Sunteți pe pagina 1din 36

Proprietatile radiatiei laser a)COERENTA SPATIALA.

Considerand doua raze provenite din doua puncte diferite ale unei surse luminoase, daca acestea pot interfera(prin suprapunerea lor obtinandu-se franje de interferenta), cele doua radiatii sunt coerente.Cele doua puncte de pe suprafata sursei se pot afla la o distanta mai mica sau mai mare, aceasta caracterizand proprietatea de coerenta spatiala. Laserul are aceasta proprietate. b)COERENTA TEMPORALA.Daca radiatia emisa la un moment dat de un anumit punct al sursei poate interfera cu radiatia emisa la un moment ulterior de acelasi punct al sursei, cele doua radiatii sunt coerente in timp.Unda laser prezinta aceasta proprietete. c)INTENSITATEA LUMINOASA foarte mare care se poate obtine cu ajutorul laserului este o consecinta a proprietatii de coerenta spatiala.Toata energia emisa de un tub cu descarcare de mare lungime, care in mod normal, ar fi dispersata in toate directiile din spatiu, este concentrata intr-un fascicol de mica sectiune si unghi solid foarte mic. d)PULSURI ULTRASCURTE.Lumina laser permite sa se obtina pulsuri cu durate de ordinul a 10-12-10-13s. Aceasta este o consecinta a coerentei radiatiei laser. Functionarea laserului pentru a obtine aceste pulsuri ultrascurte este o functionare in regim de sincronizare a modurilor.

Tipuri de laseri a)Laseri cu mediu activ solid dielectric. Mediul activ il reprezinta ionii, dispersati in concentratie mica intr-o retea cristalina pura, fie in sticla sau plastic.Exemple:laser cu rubin care are l=6943 A0;laser cu sticla dopata cu neodim l=1,06 mm;laser cu granati dopati cu neodim l=1,06 mm. b)Laseri cu gaz. Laseri cu gaz atomic si ionic care functioneaza in regim continuu sau regim de impulsuri, folosesctranzitiile atomilor neutri si au l=6328 A0. Laseri cu gaz ionici pot fi laseri cu argon ionizat l=4880 A0,laser cu He-Cd l=4416 A0. Laseri moleculari l=10,59mm, au puterea de iesire de 100200 kW in current continuu timp de 12 s; 60kW in timp de 12 minute;au randament de 10-35% in practica. c)Laseri cu mediu activ lichid. Frecvanta lor de lucru poate sa varieze in domeniide 6001000 A0, functionarea in regim de impulsuri este de sute de kW,durata unui impuls fiind de 10-8 s. d)Laseri cu conductori. Cel mai des intalnit este cel cu cristal de arseniura de galiu (Ga-As) care are l=(4800-9040)A0. e)Laseri chimici. La acestia efectul laser se obtine direct din reactia gazelor care intra in amestec.Energia care serveste

pentru a produce radiatia laser este furnizata de o reactie chimica.

APLICATIE Laserul este folosit in diverse domenii, cum ar fi: tehnica, medicina: dermatologie,in tratarea unor afectiuni grave ale pielii, in lupta impotriva cancerului etc., in biologie, in tot ceea ce implica cercetare.Oftalmologia a fost unul din principalele campuri ale medicinei,si dupa mai mult de 25 ani, acesta poate fi folosit de la diagnostic la tratament. Se creaza o mica gaura in iris, care va elibera presiunea intraoculara, lucru care nu dauneaza nici corneeisi nici altor parti ale ochiului.Exista mai multe modalitati de a realiza aceasta gaura,in schimb cu laserul ea se inchide mult mai repede. Oftalmologii pot alege diferite lasere pentru a trata diferitele variatati de probleme ale retinei,chiar si in cazul diabeticilor.Lumina verde laser este folosita pentru a indepartavasele de sange anormale de la suprafate retinei, cele de pe membrana coroidala sunt indepartate cu lumina galbena si rosie datorita abilitatii acestora de a patrunde in tesut. Folosirea laserului in dermatologie are ca exemplu indepartarea diferitelor afectiuni ale pielii,de exemplu in tratarea cancerului ; indepartarea permanenta a firelor de par etc. Laserul este una dintre cele mei utilizate tehnologii actuale. Light amplification by stimulated emission of radiation-amplificarea luminii prin emisia stimulata a radiatieieste o instalatie pentru genrarea si amplificarea

