TITLUL PROIECTULUI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ANEMIE FERIPRIVĂ

 CUPRINS

Argument

Capitolul I:Anatomia și fiziologia sângelui ...................................................

Capitolul II:Prezentarea bolii.......................................................................

II.1.Definiție................................................................................................

II.2.Descriere..............................................................................................

II.3.Etiologie...............................................................................................

II.4.Etiopatogenie.......................................................................................

II.5.Fiziopatogenie......................................................................................

II.6.Clasificarea anemiilor...........................................................................

II.7.Echilibrul fierului alimentar..................................................................

II.8.Simptomatologie..................................................................................

II.9.Manifestări clinice................................................................................

II.10.Investigații paraclinice......................................................................

II.11.Anemia feriprivă la copii...................................................................

II.12.Diagnosticul anemiei feriprive..........................................................

II.13.Tratament........................................................................................

II.14.Profilaxie..............................................................................................

Capitolul III:Participarea asistentei medicale la investigații

III.1.Examenul clinic al bolnavului..............................................................

III.2.Investigații clinice...............................................................................

III.3.Investigații biologice...........................................................................

III.4.Puncția osoasă....................................................................................

III.5.Transfuzia de sânge

Capitolul IV:Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu anemie

feriprivă

IV.1.Rolurile asistentei medicale.................................................................

IV.2.Administrarea medicamentelor...........................................................

IV.3.Intervinții autonome..........................................................................

IV.4.Îngrijiri de confort psihic.......................................................................

IV.5.Îngrijiri de igienă și confort fizic...........................................................

IV.6.Alimentația.........................................................................................

IV.7.Externarea pacientului.........................................................................

Capitolul V:Prezentarea cazurilor............................................................

Capitolul VI:Educație pentru sănătate....................................................

Concluzii................................................................................................

Listă de abrevieri...................................................................................

Bibliografie.................................................................................................
 MOTTO:

“Sănătatea e comoara cea mai

prețioasă și cea mai ușor de pierdut,

totuși cel mai prost păzită ”.

E.Augier
 Argument

Sănătatea este bunul cel mai de preț al omului.Boala ca inamic al

vieții,trebuie combătută cu toate mijlocele profilactice și curative.

Lucrarea de față își propune să trateze particularitățile de îngrijire a

bolnavilor cu anemie feriprivă ,fiind una dintre cele mai des întâlnite forme de
anemie,aceasta trecută cu vederea de cele mai multe ori.

Cea mai importantă metodă de apărare pe care o avem la îndemână este

prevenirea îmbolnăvirii iar în acest sens rolul alimentației este extrem de
important.

Important este deci în primul rând cunoașterea căilor și modalităților de

apariției a anemiei feriprive,știind că și în anemia feriprivă ca și în celelalte boli
prevenirea este mult mai ușoară și mai puțin costisitoare decât tratarea ei.
 Deși este cea mai comună formă de anemie din lume,cei mai mulți dintre
pacienți o descoperă întâmplător .Boala afectează frecvent copiii mai mari și
adulții peste 50 de ani și rar adolescenții și tinerii.

Tratarea cu indiferență sau deloc poate avea complicații grave.O alimentație

echilibrată ,bogată în calorii ,vitamine ajută pacienții să aibă o viață sănătoasă.

Prin realizarea acestei lucrări am vrut să scot în evidență faptul că o

alimentație sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparținând
grupurilor alimentare de bază:proteine,lactate,fructe și legume,cereale,grăsimi și
dulciuri și astfel se pot evita diferite tipuri de anemie.

Deși pare simplu nu este întotdeauna ușor să se stabilească un regim adecvat

fiecărui individ.O dietă sănătoasă necesită un plan ,un scop,precum și efortul de
a include în mese o varietate de alimente.

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SÂNGELUI

Sângele este un lichid vital existent în corpul oamenilor precum și în cel al

animalelor,care hrănește toate organele și țesuturile corpului și elimină
subsanțele nefolositoaresau reziduale din organism,de aici și denumirea de “râul
vieții”.Sângele îmmpreună cu limfa și lichidul interstitial formează mediul intern
al organismului.El se caracterizează prin culoarea roșie ,mirosul său
specific,prin gustul sărat,printr-o slabă reacție(Ph)alcalină,este vâscos și irigă
toate organelle și țesuturile.

Compoziția sângelui:

a)plasmă sangvină(55%):-apă (90%)

-substanțe organice –fibrinogenul (10%)

b)elementele figurate(45%):-globule roșii(hematii)

-globule albe(leucocite)

-trombocite(plachete sangvine).

1.Globulele roșii (eritrocite 4,5-5 mil./mm sânge:

-au forma unui disc biconcav

-sunt anucleate

-au rol în transportul de gaze respiratorii(cu ajutorul hemoglobinei).

Formarea globulelor roșii au loc la adult în măduva hematopoetică în special

din oasele late acestui proces ,se numește eritropoeză și este reglat de către un
un hormon secretat de către rinichi numit eritropocitină.

Durata de viață este de aproximativ 4 luni după care sunt distruse în splină
“cimitirul globulelor roșii”,ficat,măduvă osoasă,ganglioni limfatici.Acest process
se numește hemoliză.

Scăderea numărului de globule roșii ”anemie” se datorează dezechilibrului

dintre eritropociză și hemoliză,cauzat de infecții ,stării toxice,carentă de fier.

2.Leucocitele (globulele albe):6.000-10.000/mm

a)polinucleate:-neutrofile

-occidofile

-bazofile

b)mononucleate:cu un singur nucleu .

3.Trombocite:300.000/mm sânge,intervin în coagularea sângelui.

Hemostaza și coagularea sângelui:

 Hemostaza spontană este un proces fiziologic extrem de complex prin care se
opresc hemoragiile produse de lezarea vaselor de sânge mici și
mijlocii.Mecanismele hemostazei intervin imediat după lezare,când se produce
construcția vasului lezat și devierea sângelui prin vasele colaterale,prin
aglutinarea trombocitelor la marginile plăgii vasculare ce formează un
plachetar care constituie hemostaza temporară.

Hemostaza definitivă:se realizează prin formarea unui trombus(cheag) fibrinos

în interiorul și la suprafața dopului plachetelor.

Coagularea sângelui presupune transformarea fibrinogenului plasmatic solubil

în fibrină insolubilă care formează o rețea în ochiurile careia se adună
trombocitele.

Grupele sangvine:

Reprezintă consecința
prezenței pe suprafața
hematiilor a unor
antigene(A,B),numite și
aglutinogene dar și a
unor anticorpi
plasmatice numite
aglutinine(alfa,beta).

Aglutinogenele nu trebuie să ajungă în contact direct cu aglutininele de același

tip deoarece se produce aglutinarea și lipsa hematiilor.

O -I

A-II
B-III

AB-IV

Pe hematii există și sistemul RH,constitut din mai multe antigene ,cel mai
puternic fiind factorul D.Oamenii care au pe hematii antigenul D sunt numiți
Rh(E):85% din populaţie ;iar cei care nu au acest antigen sunt Rh(-):15% din
populație.

Cei care au Rh(-)nu au în sânge aglutinine anti-D,dar pot să sintetizeze și dacă

primesc o singură transfuzie de sânge cu Rh(+),pot să prezinte manifestări
grave la o nouă transfuzie de sânge cu Rh(E).De aceea cei cu Rh(-)trebuie să
primească sânge doar de la persoanele cu Rh(-).
 CAPITOLUL II

Prezentarea bolii

Anemia iși are etimologia in limba greacă ”an-” + ”aima”= fără sânge.

Anemiile sunt boli foarte frecvent întâlnite în practica medicală;ele apar la

cca. 6,6% dintre bărbați,la cca.12,4% dintre femei ,în procent de 20-50% la copii
și aproximativ la 44% la bătrânii trecuți de 80 de ani.

Anemiile sunt caracterizate de o scădere a hemoglobinei sub valorile

corespunzătoare vârstei,adică:

-13,5-20,5 g\dl la copii între 6 luni și 6 ani

-11-14,5 g\dl la copii între 7 și 14 ani

-13-17 g\dl la bărbați

-12-15,5 g\dl la femei,

sau a numărului de hematii sub valorile normale

-4,5milioane eritrocite cu 90% hemoglobină ,la bărbați

-4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobină ,la femei.

De remarcat,că în mod normal între nivelul hemoglobinei (Hb) și numărul de
hematii și valoarea hematocritului (Ht) există o relație foarte strânsă.Principala
consecință a anemiei o constituie scăderea concentrației de oxigen din sânge.

Deoarece organismul nu-și reduce consumul de oxigen,scăderea oxigenului în

sânge este compensată prin creșterea debitului cardiac și a vitezei de circulație și
printr-o mai bună utilizare a sângelui de către țesuturi.Compensarea poate fi
suficientă în repaus ,dar nu și la efort.De aceea apar palpitații,tahicardie si
dispnee.Măduva hematopoietică este stimulată de anemie.Răspunsul măduvei
constă în apariția semnelor de regenerare (reticulocite în număr mare),cu
condiția să nu existe o carență de factori necesare hematopoiezei Anemiile
rezultă din ruperea echilibrului dintre distrugerea și producerea
eritrocitelor.Dezechilibrul poate apărea în condiții cât mai variabile.

II.1.Definiție

Anemia feriprivă este o stare patologică cauzată de reducerea

conținutului de fier în organism cu micșorarea sintezei de hemoglobină și
dezvoltarea modificărilor trofice tisulare respective (atrofia mucoaselor etc.),
determinate de deficitul de fier în enzimele (citocromul C, citocromo-xidaza,
catalazele) responsabile de metabolismul celular. Are o evolutie clinica lentă
manifestată prin simptome anemice si sideropenice (deficit de fier tisular).

II.2.Descriere

Această formă de anemie este recunoscută ca o combinaţie între aportul

insuficient de fier şi o morfologie eritrocitară caracterizată de microcitoză şi
hipocromie.Nivelul fierului seric atinge niveluri foarte scăzute[<4 micromoli\
L(<30 micrograme\dL)],în timp ce capacitatea totală de legare a fierului de către
transferină creşte ,ceea ce se reflectă într-o saturare procentuală mai mică de
10%.Nivelul feritinei este constant sub 15 micrograme\L.Din momentul în care
nivelul hemoglobinei pacientului scade sub 100-110g\L încep să intre în
circulaţie eritrocite slab încărcate cu hemoglobină.Dacă anemia este de
severitate moderată ,globulele roşii tind să fie microcitare ,dar nu sunt
hipocrome.La un nivel şi mai scăzut al hemoglobinei atât microcitoza,cât şi
hipocromia sunt mai pronunţate.Producţia de globule roşii devine tot mai
ineficientă şi anozicitoza şi poikilocitoza se manifestă în măsură cât mai mare.

În cazul anemiilor feriprive deosebit de grave,se pot observa globule roşii în

formă de trabuc sau de creion ,în mod obişnuit ,în cazul deficitului de fier nu se
observă globule roşii în ţintă.Dacă astfel de celule sunt prezente ,aceasta
sugereaza un defect al sintezei lanţurilor de globină,respective diagnosticul de
talasemie .Astfel de celule în ţintă pot fi văzute şi în prezenţa unor boli hepatice.

Diagnosticul diferenţial al unei anemii prin deficit de fier se face doar cu

puţine alte boli.Atât alfa-,cât şi beta-talasemia sunt asociate cu
microcitoză,hipocromie şi anemie de severitate diferită.Rasa şi antecedentele
heredo-colaterale ale pacientului pot să constituie indicii cu privire la
diagnosticul talasemiei.Cu toate acestea,nu se poate exclude posibilitatea unui
deficit de fier ,fie izolat,fie în combinaţie cu un defect de sinteză a globinei.Din
acest motiv,este important să se facă un studiu de laborator cât mai complet,un
astfel de studiu permiţând un diagnostic precis al cauzei microcitozei şi
hipocromiei ,fie că este vorba de un defect izolat sau combinat.Aspectele
morfologice care sugereaza diagnosticul de talasemie include prezenţa celulelor
în ţintă ,o distribuţie normală a diametrelor globulelor roşii ,care indică o
microcitoză uniformă şi o microcitoză \hipocromie disproporţionată în raport cu
gravitatea anemiei,în acest din urmă caz la pacienţii cu talasemie minoră ,se
constată o microcitoză (volum mediu eritrocitar mai mic de 75-80 ),cu un
nivel de hemoglobină de peste 130-140 g\L,un aspect complet diferit de cel al
deficitului de fier ,în care,înaintea apariţiei microcitozei,trebuie să se manifeste
un grad moderat sau sever de anemie.Orice incertitudine în privinţa
diagnosticului este ,de obicei,rezolvată prin determinarea cantităţii de fier şi
analiza tipului de hemoglobină cu ajutorul electroforezei.În afara de cazul în
care deficitul de fier este o complicaţie a bolii ,pacienţii cu beta-talasemie
minoră au depozite de fier crescute sau normale.Ei au,de asemenea,o sideremie
normală,o creştere a nivelului hemoglobinei A2şi a capacităţii totale de legare a
fierului de către transferină.În cazul deficitul de fier asociat,nivelul
hemoglobinei A2 poate fi normal.

Problema de diagnostic cea mai frecventă este confuzia posibilă între deficitul
de fier şi o blocare a eliberării fierului din sistemul reticuloendotelian către
celulele precursoare eritroide,în cazul unei inflamaţii ( anemia din bolile
cronice).La bolnavii cu anemii inflamatorii scad atât fierul seric ,cât şi nivelul
transferinei serice.Saturaţia procentuală a transferinei scade ,în general,la un
nivel cuprins între 10 şi 20 de procente .

Pacienţii cu anemie inflamatorie prezintă în mod tipic o scădere a fierului seric,

o scădere a transferinei ,un nivel noemal sau crescut de feritină serică,iar în
cazul în care se efectuează un studiu medular se constată prezenţa unor rezerve
normale sau crescute de fier ,asociate cu morfologia medulară caracteristică
hipoplazică.De asemenea ,determinarea receptorului pentru transferina serică,

poate să facă diferenţa între cele două afecţiuni.Nivelul receptorilor pentru

transferină nu creşte în cazul inflamaţiilor,spre deosebire de creşterea de 2-4 ori
care se întâlneşte în deficitul adevărat de fier.

II.3.Etiologie

1.Rezerve marțiale insuficiente la naștere ;

2.Aport deficitar:

-alimentație lactată prelungită;

-diversificare tardivă;
 -alimentație artificială;

-exces de făinoase;

-dificultăți de alimentație.

