Igiena radiațiilor

ionizante și neionizante

Igienă / Profilaxie – Curs 4 / 2018 • Conf. dr. Valentin Nădăşan

 Sumar - radiații

Importanță

Principalele tipuri de radiații

Radiațiile ionizante

Efecte (factorii care modulează efectele, patologia de
iradiere)

Principalele surse de iradiere – pe scurt, cu detalii după
caz.

Radiațiile luminoase

Radiații UV

Diverse
 Importanţa

Radiațiile – componentă inevitabilă a mediului
 Cu excepția radiațiilor luminoase, nu pot fi sesizate prin
simțuri
 Numeroase aplicații utile

Riscuri importante pentru: specialiști, populaţia
generală, pacienți

Radiologi: risc crescut de leucemie și tumori maligne; în
prezent riscurile sunt mult mai reduse decât în trecut
 În cardiologia intervenţională: expunerea ocupaţională
prelungită a ochilor poate cauza cataractă
Valentin J. Avoidance of radiation injuries from medical interventional procedures. Ann ICRP. 2000;30(2):7-67.
 Spectrul electromagnetic
Lungime de undă mare / frecvență mică Lungime de undă mică /
frecvență mare

Câmp static Radio, TV, Cuptor Lampi Aparatură Aparatură imagistică

Solar Roentgen medicală și nemedicală
înaltă tensiune telefonie microunde termice

Unde cu
Raze
frecvență Microunde IR vizibile
Unde radio
foarte 30 cm - 1mm 100 -1 μ 700- UV Raze X Raze γ
km - m
scăzută 400 nm

RTV, telefonie celulară Cuptoare Radiatoare, becuri, lămpi UV Ap. medicală Detectoare

Efect nontermic Efect termic Efect optic Ionizare

Radiaţiile neionizante Radiaţiile ionizante

Energie - Efecte biologice

 Radiații ionizante / neionizante

 Radiaţii care pot ioniza atomii substanţei cu

care interacţionează (pot expulza un electron
de pe orbita atomului)
 Clasificarea după natura
radiațiilor
 Radiaţii electromagnetice (fotoni);
capacitate mare de penetrare
– Radiaţii X
– Radiaţii γ
 Radiaţii corpusculare (particule atomice);
capacitate redusă de penetrare
– Particule α (2 protoni, 2 neutroni)
– Particule β (electroni, pozitroni)
Clasificarea după sursa radiațiilor

 Naturale
– Radiații cosmice (solare)
– Radiații terestre (sol, aer, apă cu elemente
radioactive)
 Naturale modificate tehnologic
– Materiale de construcții
 Artificiale (antropogene)
– Activități nucleare (cercetare, industrie, armament)
– Activități medicale
 Unităţi de măsură

 Radiaţie emisă: = activitatea radioactivă;

becquerel (Bq) sau curie (Ci)
 Doză absorbită = energia transferată de
radiaţia ionizantă unui corp;
gray (Gy); echivalent cu 1 joule/kg;
unitate tolerată: rad (radiation absorbed dose) 1 Gy=100 rad
 Debitul dozei absorbite = doza transferată unui
corp / unitatea de timp; Gy/s
 Unităţi de măsură

 Doza echivalentă: sievert (Sv)

 Factori de corecţie specific radiaţiei
– Ex. razele X, γ şi particulele β = 1;
particulele α = 10 - 20; neutroni = 5 – 20
 Doza echivalentă efectivă: sievert (Sv)
 Factori de corecţie specific ţesutului iradiat
– Ex. gonade: 0,20; măduva hematopoetică:
0,12; sân: 0,05; piele: 0,01
 Efectele biologice ale
radiaţiilor ionizante
 Mecanism: cel mai probabil prin ionizarea materiei
(direct sau prin intermediul radicalilor liberi)

3 posibile efecte la nivel celular *
– Leziuni reparate integral, fără defecte
– Celulele distruse total și înlocuite
– Leziunile reparate parțial; defecte, anomalii
 Lezarea unui număr mare de celule → afectarea
organului → organismului întreg **
* Fact Sheet on Biological Effects of Radiation http://www.nrc.gov/reading-rm/doc-collections/fact-sheets/bio-
effects-radiation.html
** CDC PRINCIPLES OF IONIZING RADIATION, cap 2
Factori care influențează efectele
 Factori asociați dozei: doza de radiație, tipul de radiație,
puterea de penetrare, distanța / modalitatea de expunere
(internă/externă), durata și frecvența expunerii*