radiatiei electromagnetice din domeniul vizibil, bazata pe fenomenul de emisie stimulata a radiatiei.Produce un fascicol monocromatic paralel, coerent si foarte intens. Daca emisia stimulata este provocata de o radiatie exterioara, aceasta va fi puternic amplificata, laserul functionand ca amplificatory cuantic de radiatie; daca emisia stimulata este declansata de primii fotoni emisi spontan in interiorul cavitatii, laserul functioneaza ca generator cuantic de radiatie. Un dispozitiv laser este construit din doua sisteme fizice in interactie: campul electromagnetic dintr-o cavitate rezonanta, respectiv dintr-un resonator optic si un mediu activ( situat in aceeasi cavitate, respectiv in acelasi resonator optic ).Atomii, moleculele sau ionii poseda doua nivele anargetice, a caror diferenta de energie corespunde unei frecvente care este in rezonanta cu una dintre frecventele proprii ale cavitatii rezonante, respective ale rezonatorului optic. Daca atomii sunt excitati pe nivelul energetic superior printr-un mecanism oarecare, modul electromagnetic din cavitate ii stimuleaza, atomii transferand energia din cavitate campului electromagnetic din cavitate.Energia tuturor atomilor este convertita in energia unui singur mod pe frecventa caruia este acordata cavitatea. Puterea castigata de o unda electromagnetica la traversarea unui mediu activ este proportionala cu densitatea de energie spectrala, uw a undei incidente. TERAPIE LASER Eficienta, viteza, absenta durerii, caracterul aseptic, lipsa limitelor de vrsta si a efectelor

secundare -acestea sunt caracteristicile exceptionale ale laseroterapiei. Abstractie facnd de folosirea de data relativ recenta a laserilor n medicina, n ultimii ani literalmente sfera de utilizare a acestora a crescut att de mult nct acum a aparut ideea de a delimita domeniile n care se foloseste laseroterapia : 1) n clinica boilor interne ( la mbolnavirea sistemelor cardiovasculare, respiratorii, genitourinare, organelor digestive); 2) n chirurgie, traumatologie si ortopedie; 3) n clinica neurologica (n bolile si traumele sistemului nervos central si periferic, afectiunilevegetative); 4) n bolile de piele ; 5) n practica pediatrica; 6) n unele boli ale sistemului endocrin si afectarii metabolismului; 7) n obstretica si ginecologie; 8 ) n stomatologie; 9) n otorinolaringologie; 10) n oftalomologie. Urmare nenumaratelor cercetari, s-a constatat ca radiatia laser de nivel energetic mic are actiune antiinflamatorie, desensibilizatoare, de alinare a suferintei, spasmolitica, antiedematica, stimuleaza procesele metabolice, regenerative si imunizatoare. Aprobarea laseroterapiei facuta n diverse conditii clinice a evidentiat existenta unui specific anume al influentei ei. S-a constatat ca metoda respectiva, nainte de toate, si-a demonstrat eficienta n vindecarea bolilor la baza carora sta afectarea troficii neurovasculare. Acesta este un cerc larg de boli neurogene si vasculare de durata ndelungata. Laseroterapia poate sa

nbunatateasca substantial eficienta vindecarii complexe a multor boli cronice, activnd procesele de sanogeneza. Laseropunctura s-a recomandat singura ntr-o maniera deosebita -stimularea cu raze laser a zonelor de acupunctura.Acesta este unul din domeniile laseroterapiei. O directie cu mari perspective este craniopunctura cu laser ( laseroterapia cerebrala), care are frecvent un efect ridicat n cazul unor boli neuro-psihice si traumei craniocerebrale. n practica clinica tot mai pe larg se introduce una din modalitatile de eficienta ale laseroterapiei -tratamentul intravenos cu raze laser al sngelui. Astfel, laseroterapia este o ramura a medicinii cu laser ce se dezvolta dinamic. Perspectivele de utilizare a ei sunt evidente, iar introducerea ei n practica medicala de fiecare zi este doar o chestiune de timp. Nu este departe momentul n care cu ajutorul radiatiei laser de nivel energetic scazut va fi posibilitatea de a influenta selectiv diversele ingrediente chimice ale celulelor si tesuturilor. Cum molecula fiecarei substante are propriul ei spectru de absorbtie, se poate alege n mod dirijat radiatia cu lungimea de unda corespunzatoare si sa se procedeze la stimularea combinatiei biologice active necesare. Drept rezultat al desfasurarii acestei actiuni procesul metabolic se accelereaza sau se nctineste, ceea ce se manifesta benefic asupra evolutiei procesului patologic. PREMISELE SI PRINCIPIILE DE BAZA ALE LASEROTERAPIEI