3.Deficit de absorbție:

-globală:aclorhidrie,gastrită atrofică , celiachie,

mucoviscidoza ,intoleranţă la dizaharide, parazitoze intestinale,rezecţii
intestinale,diarei trenante severe,factori inhibitori în alimentaţie.

-selectivă pentru Fe.

4.Tulburări de transport:

-a\hipotransferinemia congenitală\dobândită(sindrom nefrotic);

-disproteinemii.

5.Pierderi prin sângerări repetate:

-hernia diafragmatică;

-parazitoze intestinale;

-intoleranţă la proteina din laptele de vacă;

-boala ulceroasă,ulcerul diverticulului Meckel;

-epistaxis recidivant;

-hematurie recidivantă;

-menstre abundente;

-tulburări cronice de hemostază;

-ulceraţii rectale;

-boala hemoragică a nou-născutului prost compensată;

 -medicamente:AINS,Prednison,Chelatori de Fe ,Pansamente
gastrice,KCI,antimitotice.

6.Necesităţi crescute de Fe:

- prematuri,dismaturi;

- gemeni;

- malformaţii congenitale de cord cianogene;

- creştere accelerată;

- pubertate;

- sarcină;

- lactaţie.

7.Deturnarea Fe:

-infecţii;

-stări inflamatorii cronice;

-hemosideroză;

-colagenoze;

-neoplazii.

8.Pseudocareţe:

- Fe prezent în cantitate suficientă ,dar nu participă la eritropoieză.Carenţa

de Fe se însoţeste de tulburări metabolice şi funcţionale celulare complexe ,la
nivelul diferitelor organe şi sisteme:hematologice,

digestive neuropsihice,cardiace,cutaneo-mucoase,imunologice şi osoase.

9.Secvenţialitatea anomaliilor hematologice antrenate de deficitul de Fe:

 -compensarea deficitului prin imobilizarea progresivă a rezervelor ,cu
scăderea consecutivă a feririnei serice;

-epuizarea rezervelor cu scăderea Fe seric circulant;

-afectarea sintezei intracitoplasmatice de hemoglobină în eritroblaşti cu

antrenarea unei microcitoze;

-deteriorarea progresivă a hemoglobinosintezei ,prin indisponibilitatea Fe şi

apariţia hipocromiei;

-scurtarea duratei de viată a eritroblaştilor alteraţi,cu scăderea regenerării

medulare şi răsunet tardiv asupra numărului de hematii.

II.4.Etiopatogenie

Necesarul de fier al organismului în copilărie este de 0,5-1mg\kg\zi şi

este asigurat prin aport exogen alimentar ,cu excepţia sugarului în primele 4-6
luni de viaţă,care foloseşte Fe din rezerve.Eficienţa de absorbţie a Fe este de 10-
20%,deci aportul alimentar necesar zilnic este de 8-10 mg Fe elemental.

Capitalul de Fe la naştere este de 250-300mg,din care 175mg-Fe

heminic,30-50 mg-Fe de rezervă,15 mg –Fe tisular, 0,5-0,7 mg Fe
seric.Ponderea sa majoră este de provenienţă maternă,fiind transportat activ
transplancetar , aprox.0,5mg\zi în primul trimestru de sarcină ,ajungând la 3-4
mg\zi în ultimele 70-80 de zile de sarcină.Ligatura tardivă a cordonului
ombilical suplimentează cu 40-50mg capitalul de Fe.

Fe feros si Fe heminic se absoarbe la nivelul intestinului subţire

(10%),fiind transferat,prin intermediul apoferitinei celulei epiteliale intestinale
sub forma de Fe feric ,spre polul vascular al celulei;de aici,transferina îl
transportă spre eritroblaşti şi spre depozite.O cantitate minima de Fe se pierde
zilnic (1-1,5 mg ),la care se adaugă o pierdere menstruală lunară de 35 ml sânge
(5-10 mg Fe ).

Alimentaţia lactată este săracă în Fe (1,5mg\I în I.u. şi 1 mg\I în I.v.Fe

din I.u. ,legat de o lactoglobulină speficică ,se absoarbe intr-un mare procent ,în
timp ce Fe din I.v.,legat de o lactoglobulină heterospecifică se absoarbe doar
parţial.Rezervele de Fe ale nou-născutului la termen se epuizează în primele 4-6
luni ,sugarul rămânând tributar aportului exogen de Fe alimentar (diversificarea
alimentaţiei).În lipsa acestei suplimentări apare anemia “fiziologică” a sugarului.

Mecanismele principale (factori de risc) ce stau la baza apariţiei anemiei

feriprive a copilului ,sunt:

-insuficienţa rezervelor de Fe constituite prenatal;

-prematuri,dismaturi;

-gemeni;

-hemoragii neonatale\transfuzii feto-fetale sau feto-materne

intrauterine-transfuzorul.

-carenţa maternă:multipare,sarcini prea apropiate,mame anemice;

-ligatura precoce a cordonului ombilical.

-aportul exogen insufficient de Fe;

-malabsorbţia intestinală a Fe;

-pierderile crescute de Fe;

-necesar sporit de Fe.

Grupe de risc:

-sugari :prematuri,dismaturi,gemeni,malnutriţi,infectaţi.
 -copii mari:encefalopaţi,menstre abundente,creştere accelerată staturo-
ponderală(pubertate).

II.5.Fiziopatogenie

Eritropoieza se realizează în măduva osoasă ,din celule stem ,de la

eritroblastul bazofil până la reticulocit şi eritrocit,proces care dureaza 7
zile.Totalitatea celulelor eritrocitare mature şi imature din organism formează o
unitate morfo-funcţională numită eritron.

Reglarea eritropoiezei pentru necesităţile de oxigen din organism se face

printr-un mecanism de feed-back care acţioneaza între rinichi şi măduva
osoasă.Hipoxia renală determină formarea unui hormon –eritropoietină-care
induce diferenţierea celulelor stem unipotente din care se formeaza
eritrocite.Eritrocitele formate aduc oxigen la rinichi şi scad hipoxia
renală.Eritrocitele pot creste de 7-8ori în condiţii de hipoxie ,deci există o mare
capacitate de adaptare.

Sinteza hemoglobinei are loc în mitocondriile eritroblaştilor.

Hb este transportatorul de oxigen si este vitală pentru organism.Eritrocritul

este ,de fapt,o soluţie concentrată de hemoglobină cu o membrană structată
metabolic adecvată funcţiilor.Durata de viaţă a eritrocitelor (120de zile)este
limitată de bagajul de enzime pentru glicoliza anaerobă.Hb este formată din
globină şi hem (protoporfirină şi fier).

Splina constituie un filtru pentru eritrocitele senescente care sunt distruse

şi se pun în libertate fier,bilirubina şi oxid de carbon.Hemoliza are loc 90% în
capilarele splinei (extravascular)şi 10 % intravascular .

Fiziopatologia anemiei hipoproliferative sau prin deficit de fier este în

esenţă o tulburare a controlului eritropoiezei normale.Răspunsul proliferativ al
eritronului depinde de gravitatea anemiei şi de aportul de fier .Celulele
interstiţiale peritubulare din rinichi produc eritropoietină,ca urmare a eliberării
reduse de oxigen la nivelul ţesuturilor.Dacă nivelul hemoglobinei scade sub 100
g\litru(10g\dl),nivelul eritropoietinei creşte logaritmic ,stimulând proliferarea
măduvei osoase şi o creştere de câteva ori a producţiei de globule roşii.Nivelul
răspunsului poate fi prevăzut ,în general,pe baza manifestărilor clinice.

Anemia prin pierderea de sânge la un pacient cu măduvă osoasă sănătoasă şi

cu rezerve de fier normale poate să determine o creştere de 2-3ori a producţieide
globule roşii într-un interval de 7-10 zile.

La pacienţii care au anemiei hemolitică se pot observa niveluri mai mari de

producţie a globulelor roşii,pe măsură ce măduva eritroidă se dezvoltă în
cavitatea medulară.La pacienţii cu anemii hemolitice congenitale şi defecte
moştenite ale sintezei hemoglobinei se observă o creştere de 5-6 ori a nivelului
de producţie a globulelor roşii.Aportul de fier joacă un rol cheie în acest proces
de producţie crescut.

Cea mai mare parte a fierului necesar eritropoiezei de bază este reciclat de
sistemul reticulo-endotelian din globulele roşii îmbatrânite.Aceste cantităţii de
fier sunt transportate în plasmă de transferină.Majoritatea moleculelor de
transferină încărcate cu fier se fixează pe receptori specifici de la suprafaţa
celulelor eritroide precursoare,fiind apoi internalizate.Fierul este eliberat şi
complexul de transferină-receptorse întoarce pe suprafaţa celulară,de unde
moleculele de transferină sunt eliberate în circulaţie pentru a încheia ciclul de
transport.

Celulele eritroide precursoare folosesc fierul eliberat de transferină pentru a

sintetiza hemoglobină,cantităţile excedentare de fier fiin stocate sub formă de
feritină.O cantitate mai mică de fier este încorporată în alte celule din
organism ,în special de celulele hepatice parenchimatoase,în vederea
încorporării în enzimele cu hem şi pentru stocare sub forma feritinei.Cantitatea
de fier livrată şi acceptată de măduva osoasă este determinată de câţiva
factori,ce includ nivelul depozitelor de fier ,cantitatea de fier legată de
transferină ,fluxul sangvin către măduva osoasă ,numărul de celule eritroide
precursoare din măduvă şi exprimarea receptorilor pentru transferinăliberi de la
suprafaţa celulară sunt direct influenţate de nivelul stimulării de către
eritropoietină.

În ceea ce priveşte livrarea ,cantitatea de fier disponibil pentru a fi

transportat depinde de aportul de fier ,inclusiv cel din sistemul reticulo-
endotelian ,de nivelul aportului alimentar de fier şi rata turnover-ului globulelor
roşii.

În vederea realizării unui răspuns proliferativ maxim al măduvei osoase

trebuie să existe un echilibru între asigurarea fierului şi stimularea prin
eritropoietină.Dacă disponibilităţile de fier sunt sub nivelul optim ,răspunsul
proliferativ al măduvei la eritropoietină este inhibat şi sinteza normală a
hemoglobinei este alterată.Rezultatul este un răspuns hipoproliferativ al
măduvei,iar în situaţiile de deficienţă gravă de fier se instalează o anemie
hipocromă microcitară.
 Căile normale ale transportului fierului

Fierul recuperat din globulele roşii îmbătrânite şi cel absorbit din alimente este
legat de transferină şi transportat la măduva eritroidă şi la alte
ţesuturi.Transferina încărcată cu fier se leagă de receptorii pentru transferină de
la suprafaţa celulelor eritroide precursoare şi este internalizat.Odată ce fierul
este recuperat în vederea producerii de hemoglobină ,complexul transferină-
receptor pentru transferină se reîntoarce pe suprafaţa celulei şi transferina este
eliberată pentru a completa ciclul.Bărbaţii pierd până la 1mg de fier pe zi şi au
depozite de fier sub formă de feritină de circa 1000mg\zi.Femeile pot să piardă
până la 2mg\zi de fier(mai ales prin mentruaţie)şi au depozite de fier de 100-
400mg.

II.6.Clasificarea anemiilor

1.Clasificarea morfologică(în funcție de volumul eritrocitar mediu (VEM)):

-Anemii macrocitare:

-megaloblastice(deficit de ac.folic,deficit de vit.B12);

-nemegaloblastice(afectiuni hepatice,hipotiroidie).

-Anemii normocitare:

-hemolitice;

-posthemoragice acute;

-aplastice.

-Anemii microcitare:

-feriprivă;
 -talasemie;

-piridoxin-responsivă.

2.Clasificarea în funcţie de concentraţia hemoglobinei eritrocitare

medii(CHEM):

-Anemii normocrome-cu un indice de culoare în jurul lui 1(se întâlnesc în

hemoragiile acute şi sindromul hemolitic)

-Anemii hipocrome –când indicele de culoare scade sub 0,8(se întâlnesc în

carenţe de fier )

-Anemii hipercrome-când indicele de culoare depăşeşte 1,1(se întţlnesc în

carenţa vit.B12).

3.Clasificarea pe criterii funcţionale:

-Anemii aregenerative - prin stimularea medulară insuficientă ( afecţiuni renale

cronice ,endocrinopatii,infecţii cronice).

- prin răspuns medular insuficient(anemii

aplastice,anemii mieloftizice).

-Anemii regenerative - cu eritropoieză eficientă(anemii hemolitice ,anemie

posthemoragică acută).

- cu eritropoieza eneficientă(sindrom talasemic,deficit de

vit.B12 şi acid folic)

4.Clasificarea patogenică:

-Anemii prin scăderea producţiei eritrocitare:

a)tulburare a proliferării şi diferenţierii celulelor stem

-multipotente (anemie aplastică);

-unipotente (anemia din IRC sau din endocrinopatii)

b)tulburare a proliferării şi maturării celulelor diferentiate prin :

-anomalie a sintezei de ADN (deficit de vit.B12sau acid folic,tulburare a

metabolismului purinei şi piririmidinei).

-anomalie de sinteză a hemoglobinei –anemii hipercrome prin:deficit de sinteză

a hemului (anemia feriprivă )sau a globinei(talasemii).

-mecanism necunoscut sau multiplu-anemia sideroblastică,anemia

diseritropoietică congenitală,anemia din bolile cronice inflamatorii,anemii
nutriţionale,anemii mieloftizice.

-Anemii prin creşterea distrucţiei eritrocitare sau perderi excesive :

1.anemii prin hiperhemoliză:

-anomalii intrinseci –de membrană ,de enzime

eritrocitare,hemoglobinopatii,hemoglobinurie patoxistică nocturnă.

-anomalii extrinseci –imunologice,agresiune toxică,agresiune

parazitară,sechestrare splenică.

2.anemii posthemoragice.

II.7.Echilibrul fierului alimentar

Cantitatea de fier care este extrasă din alimente depinde de tipul de alimente
consumate,de aportul caloric cotidian şi de capacitatea de absorbţiea a
intestinului subţire.Un element cheie este conţinutul de fier heminic al
alimentelor.Fierul anorganic este toxic şi nu se absoarbe uşor.Fierul heminic este
mult mai uşor de absorbit decât formele anorganice ale fierului.Persoanele care
consumpă carne ingeră o cantitate mai mare de mioglobină care conţine fier
heminic decât vegetarienii.Populaţiile care subzistă mai ales prin diete bazate pe
vegetale si cereale au un handicap suplimentar din punct de vedere al menţinerii
hemostazei fierului ,deoarece aceste alimente conţin compuşi ,cum sunt fosfaţii
şi fitaţii,care inhibă absorbţia fierului.Dimpotrivă,acidul ascorbic prezent în
citrice poate să faciliteze absorbţia fierului.

