Aplicatiile laserilor in

medicina
L[ight] A[mplification by]
S[timulated] E[mission of]
R[adiations]

Cacteristicile celore mai utilizati laseri in medicina

Laser

Mediul
activ

(nm)

Putere

(apa)

(tesut)

HeCd

Ioni Ar

Ioni Kr

KTP/Nd:YA
G
HeNe
Color

gaz

gaz

gaz

solid

325,0
442,0
488,0
514,5
530,9
568,2
676,4
532,0

<100mW
<200mW
2-10W
10-100 W
0,1-10 W
0,1-10 W
0,1-10 W
1-10 W

3,2m
20m
23m
18m
16m
13m
12m
16m

8 m
0,3mm
0,8mm
1mm
1,1mm
1,6mm
5mm
1,1mm

gaz
lichid

628,8
400-500

100mW
1-100 W

4,8m
11-20m

0,2mm

GaAlAs

Nd:YAG
Nd:YAP

Ho:YAG
HF

Semicond.

solid
solid

solid
chimic

1-100 W

100 W
10-100 W

10-100 W
150 W

CO2

gaz

530-700
780
820
870
1064
1080
1341
2100
26003000
10600

1,4-2m
60cm
46cm
25cm
4cm
5cm
8mm
0,2mm
2000,5m
100 m

3,5mm
0,10,9mm
1-5mm
7mm
8mm
7mm
4mm
4mm
4mm
1mm
300-1 m
20 m

100 W

(tesut
pigmentat
)

0,9mm

2.Tipuri de lasere
2.1. lasere cu gaz
2.1.1. laserul cu dioxid de carbon.
Inventat in 1964 [12], a ramas unul din cele mai utilizate lasere in medicina. El
contine un amestec de helium (6080%), azot (25%) si CO2 (5%). Mediul
este excitat printr-o descarcare de curent continuu sau alternativ, sau prin
intermediul unui camp de RF. Gazul poate fi alimentat continuu sau poate sa fie
inchis ermetic in tubul de sticla. Puterea unui astfel de laser poarte fi de ordinul
kilovatilor, dar pentru aplicatii medicale sunt suficienti 10-20W. Eficienta este de
10-15%.
2.1.2.
2.1.3.
2.1.4.
2.1.5.
2.1.6.
2.1.7.

Laserul cu monoxid de carbon (CO)

Laserul cu ioni de Argon si Kripton
Laserul cu He-Ne
Laserul cu He-Cd
Laserul cu HF (laser chimic)
Laserul cu excimeri (ArF, KrF, XeCl, XeF)

2.2. Lasere cu vapori metalici

2.2.1. Laserul cu vapori de cupru si aur

2.3. Lasere cu corp solid

2.3.1. Laserul cu Rubin

2.3.2. Laserul cu Neodymium : ytriu- aluminiu- granat (Nd :
YAG); probabil cel mai folosit laser in domeniul medical.
2.3.3. Laserul cu Erbiu:YAG
2.3.4. Laserul cu Holmiu : YAG laser. (Ho : YAG)
2.3.5. Laserul cu Titan-safir ( Ti-Al2O3)
2.3.6. Laserul cu Alexandrit (Cr : BeAl2 O4 ).
2.3.7. aserul cu coloranti (rodamina, fluoresceina, malachit
verde. etc.)

Prpietatea care distinge lasere de toate celelalte surse de

lumin se numete strlucirea spectral, si anume puterea
pe unitate de suprafa in seciunea transversal a
fasciculului, pe unitate de unghi solide i pe unitate
lungimea de und. Deasemena , este remarcata
capacitatea de a emite impulsuri foarte scurte, de ordinul
picosecundelor (1 ps = 10-12 s) sau femtosecundelor, (1 fs = 1015
s)
este o caracteristic unic a laserelor

Moduri de interactie a radiatiei cu

tesuturile
Radiatia laser poate interactiona cu
tesuturile biologice in 6 moduri, asa cum
sunt prezentate in fig.2
Rata de expenere se masoara in W/cm2, rata totala de
expunere se masoara in J/cm2, iar timpul de expunere in