Spre deosebire de chirurgia cu laser, care foloseste instalatii laser de mare intensitate ( zeci de wati si peste ), n laseroterapie se foloseste radiatia laser a carei putere se masoara n miliwati. Fara a afecta celula si tesutul, ea are un efect biostimulator pronuntat, care activeaza cele mai importante procese vitale ale organismului. O asemenea actiune nu a fost neasteptata pentru cercetatori. n medicina diverselor perioade de timp, ncepnd cu antichitatea, s-au cunoscut bine caracteristicile terapeutice ale luminii. n cadrul primelor cercetari stiintifice din domeniul terapiei cu lumina intra si experimentele lui I. Moleschott, datnd din 1854. n cadrul lor s-a demonstrat ca schimbul de gaze ( la generarea bioxidului de carbon gazos) la broaste are loc mai intesiv la lumina dect n ntuenric. Totusi lucrarea respectiva a fost supusa criticii din partea unor cunoscuti fiziologi ai vremii respective Flugger si Brown-Sekar, care au considerat ca lumina poate actiona asupra animalelor numai prin intermediul ochilor. Dupa aproape 30 de ani ( n anul 1881 ) I.Moleschott a repetat din nou propriile sale experimente. S-a demonstrat ca la lumina generarea de bioxid de carbon gazos la animalele care vd este cu 20-45% , iar la cele care sunt oarbe cu 10-30% , mai mare dect n ntuneric. El a tras concluzia ca prezenta organului vazului doar modifica efectul de baza. n afara de aceasta, s-a constatat actiunea de activizare a luminii n cazul unuei iluminari directe a unui tesut de muschi izolat. Aceste date au o valoare principiala si n zilele noastre, deoarece exista parerea ca mecanismul actiunii luminii vizibile asupra organismului animal

conduce la reactia reflex ce apare ca raspuns la excitarea centrilor foto din organul vazului. De la sfrsitul secolului al XIX-lea au nceput sa se dezvolte intens diverse metode de fototerapie, ceea ce a fost legat de aparitia surselor artificiale de lumina. O contributie mare la dezvoltarea tratamentului cu lumina a adus-o savantul danez N.R.Fisnen ( 1860 -1904 ) laureat al premiului Nobel n 1903. Au fost elaborate bazele fototerapiei cu lumina rosie, si cu ultravioletul apropiat si violet-albastru. O conditie deosebita pentru patrunderea profunda a luminii s-a dovedit a fi sngerarea pielii urmare strivirii ei cu sticla, ceea ce poate fi considerat ca prototipul metodicii contemporane prototip de actionare prin laseroterapie ( G.A. Askarian, 1982). O etapa calitativ noul n dezvoltarea fototerapiei a nceput cu anii 60 din secolul al XX-lea legat de aparitia surselor de radiatie laser. Chiar n ajunul elaborarii n serie a laserilor heliu-neon (lungime de unda a radiatiei 632,8 nm), V.M. Iniusin cu colaboratorii au studiat activitatea biologica a luminii rosii ( lampile cu neon cu lungimi ale radiatiei 630-650 nm). S-a nregistrat o actiune pozitiva a acesteia asupra unei serii ntregi de procese : accelerarea cicatrizarii ranilor, mbunatatirea evolutiei bolilor de radiatii la animalele de experienta, o mai rapida cicatrizare a elementelor auto-transplantate s.a.m.d. Tot atunci s-a exprimat ipoteza ca radiatia rosie a laserului heliu-neon va avea o mai mare activitate biologica. Cele ce au urmat au confirmat pe deplin acest lucru.