Un bărbat adult,are o alimentație echilibrată,ce include atât carne,cât și

produse vegetale,va ingera aproximativ 15-20 mg de fier pe zi,în timp ce o
femeie adultă ingeră 10-15 mg pe zi.În cazut bărbaților ,trebuie să se absoarbă
doar 1-2 mg de fier pe zi ,care să inlocuiască fierul pierdut prin descuamarea
tegumentelor și a celulelor din mucoase.

Femeia adultă,în perioada premenopauză ,are nevoie să absoarbă mai mult fier
pentru a compensa pierderile de sânge prin menstruație.Același lucru este
valabil și pentru persoanele care donează frecvent sânge.Sugarii,copiii și
adolescenții pot avea dificultați în menținerea unui echilibru normal al
fierului,din cauza nevoilor mai mari determinate de creștere și a unui aport mult
mai mic de fier alimentar.Același lucru este valabil și pentru femeile
însărcinate.În cursul ultimelor două trimestre de sarcină,nevoile cotidiene de fier
cresc la 5-6 mg pe zi,un nivel care nu se poate realiza decât dacă dieta este
bogată in fier heminic sau dacă femeia primește un supliment de fier.În unele
tări se suplimentează cu fier alimente cum sunt pâinea ,produsele de panificație
si cerealele,pentru a preveni instalarea unei balanțe negative a fierului a
populației țintă.Pentru pacienții cu risc crescut(inclusive adolescenții,femeile
însărcinate și donatorii de sânge)sunt recomandate polivitamine care conțin
fier.Absorția fierului în intestinul subțire proximal este un proces bine
reglat,potrivit nivelului rezervelor de fier ale organismului se epuizează,procesul
de absorție devine mai eficient.Pacienții care suferă de un anumit tip de
anemie ,în special anemiile caracterizate de o eritropoieză foarte ineficientă,au
tendința să absoarbă cantitate crescute de fier.În unele cazuri,acestea pot duce la
o supraîncărcare cu fier și la leziuni tisulare.Totuși,individul normal poate să
reducă mult absorția de fier în cazul unui aport excesiv de mare de fier alimentar
sau din medicamente.Aceasta asigură o marjă de siguranță considerabilă în cazul
în care se administrează suplimente de fier pe perioade îndelungate de timp.

Persoanele care sunt expuse la un risc crescut de a absorbi prea mult fier sunt
cele care suferă de hemocromatoză idiopatică,o boală ereditară caracterizată de
deficient mecanismului de reglare normală a absorției de fier.

În același fel în care limitele valorilor normale ale hemoglobinei și

hematocritului depind de vârstă și sex,distribuția fierului din depozitele
organismului depinde de vârstă și sex și de fierul alimentar.Fierul sechestrat în
globulele roșii și în țesuturi sub formă de mioglobină sau încorporat în enzime
este corelat cu masa eritrocitară și dimensiunile corporale ale pacientului.Nivelul
fierului din depozitele reticuloendotelial,în timp ce femeile și adolescenții au în
general mai puțin de 300 mg de fier în aceste depozite.Copiii mai mici ,femeile
însărcinate și femeile care au menstre prelungite au doar foarte puțin sau nu au
fier în depozitele reticuloendoteliate.

Stadiile deficitului de fier

Cele câteva stadii ale deficitului de fier ,care includ epuizarea rezervelor de
fier,eritropoieză deficitară și anemie feriprivă,pot fi diferențiate cu ajutorul
metodelor de măsurare a fierului (vezi imaginea).
 Figura:Studiile de laborator privitoare la evoluția deficitului de
fier.Valorile depozitelor medularede fier,feritinei serice și TIBC sunt sensibile la
epuizarea inițială a resurselor de fier.Eritropoieza deficitară este diagnosticată
prin anomaliile suplimentare ale sideremiei,procentul saturației
transferinei,tipul de sideroblaștimedulari la nivelul protoporfirinei din globulele
roșii,in fine,pacienții cu anemie feriprivă prezintă toate aceste anomalii,la care
se adaugă o anemie caracterizată de microcitoză și hipocromie. (Dupa Hillman
și Finch)

Epuizarea rezervelor de fier:

Aceasta poate fi identificată prin determinarea nivelului ferinitei serice și cu

metoda de colorare cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduvă osoasă .Un
nivel al foritinei mai mic de 20 micrograme\L și prezența depozitelor vezibile de
fier de grad 0-1+indică ezistența unor rezerve utilizabile de fier mai mici de 100-
300 mg.Atât timp cât este încă disponibilă o rezervă de fier ,fierul seric
(sideremia).capacitatea totală de legare a fierului de către transferina serică și
nivelul protoporfirinei din globulele roșii se mențin în limite normale.Mai
mult,pacientul nu este anemic,iar morfologia eritrocitară este normală.

Eritropoeza cu deficit de fier:

Aceasta poate fi diferenţiată pe baza modificărilor concentraţiei feritinei

serice şi a coloraţiei frotiurilor medulare ,precum şi a anomaliilor fierului
plasmatic ,capacitaţii totale de legare a fierului de către transferina serică şi a
protoporfirinei din globulele roşii.Prin definiţie,nu se mai pot vedea depozitele
de fier în maduvă şi nivelul feritinei serice scade sub 15 micrograme\L.Fierul
seric scade şi el la niveluri mai mici de 11 micromoli\L(60 micrograme\dL),în
timp ce transferina serică creşte,ceea ce se traduce printr-o saturare mai mică de
20%.Nivelul protoporfirinei creşte peste 1.77 micromoli\L(100 micrograme\
dL)de globule roşii.Aceste anomalii ale rezervelor de fier nu se însoţesc încă de
de modificări alemorfologiei eritrocitare.Există însă un deficit al capacităţii
proliferative a măduvei osoase,ceea ce se reflectă sub forma unei anemii
normocitare normocrome uşoare ,cu un nivel al hemoglobinei cuprins între 100
şi 120 g\L(10-12g\dL).

II.8.Simptomatologie

Anemia feriprivă,afectează cel mai frecvent grupa de vârstă 3 luni-2

ani,debutul situându-se ,cel mai frecvent ,în al doilea trimestru de viaţă pentru
sugarul născut la termen şi în primul trimestru pentru prematuri.

Simptomatologia se grupează în trei categorii

*prima,determinate de dezordinea primară,cauza anemiei feriprive;

*a doua se corelează cu anemia (mai puțin cu severitatea ei și mai mult cu ritmul

de instalare a acesteia),în anemia cu instalare lentă ,reacțiile adaptative pot scuti
bolnavul de acuze subiective ,în cea cu instalare rapidă
apar:paloare,amețeli,oboseală,tulburări de vedere,iritabilitate,instabilitate
psihomotorie,palpitații,tahicardie,hipotensiune arterială,dispnee,uneori
splenomegalie moderată sau sdr.febril sau subfebril de etiologie neprecizată.

*simptome cauzate de deficitul de Fe tisular :

-tulburări de creștere(mai ales creșterea ponderală);

-modificări cutaneo-mucoase:displazie unghială,koilonichie(unghii în

formă de lingură),glosită atrofică,stomatită angulară,disfagie-consecutivă
glositei atrofice și anomaliilor esofagiene,tulburări gastrointestinale(gastrita
atrofică însoțită de aclorhidrie histaminorefractară ,atrofia mucoasei duodeno-
jejunale,cu malabsorbție pentru xiloză,lipide,vit.A,hemoragii oculte ).

Glosită atrofică
Stomatită angulară

Koilonichie
 -anomalii musculare:scăderea performanțelor fizice,datorită anemiei și
deficitului de conținut în Fe.

-alterări comportamentale:iritabilitate,tulburări de atenție și

memorie,scăderea performanțelor școlare,spasmul hohotului de plâns.

-manifestări cardio-vasculare:tahicardie,hipertrofie miocardică,creșterea

volumului plasmatic-în hipoxie și deficit tisular de Fe.

-deficit imunitar-prin scăderea ponderii limfocitelor T ,a capacității de

fagocitoză și pierderea intestinală de imunoglobuline.

-nanism ,hepatosplenomegalie,depigmentări cutanate-rare.

II.9. Manifestările clinice:

Pot fi împărţite în manifestări clinice corespunzătoare sindromului

anemic,așa cum paloarea tegumentelor,care au o culoare albicioasă,ușor
verzuie,paloarea mucoaselor și a conjunctivitelor,astenie,amețeli,tahicardie și
polipnee.Manifestările clinice corespunzătoare carenței de fier așa cum
tulburările trofice ale fanerelor,ale unghiilor friabile,păr friabil,stomatită
angulară,glosită cu atrofia papilelor,limba cu aspect neted și
lucios,disfagie,gastrită atrofică,și predispoziția spre infecții.Și manifestările
clinice ale bolii de bază ,care pot fi de natură digestivă ,genitală sau infecțioasă.

II.10. Investigații paraclinice:

 Pentru confirmarea diagnosticului de anemie feriprivă se vor putea
determina hemoglobin,care va fi scăzută,în funcție de gradul anemiei și
sideremia ,care scade sub 50gama/dl.Frotiul de sânge periferic va arată hematii
palide,hipocrome,de diametru redus,cu anizocitoză și
poikilocitoză.Determinarea transferinei plasmatice va arăta o creștere a
capacității totale de legare a fierului.Determinarea transferinei plasmatice arată o
scădere a sideroblștilor <20% și absența fierului de rezervă în macrofage.

Cauzele pierderilor\lipsei de fier:

Epuizarea Eritropoieză Anemie

rezervelor feriprivă feriprivă

Creștere rapidă Pierdere de sânge Pierdere de sânge

Copilărie Menstruații Hemoragii

gastrointestinală
Adolescență abundente sau Sângerare chirurgicală

Pierdere menstruală donare de sânge Hemoliză

intravasculară

Dietă deficitară Hemoragie gastointestinală Malabsorbție

Hemodializă severă

Donare de sânge Gastrectomie

Infestare cu tenie Sarcină

Malabsorbție Boli inflamatorii

intestinale

II.11.Anemia feriprivă la copii:

După cum arată P.L.Martin și H.A.Perason ,aproximativ 20% din copii din
țările dezvoltate și 50% din țările subdezvoltate ,sunt anemici.Cea mai comună
formă de anemie este animia feriprivă datorată carenței de fier a alimentației.

Pentru a pune diagnosticul corect a anemiei la copil,trebuie cunoscute

valorile normale ale hemoglobinei la copilul de diferite vârste.

Valori normale ale Hb și Ht la copil sunt :

Vârsta Hb(g/dl) Ht(%)

Nou-născut 18,5 56
2 săptămâni 16,6 53
1 lună 13,9 44
2 luni 11,2 35
6 luni 12,6 36
2 ani 12 36
6 ani 12,5 37
12 ani 13,5 40

Copilul anemic este palid,crește greu în greutate,iar atunci când Hb scade

sub 7g/dl,el poate avea glosită,tahicardie,tahipnee și altele.

Pentru prevenirea anemiei la copilul mic,se recomandă alimentația la sân

până la un an,utilizarea produselor cu fier,iar atunci când se face diversificarea
alimentelor se recomandă alimentelor bogate în fier.

II.12. Diagnosticul anemiei feriprive:

Circumstanțe de diagnostic:

Bolnavul se prezintă la medic tocmai pentru un sindrom anemic

clinic.Scăderea capacităţii sângelui de a transporta oxigen determină:

*tulburări în nutriţia şi funcţia celulelor :

-modificări ale părului,unghiilor,tegumentelor

-glosită

-astenie,cefalee,vertij
*semene şi simptome date de mecanismele compensatorii :

-tahicardie

-viteză de circulaţie crescută(suflu sistolic funcţional)

-flux sanguin scăzut la nivelul rinichilor ,a extremităţilor

-polipnee.

Bolnavul cu sindrom anemic neevident,mascat de tulburări clinice

înşelătoare,cum ar fi :

-insuficinţa cardiacă congestivă :paloare intensă,tahicardie,edem la membrele

inferioare,în care numai miocardul este răspunzător de acest tablou
clinic ,dovadă că diureticele şi digitalicele nu resimt simptomele decât
partial.Este necesar asocierea unui tratament antianemic.

-Angor pectoris-anemia accentuează modificările clinice şi EKG care sunt

datorate unei insuficienţe circulatorii coronariene funcţionale (debit de oxigen
scăzut).

-stare subfebrilă-indiferent de etiologia anemiei ,apare un decalaj al curbei

termice ,probabil prin anoxei centrală.

-scurta pierdere de conştinţă-mai ales la anemii importante sau la bolnavii

vârstnici cu insuficienţa circulatorie cerebrală preexistentă anemiei.

Bolnavii care se prezintă la medic pentru diverse acuze şi la care se descoperă

anemia,mai ales dacă este vorba de un om apparent sănătos,la care instalarea
anemiei se face progresiv,ceea ce duce la o bună toleranţă a hipoxiei celulare,sau
la un bolnav cu o afecşiune generală :poliartrită reumatoidă,boala Hodgkin,TBC
pulmonar,cand anemia traduce gravitatea bolii ,ca şi febra sau scăderea
ponderală.
 Diagnostic pozitiv:

*confirmarea diagnosticului de anemie:Hb scăzută,Ht scăzut,nr.de hematii

scăzut.

*caracterizarea morfologică:hipocromă,microcitară.

*dovedirea naturii feriprive a dezordinii hematologice:Fe seric

scăzut,CTF,indice de saturare a transferinei scăzut,feritină serică scăzut,reacție
Perls medulară negativă.

*proba terapeutică cu preparate de Fe:criza reticulocitară la 5-7

zile,normalizarea perimetrilor eritrocitari.

Diagnostic diferențial:

Se impune cu alte anemii hipocrome:

*hemoglobinopatii(sdr.talasemice,hemoglobinopatiile E,C,hemoglobinuria
paroxistică nocturnă).

*blocaj al sintezei hemului prin medicamente sau toxice.

*anemii sideroblastice congenitale și dobândite.

*anemii hipocrome din dezordini cronice(infecții,boli de colagen,neoplazii,etc.).

Diferențierea anemiei feriprive de talasemie se face pe baza criteriilor

morfologice:hipocromia foarte accentuată,microcitoza și anizocitoza mai
importante,prezența de eritrocite cu punctatii bazofile,hiperreticulocitoza și
eritroblastoza ,ca și electroforeza patologică a Hb pledează pentru talasemie.

Diferențierea anemiei feriprive de anemiile inflamatorii este dificilă,tabloul

hematologic fiind identic ;scăderea CTF și prezența excesivă de Fe în
macrofagele medulare permit diferențierea.