1/6/13

4.2. Modul electromecanic(fotomecanic sau

fotodisruptiv)
Acest mod, adesea menionat ca fotomecanic sau mod photodisruptive necesit impulsuri
scurte de nanosecunde sau cu densitate spaial de fotoni extrem de mare, care trebuie s
s fie coerent, astfel nct campurile lor electrice pot interfera constructiv.
Un proces non-liniar de de origine non-termica poate apare. Focalizarea poate duce la rate
de expunere locale ale

1010 -1012W/cm2,

care corespunde la cmpuri electrice locale de

106 -107V/cm.

Aceste domenii sunt comparabile, n putere, cu cmpurile Coulumbiene

intramoleculare i molecula poate,
prin urmare, sa se descopuna. Aceasta se numete disociere optica i genereaz locuri mici
de micro-plasma, regiuni ionizate cu densitate de electroni extrem de mare, de ordinul a

1021cm-3

. Micro-plasma produce o und de oc mecanica care poate duce la distrugerea

mecanic a mediu. Cu o densitate de electroni asa de mare in punctul focal, apare o
temperatur mai mare de 20.000 C. Materia din acel microvolum poate, practic, sa
explodeze lasand un gol in acea zona. Acest efect poate fi utilizat in oftalmologie (tratament
neinvaziv , indepartarea corpurilor vitroase , tratamentul cataractei, etc.)

4.3 Ablatia
Ablatia este o evaporare urmat de expulzarea materialului evaporat. Absorbia de pulsuri
laser puternice provoaca mici explozii.Energia cinetic a moleculelor si a fragmentelor de
molecula este asigurat de un exces de energie a impulsului dup evaporare i / sau
fragmentare. Procesul depinde de proprietile absorbante i elastic
a esutului i, deasemenea, de vscozitatea sa. . Dac energia depozitat n acest volum
este mai mica dect cea necesara s se evapore esutul, adic sub pragul de ablaie,
energia este pur i simplu convertit n energie termic i rezultatele n astfel de efecte

Ablatia este un mod important de tratament n oftalmologie (keratotomy, refractie

keratophakia, epikeratophakia i ablatie corneei) , chirurgia articulatiilor, angioplastie
i litotripsie . n acest din urm caz, pietrele sunt fragmentate bucat cu bucat prin
procese ablative.

4.4. Procese fotothermale (coagulare si vaporiziare)

Difuzia particulelor poate fi caracterizat prin ecuaia Einstein- Smoluchowski : L(2) =

4D, unde L este de distanta pe care se produce difuzia, D este constanta difuzie i
este timpul de relaxare. Coeficientul de auto-difuzie a apei este de 2,3 10-9m2 /s i
a O2 i hemoglobinei n ap sunt, 2 10-9 m2 s-1 i, respectiv,7 10-11 m2 s-1. .
Acest lucru presupune c, in 1 s, n ap la temperatura camerei difuzia O2 este de 90
microni, distana corespunztoare pentru moleculele de hemoglobin este de 17m,
in timp ce distana de difuzie acldurii este de 800 m. . Astfel, un puls laser scurt
poate depune energie termic n regiunile de nalt absorbanta, cum ar fi microvasele
i melanozomi, precum i ca difuzia cldurii este mai rapida dect difuzia
moleculelor. Absorbia de energie a laserului de catre nanoparticule metalice,
nanotuburi, provoac o vaporizare foarte localizat a lichidul din jurul particulelor,
ceea ce duce la generarea de bule de vapori tranzitorii (microcavitation). Distrugerea
de ctre microcavitation este un proces selectiv, restricionat la celulele care conin
nanoparticule, lsnd astfel alte celule neafectate.Exist mai multe aplicaii ale
fototermiei prin utilizarea de noi sensibilizatori (nanoparticule), incalzite cu pulsuri
laser scurte: (a) celule canceroase conjugate cu particule absorbante (de exemplu,
nanoparticule de aur) cu anticorpi specifici, iar laserul este directionat pe acestea
pentru a le incalzi; (b) distrugerea tumorii localizate, fr direcionarea selectiva n
funcie de efecte nocive asupra tesutului sanatos din jur; absorbia de radiaie la
lungimi de und mai lungi, de exemplu la nivel central n fereastra de transparen a