Natura biostimularii cu laser Deoarece organismele vii si biosfera n ansamblu nu sunt sisteme izolate, ci deschise, care schimba substante si energie cu mediul ambiant, la doze optime de actiune cu radiatie laser se realizeaza o pompare energetica a organismului. Drept rezultat al acestui lucru se activizeaza procesele sanogenetice. Exista punctul de vedere potrivit caruia la nivel de sistem mecanismul biostimularii cu laser estelegat de ractiile de homeostaza la actiunea luminoasa. Cum n procesul evolutiei organismul nu a fost supus actiunii laserului, rezulta ca el nu este adaptat la el si reactioneaza ca la un factor ce conduce la revoltare. Pe de alta parte lumina monocromatica din compozitia luminii albe nu are acelasi efect biostimulator, ea fiind un factor obisnuit ( P.Greguss, 1985). Evident ca densitatea puterii la lumina solara ( oscileaza de la 10 la 100 mW/ cm2 ) corespunde aproximativ marimii folosite n laseroterapie , dar efectul biostimulator al acesteia din urma este mult mai mare. n ultmul timp se elaboreaza intens conceptia actiunii directe asupra organismului prin absorbtia de rezonanta la nivel molecular (.T.Karu, 1989). In favoarea acestui model de laseroterapie exista o serie de circumstante. n primul rnd, experimentele in vitro, cercetarile spectroscopice cantitative au aratat caracterul rezonator al actiunii radiatiei laser de nivel energetic redus asupra diferitelor celule functie de lungimea de unda a radiatiei, doza si densitatea de putere. Generaliznd datele din literatura cu privire la influenta radiatiei laser asupra obiectelor biologice, T.Karu si coautorii ( 1990) deosebesc

urmatoarele nivele de realizare a reactiei de raspuns : 1) Subcelular -aparitia starilor excitate ale moleculelor, formarea unor radicali liberi, reconstructia stereochimica a moleculelor, cresterea vitezei de sinteza a albuminei,accelerarea sintezei colagenului si precursorilor acestuia, modificarea echilibrului oxigenului si activizarea proceselor de oxidare-refacere. 2) Celular -modificarea ncarcarii cmpului electric al celulei, a potentialului membranei sale, cresterea activitatii de proliferare s.a. 3) Tisular -modificarea pH-ului lichidului intercelular, activitatii morfo-functionale si microcirculatiei . 4) Organic -normalizarea functiei unui organ oarecare. 5) Sistemic si modificator de organizare -aparitia reactiilor de raspuns complexe de adaptare neuro-reflectoare si neuro-humorale cu activizarea sistemelor simpatoadrenalinic si imunitar. Rezultatul final al biostimularii cu laser este cresterea rezistentei organismului si extinderea limitelor de adpare a lui, adica reducerea sensibilitatii la diversele mbolnaviri. De regula, laseroterapia se foloseste n cazul bolilor cronice, care sunt nsotite de distrugerea troficii neurovasculare , n cazul unor procese ndelungate si de ofilire, cnd este necesar sa se intensifice procesele de sanogeneza prin bioactivizarea directionata. Pentru astfel de cazuri laseroterapia se poate considera ca o metoda specifica ( cu elemente de nespecificitate ). Succesiunea modificarilor ce au loc n cazul bioactivizarii cu laser se poate reprezenta schematic n felul urmator : interactiunea radiatiei laser cu nivel

