IGIENA RADIAŢIILOR

Conf.univ.dr. Maria Nitescu

 Radiaţiile
Definiţie - emisie de unde sonore, electromagnetice, etc. sau
de particule care se propagă sub formă de raze în toate
direcțiile.

SANOGEN

EFECTE

PATOGEN .
 Interaction of x or  rays
(photons) with matter: Ionization
 Caracteristicile radiaţiilor

• Energie = Capacitatea
unui sistem de a efectua
un lucru mecanic sau o
altă actiune echivalentă.
 Caracteristicile radiaţiilor

• Frecvenţa = Mărime
care arată de câte ori se
produce un fenomen
într-o unitate de timp, in
cazul radiatiilor, nr de
oscilatii in unitatea de
timp.
 Caracteristicile radiaţiilor

• Lungime de undă =
distanța parcursa in
timp, necesara unei
oscilatii complete.
• Lung de unda =viteza de
propagare/frecventa
• Intre lung de unda si
frecventa exista o
relatie invers
proportionala
 CLASIFICAREA RADIAŢIILOR DUPĂ
LUNGIMEA DE UNDĂ (OMS)
RADIAŢIE LUNGIME de UNDA EFECT BIOLOGIC
PREDOMINANT

UNDE HERZIENE Slab(termic,

1 mm-3000m stimulare
electrica)
RADIAŢII INFRAROŞII Caloric(termic
0,78-1000µm
RADIAŢII Luminos
LUMINOASE 400-780 nm

RADIAŢII 100-400 nm Fotochimic

ULTRAVIOLETE

RADIAŢII <100nm Ionizant

IONIZANTE
ACŢIUNEA BIOLOGICĂ A RADIAŢIILOR
Energie mare, lungime de unda mica si efecte biologice mai
nocive

ENERGIE

EFECTELE
BIOLOGICE
FRECVENTA
 TIPURILE DE RADIAŢII

Radiaţii ionizante
Radiaţii neionizante
 Radiaţii ionizante

• Radiaţiile ionizante

• Materie ionizată
 Material
radiant

Iradiere
Material secundară Material
radiant iradiat
November 1895: Roentgen discovers x rays
February 1896: Becquerel discovers radioactivity
 RADIOACTIVITATEA
Emisia spontana de radiatii ionizante alfa,
beta,gamma, de catre materialele radioactive.
 Radiaţiile ionizante

• radiaţiile electromagnetice formate din fotoni,

radiaţiile X (rontgen) şi γ,
• fluxurile de particule atomice care cuprind:
- radiaţia ά, formată din doi protoni si doi neutroni
(un nucleu de heliu), încărcată pozitiv;
- radiaţia β, formată din flux de electroni (încărcare
negativa), precum si fluxuri de protoni(încărcare
pozitivă);
- fluxurile de neutroni.
Radioactivity: Alpha Rays
Radioactivity: Beta Rays
Radioactivity: Beta Rays
 Radioactivity: Gamma Rays
The Electromagnetic Spectrum
 Radiaţiile ionizante

• Radiaţia corpusculară (alfa, beta) - capacitate redusă

de penetrare, de obicei actioneaza doar la nivelul
tesutului cutanat.

• Radiaţiile electromagnetice - mare capacitate de

penetrare, pot strabate corpul uman, fiind retinute mai
mult sau mai putin in tesuturi, in functie de densitatea
acestora.
 Radiaţia corpusculară
capacitate redusă de penetrare

• radiaţia ά

stratul cornos al pielii,

• radiaţia β (formata din flux de electroni)

Leziuni .
ţesutul cutanat
Radiaţiile
electromagnetice
- medicină

Radiaţia
corpusculară
cosmetică
 Radiaţiile Gamma

• Radiaţia gamma (raza gamma) - unde

electromagnetice sau fotoni emişi din nucleul
unui atom.
• Ele pot traversa complet corpul uman, putând fi
oprite doar de un perete de beton sau de o placă
de plumb groasă de 15 cm.
• Radiaţia gamma este oprită de: apă, beton şi în
special, de materiale dense, cum ar fi plumbul şi
grafitul, care sunt folosite ca protecţie împotriva
expunerii la acest tip de radiaţie.
Puterea penetrantă a radiaţiilor
 Radiaţiile electromagnetice au mare capacitate de
penetrare

