asigurarea igienei riguroase a tegumentelor, înlăturarea
cauzei care a produs criza, măsurarea și notarea funcțiilor
vitale).
Stabilirea obiectivelor - în funcție de termenul de
realizare:
- obiective pe termen scurt (ore, zile) – să înlătur cauza
care a produs criza,
- să ofer confort fizic pacientului,
- să combat anxietatea,
- să efectuez igiena tegumentelor pacientului,
- să măsor și să notez funcțiile vitale.
- obiective pe termen mediu (o săptămână) – să
ofer suport psihic pacientului;
- obiective pe termen lung (saptamani, luni) –
 pacientul sa nu mai prezinte dispnee,
- să efectuez educație pentru sanătate.
4. IMPLEMENTAREA Activitățile desfășurate de asistentă sunt culegerea de
noi informații despre starea pacientului și efectuarea
intervențiilor. Intervențiile asistentei sunt de natură:
 independentă- acţiunea este iniţiată de asistentă
ca urmare a cunostinţelor şi priceperilor sale:
Intervenții autonome:
- ofer suport psihic pacientului oferindu-i încredere în
echipa medicală și liniștindu-l;
- așez pacientul în poziție ortopnee, în cameră aerisită,
curată cu temperatură optimă 22ºC, umiditate 55%, în
pat curat, lenjerie de pat și de corp curată, și înlătur orice
factor ce i-ar putea produce o altă criză;
- mențin pacientul în poziție semișezând pe perioada
internării pentru a favoriza respirația;
- măsor și notez funcțiile vitale;
- efectuez toaleta pe regiuni, toaleta cavității bucale,
toaleta tegumentelor și mucoaselor, a părului, unghiilor, a
conductul auditiv extern;
- hidratez pacientul cu lichide calde la temperatura
camerei, ceai neîndulcit, apă plată și sucuri de fructe, 2
l/24h, pentru fluidificarea secrețiile din arborele traheo-
bronșic;
- aerisesc salonul zilnic fără a ține pacientul în curenți de
aer;
- șterg pacientul de transpirații;
- ajut la schimbarea lenjeriei de corp și schimb lenjeria de
pat zilnic;
- efectuez educație pentru sănătate: educa pacientul să
respecte indicațiile medicului, să respecte regimul
alimentar acesta trebuind să fie variat, bogat în proteine și
vitamine, să evite supra alimentația și regimurile bogate în
grăsimi, educ pacientul să servească alimentele la o
temperatură moderată cu o prezentare atrăgătoare la ore
regulate mărind progresiv valoarea nutritivă a rației pe
24h, să își stabilească un program al alimentației (3 mese
și 2 gustări), explic pacientului efectul nociv al fumatului și
al consumului de acool și sugerez să renunțe la acestea;
îl educ să evite curentul de aer, variațiile mari de
temperatură, să evite efortul fizic intens, putând adopta o
cură de altitudine aceasta având un efect tonificator, fizic
și psihic, prin aerul curat, ozonat, de munte și cadrul de
frumusețe naturală, explic pacientului importanța pe care
o are continuarea tratamentului în ambulator după
externare precum și importanța controalelor periodice.
 dependență - acțiunea este inițiată de asistentă la
indicația medicului:

Intervenții delegate:
- efectuez abord venos;
- administrez medicaţia prescrisă de medic: Eufilină 1 fi în
injecție intravenoasă, Berotec sub formă de spray 1-2
puff-uri, PEV cu NcCl 0,9 %, 250 ml;
- recoltez sânge pentru examene de laborator: HCT, VSH,
HLG, TGP, TGO, rezervă alcalină, ionogramă, glicemie,
lipemie, acid uric, uree, creatinină, hemoglobină,
colesterolemie;
- recoltez urină pentru examen sumar de urină;
- efectuez ECG;
- însoţesc pacientul la radiografie pulmonară;
- conduc pacientul la efectuarea spirometriei.
5. EVALUAREA Reprezintă aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie
de obiectivele propuse.
În urma îngrijirilor acordate pacientului cu astm
bronșic, starea acestuia s-a îmbunătățit;
- pacientul prezintă confort fizic, i s-au explicat tehnicile
medicale pe care le va urma și a căpatat încredere în
echipa medicală.
- pacientul cooperează cu echipa medicală, dorește să
respecte indicațiile și recomandările medicului;
- externarea se va face după 4 zile de internare;
- manifestările de dependență au fost combătute iar
funcțiile vitale se încadrează în valorile de referință
corespunzătoare vârstei.
- funcțiile vitale sunt în parametrii normali,
corespunzătoare vârstei pacientului;
Pacientul se externează cu următoarele recomandări:
- evitarea frigului, a umezelii, a spațiilor închise;
- evitarea efortului fizic intens;
- evitarea prafului, polenului și a altor alergeni
externi;
- petrecerea câtorva zile pe an într-o salină;
- respectarea regimului alimentar recomandat
(hipoglucidic, hipolipidic);