Anemiile sideroblastice-rare în pediatrie,prezintă un martor citologic

specifi-eritroblastul inelar+Fe plasmatic și eritroblastic crescute.
 Atransferinemia congenitală-anemie hipocromă microcitară severă,cu debut
neonatal,se diferențiază de a.f.prin absența aproape completă de Fe plasmatic în
discordanță cu hemosideroza tisulară.

II.13.Tratament:

Tratamentul profilactic :

-are în vedere următoarele:

*alimentația corectă și tratamentul anemiei feriprive a gravidei;

*ligatura tardivă a cordonului ombilical(crește cu 40-50 ml capitalul de Fe);

*alimentația corectă a sugarului,cu preferarea alimentației naturale în prima

trimestru și diversificarea sa precoce(mai ales la cei alimentați
artificial)corectă,cu preparate alimentare cu continut crescut de proteine animale
și implicit de Fe);

*suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale,lapte praf)

fortifiate cu fier sau prin preparate medicamentoase,asigurând o doză de 1-
2mg/kg corp/zi la grupele de sugari cu risc crescut pentru anemia
feriprivă(prematuri,gemenii,malnutriții,sugarii alimentați artificial,cu tulburări
digestive trenante sau cu infecții repetate);se evită administrarea Fe la
prematurii sub 2 luni ,mai ales în lipsa unei suplimentări adecvate cu vit.E,din
cauza riscului declanșării unei anemii hemolitice prin picnocitoză.

Tratamentul profilactic se adresează în special:

*gravidelor-200mg glutanat feros + 5mg acid folic de 2 ori pe zi

*donatorilor de sânge-1000mg Fe la bărbați,2000 mg Fe la femei la fiecare 250

ml sânge donat.

Tratamentul curativ :

Mijloace terapeutice :măsuri dietetice,medicamentoase,terapie

transfuzională.

Obiective:

*corecția anemiei;

*reconstituirea rezervelor de Fe;

*înlăturarea cauzei sideropeniei.

Principii:

*feroterapia este indispensabilă(singura eficientă),calea de elecție fiziologică

fiind cea orală;necesarul recomandat este de 3-6mg/kg corp/zi,ținând cont de
toleranța defectuoasă a preparatelor de Fe administrate per os,cantitatea maximă
pe doză se limitează la 50-100 mg Fe ,iar doza pe 24h la 100-300mg;durata
feroterapiei este de 3-5 luni (min.încă 6-8 săptămâni după corectarea
constantelor hematologice ,pentru asigurarea reconstituirii rezervelor marțiale).

*tratamentul etiologic se impune pentru rezolvarea definitivă a

afecțiunii(corectarea greșelilor alimentare,tratamentul bolilor
digestive,înlăturarea cauzelor de sângerare prelungită).

*transfuziile de masă eritrocitară se rezervă formelor

severe(Hb<4-5mg/100ml),cu simptomatologie hipoxică evidentă.
 Tratamentul dietetic :

*alimentație naturală (deși cu conținut scăzut de fier ,rata de absorbție a Fe din

laptele uman este 50% ,față de 12% din laptele de vacă).

*evitarea introducerii precoce (sub 4-5 luni) a alimentelor solide,cu efect

nefavorabil asupra absorbției Fe.

*când alimentația naturală nu este disponibilă,alimentația artificială cu-preparate

de lapte imbogățite cu Fe.

*diversificarea cu preparate din carne(rata de utilizarea a Fe este de 20 mai bună

decât din vegetale)ficat,ouă,cereale,pireuri de fructe şi legume fortifiate cu Fe.

*evitarea excesului de fitaţi,fosfaţi şi săruri de calciu ,cu efect inhibant asupra

absorbţiei de Fe.

Tratament medicamentos :
*Preparate cu Fe pentru administrarea orală:

În tabelul de mai jos este prezentată lista preparatelor standard cu fier,sub

formă de tablete şi siropuri.Cu toate că diferitele preparate conţin cantităţi
diferite de fier sub formă feroasă,toate se absorb cu uşurinţă şi sunt,din acest
motiv ,foarte eficiente pentru tratamentul anemiei prin deficit de fier.

Conţinutul de Fe al diferitelor preparate medicamentoase:

Medicament Formă de Substanță activă Concentrație de

prezentare Fe elemental
Jectofer Fiole 650mg/2ml Fe-sorbitol acid 15%
citric-dextrina
Neoanemovit Sirop 3% Gluconat feros 10-12 %
Ferronat Suspensie 3% Fumarat feros 30%
Ferro-gradumet Tablete 525% Sulfat feros 20%
Ferrum- Sirop Complex de 30%
Hausmann hidroxid feric-
dextrina
Fier polimaltozat Fiole 100mg/2ml Hidroxid-feric 30%
polimaltozat
 Pe piață se mai găsesc și o serie de alte forme de compuși cu fier,dintre
care unele conțin substanțe care “cresc absorbția”,cum ar fi unii aminoacizi și
acidul ascorbic.Alt forme sunt prezentate ca preparate”cu eliberare
întârziată”,care prelungesc absorbția fierului pe o perioadă de câteva ore.

Toate aceste preparate sunt mai scumpe ,iar,pe de altă parte , încercările de
a stimula absorbția pot crește efectele secundare gastrointestinale.Pentru a
maximiza răspunsul la administrarea de fier la un pacient adult cu o anemie
feriprivă moderată sau severă trebuie să se administreze pe cale orală un
preparat standard de fier ,cum este sulfatul feros ,dub formă de tablete sau
sirop.Preparatul,sub formă de tablete care conține 325 mg,sau de sirop care
conține 300mg de fier în 5 ml ,se va administra de 3-4 ori pe zi,între mese.

Pacienții care suferă de aclorhidrie sau care au suferit intervenții

chirurgicale pe stomac trebuie să fie tratați cu sirop,deoarece îndepărtarea
învelișului tabletelor depinde de prezența unei acidități gastrice
normale.Administrarea unei a patra doze de fier înainte de culcare va contribui
la eliberarea de fier către măduva osoasă în timpul nopții,menținând răspunsul
proliferative al acesteia.Trei sau patru tablete de sulfat feros ar trebui să asigure
200-250 mg de fier elemental pe zi,sau 2-3 mg/kg de greutate corporală la un
adult de talie medie .Pacientul cu deficit de fier va absorbi 40-60 mg de fier din
această cantitate,ceea ce poate asigura un nivel de producție al globulelor roșii
de până la trei ori mai mare decât cel normal la o măduvă eritroidă normală și un
răspuns complet al eritropoietinei la anemie.Pe măsură ce va crește nivelul
hemoglobinei ,absorbția ferului scade ,indifferent de cantitatea de fier care se
administrează oral.De aceea se poate reduce doza administrate odată cu
creșterea hemoglobinei la un nivel de peste 110-120 g/L.Aceasta va contribui la
asigurarea complianței pacientului ,dat fiind că tratamentul trebuie să continuie
timp de câteva luni.Mai mult de 25% din pacienți prezintă tulburări
gastrointestinale ,manifestate sub formă de dureri
abdominale,greață,vomismente,constipație sau diaree,atunci când se
administrează tratamentul complet de 3-4 tablete de fier pe zi.Situația se
ameliorează dacă se folosesc doze mai mici ,deși unii pacienți suportă cu
dificultate chiar 1-2 tablete pe zi.Aceasta poate constitui un obstacol
semnificativ la tratament ,mai ales când este nevoie să refacă rezervele normale
de fier.La un adult normal ,este nevoie de suplimentare cu fier timp de minimum
6 luni pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticuloendotelial.

În mod obișnuit numărul de reticulocite crește după 3-4 zile de la

instaurarea tratamentului și atinge un vârf în circa 10 zile.Dacă nu apare un
răspuns ,pot exista câteva explicații:non-complianța pacientului (un fapt
obișnuit),sau o absorbție anormală a fierului (rareori),o pierdere persistentă de
sânge,care depășește aportul de fier ,un diagnostic incorect sau un factor
suplimentar ,cum ar fi leziunile medulare sau inflamația cronică.În oricare din
primele 3 situații,poate fi necesar ,printer altele,să se crească aportul de fier cu
un preparat administrat parenteral.

Tratamentul parenteral cu fier:

La pacienții care nu pot tolera fierul administrat pe cale orală sau

malabsorbție intestinală ,fierul se poate administra pe cale parenterală.

De asemenea,se folosește administrarea parenterală de fier pentru

tratamentul pacienților care primesc eritropoietină recombinantă,pentru a asigura
un aport adecvat de fier care să permită proliferarea precursorilor celulelor
eritroide.Fierul injectabil se prezintă sub forma unui compus de hidroxid de fier
și dextran,fiin comercializat ca fier-dextran injectabil,InFeD(Schein).Există
două preparate:unu care conține 0,5%fenol,doar pentru injecţii intramusculare,şi
un al doilea,lipsit de fenol,care se poate folosi atât pentru injecţia
intramusculară,cât şi intravenoasă.Compusul care conţine fenol nu se va folosi
niciodată pentru administrare intravenoasă ,deoarece poate aduce
flebită.Cantităţi mici de fier-dextran pot fi administrate prin injectare
intramusculară dar trebuie evitată hiperpigmentarea tegumentelor.Traseul
injecţiei trebuie să aibă formă de Z şi nu se va injecta mai mult de 2 ml (100mg)
de soluţie cu fier în fiecare fesă.Pentru tratamentul anemiei feriprive metoda de
preferat este administrarea într-o singură doză intravenoasă a întregii cantităţi
necesare pentru corectarea deficitului de fier .Cantitatea de fier necesară se
calculează după urmatoarea formulă :Greutatea corporală(în kg)x2,3x(15-
hemoglobina pacientului în g|dl )+(500 până la 1000 mg(pentru rezerve ))=doza
totală( în mg).

Când se administrează fier-dextran pe cale intravenoasă ,trebuie să se

prevadă şi să se ia măsuri pentru evitarea unor reacţii de tip anafilactic
imediate.Dacă pacientul are în antecedente reacţii la administrarea de fier-
dextran ,fie o reactive anafilactică imediată sau o reacţie de tip boală a serului
tardivă ,însoţită de stare generală proastă ,febră,artralgii,eruptive cutanată sau
adenopatie ,se va evita o altă expunere la tratamentul cu fier-dextran.Dacă fier-
dextranul se administrează pe cale intravenoasă intr-o singură doză mare este de
preferat ca aceasta să fie diluată în 100-250 ml de ser fiziologic şi perfuzarea să
se facă lent (în 30-90 min.).La începutul perfuzării se va folosi o doză test (sub
0,5 ml)din soluţia de fier –dextran care se adm.pe o perioadă de 5-10
min.,observând pacientul pentru apariţia unor semne ca prurit,dispnee,dureri
toracice sau lombare.Se va controla T.A.atât în cursul adm.dozei test ,cât şi în
timpul perfuzării .Dacă pacientul manifestă semne de
hipotensiune ,adm.perfuziei va fi imediat oprită.

Răspunsul tratamentului cu fier se urmăreşte prin :

*Criza reticulocitară la 6-7 zile (5-20%)

*Hb trebuie să crească cu 0,20-0,30 g%zi

*Hb trebuie să crească cu 8% pe zi.

Dacă parametrii prezentaţi nu evoluează corect ,înseamnă că pacientul

pierde sânge în continuare sau fierul nu este utilizat correct în organism ,sau
doza de fier este inadecvată (prea mica).Tratamentul durează 12-24 de
săptămâni cu posibilitatea de prelungire pănă la 12 luni ,până când sideremia şi
sideroblaştii s-au normalizat.

În perioada de tratament se administrează acid ascorbic 200mg/zi şi acid

folic 10mg/zi pentru a evita macrocitoza datorată refacerii rapide a celularităţii.

II.14.Profilaxie

-Educație nutrițională

-Schimbarea comportamentului alimentar în familie

-Informarea cu privire la riscurile anemiei feriprive

Capitolul III.

Participarea asistentei medicale la investigații

“Fiecare om este

autorul propriei

sale sănătăți sau boli.”

 Buddha

III.1.Examenul clinic al bolnavului

Examenul clinic este efectuat de către medic,asistenta medicală:

-are datoria de a participa;

-asigură foaia de observație;

-pregătește și servește medicul cu instrumentele necesare;

-pregătește rezultatele de la analizele anterioare;

-ajută la dezbrăcarea și așezarea bolnavului în pozițiile cerute de medic;

-măsoară și notează funcțiile vitale.

Examenul clinic complet : trebuie să stabilească pe de o parte semnele

și simptomele datorate anemiei propriu-zise,iar pe de altă parte manifestările
care ar putea explica etiologia anemiei:

*în cavitatea bucală:

-purpura în hemopatii;

-glosită inflamatoriesau atrofică în anemia Biermer;

-atrofie papilară sau disfagie înaltă în sindrom Plummer-Vinson în anemia

hiposideremică.

*pe tegumente:

-icter discret în anemia hemolitică;

-purpura,echimoze în hemopatia acută sau cronică;

-piele uscată în mixedem .

*fanerele:

-păr friabil,koilonikie în anemia feriprivă;

*organele hematopoietice:

-splenomegalie cu sau fără hipersplenism ;

-adenopatii superficiale în hemoragii primitive.

*aparatul digestiv :

-hepatomegalie în ciroză,cancer,hemopatii,neoplasm rectal,hemoroizi,decelabile

prin tuseu rectal.

-masa abdominală palpabilă în boala Hodgkin ,leucoze cronice.

*aparatul genital:

-examenul genital este obligatoriu pentru toate femeile alături de anamneza

pentru depistarea cauzelor metroragiilor.

De asemenea,este necesar un bilanț general care poate aduce date

utile.Examenul clinic indică necesitatea investigațiilor paraclinice.

III.2.Investigații clinice:

Interogatoriul adresat pacientului este adesea decisiv ,fiind foarte important de

precizat debutul afecțiunii:

*acut:

-în hemoragiile acute(dureri epigastrice însoțite de hematemeză,melenă,în

cazul unui ulcer sângerând)
 -în bolile hematologice maligne-sdr.hemoragipar(ce se poate manifesta prin
prezența hematoamelor ,epistaxis,hemoptizie sau hematemeză,melenă)iar în
cazul femeilor cu ciclu menstrual:menometroragii.

-în crizele de hemoliză (dureri abdominale intense ,splenomegalie,febră).

