Aplicarea strategiilor

de baza de
radioprotecţie

“Obiectivele protecţiei radiologice si

siguranţa in radioterapie”

1
 “Obiectivele protecţiei radiologice si
siguranţa in radioterapie”

 Principiile protecţiei radiologice , incluzând

“Cultura pentru protecţie & “protecţia
in profunzime”
 Evidenta surselor
 Importanta asigurării calitatii in protecţia
pacienţilor.

2
 Cadrul de bază al protecţiei radiologice trebuie
să includă raţiuni ştiinţifice şi sociale pentru că
scopul principal este să asigure un standard
adecvat de protecţie fără să limiteze excesiv
practicile benefice.

3
 Scopul declarat al protecţiei radiologice este de a
preveni apariţia efectelor deterministice prin
menţinerea dozelor sub pragul de apariţie al
acestora şi să realizeze toate măsurile necesare,
rezonabile, de reducere a inducerii efectelor
stocastice.

4
 Controlul expunerii profesionale
 Controlul expunerii profesionale este posibil prin
aplicarea modalitaţilor de control în toate cele 3 puncte
 la sursă (bariere de protecţie in vecinătatea sursei)
 în mediu (ventilaţie , bariere de protecţie adiţionale)
 la individ (proceduri de lucru, echipament de protecţie)

5
 Orice sistem de protecţie trebuie să includă o
evaluare globală a eficacităţii sale în practică,
bazată pe principiile generale în vederea limitării
expunerii potenţiale.
 Principiile de bază trebuie tratate ca un sistem
coerent (nici o parte nu se va lua în considerare
separat).

6
 “Principiile protecţiei
radiologice”
 Timpul

 Distanta

 Ecranarea

7
 “TIMPUL”

 Timpul este un factor important in protecţia

radiologica

 Expunerea totala a unui individ este direct

proporţionala cu timpul cat el este expus
acţiunii sursei.

8
 “TIMPUL”

 Principiul precizează ca, cu cat timpul de

expunere in câmpul de radiaţii este mai mic, cu
atât doza primita este mai mica

9
 “TIMPUL”

 De aceea, este preferabil sa nu petreacă mai

mult timp decât este necesar in apropierea
sursei de radiaţii.
 O rotaţie a membrilor echipei poate menţine
expunerea individuala la minimum

10
 “DISTANTA”
 Intensitatea sursei de radiaţii, si astfel si
expunerea la radiaţii, variază invers
proporţional cu pătratul distantei.

 De aceea este recomandabil ca expusul

profesional la radiaţii ionizante sa păstreze o
distanta cat mai mare posibil intre el si sursa
de radiaţii.

11
 “DISTANTA”

 Măsurând rata expunerii la o distanta data fata

de o sursa de radiaţii si repetând măsurarea după
dublarea distantei intensitatea expunerii scade cu
factor 4.

12
 “ECRANAREA”

 Unul din mijloacele de protecţie a personalului care

lucrează cu surse de radiaţii – ecranul de protecţie
 Alegerea materialului si calculul grosimei ecranului se
fac astfel încât debitul dozei efective la peretele sau
exterior sa se reducă la valoarea expunerii limita pe
durata lucrului programat in acel loc.

13
 “ECRANAREA”
 Diferite materiale care au proprietatea de a
absorbi radiaţiile pot fi folosite pentru a oferi a
protecţie radiologica.

 Radiaţiile gamma sunt puternic penetrante si de

aceea trebuie folosite materiale speciale, înalt
absorbante pentru sursele emitatoare gamma.

14
 “ECRANAREA”
 Din motive economice, plumbul este cel mai
frecvent folosit in acest scop.

 Injectarea dozelor pentru pacienţi trebuie făcuta

cu seringi ecranate.