• pot strabate corpul uman,

• sunt reţinute în mod diferit în ţesuturi
(în funcţie de densitatea acestora).
• pe această proprietate se bazează utilizarea radiaţiilor
electromagnetice în radiodiagnostic şi radioterapie.
 RADIAŢIILE IONIZANTE ά , β
Iradiere internă (ά)
Iradiere externă(β)
radionuclizi
 UNITĂŢI NOI
UNITĂŢI VECHI SISTEMUL INTERNAŢIONAL
S.I.

• RADIOACTIVITATEA CURIE-Ci
– nr.dezintegrari/secundă • RADIOACTIVITATEA BEQUEREL
– Bq –
= 3,7X10!0 dezint/sec
1 dezint/sec
• EXPUNEREA
Roentgen – R –
X, γ IONI (+) (-) = 1 UNITATE
ELECTROSTATICĂ • DOZA ABSORBITĂ
• DOZA ABSORBITĂ Gray - Gy
Rad 100 erg/1g substrat 1joule/1Kg substrat
• ECHIVALENTUL DOZEI(H)
Rem - Roentgen Equivalent Man Sievert (Sv) - Sievert (Sv) 1Sv = 1Gy x
QF,

RADIAŢII IONIZANTE
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
 SURSE DE RADIAŢII

NATURALE ARTIFICIALE

Mină de uraniu
 Iradierea naturală.

• Radiaţia cosmică - origine solară, formată din particule încărcate

electric, absorbite în mare parte în straturile superioare ale atmosferei.
!!!!!!!! nu ridica probleme de protecţie = fondul cosmic de
radiaţii.
• Radiaţiile terestre:
- iradierea ext. - radiaţia γ a unor radionuclizi naturali cu viaţă lungă
(40K, 23Th, 238U);
- iradiere internă – ingestie de radionuclizi din sol, aspirare gaze
radioactive (radon) – mine de minereuri radioactive,
 Iradierea artificiala

MODUL DE EXPUNERE

• expunere profesionala - persoane care în procesul muncii vin în

contact cu radiaţiile ionizante:
• extragerea minereurilor radioactive,
• obţinerea de combustibil nuclear,
• centralele electrice nucleare,
• reactoarele nucleare,
• surse radioactive în diferite procese industriale şi de cercetare.
 EXPUNEREA PROFESIONALA
MEDICINĂ

• RADIAŢIILE IONIZANTE

DIAGNOSTIC TERAPEUTIC;
 Expunerea neprofesionala

 populaţia - expusa iradierii pe diverse căi:

iradierea medicală,
experimentarea armelor nucleare,
poluarea radioactivă accidentală sau NU a mediului,
Terorism.
 Reziduurile radioactive pătrund în aer, apă, sol şi ajung în
organismele vegetale şi animale şi de acolo în lanţurile
trofice ale omului.
 Iradierea medicala

• examinarile imagistice - Rx, R- grafie, CT-scan, RMN, PET-CT,

echografia, etc.

• radioterapie - neoplazii, limfoame,

• utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic şi terapeutic -

scintigrafie tiroidiană, hepatică, osoasă, whole body.
 Iradierea medicală
• Cantitatea de radiaţii-radiografie ≤ radioscopie.
• Gradul de iradiere depinde de :
 energia utilizată,
 durata examinării,
 dimensiunea câmpului expus.
Riscul pentru sănătate:
 zona iradiată,
 vârsta,
 starea fiziologica a persoanelor expuse.
 IRADIEREA CASNICĂ

• ceasurile cu cadran luminiscent – iradiere la nivelul

articulaţiei pumnului.
• aparatele de bord la care se folosesc vopsele luminiscente,
• RADIOUL,
• GPS,
• TV,
• Experimentele militare - armele nucleare - radionuclizi cu
viata lungă (stronţiu şi cesiu) care se depun pe sol - intră în
lanţurile trofice ale omului
• Accidentele – Cernobîl- Ukraina - 1986.