*cronic:

-la bolnavii care lucrează în mediul toxic cu plumb ,benzen;

-la bolnavii care ingeră cronic medicamente:amidopirină,acid

acetilsalicilic,fenacetină,antipirină,chinină,chinidină,sulfamide,droguri ce pot
cauza sângerărisau hemolize chiar în doze mici.Aplazii medulare (reversibile
sau nu )pot apărea după clorocid,fenilbutazonă,oxifenibutazonă.De
asemenea,pot apărea hemoragii digestive superioare după
antiinflamatorii(steroidiene sau nesteroidiene)

-dieta carențială(la vegetarieni –carența de acid folic)

-la bolnavii de o anumită origine etnică,în bazinul mediteraneean, sunt

răspândite talasemiile și alte hemoglobinopatii.

-la bolnavii cu o boală preexistentă –nefropatie cronică,afecțiuni

hepatice ,infecții cronice.

III.3.Investigații biologice:

Se pot grupa în examene de orientare și în examene de specialitate.

Hemoleucograma

Numărul de eritrocite-valori normale:

-bărbați:4,5-5,7milioane/mmc

-femei:4,2-5,5milioane/mmc

Hemoglobina(Hb)-valori normale:
-bărbați:13,5-18g%

-femei:12-16g%

Hematocrit(Ht)-valori normale:

-bărbați:50-52%

-femei:37-47%

Indici eritrocitari:

VEM(volumul eritrocitar mediu)=Ht\nr.eritrocite x10.

CHEM(concentría de hemoglobină eritrocitară medie)=(Hb/Ht)x100.

HEM(hemoglobină eritrocitară medie)=(Hb/nr.Eritrocite)x10.

IC(indicele de culoare)0=1/(nr.de eritrocite)x3.

Analiza datelor de mai sus permite să afirmăm existenţa unui sindrom anemic în
funcţie de hemoglobină şi să clasificăm anemia în:

-anemie microcitară hipocromă;

-anemia macrocitară;

-anemie normocitară şi normocromă.

Hemograma aduce argumente etiologice şi în funcţie de variaţiile leucocitare

şi plachetare ,precum:eozinofilia discretă şi trombocitoza asociată unei anemii
hipocrome microcitare sugerează o sângerare cronică.

Reticulocitele(VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)

-când reticulocitele cresc peste valoarea normală înseamnă că este o anemie

regenerativă;

-când reticulocitele sunt normale sau scăzute înseamnă că este o anemie

aregenerativă.
Fierul seric (sideremia)-VN=80-120y%-determinarea sa se asociază cu dozarea
siderofiliei ,care este proteina purtătoare de fier –VN=300-400y% şi cu
determinarea celorlalţi parametrii:

-capacitatea totală de saturaţie a siderofilinei (CTSS):300-400y%

-coeficient de saturaţie a siderofilinei care constă în raportul dinre sideremie şi

CTSS (normal=30-35%)

-indicele sideroblastic determinat pe frotiul medular normal(normal=15-65%).

Aceste date permit 3 variante posibile:

-hiposideremie francă cu sideremie sub 60y% şi CTSS normal sau crescut,ceea

ce reprezintă consecinţa unei sângerări cronice sau a unui aport insuficient
cronic de fier.

-hiposideremie cu CTSS scăzut sub 30y% şi coeficient saturaţie a siderofilinei

normal-reprezintă de obicei sindroame inflamatorii de etiologii diferite
(cancer,infecţii grave,supuraţii).În aceste situaţii tratamentul cu fier este
nejustificat.

-hipersideremie cu CTSS normală şi coeficient saturaţie a siderofilinei crescut-

se întâlneşte în anemiile hemolitice,anemiile macrocitare ,anemiile aplastice.

Este important de subliniat importanţa variaţiilor sideremiei în comparaţie cu

CTSS ceea ce permite diferenţierea hiposideremiei adevărate prin lipsa de fier
de cazurile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii în dinamica circuitului
fierului.

III.4. Puncția osoasă

 Puncția osoasă reprezintă introducerea unui ac de puncție în țesutul spongios
al osului.

Scop:

-explorator:recoltarea măduvei pentru examinare;

-terapeutic:administrare de medicamente lichide hidratante şi nutritive precum şi

transfuzia intraosoasă.

Indicații:

-boli hematologice.

Locul puncției : la nivelul oaselor superficiale ușor accesibile.

Ex:stern,creasta iliacă,maleolele tibiale,calcaleul apofizelor spinoase de la

nivelul ultimelor vertebre dorsale și primelor vertebre lombare.
 Pregătirea materialelor necesare:

-materiale pentru protecția patului;

-materiale pentru dezinfecție tipIII;

-instrumentar și materiale sterile:ace speciale de puncție

(ROHR,ROSEGGER,KLIMA) lungimea de aproximativ 5cm,diametrul 1-2 mm

-seringi d 10-20ml;

-seringi pentru anestezie locală;

-pense;

-tampoane;

-comprese;

-câmp chirurgical;

-mănuși;

-mediu de cultură;

-lame de sticlă;

-sticlă de ceasornic;

-medicamente:anestezice locale(Xilină),ser fiziologic,medicamente de

administrat.

Pregătirea pacientului:

-psihică:se informează și se explică pacientului de ce este importantă puncția.Cu

o zi înainte se controlează timp de sângerare ,timp de coagulare și timp Quic.

-fizică:se așează pacientul în poziție corespunzătoare în funcție de locul ales

pentru puncție(în decubit dorsal cu toracele puțin ridicat pe un plan dur pentru
puncția sternală și în decubit ventral sprijinit pe un plan dur sau decubit lateral
cu genunchii flecatați pentru puncția în creasta iliacă).Dacă este cazul,la nivelul
sternului se îndepărtează pilozitatea.

Execuția puncției:

Puncția se desfăsoară în sala de tratament și este executată de către medic ,ajutat

de 2 asistente medicale.

Medicul:

-stabilește locul puncției;

-se spală și se dezinfectează pe mâini;

-execută anestezia locală;

-așează câmpul chirurgical ;

-execută puncția;

-aspiră 1-2 ml de măduvă cu o seringă adaptată și apoi retrage acut de puncție .

Asistentă 1:

-se spală și se dezinfectează pe mâini ;

-pregătește locul puncției și îl dezinfectează (dezinfecție tip III);

-pregătește seringa cu anestezic și o servește medicului împreună cu mănușile și

câmpul chirurgical;

-servește acul de puncție medicului;

-ia mandrinul acului cu o pensă sterilă și îl așează pe un câmp steril ;

-pregătește și servește seringa pentru aspirația măduvei ;

-dacă puncția este terapeutică pregătește medicamentele de administrat;

-pe locul puncției se aplică comprese sterile și se fixează cu romplast.

Asistenta 2:

-se spală și se dezinfectează pe mâini ;

-protejează patul cu mușama și aleză;

-dezbracă regiunea și așează pacientul în poziție corespunzătoare ;

-menține pacientul în poziție corespunzătoare ;

-menține pacientul în poziție fixă și îl supraveghează pe durata tehnicii.

Îngrijirea ulterioară a pacientului :

-se asigură repaus la pat;

-se supraveghează starea generală și semnele vitale ;

-se supraveghează pansamentul local.

Pregătirea produsului pentru laborator:

-produsul este pregătit de medicul sau asistentul de laborator ;

-după aspirare produsul se evacuează imediat pe sticla de ceasornic sau pe o

lamă de sticlă mare(20-30cm);

-dacă este necesar se efectuează frotiurile sau însămânțări medii de cultură;

Reorganizare:

-se reorganizează locul de muncă;

-acele utilizate se depun în containerul destinat.

Notarea puncției în F.O.

Accidentele puncției:
-accidente imediate:perforarea organelor interne (inimă,plămâni),fracturi costale
și pleurotorax.

-accidente târzii:hematoame locale,infecții ale osului și tulburăti de creștere la

copii după puncția tibială.

Atenție !

-mandrimul acului se păstrează steril pe parcursul puncției;

-dacă nu se obține măduvă se va introduce ser fiziologic călduț;

-pe cale transmedulară se administrează numai soluții izotone în ritm de 15-20

picături pe minut;

-se lucrează în condiții de perfectă asepsie.

 III.5.Transfuzia de sânge

Definiție:Transfuzia de sânge reprezintă administrarea de sânge atât direct de

la donator la primitor cât și dupâ o faza intermediară de conservare a sângelui în
flacon de sticlă sau pungă de plastic.

Scop:

-restabilirea masei sangvine și asigurarea numărului de globule roșii;

-îmbunătățirea circuitelor periferice;

-stimularea hemato-poezei;

-mărirea capacității de coagulare a sângelui în vederea hemostazei;

-acord de substanțe nutritive și proteice;

-stimulează reacțiile metabolice ale organismului;

-stimulează reacții antitoxice și antiinfecțioase;

-depurația organismului prin înlocuirea parțială sau totală a sângelui încărcat cu

substanțe toxicecu sângele proaspăt.
 1.Transfuzia directă-constă în trecerea nemijlocită a sângelui din aparatul
cardiovascularal donatorului în aparatul cardiovascular al primitorului:

-se utilizează numai în condiții excepționale cu caracter de urgență când lipsește

sângele conservat;

-se alege un donator izogrup și izoRH;

-în situații speciale un donator O1(universal);

Execuția tehnicii:primitorul și donatorul vor fi așezați în paturi paralele

apropiați cu membrele superioare ,la o distanță de 30-40 cm unul de altul.Se
puncționează mai întâi vena primitorului apoi cea a donatorului.Pentru
aceasta,se folosește un aparat special de transfuzii numit MARIN
POPESCU.Este important de știu că nu trebuie depășită cantitatea de 500-600ml
de sânge trasfuzată.Se va supraveghea atât donatorul cât și primitorul.

2.Transfuzia indirectă-se execută cu sânge proaspăt izogrup,izoRH,de la

donator cunoscut prin intermediul flaconului sau punga p.v.c.cu stabilizator
anticoagulant .Punga de p.v.c.pentru colectarea de sânge (cel mai des folosită-
sistemul Maco pharma-hemaron) oferă calitate și flexibilitate.

Pregătirea materialelor necesare:

-trusă de perfuzat(obligatoriu cu filtru în picurator ;

-sângele de perfuzat;

-garou;

-substanțe dezinfectante(alcool sanitar);

-materiale necesare pentru determinarea grupei de sânge;

-medicament pentru eventualele accidente(Hemisuccinat ,

Hidrocortizon,preparate de calciu,Adrenalină,Atropină)

-ser;

-truse de perfuzie;

-sursă de oxigen.

Pregătirea sângelui pentru transfuzii:

-se verifică integritatea flaconului ,valabilitatea și aspectul macroscopic al

sângelui;

-sângele se segmentează pe 3 straturi: -stratul inferior(cuprinde masa

eritrocitară și este de culoare roșu închis);

-stratul al-II-lea(reprezintă o peliculă

fină,albicioasă formată din leucocite și trombocite);

-stratul al-III-lea este

limpede,omogen,culoarea galben-verzui și reprezintă plasma și serul.

-sângele se încălzește la o temperatură de 37 C.

Pregătirea pacientului:

psihică:- se explică necesitatea transfuziei,beneficiile și riscurile

-obligatoriu se obține consimțămânul pacientului

-dacă pacinrul refuză nu se efectuează tehnica

-aparținătorii nu au drept de hotărâre

fizică: -pacientul nu mănâncă în ziua transfuziei și timp de 30 minute

înainte se administrează Romegan

-pacientul va fi așezat în decubit dorsal cu brațul în extensie

Execuția tehnicii:

-spălare pe mâini cu apă și săpun ;

-se îmbracă mănușile sterile,se efectuează proba de compatibilitate directă

pentru fiecare flacon;

-se îndepărtează dopul de parafină și se dezinfectează cu iod și se montează la

aparatul de transfuzat;

-se evacuează aerul din tubul aparatului și se fixează flaconul sau punga;

-se alege o venă și se puncționează;

-se efectuează proba biologică de compatibilitate;

-se fixează acul;

-dacă nu apar semne de incompatibilitate se continuă transfuzia și ritmul stabilit

de către medic;

-se supraveghează pacientul permanent.

Încheierea transfuziei:
-se rețin în fiecare flacon 5-6 ml de sânge pentru verificarea ulterioară(în caz de
accidente postransfuzionale tardive);

-se închide pretubul și se retrage acul ,se comprimă vena cu un tampon steril;

-se aplică pansament steril la locul puncției și se fixează cu romplast.

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

-pacientul se așează comod și se învelește ;

-se administrează lichide călduțe dacă este permis și se alimentează la 2 ore de la

terminarea transfuziei.

Reorganizarea locului de muncă:

-se notează în F.O.numărulu flaconului,conținutul de sânge transfuzat și

eventualele reacții ale pacientului;

Semne:

-frisoane;

-senzație de frig;

-dacă sângele este infectat cu virusul hepatic ,semnele apar după trecerea
perioadei de incubație;

-agitație psihomotorie extremă;

-dureri toracice;

-tuse;

-hemoptizie,febră.

Pericolele potențiale ale transfuziei masive:

-hipotermiei(modificarea PH-ului în senzația de acidoză,modificări ale

coagulării sângelui ,modificări ale fibrilației,accidente de izomunizare.
Derivatele sangvine:

-plasmă;

-concentrate eritrocitare;

-suspensie de leucocite,eritrocite;

-concentrate trombocitare;

-albunină.
 CAPITOLUL IV.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVULUI CU ANEMIE FERIPRIVĂ

“Bolile există din antichitate

fără vreo schimbare.

Noi ne-am schimbat,

învățăm să surprindem în ele

aspecte pe care altă data le ignorăm.”

J.Charcot

Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate,cu

devotament,posedând cunoștiințe tehnice necesare și având un simț al
responsabilității foarte dezvoltat.

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta individul să-și

mențină/recâștige sănătatea,să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi efectuat singuri dacă ar fi avut forța,voința sau
cunoștiințele necesare.

IV.1. Rolurile asistentei medicale constau în :

-rol de îngrijire;

-promovarea igienei spitalicești ;

-organizarea și gestionarea îngrijirilor;

-pregătirea și perfecționarea elevelor asistente medicale,asistentelor medicale

debutante și cadrele auxiliare;

-educarea sanitară a pacienților și persoanelor sănătoase,având ca scop

promovarea sănătății,prevenirea îmbolnăvirilor,ajutorul vindecării și recuperare.

Rolul propriu al asistentei medicale vizează compensarea parțială/totală a

lipsei sau diminuării autonomiei.

-protejarea ,menținerea,restaurarea și promovarea sănătății sau autonomiei

individului;

-stabilizarea procesului de îngrijire;

-favorizarea integrării și reintegrării în familie și societate;

-ușurarea suferinței și asistarea în ultimele momente din viață.

Îndeplinirea rolului necesită deprinderi și capacități profesionale.