energetic redus cu fotoacceptorii specifici si nespecifici declansarea unui complex de reactii fotofizice si fotochimice activizarea sistemelor fermentative celulare cu amplificarea proceselor bioenergetice si biosintetice intensificarea proliferarii celulelor amplificarea regenerarii, formarii celulelor sngelui, activitatii sistemului imunitar si a sistemului microcirculatiei generalizarea efectelor locale ale laseroterapiei prin intermediul mecanismelor neurohumorale si neuro-reflectoare . Clase de laseri si standardizare Institutul Roman de Standardizare a preluat in 1996 standardul european al CENELEC din 1993 cu referire la securitatea aparatelor laser. Standardul roman SR EN 60 825-1 imparte laserii in 4 clase dupa riscurile asociate in functie de lungimea de unda, durata de emisie si puterea sau energia emisa. Standardul stabileste limite precise ale puterii si energiei pentru fiecare clasa de laseri, sub forma unor tabele, in functie de lungimea de unda si durata de emisie a laserului. Clasa 1 (fara riscuri cunoscute): sunt laserii ai caror parametri de functionare nu implica pericol in urma expunerii, si au puteri in unda continua < 0.39 m W. Clasa 2 include laserii ce emit radiatie vizibila in domeniul 400700 nm, cu puteri in unda continua (t > 0.25 s) mai mici de 1mW, dar mai mari de 0.39 m W. Laserii din aceasta clasa nu prezinta risc de incendiu, iar radiatia lor imprastiata nu este periculoasa. Ochiul este protejat de leziuni numai daca functioneaza reactia defensiva la lumina orbitoare, adica reflexul de clipire. Acest reflex apare la persoanele normale cu o intarziere de 0.25 s.

Clasa 3 (risc coborat si moderat) contine laserii a caror risc de incendiu este scazut iar expunerea de scurta durata a pielii nu este insotita de distrugeri. Clasa 3 este divizata in 2 subclase: -clasa 3A (risc coborat): radiatia in spectrul vizibil a laserilor are puteri in unda continua ce nu depasesc 5mW, iar pentru laserii in impulsuri repetitive sau cu fascicul scanat limita de putere este de 5 ori mai mare fata de cea a laserilor de clasa 2; iradianta in orice punct al fasciculului laser nu depaseste 25 mW/m2; pentru laserii ce emit inafara spectrului vizibil, radiatia nu trebuie sa depaseasca de 5 ori limitele clasei 1; -clasa 3B (risc moderat): privirea direct in fascicul este totdeauna periculoasa; laserii in unda continua nu depasesc puterea de 0.5W, iar expunerea radianta a laserilor in impulsuri trebuie sa fie mai mica de 105 J/m2. Reflexiile difuze nu prezinta risc daca distanta minima de privire depaseste 13 cm, iar timpul maxim de privire este sub 10s. Clasa 4 (risc inalt): este clasa in care se incadreaza laserii de putere mare, care prezinta risc biologic prin expunerea la radiatia directa si difuza. Expunerea maxima permisa poate fi determinata pentru diverse situatii concrete utilizand programe de calcul specializate. In standardele de expunere se utilizeaza 2 termeni de referinta: - limita de emisie accesibila (AEL-accesible emission limit) = nivelul maxim de emisie accesibila permis pentru o anumita clasa de laseri; - expunerea maxima permisa (MPE -maximum permissible exposure) = nivelul radiatiei la care

poate fi expus omul, fara a suferi efecte nedorite; in principiu organele sensibile sunt ochiul si pielea, care nu trebuie sa sufere raniri sau alterari imediate sau tardive. Aceste niveluri depind de lungimea de unda a radiatiei, de durata impulsului sau timpul de expunere, de tesutul expus si de dimensiunea imaginii pe retina pentru radiatia din vizibil si infrarosu apropiat (400-1400 nm). Protectia laser Ochelarii de protectie reprezinta mijlocul principal impotriva accidentelor produse de fasciculele directe sau reflectate. Sticla obisnuita protejeaza ochiul numai impotriva lungimilor de unda mai scurte de cca. 300 nm si mai lungi de cca. 2700 nm. Regiunea spectrala dintre cele 2 limite trebuie acoperita utilizand filtre optice speciale. Exista o larga varietate de ochelari de protectie, iar ei au inscrise lungimile de unda pentru care se aplica si densitatile optice corespunzatoare acestor lungimi. Ochelarii folositi in protectia laser sunt caracterizati de urmatorii parametri: lungimea de unda sau domeniul spectral la care pot fi folositi; expunerea radianta accesibila maxima sau iradianta maxima; expunerea maxima permisa; densitatea optica necesara a ochelarilor la o anumita lungime de unda; cerintele de transmisie a luminii vizibile; expunerea radianta sau iradianta la care are loc distrugerea ochelarilor; necesitatea unor lentile de vedere;