15
 “ECRANAREA
SURSELOR DE RADIATII BETA”
 Radionuclizii emitatori de particule beta trebuie
pastrati in containere speciale din materiale cu
număr Z scăzut, cum ar fi aluminiu, plastic,
bachelita, plexiglasul, deoarece materialele cu
număr Z înalt, cum este plumbul, produc radiaţii
puternic penetrante de tip Bremsstrahlung.

16
 “ECRANAREA SURSELOR DE
RADIATII BETA”
 Atenuarea acestor radiaţii este de tipul “atenuare
de parcurs”
 Caracteristic: grosimea ecranului depinde de
natura materialului din care este realizat si
variază cu energia radiaţiilor beta, pentru ca
parcursul acestor radiaţii variază cu energia lor

17
 “Cultura de protecţie”

 Definit in BSS ca “ansamblu de caracteristici

si atitudini la nivelul organizaţiilor si
indivizilor care stabileşte ca protecţia şi
siguranţa surselor trebuie sa fie o prioritate
in activitate, dată fiind semnificaţia lor.

18
 “Cultura de protectie ”

 “Toate sarcinile trebuie indeplinite corect, în

cunoştinţă de cauză, dovedind cunostinţe temeinice
de radioprotecţie, judecată atentă asumarea
responsabilităţilor.”

 Cuprinde atât atitudini personale cât si politici si

priorităţi la nivel de organizaţie.

19
 “Cultura de protectie ”
 Management-ul trebuie sa ofere condiţiile, instruirea si
dotarea necesare menţinerii personalului in cunostinta
de cauza.

 O buna cultura de protecţie duce la identificarea

riscurilor si a accidentelor potenţiale, înainte de a
apărea.

20
 “Protectia in profuzime”
 Definit în BSS ca “aplicarea mai multor măsuri
de protecţie (nu doar una singură) pentru
siguranţa unui obiectiv.”

21
 “Cultura de protectie ”
Exemplu:

* Un plan de tratament care este realizat de un

tehnician, verificat de un fizician medical şi
reverificat prin biodozimetrie in vivo.

22
 MONITORIZAREA
INDIVIDUALĂ ŞI EVALUAREA
EXPUNERII
 Scop: - evaluarea expunerii profesionale a
lucrãtorilor
- compararea încadrãrii în limitele de dozã
- bazã pentru luarea unor decizii medicale în caz de
supraexpunere
 Mijloace: - film-dozimetrie
- TLD
- stilodozimetre

23
 Măsurarea şi evaluarea dozelor este
fundamentală în protecţia radiologică. Doza
echivalentă într-un organ şi doza efectivă nu pot
fi măsurate direct
 Monitorizarea individuală este simplă şi nu
implică resurse mari.

24
 MONITORIZAREA LOCURILOR
DE MUNCÃ
 Scop:
- controlul contaminării radioactive a locurilor
de muncã;
- completarea, verificarea si evaluarea indirectã a
dozelor individuale;
- delimitarea zonelor (controlatã, supravegheatã)
- evaluarea expunerilor colective

25
 MONITORIZAREA
LOCURILOR DE MUNCĂ
 Monitorizarea iniţială, imediat după instalarea
unui echipament nou:
a) măsurarea emisiei de radiaţii
b) monitorizarea ariilor din spaţiile aflate în
jurul camerei de expunere
- Supravegherea anuală a ariei
- Calibrarea aparatelor de măsură

26
 MONITORIZAREA
LOCURILOR DE MUNCĂ
 Măsurători periodice cu dozimetre portabile:
a) în locuri speciale pentru personal: camera
de comandă, arii de lucru, în afara camerei de
expunere
b) în locuri speciale pentru public: camere de
aşteptare, arii frecventate în afara camerei de
expunere

27
 MONITORIZAREA
LOCURILOR DE MUNCĂ
 Măsurători continue ce dozimetre de tip TLD,
film dozimetru:
a) în camera de expunere, pe poziţiile ocupate de
personal
b) în camera de aşteptare, la consolă

28
 REGULI LOCALE ŞI DE
SUPRAVEGHERE
 Respectarea regulilor locale şi a procedurilor impuse
pentru a asigura protecţia personalului şi a publicului
 Aplicarea nivelurilor de intervenţie şi a procedurilor
necesare în situaţii de supraexpunere
 Respectarea regulilor locale pentru personal şi public
 Asigurarea lucrului în condiţii de supraveghere adecvată

29
 ECHIPAMENTE PERSONALE DE
PROTECŢIE
haine de protecţie;
- echipamente pentru protecţia cãilor respiratorii;
- şorţuri şi mănuşi de protecţie;
- mijloace pentru ecranarea organelor.