Factori biologici: vârsta, sexul, organul/ țesutul iradiat
(sensibilitatea țesuturilor)*
 Sensibilitatea crește cu rata diviziunii, durata diviziunii,
caracterul nediferențiat al celulelor (legea Bergonie-
Tribondeau).*
 Ex. organele hematopoietice, celulele epiteliale şi celulele
reproductive *
* CDC PRINCIPLES OF IONIZING RADIATION, cap 2
 Puterea de penetrare
a diferitelor radiații
Hârtie Plastic Plumb Beton

α
α β
β X, γ
X, γ

U.S. Department of Energy, Office of Environmental Management

Modalități de expunere la radiații

 În funcţie de locul sursei:

– Iradiere externă
– Iradiere internă
(ingestie, inhalare)
 Sindromul acut de iradiere
(boala de iradiere)
 După iradiere generală cu doze mari (>1,0 Gy)
 În caz de: accident nuclear, explozie nucleară
1. Faza prodromală (inițială)
– greață, vărsături, stare generală alterată,
oboseală, febră
2. Fază de remisiune
– ameliorare stării subiective; tulburările de
organ progresează
 Sindromul acut de iradiere
(boala de iradiere)
3. Perioada de stare
– Căderea părului, febră, infecții, hemoragii,
diaree, adinamie, dezorientare, colaps
cardiovascular, convulsii
– Severitatea și rapiditatea instalări
simptomelor - proporționale cu doza
absorbită
4. Faza de recuperare / deces
 Efecte tardive ale radiațiilor
ionizante
 Apar după mai mulți ani de la expunere
 Pot să apară după o singură expunere la doze
mari (dar insuficientă pentru apariția bolii de
iradiere)
 Pot să apară după expunere continuă la doze
mici
 Apar doar de la o anumită doză în sus (doză
prag)
 Efecte tardive ale radiațiilor
ionizante
 Ex. afectarea sistemului nervos central în
dezvoltare: copiii supraviețuitorilor de la
Hiroshima, expuși înainte de naștere (in utero)
 43% dintre copiii iradiați în săptămâna 8-15 cu
doze peste 1 Gy au prezentat retard mental
 Ex. cataracta (opacifierea cristalinului)
 Poate să apară la doze de 2 Gy (expunere
unică acută) sau la expunere cronică de 0,15
Gy/an
 Efectul cancerigen al
radiațiilor ionizante
 Efect tardiv; riscul crește proporțional cu doza
(nu totdeauna liniar)
 Rate mai mari de mortalitate prin cancer au
fost observate la:
– Supraviețuitorii de la Hiroshima și copii lor expuși in
utero
– Minerii (uraniu sau alte elemente radioactive)
– Personal medical expus la doze mari de radiații X
– Pacienți expuși la doze mari de raze X
Efectele teratogene ale radiațiilor
ionizante
 Iradiera embrionului (în perioada de
organogeneză) cu doze mari poate cauza
moartea embrionului şi avort spontan,
malformaţii grave sau minore
 După a 90-a zi - leziuni nervoase (oligofrenie,
dezvoltare neuropsihică deficitară)
 Efectele genetice ale
radiațiilor ionizante
 Radiațiile pot induce mutații genetice, aberații
cromozomiale
 Efectele au fost demonstrate pe animale de
laborator și pe culturi celulare umane
 Efecte genetice transmisibile ereditar nu au
fost puse în evidență la oameni (studii pe
supraviețuitorii de la Hiroshima)
 Radiaţii naturale -
surse naturale
 Radiații cosmice (solare); parțial filtrate de
atmosferă
 Iradierea solară este influențată de*:
– Altitudine
– Latitudine
– Grosimea stratului de ozon
– Condițiile meteorologice
* Saladi RN, Persaud AN. The causes of skin cancer: a comprehensive review. Drugs Today
(Barc). 2005 Jan;41(1):37-53.
 Radiaţii naturale -
surse naturale
 Radiații terestre:
– Sol cu elemente radioactive;
U, K, Th (thoriu); iradiere externă
– Aer, apă, alimente cu elemente
radioactive; radonul (Rn) și thoronul (Tn)
> 50% din iradierea naturală;
iradiere internă prin inhalare, ingestie
– Rn și Tn pătrund în locuință prin
crăpăturile pardoselelor sau pe lângă
țevi
 Iradierea cu radon