SUNTEM INUNDAŢI DE O MARE DE RADIAŢII

 Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante,
acţiunea lor asupra sănătăţii.
• Transferul de energie,
1.teoria actiunii directe sau a ţintei
2.teoria actiunii indirecte sau a radicalilor liberi.

Efecte patogene.

efecte somatice efecte genetice.

 TEORIA TINTEI

• Considera ca energia eliberata actioneaza direct

asupra anumitor elemente (structuri) sensibile ale
celulei, lezand sau distrugand celula.
• Cele mai sensibile structuri la actiunea radiatiilor
ionizante sunt acizii nucleici, care pot fi afectati la
expunere unica la doze mari sau expuneri repetate la
doze mici.
• Fenomenul de lezare sau distrugere celulara este mai
evident in momentul mitozei.
 TEORIA RADICALILOR LIBERI
- Considera ca efectul radiatiilor nu se datoreaza actiunii
directe asupra elementelor sensibile, ci formarii de radicali
instabili, cu reactivitate crescuta.
-Radicalii liberi sunt molecule inalt reactive cu un electron
impar (sau "liber") pe orbita externa, conditie de
dezechilibru care transforma aceste molecule fragmentate in
agenti foarte instabili si periculosi din punct de vedere
biochimic.
- PROTEINELE CE FORMEAZĂ TOATE
ORGANISMELE VII, dobandesc stabilitatea prin
paritatea electronilor moleculelor.
 - Se genereaza astfel un lant necontrolat de reactii
biochimice daunatoare pentru organism, cu repercusiuni
foarte grave in timp.

RADICAL
LIBER R
RD
R
D D

CELULĂ
GENERATOARE DE
CELULĂ SĂNĂTOASĂ RD
RADICALII LIBERI
 LEZIUNILE SOMATICE:

• leziuni de organe şi/sau sisteme,

• alterări celulare grave,
• modificări genetice ale celulelor somatice,
• apariţia de descendenţi celulari modificaţi.
Efecte precoce - interval scurt de la expunere ,

Efecte tardive - interval de luni sau ani.

Efectele precoce – expunere la:

• doze ridicate, unice,
• doze repetate, la interval de timp scurt – efect
cumulativ.

Efectele sunt diferite după cum este iradiat,

întregul corp sau numai anumite segmente.
 Iradiere generală

• 25 rad - modificări hematologice - leucopenie

prin lezarea reversibilă a seriilor limfoide si
mieloide,
• 100 rad - boala de iradiere acută,
• 200 rad - decesul prin leziuni ireversibile ale
ţesutului limfoid şi mieloid.
 Boala acută de iradiere

• prima fază - predominenţa fenomenelor nervoase:

adinamie, stare generală alterată, tahicardie,
hTA,greata,varsaturi
• faza de remisiune – pasageră ( de la 30 min la 3
sapt)
• perioada de stare a bolii caracterizata printr-o serie
de sindroame clinice specifice mecanismelor
iradierii :
 Sindroamele bolii de iradiere:
1.hematologic
2.digestiv
3.neurologic

• Sindromul hematologic - la expunere de 1-5 Gy :

febra, manifestari hemoragipare, scaderea limfocitelor, granulocitoza
apoi neutropenie, trombocitopenie, hematiile scad mai lent, este
alterata grav imunitatea, aparand infectii. Prognostic bun.
• Sindromul digestiv - la expunere>5Gy: greţuri, vărsături, febra,
diaree sanguinolenta, hemoragie digestivă ( deces in 50% din cazuri)
• Sindrom neurologic - la expunere>20Gy : somnolenta, apatie,
tremor, convulsii, dureri abd, cianoza, oligurie.Prognostic sever
 - manipularea necorespunzatoare a unor surse
de radiaţii din industrie – defectoscopia,
• plăgi atone ,
• radiodermita acută,
• alopecie,
• sterilitate,
• leziuni oculare.

Iradierea în doze mari a unor segmente corporale

 Efecte tardive

• expuneri mici şi repetate.