30
 ECHIPAMENTE PERSONALE DE
PROTECŢIE
Angajatorii, înregistraţii şi autorizaţii trebuie sã asigure:
- dotarea lucrătorilor cu echipamentul de protecţie
corespunzător;
- instruirea personalului asupra modului de folosire;
- testarea calităţii echipamentului;
- menţinerea în condiţii corespunzătoare şi înlocuirea la
nevoie a acestuia.

31
 PROIECTAREA CAMEREI ŞI A
ECHIPAMENTULUI
 Achiziţionarea echipamentului adecvat cu scopul
de a reduce riscul de apariţie a expunerilor
nedorite
 Asigurarea condiţiilor de protejare în acord cu
principiile de optimizare privind personalul şi
publicul

32
 PROIECTAREA CAMEREI ŞI A
ECHIPAMENTULUI
 Folosirea constrângerilor de doză ţinând seama de:
- alte sisteme de raze X care pot fi montate în
aceeaşi camera
- programul de lucru ce ar putea fi mai încărcat in
viitor
 Proiectarea va fi asigurată de un expert calificat in
radioprotecţie
 Se vor respecta metodele şi datele oferite în NCRP 49

33
 PROIECTAREA CAMEREI

 Sunt de preferat camere mari care să permită accesul

pacienţilor în cărucior sau pe targă şi care să reducă
expunerea personalului şi a publicului
 Se va amplasa o bariera protectivă la nivelul camerei de
comanda
 Operatorul trebuie şi observe tot timpul, cu uşurinţă
pacientul: fereastră specială, sistem TV

34
 PROIECTAREA CAMEREI

 Fasciculul de raze X nu va fi niciodată

direcţionat spre zone neprotejate (ex. uşa de
acces)
 Uşile trebuie şi acţioneze ca măsură protectivă în
cazul radiaţiei împrăştiate

35
 ECHIPAMENTUL

 Echipamentul trebuie proiectat pentru a asigura ca

expunerea profesională să fie la limita minimă rezonabil
posibilă pentru a obţine o informaţie diagnostică
corectă şi completă
 Echipamentele şi accesoriile trebuie cumpărate de la
firme autorizate, şi trebuie să fie conforme cu
standardele naţionale şi internaţionale

36
 Înregistraţii trebuie:

- să identifice posibilele disfuncţionalităţi ale

echipamentului sau erorile umane care pot conduce la
expuneri neplanificate
- Să ia toate masurile rezonabile pentru a împiedica
apariţia disfuncţionalităţilor sau efectuarea de erori
umane (pregătirea personalului, stabilirea procedurilor
de lucru)

37
 Înregistraţii trebuie:

- să ia toate măsurile necesare pentru a minimaliza

consecinţele disfuncţionalităţilor sau a erorilor
umane
- Să realizeze un plan de răspuns pentru situaţiile
în care apar evenimente nedorite, să verifice
planul periodic, să organizeze exerciţii

38
 Înregistraţii trebuie:

- disfunctionalităţile trebuie detectate prompt

pentru a minimaliza expunerea pacienţilor în
situaţii de expuneri neaşteptate, neplanificate
- Trebuie redusă incidenţa erorilor umane
- Echipamentele moderne au, de regulă, sisteme
de avertizare pentru operator, atunci când apar
disfunctionalităţi

39
 Înregistraţii trebuie:

 Trebuie să se indice clar datele şi parametrii

operaţionali:
- puterea tubului (kV)
- filtrarea radiaţiei
- poziţionarea spotului fasciculului de radiaţii
-distanţa tub-ecran
- mA, mAs

40
 Caracteristici importante:
- aparatura care să oprească automat emiterea
fasciculului de radiaţii după ce s-au atins
parametrii prestabiliţi pentru expunere
- colimator care să îngusteze mărimea câmpului
de radiaţii la nivelele ariei de interes

41
 Control protecţiei radiologice în
teleterapie
 CONTROLUL DOZEI DE RADIATII
 In cazul aparatelor de cobalt -teleterapie:
  masuratorile se fac periodic pentru a detecta
problemele de aparatura.
  calibrarea se face dupa fiecare inlocuire de
sursa sau alte modificari tehnice majore

 In cazul acceleratorilor lineari:
  se folosesc detectori (camere de ionizare) in
fascicul, pentru masuratori

42
 Control protecţiei radiologice în
teleterapie
 GHID DE PROCEDURI
  pregatirea personalului, instruirea
periodica
  purtarea dozimetrului individual
  repetarea instructiunilor de protectie
  verificarea calendarului de testare,
conform planificarii prealabile

43
 in fiecare zi: 1) pentru acceleratorii lineari - rata dozei in
fascicul
 2) sistemele de inchidere a usilor
 3) sistemele de alarmare
 4) indicatoarele luminoase si sonore
 5) indicatia terapeutica a pacientului
 6) verificarea identitatii pacientului si a prescriptiei
 7) iesirea tuturor persoanelor din camera
 verificarea timpului si dozelor inaintea inceperii
tratamentului.

44
 dupa inceperea tratamentului:
 1. se verifica cum decurge tratamentul
 2. se priveste pacientul prin ferestra sau pe
monitor TV
 3. daca se misca pacientul sau apar
disfunctionalitati, se opreste aparatul, se
informeaza superiorul
 - la sfarsitul tratamentului se inregistreaza datele
pacientului si datele despre tratamentul aplicat.

45
 RADIOPROTECTIA IN
BRAHITERAPIE
 EXPUNERE EXTERNA:
 Timp - folosirea dispozitivelor de aplicare a
sursei reduce timpul de expunere a
personalului
  plan de preparare rapida a sursei
  limitarea timpului petrecut lângă pacient


46
 RADIOPROTECTIA IN
BRAHITERAPIE
 Distanta - sursele se mânuiesc cu
instrumente speciale
  se păstrează distanta maxima fata de
sursa
 Ecranare - sursele se ţin in depozite
 - se recomanda folosirea
ecranelor protectoare.

47
 RADIOPROTECTIA IN
BRAHITERAPIE
 CONTAMINAREA RADIOACTIVA
  posibila prin fisurarea sau spargerea
surselor închise
(atenţie, se vor verifica periodic)
 - din cauza riscului de scurgere, toate
sursele trebuie testate

48
 “ Evidenta surselor”

 Inventarul, inspecţia si observarea

fiecărei surse la intervale specifice de
timp (ex. o data la 3 luni).

49
 PREVENIREA PIERDERII
SURSELOR
 Sistem de evidenta si inventar
  inventar periodic al stocului
  verificarea surselor ce sunt transportate
  inregistrarea miscarii surselor
  marcarea tuturor schimbarilor de depozitare
  asigurarea pentru depozitarea aplicatoarelor,
acelor.

50
Inventarul surselor de brahiterapie

Marcarea surselor
numeric şi uşor
identificabil -
Codarea color a surselor

51
 Remember………..
 “studiile arată ca cele mai multe accidente pot fi
prevenite prin aplicarea acestor cerinţe.”

 Prezenţa unui personal calificat si a unor

reglementari responsabil elaborate pot asigura
aplicarea cerintelor ce au drept scop mentinerea
sigurantei si prevenirea accidentelor.

52