Gazele radioactive din atmosferă produc o
iradiere naturală în general scăzută

Studiu: 1890 case
din 12 județe din
România (2012)

Media: 214 Bq/m3

13% din case
au depășit nivelul
de acțiune (400 Bq/m3)

85% în zona Băița (mină de uraniu)
 Iradierea naturală
modificată tehnologic
 Iradierea cauzată de materiile prime naturale
prelucrate tehnologic cu creșterea radioactivității (prin
concentrare)

Radonul unul dintre cei mai importanţi poluanţi din
clădiri publice şi de locuit

Cel mai frecvent - materiale de construcţie,
îngrăşăminte fosfatice
 Lemnul are cel mai redus conţinut de radiu/radon;
cărămida, betonul, gresia şi faianţa au valorile cele
mai ridicate *
* ANPM. Surse naturale şi artificiale de radioactivitate. http://www.anpm.ro/surse-naturale-si-artificiale-de-radioactivitate
 Iradierea naturală
modificată tehnologic
 Se recomandă supravegherea nivelului
radonului în locuinţe
 Măsuri: evitarea depăşirii dozei efective
maxime admise pentru populaţie prin:
– utilizarea de materiale adecvate de
construcţie
– ventilaţie corespunzătoare*

* ANPM. Surse naturale şi artificiale de radioactivitate. http://www.anpm.ro/surse-naturale-si-artificiale-de-radioactivitate

 Iradierea artificială -
surse antropogene
 Expunerea profesională: la persoanele care
vin în contact cu radiaţii ionizante la locul de
muncă
– Nemedicală
– Medicală
 Expunerea la radiații ionizante în afara locului
de muncă
– Nemedicală
– Medicală
 Expunerea profesională


Extracţie materiale radioactive

Centrale nucleare

Cercetare ştiinţifică în domeniul nuclear

Personalul medical din secţii de radiologie şi
medicină nucleară
– Diagnosticul cu raze X
– Tratament cu raze X
– Medicina nucleară
Instalaţiile Roentgen - diagnostic
 Diagnostic
– Instalaţii de radioscopie (ecran fluorescent)
– Instalaţii de radiografie (film fotografic)
– Tomografie computerizată

Terapie
– Instalaţii de Roentgen-terapie limită
– Roentgen-terapie de contact (intracavitare)
– Roentgen-terapie superficială
– Roentgen-terapie profundă
 Expunerea neprofesională
nemedicală
 Utilizarea industrială şi tehnică
 Activităţi umane nucleare
 Armament nuclear
 Expunerea neprofesională
medicală
 Cea mai importantă sursă de iradiere artificială
pentru populaţie
 Pacienţi la radiodiagnostic şi radioterapie
 Persoane sănătoase - programe de screening
 Participanţi voluntari la programele de
cercetare biomedicală
 În cadrul procedurilor medico-legale
 Însoţitorii pacienţilor expuşi la radiaţii ionizante
(ex. mamele sugarilor)
 Expunerea medicală
(neprofesională)
 Doze de radiaţie folosite în explorări
radiologice
 Principii de radioprotecţie
a pacienţilor
 Orice expunere contribuie la creşterea riscului.
 Justificare/indicaţie: procedura trebuie să
aducă un beneficiu net, să depăşească cu
mult riscurile (justificare generală/individuală).
 Nu se fac radiografii înainte de anamneză şi
examen clinic! Nu se fac radiografii de rutină!
 Reguli pentru radioprotecţia
pacienţilor
 Respectarea dozei minime (nivel de referință)
pentru fiecare tip de procedură şi grup de
pacienţi.
 Limitarea numărului de examinări la strictul
necesar.
 Executarea corectă a tehnicii pentru evitarea
repetării examinării.
 Protejarea organelor critice (şorţ, şorţ cu guler,
şorţ cu piesă de protecţie tiroidiană).
 Ponderea iradierilor după tip
 Doza efectivă de iradiere naturală totală medie anuală /
persoană în România: = 2,27 mSv/an (Pe plan mondial
= 2,4 mSv/an) *
Radon și Thoron: 37%
Radiație cosmică: 5%