Imunoterapie cu laser este o abordare noua pentru tratamentul de tumori

metastatice [126]. Ea combin interaciune fototermic direct laser-esut tumoral
pentru distrugerea i o stimulare immunoadjuvant Rspunsurile imune. Acest lucru
implic Administrarea intratumourala de un colorant de absorbie (indocyanine
verde) i un immunoadjuvant (glicozilate chitosanul), urmat de expunere noninvaziva cu laser infrarou.

4.5.Reactii fotochimice (fotodinamice)

Aplicarea unor iradieri la rate sub pragul de hipertermie poat fi utilizate pentru PDT,
o modalitate care se desfasoara n dou etape, n care iradierea localizata cu
lumin a leziunii este urmat de

un nivel sczut, doza de iradiere non-termica. Aproape toate reaciile fotochimice cu

relevan biologic sunt dependente de generarea de specii reactive de oxigen
(ROS).

Din acestea oxigen singlet ROS, 1 O2, este de departe cel mai important. O2 este
considerat a fi citotoxic major, agent implicat n PDT.Energetica unei molecule de
O2 este de aproximativ 1 EV peste starea fundamental. Astfel, n conditii
favorabile, fosforescenta la 1270 nm poate fi observat atunci cnd entitatea de
oxigen excitat revine la starea fundamental.

Cu toate acestea, concentraiile utile de la O2 nu poat fi generate prin expunere

1270 nm, ntruct generarea de energie necesit transferul dintr-o molecula
sensibilizator. Nu este posibil generarea O2 cu lumina de lungimi de und mai mari
dect 800 nm (absortie , imprastiere). Astfel, pentru PDT trebuie sa utilizeze radiaii

4.6. Biostimulare si vindecarea ranilor

Biostimulare si vindecarea ranilor au fost raportate chiar i pentru fluxuri mai mici
CW (unda continua) i doze mai mici dect cele utilizate n PDT. Deoarece
polarizarea i colimarea se pierd n cateva zecimi de milimetru de penetrare n
esuturi, lasere nu sunt necesare pentru astfel de aplicaii.

1.

Cu toate acestea, ele suntutilizate, iar tratamentele sunt adesea numite " terapii
laser de nivel redus", LLLTs, cunoscut e,de asemenea, sub numele de
photobiomodulation.

Terapia cu laser rece i biostimulare.

Au fost propuse urmtoarele aplicaii :

tratament al tumorilor,

tratamentul tinitus,

epilepsie,

durere,

tromboza,

hipersensibilitate la lumin,

tratamentde reducere a timpului de recuperare dup traumatisme sau intervenii

Protectia impotriva
accidentelor

Laserele sunt instrumente cu potenial marende risc, pot aprea leziuni devastatoare termic
cu utilizarea necorespunztoare. agen iile de reglementare
din ntreaga lume au propus, astfel, liniile directoare de siguran pentru
Operarea laserelor prin stabilirea limitelor de expunere cu laser i expunerea maxim admisibil (MPE)
Tesuturi diferite pot tolera niveluri diferite de putere laser de la lungimi de und diferite,
Diverse standarde prezinta expunerile maxime admise pentru diferite esuturi , cum ar fi pielea i ochii.
Bazat pe standardul pentru expunerea maxim admis pentru un anumit laser cu un diametru fascicul
cunoscut i divergen, de siguran de lucru la distan pentru fascicul laser specific n clinici i
laboratoare poate fi calculat ca un document de securitate cu laser
Tot personalul implicat trebuie s fie pe deplin familiariza i cu
documentul de securitate i, de asemenea, s ob in un instructaj pentru protectia muncii in
laboratoarele unde se lucreaza cu laseri.
Expunere accidental la pacient prin direcionarea greit a razei laser poat rani pielea i
ochi Astfel de accidente trebuie s fie evitate.
n general, pielea este o tinta usoara pentru un fascicul laser si este o sansa ridicata de expunere
cu laser. Odata deteriorat,efectul termic indus de laser -collagenarea n dermapoate dura mai multe luni ,iar ntrzierile in vindecare promoveaz fibroza.
Organul cel mai vulnerabil al corpului uman este ochiul. Spre deosebire de piele, corneia ochiului nu are
strat exterior protector de celule pigmentate. n special,lentila oculaar concentreaz raza laser
incidente pe retin intr- un loc foarte mic siproduce o densitate mare de putere. . acest
poate arde o gaura pe retina. Deoarece cuiluminare fasciculul laser la nivelul retinei poate fi nmulit
cu un factor de 100 000 fa de cu iluminare energetic pe cornee ,chiar i un laser de mic putere
poate duce la deteriorarea retinei, fr a afecta corneei sau alte esuturi oculare .