Rolul delegat al asistentei medicale vizează abilitatea de a îndeplini sarcini

și de a aplica îngrijiri medicale sub prescripție medicală.

-supravegherea clinică a bolnavului și a efectelor terapeutice;

-participarea și colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire;

-aplicarea prescripților medicale.

În absența medicului poate aplica intervenții și îngrijiri care au ca scop
menținerea vieții până la sosirea medicului.

1.Rolul propriu

1.1.Asigurarea condițiilor de spitalizare

Asistenta medicală trebuie să se asigure de confortul fizic și psihic al

pacientului.Salonul trebuie să fie luminos ,curat,primitor,să aibă o temperatură
optimă și să fie mereu bine aerisit.Bolnavii cu Anemie Feriprivă vor fi plasați în
saloane mici,liniștite,asigurându-le condiții adecvate de odihnă.

1.2.Rolul asistentei medicale în examenul clinic

Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu Anemie

Feriprivă.Ea va realiza de la început un climat de înțelegere între medic și
bolnavi.Va pregăti psihic bolnavul,liniștindu-l,explicându-i cu solicitudine și
fermitate în ce constă examenul și importanța lui.Îl ajută să se dezbrace,cu mult
tact și finițe,pentru a nu provoca mișcări inutile.Va așeza bolnavul în poziția
corespunzătoare examinării și va sta în fața doctorului ,de cealaltă parte a patului
și îl va servi cu tot ce are nevoie.La terminarea examenului va ajuta bolnavul să
se îmbrace și să se așeze în poziția preferată (antalgică).

1.3.Supravegherea pacientului

Este cea mai importantă sarcină a asistentei medicale.Asistenta medicală

trebuie să fie în permanență lângă bolnav pentru a putea observa culoarea
tegumentelor ,greutatea corporală,diureza,scaunul,modificările
comportamentului(poziția pacientului în pat,expresia feței,starea psihică,pofta de
mâncare și calitatea și cantitatea somnului) și funcțiile vitale și
vegetative(temperatură,puls,tensiune asterială,respirație)ale pacientului și să
raporteze medicului tot ce observă în cursul zilei la starea generală și la evoluția
bolii acestuia.
1.4.Educația pentru sănătate

Trebuie să cuprindă educarea pacientului în conștientizarea importanței

igienei corporale,educarea în privința importanței unui nou stil de viață și un
regim alimentar.Asistenta medicală îi explică bolnavului că trebuie să consume
alimente bogate în fier.

1.5.Pregătirea fizică și psihică a pacientului

Înaintea oricărei acțiuni la care ca fi supus prin prezentarea intervenției și

ajutarea acestuia să-și ducă la bun sfârșit activitatea.

2.Rolul delegat

2.1.Examinările paraclinice

Produsele biologice sunt examinate la laborator,iar rezultatele obținute au o

mai mare importanță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea:gravității
evoluției,apariției complicațiilor ,eficacității tratamentului și confirmarea
vindecării.De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie
să aibă cunoștiințe teoretice precise și manualitatea corespunzătoare.

La recoltarea produselor,asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de

asepsie,folosind un instrumentar steril:seringi și ace de unică folosință.sonde
sterilizate,eprubete curate cu dop sau cu capac steril.Orice produs va fi recoltat
în cantitate suficientă.La fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care
va conține:numele bolnavului,numărul salonului și patului,diagnosticul
clinic,natura produsului,analiza cerută și data recoltării.Toate produsele le va
transporta cât mai repid și cu mare grijă la laborator.

IV.2.Administrarea medicamentelor

Înainte de administrare ,asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui

medicament,aspectul,termenul de valabilitate și integritatea ambalajului.
 La administrarea parenterală asistenta medicală va lucra în condiții de
strică asepsie,folosind materiale și intrumente de unică folosință sau
sterilizate.Asistenta medicală va tăia și va aspira în seringă toate fiolele în fața
bolnavului.Ea va semnala orice intoleranță și reacții adverse medicului.

Preiau de la medic:

-indicațiile și prescripțiile referitoare la medicație;

-căile și modul de administrare;

-alte procese de îngrijire și de tratament ce trebuie efectuate bolnavului;

-trebuie să respect regulile de administrare a medicamentelor;

-respect medicamentul prescris de medic;

-identific medicamentul prescris după etichetă,forma de

prezentare,culoare,miros,consistență;

-verific calitatea medicamentelor,observând integritatea,culoarea

medicamentelor sub formă de soluție;

-respect căile de administrare prescrise de medic;

-respect orarul și ritul de administrare a medicamentelor pentru a se menține;

-respect doza de medicament-doza unică și doza 24/h;

-respect somnul fiziologic al pacientului –organizez administrarea înafara orelor

de somn(se trezește pacintul în cazul administrării antibioticelor);

-evit incompatibilitatea medicamentelor;

-servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale

orală;

-respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor:

 -pe cale orală:solide,lichide;

-injecții;

-după care administrez ovule vaginale,supozitoare;

-informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul

urmărit și efectele secundare;

-anunț imediat medicul privind greșelile în administrarea medicamentelor legate

de doză,calea și tehnica de administrare;

-administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole,flacoane;

-respect măsurile de asepsie,de igienă,pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.

IV.3.Intervenții autonome:

-preiau bolnavul adus în secție și îl însoțesc în salon.îi arăt patul;

-prezint bolnavului colegii de salon;

-inițiez bolnavul asupra regulamentului de ordine interioară;

-după instalare completez foaia de temperatură și foaia de alimentație;

-liniștesc însoțitorii bolnavului,le comunic salonul în care a fost internat

bolnavul;

-le arăt programul vizitelor;

-explic bolnavului că în dimineața următoare până la terminarea explorărilor

planificate,să nu mănânce,să nu bea și să nu fumeze.

IV.4.Îngrijiri de confort psihic:

 “Trebuie să ne îngrijim

corpul,

ca sufletului să-i placă

acolo.”

SF.de Sales

-comunic cu bolnavul;

-respect bolnavul;

-câștig încrederea bolnavului;

-explic bolnavului necesitatea ți tehnica explorărilor.

IV.5.Îngrijiri de igienă și confort fizic:

-aerisesc salonul;

-ajut bolnavul,în funcție de starea generală,să își facă baie sau duș,sau îi efectuez
toaleta pe regiuni;

-ajut bolnavul să se îmbrace,să-și facă toaleta cavității bucale;

-să-și taie unghiile;

-schimb așternuturile și lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie.

IV.6.Alimentația –îngrijiri dietetice

-explorez gusturile bolnavului;

-explic blnavului care sunt alemntele premise și cele interzise;

-alcătuiesc un regim bogat în preparate cu fier;

-am grijă ca pacientul să consume numai alimente cuprinse în regim;

-urmăresc respectarea orarului și distribuirea corectă a meselor.

Alimente permise:

-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;

-fructe bogate în Vitamina C;

-legumele cu frunze verzi cum este spanacul ,varza;

-cerealele integrale,pâine şi cereralele fortificate;

-stridiile;

-avocado;
-ridichiile;

-dovleacul;

-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;

-soia.

I.V.7.Externarea pacientului:

-pregătesc toată documentația pacientului pe care o pun la dispoziția

medicului,în vederea formulării epicrizei;

-anunț pacietul și familia acestuia data externării;

-aprofundez cu pacientul indicațiile primate de la medic și cuprinse în buletinul

de ieșire;
-insist în spital pe terapie comportamentală;

-verific dacă pacientul și-a însușit corespunzător tratamentul prescris la

domiciliu și insist ca la data indicate să se prezinte neapărat la control.

CAPITOLUL V. PREZENTAREA CAZURILOR

Cazul numărul 1.

Anamneza pacientului

Surse de informare:

-Pacient.

-F.O.

Culegere de date:

Date fixe:
-Nume și prenume:M.D.

-Data nașterii:12.06.1986

-Sex:feminin
-Domiciliu: Galaţi,Strada Gh.Doja ,Bl.1A ,Ap.56
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:romana
 -Limba vorbită:limba română

-Stare civilă:căsătorită

-Nr.copii:3

-Ocupație:contabilă

-Alergii:nu prezintă

Date variabile:

-Condiții de viață:corespunzătoare

-Condiții de muncă:corespunzătoare

-Gusturi și obiceiuri:pacienta respectă un regim alimentar specific

ulcerului gastric,nu fumează,consumă cafea : o ceașcă/zi.

-Mod de petrecere a tipului liber:pacienta are în grijă grădina cu zarzavat de

la tară.

-Relația cu familia:foarte bună;pacienta are grijă de cei 3 copii care sunt la

liceu.

Date antopometrice:

-Greutate:75kg

-Înă lțime:1,60 cm

-T.A.=90/80 bătăi/minut

-Puls=82bătăi/minut

-Temperatură=36,5°C

-Respirație=19r/minut
 -Somn=insuficient,6-7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

Datele spitalizării:

-data internării: 14.02.2015

-data externării: 19.02.2015

Motivele internării:

-stare generală alterată;

-ameţeli;

-tahicardie;

-transpiraţii reci;

-dureri epigastrice;

-hematemeza;

-constipație.

Antecedente :

-hedero-colaterale :-tata(decedat)-ulcer gastric

-mama-HTA

-personale-fiziologice:menarha=14 ani ;durata menstrelor 5 zile;

nr.sarcini =2;nr.naşteri=1;avorturi=1.

-patologice : ulcer gastric sângerând.

Diagnostic clinic:

-Anemie feriprivă.
-Ulcer gastric sângerând.

Istoricul bolii:

Pacienta în vârstă de 30 de ani ,cunoscută cu probleme digestive (ulcer

gastric sub tratament intermitent ),se internează pentru stare generală
alterată,ameţeli,dureri epigastrice însoţite de hematemeză şi melenă.

Problemele pacientului:

-alterarea stării generale(adinamie,ameţeli);

-riscul alterării circulaţiei;

-transpiraţii abundente;

-anxietate;

-disconfort –durere;

-hematemeză;

-constipație.

Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia Manifestări de Sursă de dificultate

curen fundamentală dependenţă
t
1. Nevoia de a respira -polipnee; -alterarea funcției
şi a avea o bună -tahicardie; cardiace.
circulaţie. -hipertrofie
miocardică.
2. Nevoia de a bea şi -alimentație -inapetență.
a mânca. inadecvată;
-deficit de fier.
3. Nevoia de a -constipație. -febră.
elimina.
4. Nevoia de a se -intoleranță la efort. -afectarea funcției
mişca şi a avea o cardiace.
bună postură.
5. Nevoia de a dormi -insomnie relativă. -mediu spitalicesc;
şi a se odihni. -anxietate.
6. Nevoia de a se -cefalee; -afectarea funcției
imbrăca şi -vertij; cardiace.
dezbrăca. -astenie;
-edem la membrele
inferioare;
-diminuarea
motricității membrelor.
7. Nevoia de a-şi -stare subfebrilă. -proces infecțios.
menţine
temperatura
corpului în limite
normale.
8. Nevoia de a fi -depigmentări -afectarea funcției
curat,îngrijit,de a cutanate; cardiace.
proteja -glosită;
tegumentele şi -stomatită angulară.
mucoasele.
9. Nevoia de a evita -vulnerabilitate față de -amețeli.
pericolele. pericole.
10. Nevoia de a -comunicare -anxietate
 comunica. ineficientă la nivel
afectiv. -teamă
11. Nevoia de a -incapacitatea de a lua -mediu spitalicesc.
acţiona conform parte la practici
propriilor religioase.
convingeri şi
valori,de a practica
religia.
12. Nevoia de a fi -tristeţe; -mediu spitalicesc.
preocupat în -apatie
vederea realizării.
13. Nevoia de a se -anxietate; -mediu spitalicesc.
recrea. -plictiseală.
14. Nevoia de a învăţa -cunoştiinţe -lipsă de informare.
cum să îşi păstreze insuficiente cu privire
sănătatea. la păstrarea sănătăţii.

Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome și Evaluare

nursing delegate
1.Alterarea Stabilizarea -recoltez la indicația Pacienta prezintă
circulației funcției mediului :probe de o circulație
cauzată de circulatorii. sânge,de urină și de normală.
bolile existente materii fecale;
manifestată prin -la indicația medicului
tahicardie,puls administrez
filiform ,hipoT Fludrocortizon pentru
A. normalizarea tensiunii
 arteriale;
-la indicația medicului
administrez tratament
medicamentos aritmic;
-ajut pacienta să imbrace
ciorapii elastici
compresivi pentru a
diminua fluxul sangvin la
picioare,astfel
redistribuindu-l către
extremitatea superioară a
corpului.
2.Alterarea Stabilizarea -măsor și notez funcțiile Pacienta prezintă
procesului funcției vitale în F.O.; o respirație
respirator din respiratorii. -învăț pacienta să facă corespunzătoare.
cauza bolilor gimnastică respiratorie ;
existente -pregătesc pacienta fizic
manifestată prin și psihic pentru
dispnee examenele de laborator.

3.Tulburări Tratarea anorexiei -la indicația medicului Pacienta începe

digestive și creșterea în specialist,institui perfuzii să-și recâștige
cauzate de greutate. cu Glucoză pofta de mâncare.
afecțiunile Diminuarea 10%,administrez Diminuarea
existente crampelor hidrolizate de proteine și crampelor
manifestate prin abdominale. amestecuri de abdominale.
anorexie ,cramp aminoacizi,vitamine;
e abdominale. -la indicația medicului
administrez antispastice
 și laxative;
-explorez gusturile și
obiceiurile alimentare ale
pacientei;
-masez abdomenul
pacientei cu mișcări
circulare pentru calmarea
durerii.
4.Alterarea Fortificarea -la indicația medicului Se continuă
tegumentelor și unghiilor și a administrez fier per os 3 administrarea de
fanerelor ,datori părului. tablete pe zi sau i.m. o Fe timp de 6 luni.
tă anemiei Recăpătarea fiolă 2 zile; Se continuă
manifestată prin colorației normale -la indicația medicului administrarea de
piele palidă .păr a tegumentelor. administrez Vitamina C vitamine.
și unghii friabile Tratarea ragadelor pentru a favoriza
,cheilită. comisurilor bucale. absorbția fierului;
-la indicația medicului
administrez Vitamina E
și A pentru regenerarea
unghiilor,a părului și a
pielii;
-ajut pacienta să își facă
toaleta personală dacă
starea sa nu permite să se
îngrijească singură de
aceasta.
-asigur pacientei un
regim bogat în
Fe:ouă,viscere,legume
verzi;
 -încurajez pacienta să
consume lichide.