Radiație terestră: 3%

Iradiere internă: 5% Iradiere profesională: 0.1%

Produse comerciale: 2%

Medicină nucleară: 12%

Proceduri medicale: 36%

Surse naturale: 50% Surse antropogene: 50%

* ANPM. Surse naturale şi artificiale de radioactivitate. http://www.anpm.ro/surse-naturale-si-artificiale-de-radioactivitate
Radiațiile luminoase - Importanţă

 Performanţa în muncă, rata erorilor

 Aprecierea culorilor
 Stres optic şi nervos
 Somnolenţă
 Efecte psiho-emoţionale
 Surse de lumină

 Naturale: soare
lumina naturală - complex
policromatic; prin
combinare → lumina "albă"
 Artificiale: iluminatul
electric, becuri
incandescente,
fluorescente, led
 Factorii iluminatului natural

 Clima locală, anotimpul, înălţimea soarelui

deasupra orizontului, transparenţa atmosferei
 Suprafeţe reflectante din ambient
 Distanţa dintre clădiri, obstacole în faţa
ferestrelor, orientarea clădirii, forma, poziţia,
mărimea, transparenţa ferestrelor, adâncimea
încăperii, culoarea pereţilor, aranjamentul
interior
 Recomandări iluminare
naturală în încăperi
 Să primească lumină solară directă, minimum
1-2 ore pe zi, în ziua cea mai scurtă a anului
 Orientarea locuinţei spre S, SE, SV
 Cât mai puţine obstacole în faţa ferestrei
(copaci, plante) și pe interiorul ferestrei
(perdele etc.)
 Ferestre înalte (marginea superioară a
ferestrei cât mai aproape de tavan, maxim
30 cm)
Norme pentru iluminatul artificial

 Lumină omogenă (uniformă)

 Fără variaţii de intensitate (pâlpâire)
 Spectru luminos apropiat de cel natural (să nu
modifice perceţia culorilor)
 Să nu încălzească aerul
 Norme de exploatare (verificare, curăţare
periodică a corpurilor de iluminat etc.).
 Radiațiile ultraviolete
 Surse: naturale (soare);
artificiale (lămpi UV, aparate
de bronzat)

Efecte, rol biologic
– Bactericid
– Sinteza vitaminei D
(cel mai important factor pentru
asigurarea necesarului de vitamina D)

– Crește riscul de cancer de

piele (principala cauză de
melanom și carcinom bazocelular)
RUV- relația risc-beneficiu
Boli de oase
Cancer de
Deficiență piele, boli
de vitamina D oculare
Prevalența bolilor

Risc minim

Redusă Optimă Înaltă

Expunerea la raze UV *
 Asigurarea necesarului de
vitamina D
 În majoritatea regiunilor (latitudine 42°N -
42°S), cea mai fiziologică și relevantă cale de
obținere a vit D este prin expunerea la razele
solare (UV).*
 Expunere la lumina
solară de cca
30 min/zi (brațe și
față, fără loțiuni)
furnizează necesarul
zilnic de vit D. *
 Factori care pot interfera cu
sinteza vitaminei D în piele
 Latitudinea și anotimpul (N/S, iarna)
 Vârstă - eficiența sintezei scade cu vârsta
 Pigmentarea pielii – pigmenții de culoare închisă
împiedică pătrunderea RUV în straturile profunde
ale dermului
 Îmbrăcămintea – acoperirea integrală a pielii
(motive medicale, sociale, culturale, religioase)
 Utilizarea permanentă și excesivă a loțiunilor
fotoprotectoare *
 Riscurile utilizării aparatelor
de bronzare cu UV
 Aparatele de bronzare cu UV emit radiații UV
până la 6 ori intense decât soarele la amiază
în timpul verii
 Analiza sistematică a studiilor epidemiologice
a arătat că riscul de melanom poate crește cu
75% dacă aparatele de bronzare sunt utilizate
înainte de vârsta de 30 de ani. *, **, ***
 Radiațiile UV emise de aparatele de bronzare
(UVA, UVB și UVC) clasificate ca agenți
cangerigeni de categoria 1 (IARC)
 Undele electromagnetice de
frecvență radio
 Undele electromagnetice de frecvență radio –
utilizate în telefonia mobilă
 Importanţa / relevanță
– Număr utilizatori
– Apeluri frecvente
– Durata utilizării
– Utilizare de la vârste mici
– Îngrijorarea opiniei publice, percepția privind
riscul
 Concluziile experților National
Cancer Institute