De subliniat faptul c numai radiatiile vizibile i n apropierea de infrarou pot deteriora

retina, si ca lungimi de und respective pot penetra straturile apoase din faa retinei
i s ajung n cele din urm la epiteliul pigmentat al retinei.
. Radiatia laserelor din UV i infrarou indepartat, pe de alt parte, poate fi absorbit de
cornee care duce la deteriorarea corneei atunci cnd densitatea de putere a unui
laser este peste prag. Standardul de expunere maxim admis pentru retina este
diferit de cele pentru cornee si alte tesuturi umane. Ferestrele din camera cu laser ar
trebui s fie acoperite i uile sa fie nchis n timpul utilizrii cu laser. ar trebui s fie
postate, n imediata apropiere a camerei cu lasere, semne avertizare.
. In camerele cu lasere este necesar un sistem de ventilatie , care sa finctioneze in timpul
lucrului.

1/6/13

TERAPIA IN DERMATOLOGIE
Terapia in oftalmologie
Terapia in stomatologie
Terapia in otolaringologie
Terapia in gastroenterologie...
Bibliografie
Qian Peng1,2,7, Asta Juzeniene3, Jiyao Chen2,4, Lars O
Svaasand5,TrondWarloe6, Karl-Erik Giercksky6 and Johan Moan3

Lasers in medicine
Rep. Prog. Phys. 71 (2008) 056701 (28pp) doi:10.1088/00344885/71/5/056701

1/6/13

Aplicaiile medicale ale laserului au nceput cam cu o jumtate de

secol n urm, la scurt timp dup inventarea laserului. astzi,
lasere sunt aplicate la aproape toate domeniile de medicina, furnizarea de
beneficii considerabile pentru ambele medici si pacienti, att pentru
scopuri de diagnostic si terapeutice. Terapia cu laser const
n principal, de terapie i fototermic PDT, acesta din urm este unCombina ia dintre un photosensitizer
leziune-localizarea cu caractere nontermic cu laser de iradiere. n terapia cu laser termica, mare
Avantajele sunt de precizie, hemostaza, site-ul sterilizat tratate,
redus edem, mai puin cicatrici, mai putina durere si de recuperare pe termen scurt
perioad. Fiind complicat de a utiliza astfel necesit formarea corespunztoare
poate fi principalul dezavantaj. Beneficiile includ PDT
selectivitate mare i nici o toxicitate a unui photosensitizer, utilitatea
att diagnosticului, terapiei i repetiia, dac este posibil
este necesar; dei are o penetrare limitat de lumin n esutul
i poate provoca fotosensibilizare a pielii la lumina .

.Succesul tratamentului cu laser depinde de nelegerea interaciunilor

ntre iradiere optic i esut biologic i c a laser sa fie folosit pentru o anumit
boal de ctre un complet de medici instruiti ntr-o manier sigur.
n plus, un sistem eficient de photosenssibilatori este esenial pentru tratamentul
PDT.
Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul c laserele ar trebui s fie folosite numai
atunci cnd ele pot oferi un avantaj clar fa de modalitile convenionale .