Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

REFERAT COMPLEMENTE DE FIZICA TEMA: Laseri si tipuri de laseri

Master Ingineria Cladirilor an I Studenti: Andrei Oana Tiperciuc Gabriela

Cuprins
Definitie.1 Principiul functionarii laserului.1 Partile componente ale unui laser......4 Proprietatile fasciculului laser...5 Tipuri de laser5 Utilizare 6 Bibliografie7

Laseri
Definitie: Laserii sunt dispozitive cuantice de emisie si amplificare a radiatiei in regiunile optica si cea a microundelor ce isi bazeaza functionarea pe interactiunea a doua sisteme fizice: campul electromagnetic dintr-o cavitatie rezonanta si mediul activ situat in aceeasi cavitate rezonanta,format din atomi,ioni ,molecule etc. Prin excitarea mediului printr-un proces oarecare (ciocniri electronice,transfer rezonant de energie,reactii chimice,campuri electrice si magnetice) in mediul excitat se acumuleaza o mare cantitate de energie electromagnetica,care in anumite conditii poate fi eliberata prin emisie stimulata,sub forma radiatiei laser. Principiul functionarii laserului: Laserul utilizeaza un mediu activ laser, ce poate fi solid,lichid sau gazos si o cavitatie optica rezonanta. Mediul activ, cu o compozitie si parametrii determinate,primeste energie din exterior prin pompare.Pomparea se poate realiza electric sau optic,folosind o sursa de lumina si duce la excitarea atomilor din mediul activ,adica aducerea unora din electronii din atomi pe niveluri de energie superioare. Fata de un mediu aflat n echilibru termic, acest mediu pompat ajunge sa aiba mai multi electroni pe starile de energie superioare, fenomen numit inversie de populatie. Un fascicul de lumina care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulata a atomilor, proces in care un foton care interactioneaza cu un atom excitat determina emisia unui nou foton, de aceeasi directie, lungime de unda, faza si stare de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontana, sa se obtina un fascicul cu un numar imens de fotoni, toti avand aceleasi caracteristici cu fotonul initial. Acest fapt determina caracteristica de coerenta a fasciculelor laser. Rolul cavitatii optice rezonante, formata de obicei din doua oglinzi concave aflate la capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii generati pe o anumit directie (axa optica a cavitatii) si de a-i recircula numai pe acestia de cat mai multe ori prin mediul activ. Trecerea fotonilor prin mediul activ are ca efect dezexcitarea atomilor si deci micsorarea factorului de amplificare optica a mediului. Se ajunge astfel la un echilibru activ, in care numarul atomilor excitati prin pompare este egal cu numarul atomilor dezexcitati prin emisie stimulata, punct in care laserul ajunge la o intensitate constanta. Avand in vedere ca in mediul activ si in cavitatea optica exista pierderi prin absorbtie, reflexie partiala, imprastiere, difractie, exista un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizata mediului activ pentru a se obtine efectul laser. In functie de tipul mediului activ si de modul in care se realizeaza pomparea acestuia laserul poate functiona in unda continua sau in impulsuri. Primul maser si primul laser functionau in regim de impulsuri.