“Studiile efectuate până în prezent nu au
arătat o legătură consecventă între
utilizarea telefoanelor celulare şi cancerul
de creier, ţesut nervos sau orice alte
ţesuturi din regiunea capului şi gâtului.”
 Studiul Interphone

 Cercetare efectuată pe un eșantion de utilizatori

din 13 ţări
 Cel mai larg studiu de tip caz-control referitor la
efectele utilizării telefoanelor celulare

Majoritatea analizelor publicate din acest studiu
nu au găsit nici o creştere semnificativă din
punct de vedere statistic în ce priveşte tumorile
creierului şi ale sistemului nervos asociată
utilizării crescute a telefoanelor celulare
 Analiza datelor SEER


SEER - program de monitorizare a incidenţei
cancerului în SUA
 Nu a pus în evidenţă o creștere a incidenţei
cancerului de creier sau a altor cancere ale
SNC între 1987 - 2007, în ciuda creşterii
dramatice a utilizării telefoanelor celulare
 Rezultate similare în Danemarca, Finlanda,
Norvegia şi Suedia pentru perioada 1974-2008
 Studii pe personal cu
probabilitate mare de expunere

tehnicieni electronişti din marina SUA, din
aviaţie, din serviciile de pază împotriva
incendiilor, specialişti din programele de
testare a pulsaţiilor electromagnetice,
muncitori din fabricile de telefoane
 nu există dovezi privind creşterea riscului de
tumori cerebrale
 Ce spune de fapt IARC/OMS?
 Limbaj tehnic: undele de telefonie mobila clasificate
în categoria 2B de carcinogeni
 Carcinogeni categoria 2B = agent posibil carcinogen
la om

Clasificarea bazată pe dovezi limitate; nu s-au putut
exclude factorul aleator, erorile subiective sau factorii
concomitenţi.*
 ACS: clasificarea IARC/OMS înseamnă că ar putea exista un
oarecare risc asociat cu cancerul, dar că dovezile nu sunt
destul de puternice ca să fie considerate cauzale.

Comunicat de presă OMS-IARC, mai 2011

 Cert, probabil, posibil

Categoria/Semnificație Nr. agenți

1 / Carcinogen la om 109
2A / Probabil carcinogen la om 65
2B / Posibil carcinogen la om 275
3 / Neclasificabil 503
4 / Probabil necarcinogen la om 1

Din categoria 2B mai fac parte: benzina, naftalina, oxazepamul,

fenobarbitalul, fenitoina, murăturile etc.
 Măsuri de precauţie

Folosiţi de preferință telefonia fixă

Reduceți numărul apelurilor pe mobil

Reduceți durata apelurilor pe mobil

Folosiţi un dispozitiv hands-free

Inițiați convorbirile pe mobil doar din zone cu
acoperire bună

Comunicați pe cât posibil prin mesaje txt

Țineți aparatul la o distanță de 30-49 cm de cap
(speaker)
 Cuptorul cu microunde

Microundele – radiații electromagnetice cu frecența
între 300 – 300.000 MHz (milioane de cicluri pe
secundă)

Antrenează rotația /ciocnirea moleculelor bipolare (ex.
apă) și a ionilor → încălzire!

Energia microundelor insuficientă pentru ionizare!
 Cuptorul cu microunde –
efecte asupra alimentelor

Amine heterociclice: de 3-9 ori mai puține
comparativ cu gătirea convențională

Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) ex.
benzopiren: cantități neglijabile (prăjirea
produce cantități semnificative)

Nitrozamine: producerea de cantități
semnificativ reduse față de metodele
convenționale

Riscul infecțios: similar cu al metodelor
obișnuite dacă se respectă temperaturile *
 Cuptorul cu microunde


Proteine: rata de dregradare similară cu
cea observată prin metodele convenționale
 Lipide: experimentele efectuate nu au pus
în evidență creșterea semnificativă a
produșilor de peroxidare față de metodele
obișnuite *
 Cuptorul cu microunde


Vitamine: mai ales cele termolabile sunt
sensibile la acțiunea căldurii; la microunde
se păstrează o cantitate mai mare datorită
timpului mai scurt de încălzire *
 Antioxidanți: experiment pe legume -
microundele și coacerea la cuptor a dus la
pierderi mai mici decât gătirea sub presiune
și fierberea; prăjirea rezultate intermediare
**