5.Eliminare Pacienta trebuie să -asigurarea unei diete cu În urma

inadecvată din aibă un tranzit cât mai puțin sodiu și intervențiilor
cauza intestinal în limite lipide; asistentei
procesului fiziologice în 24 h. -asigurarea eliminării medicale,pacienta
infecțios intestinale prin creșterea prezintă un tranzit
manifestată prin cantitătii de lichide; intestinal în
balonare și -creșterea fibrelor în limite fiziologice.
constipație- alimentație;
meteorism. -consumul unor cantități
importante de lichide:apă
și în special sucuri de
fructe(minimul
recomandat este de 8
pahare zilnic);
-pacienta ca fi intruită
privind eliminarea și va fi
sfătuită să efectueze
exerciții fizice regulate;
-observ și notez în foaia
de observație frecvența și
consistența scaunelor;
-efectuez la nevoie
clismă evacuatorie;
-administrez supozitoare
cu glicerină 1,2/zi;
-Laxativ,Ciocolax
1/2tabletă/zi
Supravegherea funcţiilor vitale:

Data Puls Resp. T.A.(mmHg) T(°C) Diureza(ml/zi) Scaun

14.02.201 82 19 90/80 36,4 1000 N
5 81 18 90/75 36
14.02.201
5
15.02.201 81 20 90/65 36,6 950 N
5 83 20 90/80 36,6
15.02.201
5
16.02.201 75 18 105/70 36,8 1150 N
5 67 20 100/90 36
16.02.201
5
17.02.201 79 18 110/70 36,7 1100 N
5 80 20 100/90 37
17.02.201
5
18.02.201 65 20 90/75 36,7 1200 N
5 76 19 120/80 37
18.02.201
5
19.02.201 82 19 90/80 37 1150 N
5 81 20 90/65 36,6
19.02.201
5

Examene de laborator:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 citrat de Na VSH=10/1h VSH=1-10/h
3,8% 1,6 ml sânge =20/2h =7-15/2h
Leucocite Înţeparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
Hemoglobină degetului ,2 ml Hb=7,5g/dl Hb=14-16g/ml
Trombocite sânge pe cristale T=150000/mmc T=150-400000/
Hematocrit de EDTA. Ht=33,2% mmc
Ht=40-45%
Fibrinogen 0,5 citrat de Na F=180mg% F=200-400mg%
3,8% 4,5 ml sânge
Glicemie 2 ml de sânge pe 4 G=110mg% G=80-120mg%
mg florură de Na.
Uree 5-10ml de sânge U=27mg% U=20-40mg%
Acid uric prin puncţie A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinină venoasă. C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%

Test Hemocult 5-10ml sânge prin Pozitiv VN=Negativ

Endoscopie puncţie venoasă. Prezenţa a
digestivă numeroase
superioară eroziuni ulceroase
,sângerânde la
 nivelul stomacului
pe mica curbură.

Regim alimentar:

*pentru corectarea anemiei:

Alimente permise:

-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;

-fructe bogate în Vitamina C;

-legumele cu frunze verzi cum este spanacul ,varza;

-cerealele integrale,pâine şi cereralele fortificate;

-stridiile;

-avocado;

-ridichiile;

-dovleacul;

-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;

-soia.

*pentru ulcerul gastric:

-carne slabă proaspătă de pui,viţel,vita,curcan,iepure:fiartă,grătar,friptură;

-peste alb slab ;

-ouă fierte moi,ochuri în apă,ombletă în aburi;

-pâine albă veche de o zi sau pesmet ,paste făinoase,orez,griş;

-gelatine,sufleuri,fructe coapte în cuptor;

-sucuri proaspete de fructe sau compoturi neîndulcite.

Epicriză:

Pacienta în vârstă de 30 de ani ,cunoscută cu probleme digestive (ulcer

gastric sub tratament intermitent ),se internează în data de 14.02.2015 la
Spitalul Munincipal –Dorohoi ,Secția Interne I pentru stare generală
alterată,ameţeli,dureri epigastrice însoţite de hematemeză şi melenă.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de

Anemie Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor proprii
și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacienta nu a avut nici o complicație iar în data de

19.02.2015 pacienta este externată,prezentând o stare generală bună.

Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:

-repaus fizic și intelectual;

-să-și reia treptat activitatea fizică;

-să respecte regimul alimentar pentru ulcerul gastric dar totodată să folosească o
cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier.

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

 Verific dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștiințe.

Cazul numărul 2.

Anamneza

Surse de informare

-mamă.

-F.O.

Culegere de date

Date fixe
-Nume și prenume:G.L.

-Data nașterii:29.04.2014

-Sex:feminin
-Domiciliu:Dorohoi
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:română
 -Limba:limba română

-Alergii:nu prezintă

Date antopometrice:

-Greutate:12 kg

-Înă lțime:20 cm

-T.A.=120/80 bătăi/minut

-Puls=73 bătăi/minut

-Temperatură=37,5°C

-Respirație=18r/minut

-Somn=insuficient,6-7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

Data spitalizării:

-Data internării: 12.03.2015

-Data externării: 17.03.2015

Antecedende :

-heredo-colaterale:

-tata-nesemnificative

-mama-anemie feripriva

-personale-fiziologice:
 -născut prin naștere cezariană,greutate de 3
kg,scor Apgar egal cu 9.

-alimentat natural primele 2 saptămâni din

viață,apoi alimentat cu lapte de vacă.

-schema vaccinurilor corect efectuată.

Diagnostic clinic:Anemie prin carență de fier.

Motivele internării:

-adinamie;

-amețeli;

-transpirații abundente;

-tahicardie;

-tahipnee;

-glosită;

-stomatită angulară;

-față palidă.

Istoricul bolii:

Pacient în vârstă de 1 ani,este adus la spital datorită adinamiei manifestată

de mai multe zile,anorexiei,transpirațiilor abundente ,tegumentelor palide și
tahicardiei.

Este internat pentru investigații,diagnostic și tratament.

Problemele pacientului:

-alterarea stării generale;

-tahicardie;

-riscul alterării circulației;

-transpiratii abundende;

-tegumente palide;

-anxietate;

-stomatită angulară.

Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursă de dificultate

curent dependenţă
1. Nevoia de a respira -tahipnee -alterarea funcției
şi a avea o bună -tahicardie; cardiace.
circulaţie.
2. Nevoia de a bea şi a -alimentație -inapetență.
mânca. inadecvată;
-deficit de fier.
3. Nevoia de a elimina. -transpirații -febră.
4. Nevoia de a se mişca -intoleranță la efort. -afectarea funcției
şi a avea o bună cardiace.
postură.
5. Nevoia de a dormi şi -insomnie relativă. -anxietate.
a se odihni.
6. Nevoia de a-şi -stare subfebrilă. -proces infecțios.
menţine temperatura
corpului în limite
normale.
7. Nevoia de a fi -depigmentări -afectarea funcției
curat,îngrijit,de a cutanate; cardiace.
proteja tegumentele -glosită;
şi mucoasele. -stomatită angulară.

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing
1.Alterarea Pacienta trebuie -identific cauza insomniei Pacienta
somnului din să beneficieze de și încerc să liniștesc prezintă un
cauza odihnă prin pacienta; somn
anxietății și somn -pacientei i se explică cum corespunzător,
spitalizării, corespunzător, trebuie să aplice tehnici de calitativ și
manifestată calitativ și relaxare; cantitativ.
prin insomnii. cantitativ. -observ și notez în foaia de
observație calitatea și
orarul somnului și efectele
acestuia asupra
organismului;
-aerisesc salonul;
-asigur condiții optime
pentru odihnă,un mediu
ambiant,liniștitor fără
zgomote;
-ofer pacientei o cană cu
ceai de tei sau de lapte
cald;
-se vor administra sedative
la indicația
medicului:Diazepam 1-2cp
la nevoie.
-realizez un program care
să permită somnul
(stingerea luminii la
22 ,menținerea liniștii în
secție).
-am asigurat lenjerie de pat
și de corp curată și uscată
2.Riscul Reechilibrarea -asigur repaus fizic și Pacienta
alterării hidroelectrolitică psihic absolut; manifestă o
circulației și a pacientei prin -asigur repaus la pat în condiție fizică
respirației din înlocuirea poziție șezândă,în cameră mai bună.
cauza pierderilor prin aierisită;
complicațiilor transpirații și -monitorizez funcțiile
bolii vărsături. vitale ale pacientei;
manifestate -recoltez produse biologice
prin pentru examen de
tahicardie și laborator:VSH,leucocite,
transpirații glicemie,Fe seric;
abundente . -administrez pacientei
tratamentul prescris de
medic :soluții perfuzabile.
-schimb lenjeria de pat și
de corp de câte ori este
nevoie ;
-observarea edemelor și
venelor jugulare pentru
depistarea modificărilor
care pot surveni în starea
cardiacă a pacientului;
-asigur condiții
corespunzătoare de
temperatura a mediului.
-asigur toaleta corporală a
pacientei;
-măsor funcțiile vitale și le
notez în foaia de
observație .
3.Deficit de Pacienta să fie -pacienta să fie educată în Pacienta a
cunoștințe din bine informată. vederea continuării ascultat cu
cauza lipsei tratamentului conform interes și a
de informații, indicațiilor medicului ; asimilat
manifestată -pacietei i se recomandă informațiile
prin un regim alimentar bogat primite.
cunoștiințe în fier;
insuficiente
despre boală.
4.Disconfort Ameliorarea -asigur ameliorarea Pacienta
din cauza durerii. durerilor prin tratament prezintă
durerilor indicat de medic ameliorarea
cauzate de (badijonări bucale cu durerilor.
stomatită glicerina boraxată cu
angulară. stamicin).
-alimentația pacientei se
va face parenteral pentru
ca stomatita se trateze ai
repede.
5.Dificultate Alimentarea -nu se obliga copilul să Pacienta
în a se pacientei mănânce; primește greu
alimenta și corespunzator -copilul va primi rații alimentația.Se
hidrata, vârstei. mici,dese; urmărește
datorită -dacă durerile bucale sunt numărul
inapetenței prea mari,alimentația se meselor și
manifestată face parenteral cu soluții cantitatea lor
prin deficit de perfuzabile(Glucoză 5 %); se micșorează.
fier și -regim de corectare a
alimentație anemiei feriprive prin
necorespun- introducerea în alimentație
zătoare. a produselor ce conțin Fe.
-se recomandă ca pacienta
să fie alimentată pe cât
pozibil cu lapte matern ;
-refacerea hidroelecrolitică
 a pacientului.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE:

Data Puls Resp. T.A.(mmHg) T(°C) Diureza(ml/zi) Scaun

12.03.201 73 18 120/80 37,5 1000ml N
5 74 17 36,4
12.03.201
5
13.03.201 80 17 100/65 37,5 1100ml N
5 75 16 37,2
13.03.201
5
14.03.201 76 17 100/65 36,5 950ml N
5 79 18 36,8
14.03.201
5
15.03.201 72 18 105/70 36,4 1150ml N
5 65 18 37
15.03.201
5
16.03.201 76 18 110/70 36,5 1100ml N
5 72 17 36,7
16.03.201
5
17.03.201 75 17 120/80 36,5 1200ml N
5 73 18 37,5
17.03.201
5

EXAMENE DE LABORATOR:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=10/1h VSH=1-10/h

3,8%,1,6 ml sânge 20/2h 7-15/2h
Leucocite Înțeparea pulpei L=7800 L=4200-8000mmc
Hemoglobina degetului ,2 ml Hgb=6,8g/dl Hgb=12g/dl
CHEM sânge pe cristale de 18% VN=32-34%
VEM EDTA. 76mmc Htc=80-95%
Hematocrit Htc=31% Htc=40-45%
Reticulocite normale
Fe seric 2 ml sânge pe 4 mg F=48µg/dl F=50-150 µg/dl
florura de sânge
prin puncție
venoasă.
Glicemie 2 ml sânge pe 4 mg G=110mg% G=80-120mg%
florura de sânge
prin puncție
venoasă.
Uree 2 ml sânge pe 4 mg U=27mg% U=20-40mg%
Acid uric florura de sânge A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinina prin puncție C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%
venoasă.
Medulograa 2 ml sânge pe 4 mg Celularitate bogată
 florura de sânge -hiperplazie
prin puncție eritroidă moderată
venoasă. -prezența de
eritroblaști mici
-crenelati-
eritroblaști
feriprivi.

Pentru corectare anemiei se va impune următorul regim alimentar :

-pacientului îi este dat spre a se alimenta cu lapte matern și preparate alimentare

care conțin fier.

Epicriză:

Pacienta în vârstă de 1 an , se internează în data de 12.03.2015 la Spitalul

Munincipal –Dorohoi ,Secția Interne I pentru adinamiei manifestată de mai
multe zile,anorexiei,transpirațiilor abundente ,tegumentelor palide și tahicardiei.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de

Anemie Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor proprii
și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacienta nu a avut nici o complicație iar în data de

17.03.2015 pacienta este externată,prezentând o stare generală bună.

Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:

-să folosească o cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier;

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

 Verific dacă aparținătorul (mama)a înțeles corect mesajul transmis și dacă
și-a însușit noile cunoștiințe.

Cazul numărul 3.

Anamneză

Surse de informare

-Pacient.

-F.O.

Culegere de date

Date fixe
-Nume și prenume:L.A.

-Data nașterii:12.06.1987

-Sex:masculin
-Domiciliu:Botosani
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:romana

-Limba vorbită:limba română

-Alergii:Ampicilină

-Stare civilă:căsătorit
 -Nr.copii:2

-Ocupație:inginer

Date variabile

-Condiții de viață:corespunzătoare

-Condiții de muncă:corespunzătoare

-Gusturi și obiceiuri:pacientul nu respectă nici un regim

alimentar,fumează 10 țigarete/zi,consumă cafea : o ceașcă/zi.

-Mod de petrecere a tipului liber:pacinetul are o viață activă,este pasionat

de sporturile de iarnă.

-Relația cu familia:foarte bună;pacientul păstrează legătura cu cei 2 fii care

nu sunt în localitate.

Date antopometrice

-Greutate:82 kg

-Înă lțime:1,76 cm

-T.A.=120/80 bătăi/minut

-Puls=78 bătăi/minut

-Temperatură=37,5°C

-Respirație=18r/minut

-Somn=insuficient,7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

Data spitalizării:
 -data internării: 14.04.2015

-data externării: 19.04.2015

Motivele internării:

-stare de rău general;

-adinamie;

-ameţeli;

-transpiraţii abundente;

-tahicardie;

-stomatita angulară;

-glosită.

Antecedente:

- heredo-colaterale:

-tata-infarct miocardic acut;

-mama-nesemnificative.