• boala de iradiere cronică,
• scurtarea duratei medii de viaţă, efecte somatice.
• radiodermita cronică cu fenomene de atrofie cutanată-risc
crescut de malignizare, sterilitate, alopecie, cataractă,
leucopenie.
 Efectele tardive

Durata
Expunere
medie
radiaţii
de viaţă Ionizante

• personalul serviciilor de radiologie,

• măsuri de protecţie.
Efectele somatice stocastice(teratogene
si carcinogene)
• rolul radiaţiilor în inducerea cancerelor, a hemopatiilor maligne
mai ales leucemii.
• relaţie între expunerea la radiaţii ionizante şi cancerul cutanat la
medicii radiologi, a cancerului pulmonar la minerii din minele
de uraniu, a cancerului osos la muncitorii care confecţionau
cadrane luminiscente.
• Cele mai frecvente cazuri de boli maligne produse de radiaţiile
ionizante sunt leucemiile, cancerul tiroidian, cancerul pulmonar,
cancerul osos.
 Efectele teratogene
• Acţiunea teratogena - iradierea în uter a embrionului /
fătului - moartea intrauterină a embrionului cu avort
spontan sau malformaţii.
• Perioada de maximă vulnerabilitate a fătului - ziua a 8 a
pana in ziua 90 de la fecundare (perioada de
organogeneza).
• Din ziua a 90-a se produc leziuni nervoase mergând de
la oligofrenie pâna la întârzieri grave în dezvoltarea
neuropsihica.
• Un alt efect constatat este creşterea frecvenţei
leucemiilor infantile sau altor forme de cancer.
 Efectele genetice

• Apar in urma expunerii gonadelor la radiatii ionizante,

afectand materialul ereditar
• Acţiunea mutagenă - modificări în structura cromozomilor
aberaţii cromozomiale sau ale informaţiei genetice.
• Alterările genetice pot fi de diferite grade: unele determina
moartea fătului, altele produc mutaţii somatice.
• Anomaliile genetice neletale – caracter dominant sau
recesiv - repercursiunile somatice se manifestă după mai
multe generaţii.
 Masuri de profilaxie.

• doza maximă admisibilă – DMA (doza primită de

întregul organism sau un organ sau un ţesut, care
în iradiere externă sau internă nu produce efecte
somatice decelabile în cursul vieţii).
• DMA expunere profesională - 5 rem/an sau 0,05
Sv/an.
• Aceasta valoare este valabila pentru iradierea
întregului corp, a gonadelor, a capului,
trunchiului, organelor hematopoetice.
 Masuri de profilaxie.

• supravagherea medicala prin control medical

la angajare, control medical periodic şi
examinări medicale în caz de suprairadiere.
• dozimetre individuale pentru determinarea
nivelului de radiaţii la locul de munca.
Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Înfiinţată în 1955
Nucleare, autoritatea
naţională competentă în
domeniul nuclear, care
exercită atribuţiile de
reglementare, autorizare şi
control al întregii activităţi
care foloseşte radiaţii
ionizante.
 Masuri de profilaxie.
• măsuri de protectie individuală, inclusiv informare
asupra efectelor secundare ale radiaţiilor-medicale,
• echipamente de protecţie a zonei de lucru,
• amenajarea şi dotarea corespunzatoare a unităţilor
nucleare.
• norme de protecţie nucleară care reglementează
condiţiile de amplasare a unităţilor nucleare,
• reguli de eliminare a deşeurilor radioactive în
vederea evitarii poluarii aerului, apei si solului.
 Masuri de profilaxie. Iradierea medicala
• stabilirea exactă a indicaţiei procedurii,
• folosirea mijloacelor de diagnostic sau terapie neiradiante dacă e
posibil,
• protecţia zonelor corpului cu radiosensibilitate crescută (gonade, tesut
hematopoetic).
• discernământ în procedurile radiologice la copii şi tineri, la femei în
perioada de procreere.
• Comisia Internaţionala de Protecţie Radiologică -examinarea
radiologică a femeii pâna la vârsta de procreere - în primele 10 zile
după menstruaţie.
• nu se face examinare radiologica în primele 3 luni de sarcină
!!!!!!!!!!!!!!!!!.