Partile componente ale unui laser 1) Un mediu laser : poate fi solid, lichid, gaz sau material semiconductor care poate fi excitat la un nivel mai mare de energie. Trebuie sa fie posibila excitarea majoritatii particulelor la un nivel mai ridicat de energie. Aceasta se numeste inversie de populatie. Trebuie ca emisia stimulata sa declanseze o tranzitie pe un nivel inferior de energie. 2) Un mod de a se energiza mediul laser: Acesta poate fi optic, chimic, electric. Laserele cu gaz folosesc descarcarile electrice, excitarea RF externa, bombardamentul cu electroni sau o reactie chimica. Dar descarcarea electrica este cea mai des folosita la laserele de putere mica (HeNe). Exista si un laser chimic, numit Mid-Infra Red Advanced Chemical Laser (MIRACL), care foloseste deuteriu i fluorina ca si reactanti. Mai este descris ca si un "motor de racheta intre oglinzi". De asemenea, mai exista unul care este inca in stadiul de cercetare, montat pe un Boeing 747 modificat, numit AirForce's AirBorne Laser. Este un Chemical Oxygen Iodine Laser (COIL), care a fost construit pentru doborarea rachetelor de croaziera cu raza medie de actiune, in faza de lansare. Laserele solide folosesc de obicei lampi cu descarcare cu xenon (ca si lampile de blit) pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare (diode). Laserele semiconductoare de obicei sunt alimentate cu energie electrica, dar este posibila si cu bombardare cu electroni sau optica. Laserii lichizi sunt de obicei amorsati optic, iar cei cu raze X cu mici dispozitive nucleare. Cu toate ca s-au facut teste (secrete) exista controverse in privinta functionarii lor. Exista si lasere cu electroni liberi (FEL - Free Electron Laser) care sunt alimentate folosind acceleratoare de particule (de sute de milioane de dolari). 3) Un rezonator: De cele mai multe ori acesta este sub forma unei cavitati Fabry-Perot, o pereche de oglinzi, cate una la fiecare capat al laserului. Acestea ajuta fotonii sa treaca de mai
4

multe ori prin mediul rezonator, marind sansele de a lovi si alti electroni. De obicei, una din oglinzi este total reflectorizanta, iar cealalta este partial transparenta pentru a da voie razei laser sa treaca prin ea. Ele sunt ori perfect plane, ori putin concave. Dar sunt posibile si alte configuratii. Unele lasere au oglinda numai la un capat (laserele cu azot) sau nici o oglinda (laserele cu raze X pentru ca este aproape imposibila reflectarea radiatiei la aceasta lungime de unda). De asemenea, este posibila i prezenta altor elemente in rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc. Proprietatile fasciculului laser 1) Intensitatea:puterea transportata de fascicul poate fi foarte diferita. Astfel, daca diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO2 folositi in aplicatii industriale de taiere a metalelor pot avea in mod curent intre 100 W i 6000 W. In mod experimental sau pentru aplicatii speciale unii laseri ajung la puteri mult mai mari; cea mai mare putere raportata a fost n 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W). 2) Monocromaticitate: Majoritatea laserilor au un spectru de emisie foarte ingust, ca urmare a modului lor de functionare, in care numarul mic de fotoni initiali este multiplicat prin copiere exacta, producand un numar mare de fotoni identici. In anumite cazuri spectrul este atat de ingust (lungimea de unda este atat de bine determinata) incit fasciculul isi pastreaza relatia de faza pe distante imense. Aceasta permite folosirea laserilor in metrologie pentru masurarea distantelor cu o precizie extrem de buna, prin interferometrie. Aceeasi calitate permite folosirea acestor laseri in holografie. 3) Directionalitate: In timp ce lumina unei surse obisnuite (bec cu incadescenta, tub fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformata intr-un fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este in general emisa de la bun inceput sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explica prin actiunea cavitatii optice rezonante de a selecta fotonii care se propaga paralel cu axa cavitatii. Clasificarea laserilor: -Dupa starea de agregare a materiei a mediului active: solid, lichid, gaz sau plasma; -Dupa domeniul spectral a lungimii de unda laser: spectrul vizibil, spectru infrarosu etc. -Dupa metoda de excitare a mediului active: optic, electric etc. -Dupa caracteristicile radiatiei emise de laser ; -Dupa numarul nivelelor de energie care participa la efectul laser; Tipuri de laseri: 1) Laserele semiconductoare: sunt alimentate de la o sursa de curent continuu de putere mica. De obicei este inclusa si o fotodioda care, prin reactie negativa, este folosita si la stabilizarea puterii.Lungimile de unda sunt de la 635 nm (rosu catre portocaliu) la 670 nm (rosu intens) si ajung chiar in IR (1150nm). Exista si lasere UV, violet si albastru. Arseniu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Sunt folosite in CD playere, Laser Disc, Mini disc, imprimante laser, fax-uri, instrumente de masura, fibra optica, scannere de coduri de bare etc.
5