-personale-patologice : nesemnificative

Diagnostic clinic

-Anemie prin carenţă de fier;

-Boala Crohn.

Istoricul bolii

Pacient in vârstă de 38 de ani ,se prezintă la spital manifestând stare

generală de rău cu adinamie,anorexie,transpiraţii abundente ,ameţeli şi
tahicardie ,glosită şi stomatită angulară.
 Este internat pentru investigaţii,diagnostic şi tratament de specialitate.

Problemele pacientului

-alterarea stării generale(adinamie,ameţeli);

-riscul alterării circulaţiei;

-transpiraţii abundente;

-anxietate;

-stomatită angulară.

Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia Manifestări de dependenţă Sursă de dificultate

curent fundamentală
1. Nevoia de a respira -polipnee; -alterarea funcției
şi a avea o bună -tahicardie; cardiace.
circulaţie. -hipertrofie miocardică.
2. Nevoia de a bea şi a -alimentație inadecvată; -inapetență.
mânca. -deficit de fier.
3. Nevoia de a -vărsături. -febră.
elimina.
4. Nevoia de a se -intoleranță la efort. -afectarea funcției
mişca şi a avea o cardiace.
bună postură.
5. Nevoia de a dormi -insomnie relativă. -mediu spitalicesc;
şi a se odihni. -anxietate.
6. Nevoia de a se -cefalee; -afectarea funcției
imbrăca şi dezbrăca. -vertij; cardiace.
 -astenie;
-edem la membrele
inferioare;
-diminuarea motricității
membrelor.
7. Nevoia de a-şi -stare subfebrilă. -proces infecțios.
menţine
temperatura
corpului în limite
normale.
8. Nevoia de a fi -depigmentări cutanate; -afectarea funcției
curat,îngrijit,de a -glosită; cardiace.
proteja tegumentele -stomatită angulară.
şi mucoasele.
9. Nevoia de a evita -vulnerabilitate față de -amețeli.
pericolele. pericole.
10. Nevoia de a -comunicare ineficientă la -anxietate
comunica. nivel afectiv. -teamă
11. Nevoia de a acţiona -incapacitatea de a lua parte -mediu spitalicesc.
conform propriilor la practici religioase.
convingeri şi
valori,de a practica
religia.
12. Nevoia de a fi -tristeţe; -mediu spitalicesc.
preocupat în -apatie
vederea realizării.
13. Nevoia de a se -anxietate; -mediu spitalicesc.
recrea. -plictiseală.
14. Nevoia de a învăţa -cunoştiinţe insuficiente cu -lipsă de informare.
cum să îşi păstreze
 sănătatea. privire la păstrarea sănătăţii.

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
1.Alterarea -pacientul să -calmez pacientul; Starea de
stării fie echilibrat -îl așez intr-un salon cu bolnavi cu anxietate a
generale -să dispară un nivel de optimism ridicat; dispărut și
datorită starea de -creez un climat cald și de bolnavul prezintă
amețelilor și anxietate securitate în care pacientul să se o stare de bine.
adinamiei ,m -să fie simtă bine;
anifestate combătute -explic pacientului normale de viață
prin amețelile și pe care trebuie să le respecte;
anxietate. adinamia. -învăț pacienta tehnici de relaxare și
cum să comunice cu cei din jurul
său;
-ajut pacientul să-și recunoască
anxietatea și să o combatem
distingându-i atenția de la boală;
-educ pacientul să-și exprime
nevoile,emoțiile,opiniile;
-conving pacientul să comunice cu
echipa de îngrijire și să fie sociabil
cu ceilalți pacienți din salon;
-pun în valoare
capacitățile,talentele și realizările
anterioare ale pacientului și îi dau
posibilitatea să ia singur decizii;
-diminuez stimulii care l-ar putea
deranja;
 -aerisesc salonul.

2.Risc de Vindecarea -la indicația medicului aplic o -pacientul

hemoragie fisurilor cremă cu Nitroglicerină 0,2% în relatează că
legat de boala anale. interiorul fisurii și în zona din jurul respectă
Crohn ,manif său; indicațiile primite
estat prin -asistenta medicală educă pacientul de la cadrele
fisuri anale să utilizeze șervețele pentru medicale.
însoțite de bebeluși sau tampoane medicale în
sângerări. loc de hârtie igienică penru ștergere
după defecație deoarece produsul
irită mai puțin fisura anală.
3.Alterarea Pacientul să -observ cât a dormit pacientul și -pacientul
somnului din aibă un somn notez în foaia de observație; prezintă un somn
cauza liniștit și -asigur un climat corespunzător odihnitor.
mediului odihnitor, prin aierisirea salonului,asigurând o
spitalicesc și corespunzăto temperatură corespunzătoare de 20-
a procesului r vârstei și 22 C și o umiditate
infecțios stării lui de corespunzătoare;
manifestat sănătate. -asigur condiții optime pentru
prin somn odihnă,un mediu ambiant,liniștitor
agitat,cu fără zgomote;
treziri -am asigurat lenjerie de pat și de
frecvente, corp curată și uscată;
ochi -asigur semiobscuritate în încăpere
încercănați, pe durata somnului;
datorită -ofer pacientului o cană cu ceai de
mediului tei;
spitalicesc. -pacientului i se explică cum
 trebuie să aplice tehnici de relaxare;
-se vor administra sedative la
indicația medicului:Diazepam 1cp
seara -la nevoie.
4.Discomfort -calmarea -educ pacientul să consume -durerile se
din cauza durerilor. preparate din fier pentru a se ameliorează.
durerilor ameliora durerile provocate de
cauzate de stomatită;
stomatită -educ pacientul să nu fumeze;
angulară. -educ pacientul să nu consume
alimente fierbinți,pentru a nu afecta
pustulele.
5.Alimentație Pacientul să -explorez gusturile și obiceiurile -pacientul începe
inadecvată aibă o stare alimentare ale pacientului ,ținând să se alimenteze
prin deficit de bine fără cont de contraindicații. și hidrateze
din cauza grețuri,vărsăt -supraveghez vărsăturile ,notez corespunzător în
procesului uri în termen frecvența lor în foaia de funcție de vârsta
infecțios de 3 zile și să temperatură; și necesitățile
manifestată fie echilibrat -așez pacientul în decubit dorsal cu organismului.
prin hidroelectroli capul într-o parte ;
greață.vărsătu tic. -ajut pacientul în timpul
ri ,anorexie. vărsăturilor ,îl învăț să respire
profund și îl încurajez;
-asigur un microclimat
corespunzător,aierisesc salonul ,iau
de lângă pacient coșul de gunoi sau
alți factori dezagreabili care i-ar
putea afecta apetitul;
-explic pacientului importanța
consumului de lichide în cantități
 mici și repetate pentru a se
rehidrata;
-schimb lenjeria de pat ori de câte
ori este nevoie;
-adm. medicației prescrise de către
medic:perfuzie cu glucoză
5%(500ml),vitamine in perfuzie.

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE :

Data Puls Resp. T.A.(mmHg) T(°C) Diureza Scaun

(ml/zi)
14.04.201 78 18 95/60 37,6 1100ml N
5 80 19 37,4
14.04.201
5
15.04.201 76 19 130/85 37,5 1200ml N
5 75 18 37,2
15.04.201
5
16.04.201 76 17 140/95 36,5 950ml N
5 80 17 36,8
16.04.201
5
17.04.201 72 17 135/85 36,4 1150ml N
5
17.04.201 68 18 37
5
18.04.201 76 18 120/90 36,5 1200ml N
5 74 16 37,7
18.04.201
5
19.04.201 80 17 140/95 37,5 1150ml N
5 78 18 37,7
19.04.201
5

Examene de laborator:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4ml citrat de Na VSH=10/1h VSH=1-10/h

3,8 %,1,6 ml sânge 20/2h 7-15/h
Leucocite Înțeparea pulpei L=7800 L=4200-8000mmc
Hemoglobină degetului ,2 ml de Hb=7,1g/dl Hgb=13-17g/ml
CHEM sânge pe cristale 18% VN=32-34%
VEM EDTA. 76mmc VEM=80-95%
Hematocrit Ht=31% Htc=42-48%
Reticulocite Scăzute
Fe seric Înțeparea pulpei F=48µg/dl F=50-150 µg/dl
Feritină degetului ,2 ml de Scăzută
sânge pe cristale
EDTA.
Glicemie 2ml de sânge pe 4 G=100mg% G=80-120mg%
mg florură de Na
Uree 5-10 ml sânge prin U=27mg% U=20-40mg%
Acid uric puncție venoasă A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinină C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%

Medulogramă 5-10 ml sânge prin Celularitate VN=negativ

puncție venoasă. bogată,hiperplazie.
Eritroida
moderată,prezență de
eritroblaști
mici ,crenelati-
eritroblaști feriprivi.
Test Hemocult

Pozitiv.
Colonoscopie

Prezența a numeroși
polipi
friabili ,sângerânzi la
nivelul colonului
descendent.
Endoscopie
Prezența hemoroizilor
digestiva
interni si externi.
superioara

Nimic
patologic.Mucoasă
normală.

Regim alimentar:

Pentru corectarea anemiei pacientul este sfăuit să consume următoarele

alimente:ficat,ridichi,pește,ouă,brânză,fructe bogate în vitamina C,legumele cu
frunzele verzi cum este spanacul,varza;cerealele integrale,pâinea si cerealele
fortificate ,stridiile,avocado,dovleacul,piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele.

Tratament:

-administrarea de 5-6mg/kgc/zi Fe timp de 6-8 săptămâni

-administrarea uneia dintre urmatoarele preparate cu Fe:

*Ferronat-suspensie(100ml);1-2 lingurițe pe zi;

*Ferrum Haussman –soluție buvabilă;20-40 picături pe zi;

*Fer Sol-soluție;10 picături de 3 ori pe zi.

Tratament parenteral:

-transfuzie de sânge sau de masa eritrocitară –in cazul anemiilor foarte grave.

Epicriză:

Pacient în vârstă de 38 de ani , se internează în data de 14.04.2015 la

Spitalul Munincipal –Dorohoi ,Secția Interne I manifestând stare generală de rău
cu adinamie,anorexie,transpiraţii abundente ,ameţeli şi tahicardie ,glosită şi
stomatită angulară.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de Anemie

Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor proprii
și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicație iar în data de

19.04.2015 pacientul este externat,prezentând o stare generală bună.

Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:

-să folosească o cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier;

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

Verific dacă pacientul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit
noile cunoștiințe.
 VI.Educație pentru sănătate

Profilaxia și educația sanitară a pacientului cu anemie

feriprivă

Educația sanitară reprezintă activitatea de redicare sistematică a nivelului de

cultură sanitară a populației și de antrenare a acesteia în sprijinirea și aplicarea
măsurilor sanitare.

Principii de bază a educației sanitare :

-să izvorească din necesitatea stării de sănătate a populației;

-să țină seama de nivelul de cunoaștere pe care îl are populația ,de

obiceiuri,superstiții,prejudecăți;

-să aibă caracter optimist,caracter de masă.

Mijloace și metode de educație sanitară

1.Metoda cuvântului vorbit –fie prin convorbire individuală cu grupuri

organizate de colectivități,în grupuri omogene ,suferinzii de aceeași
boală,conferințe,lecții și instructaje,educație sanitară,lecturi cu glas tare;

2.Metoda cuvântului scris – folosirea articolelor educativ-

sanitare,panouri,lozinci.

3.Metode vizuale –cuprinde:colțul sănătății ,afișe,planșe,albume cu

ilustrate educativ-sanitare,diapozitive.

4.Medota filmului,diafilmului,expoziției.
 Educație pentru sănătate pentru pacienții cu anemie feriprivă:

-alimentație echilibrată și completă,bogată în carne,verdețuri,ficat,ridichi,

ouă,lactate și fructe;

-tratarea afecțiunilor gastrice;

-se va administra fier la gravide în a doua a sarcinii;

-alimentele consumate trebuie să fie bogate în Vitamina B12,acid folic.Vitamina

C;

-evitarea fierberea excesivă a alimentelor,deoarece unele vitamine pot fi distruse

în totalitate;

-evitarea leziunilor ce produc hemoragii;

-respectarea tratamentului medicamentos și pirezentarea la controale clinice și

de laborator;

-în perioadele de acutizare repaus relativ la pat și evitarea stresului.

 Concluzii

Prin realizarea acestei lucrării am vrut să scot în evidență faptul că o

alimentație sănătoasă inseamnă consumarea a diferite alimente aparținând
grupurilor alimentare de bază:proteine,precum carnea,ouăle și
legumele;lactate;fructe și legume;cereale,precum pâinea și pastele
făinoase,grăsimi și dulciuri;și astefel se pot evita diferite tipuri de anemie.

Astăzi globalizarea tinde să uniformizeze cultura alimentară impunând

dieta de tip vestic,dovedind a fi nocivă.S-a trecut de la mediu natural la mediu
industrial,de la alimentația naturală integrală la alimentația industrială înalt
procesată la care genetica și metabolismul nostru nu sunt adaptate.
 Apa-lichidul vital,singurul care hidratează eficient organismul,și potolește
fiziologic setea este înlocuită cu diverse fluide care ,pe termen lung produc
tulburări metabolice necunoscute și afectează sănătatea .

Prin prezenta lucrare am încercat să aduc susținerea științifică a necesității

consumului de alimente bogate sănătoase,bogate în fier prin prezentarea
factorilor de risc actuali din perioada istorică în care trăim.

În concluzie,a alimentație sănătoasă și raționată,un stil de viață sănătos ne va

evita de la diferite îmbolnăviri ,și implicit de la anemie.

LISTĂ DE ABREVIERI:

*cca.=circa

*CHEM=concentratia hemoglobinei eritrocitare medii

*Hb=Hemoglobina
*Ht=Hematocrit

*l.u.=lapte uman

*l.v.=lapte de vacă

*T=temperatura

*T.A.=tensiunea asrterială

*TGO si TGP=transaminaze

*VEM=volumul eritrocitar mediu

*VSH=viteza de sedimentare a hematiilor.

=

r
 BIBLIOGRAFIE

1.Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba româna,

2.Anatomia si fiziologia omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicală

1964

3. Anatomia si fiziologia omului –compediu, Editura Corint

4.Urgenţe medico-chirurgicale- Lucreţia Titircă - Editura

Medicală,Bucureşti 2002

5.Medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel, editura

All,vol.2

6.Tehnica ingrijirii bolnavului-Carol Mozes editura Medicală 2002

7.Ghid de nursing -Lucreţia Titircă

8.Îngrijiri speciale acordate bolnavilor -Lucreţia Titircă