2) Laserele cu Heliu-Neon: sunt cele mai raspandite lasere cu gaz. Tubul lor este inchis, contin oglinzile interne si sursa de alimentare de putere. Lasere cu oglinzi externe sunt disponibile, dar sunt scumpe. Lungimea de unda este de 632.8 nm (portocaliu rosu). Exista si cu alte lungimi de unda, dar nu sunt la fel de eficiente si sunt scumpe. Puterea este de la 0.5mW pana la la 200mW. Sunt folosite la masurari, tratari de boli, laser show-uri medii. 3) Laserele cu ioni de Argon si Kripton: difera de cele cu He-Ne prin gaz. Pot fi cu oglinzi interioare sau exterioare. Puterea este de la 10mW pana la 100W. Acest tip de laser poate produce rou, verde, albastru, care combinat rezult culoarea alb. De asemenea, unele modele au lungimea de unda ajustabila. Calitatea razei este foarte buna. Sunt folosite la imprimare de mare performanta, medicina legala, operatii, holografie, laser show-uri mari, cat si pentru amorsarea altor lasere. 4) Laserele cu dioxid de carbon: necesita o sursa electrica de alimentare de foarte mare putere. Lungimea de unda este n domeniul IR (10.6um). Calitatea razei este foarte buna i datorita puterii de pana la 100kW sau chiar mai mult sunt folosite la taierea, sudarea sau tratarea metalelor, la fabricarea materialelor plastice, taierea lemnului, cat si la operatii medicale. 5) Laserele cu Heliu-Cadmiu: au tuburile sigilate, cu oglinzi interne. Sunt mai complexe decat alte tipuri de lasere din cauza faptului ca trebuie controlata presiunea i temperatura vaporilor de cadmiu. Descarcarea la aceste tipuri de lasere este la o tensiune cuprinsa intre 1kV 2kV si la un curent n jur de 100mA. Lungimea de unda a razei se situeaza spre spectrul violet si ultraviolet (442nm sau 325nm). Raza generata de acest tip de laser are o calitate foarte mare, iar puterea este de la cateva zeci pana la cateva sute de mW. Din cauza sistemului de control, aceste lasere nu sunt foarte raspandite. Se folosesc in spectroscopie. 6) Lasere cu elemente solide: (materiale cristaline sau amorfe, de obicei amorsate cu ajutorul lampilor cu xenon sau a laserelor semiconductoare). Aceste lasere pot lucra in impulsuri sau continuu, depinzand de constructia si scopul lor. Lungimea de unda variaza de la infrarosu (1064nm - Nd tratat) pana in spectrul vizibil (694.1nm rubin). Puterea acestor lasere ajung in domeniul pentawattilor (cele care lucreaza in impulsuri), dar in medie au in jur de 1000W. Sunt folosite la prelucrarea materialelor (gaurit, taiat, sudura, ajustare), studierea fuziunii nucleare, lasershow-uri, armament, spectroscopie si multe altele. Utilizare Metrologie: aparate de masura Holografie: redarea imaginilor 3D Geologie,seismologie si fizica atmosferei : scanarea straturilor pamantului, instrumente pentru determinarea cutremurelor de pamant Spectroscopie: detectare cancer Fotochimie: Fuziune nucleara: Microscopie: diagnosticare Aplicatii militare:
6

Medicina: bisturiu cu laser, inlaturarea tatuajelor,stomatologie,oftalmologie,tratarea retinei,cauterizarea vaselor de sange,dermatologie Industrie si comert: prelucrari de metale si material textile, cititoare de coduri de bare, imprimare Aplicatii industriale: sudarea cu laser,taierea cu laser, gravarea cu laser, marcarea cu laser, crestarea cu laser,sintetizarea selective cu laser,sintetizarea prin scanteie cu laser Comunicatii prin fibra optica Inregistrarea si redarea CD-urilor si DVD-urilor Constructii: nivele cu laser (topografie), sudarea cu laser, taierea cu laser , masurarea distantelor (telemetru) , masurarea vibratiilor cu raze laser, scanarea 3D a constructiei, masurarea unghiurilor (goniometru cu laser), utilaje dotate cu laser (cresc productivitatea)

Bibliografie: -www.wikipedia.ro -www.100construct.ro -http://sfm.asm.md


-http://media0.webgarden.ro

S-ar putea să vă placă și