confortul si ventilatia; degradarea sau modificarea mediilor absorbante, chiar daca este temporara sau tranzitorie; rezistenta mecanica a materialelor; cerintele de vedere laterala; orice reglementare nationala relevanta. De exemplu ochelarii din plastic transparent realizati din policarbonat sunt adecvati pentru protectia in cazul utilizarii laserului cu CO2, dar trebuie marcati pentru densitatea optica corespunzatoare. Ei pot fi folositi pana la puteri de 100 W, probabilitatea de strapungere prin ardere fiind redusa, deoarece purtatorul lor va reactiona intr-un timp de 1s dupa ce a detectat flama pe suprafata lentilei. Echipament de protectie special: este destinat personalului din cercetare, intretinere, si in general personalului expus la radiatie laserilor din clasa 4. 6Recomandari Luand in considerare riscul laser, si in Romania exista reglementari si norme generale de protectia muncii cu privire la laseri. Acestea sunt specificate in Norme Generale de Protectie a Muncii, si fac referiri concrete la: -valorile maxime admise ale expunerii energetice/iluminarii energetice la nivelul corneei pentru expunerea oculara directa; -valorile maxime admise ale expunerii energetice/iluminarii energetice a ochilor la reflexii difuze ale fasciculelor laser sau la surse laser extinse; -unghiurile limita ale surselor extinse;

-valorile maxime admise ale expunerii energetice/iluminarii energetice a pielii. Exista de asemenea un set de norme specifice de securitate a muncii in cazul radiatiilor vizibile cu referire speciala la laser, editate intr-o culegere a Ministerului Apararii Nationale din Romania. Laserul cu rubin Primul laser a fost realizat de Maiman n1960,obinnd n rubin tranziii laser n rou.Vom face o descriere a laserului cu rubin ,n care se utilizeaz o bar cilindric de monocristal de rubin R,avnd cele dou fee S1 i S2 argintate astfel :unul din capete are coeficientul de reflexive , practice , egal cu unu , iar cellalt capt are o transparen de 4% . Bara de rubin este nfurat cu un tub T n form despiral , umplut cu xenon , n care se poate provoca o descrcare electric , acesta constituind mecanismul de pompajoptic . ntregul ansamblu este introdus ntr- un cilindru C , acoperit pe interior cu un strat reflectant de oxid de magneziu.

Fig. 1.1 Laser cu rubin: Raza laser1. ; 2. Sursa de emisie; 3. Laser mediu; 4.Oglinda puternic reflectorizanta ; 5.Rezonator optic; 6. Oglinda partial reflectorizanta

Laserul cu He Ne Exist multe tipuri de laser care au ca mediu active gaze sau amestecuri de gaze , care pot fi atomice (heliu,neon,argon,kripton,etc.)sau moleculare (CO2).Vom descrie numai laserul cu amestec de He- Ne a crui schem este dat nfigura2.1. Mediul active , format din amestecul de He i Ne n proporie de 5 atomi de He la un atom de Ne,la presiunea de 0,6torri, se aflntr-un tub ntre oglinzile O1 i O2 . In laserul cu gaz inversiunea de populaie nu se mai realizeaz prin pompaj optic , ci prin ciocnirile atomilor cu electronii .Electronii sunt produi prin ionizarea unor atomi cu ajutorul unui camp electromagnetic produs de o tensiune alternativ de nalt frecven (v=1014Hz)aplicat electrozilor de pe tubul de sticl.

Tub laser He-Ne

Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen :

monocromaticitate un spectru n general foarte ngust de lungimi de und; direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic; intensitate unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosii la tierea metalelor.

La origine termenul laser este acronimul LASER format n limba englez de la denumirea light amplification by stimulated emission of radiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radia iei), denumire construit pe modelul termenului maser care nseamn un dispozitiv similar, funcionnd n domeniul microundelor. Istoric Principiile de funcionare ale laserului au fost enunate n 1916 de Albert Einstein, printr-o evaluare a consecinelor legii radiaiei a lui Max Planck i introducerea conceptelor de emisie spontan i emisie

stimulat. Aceste rezultate teoretice au fost uitate ns pn dup cel de-al doilea rzboi mondial. n 1953 fizicianul american Charles Townes i, independent, Nikolai Basov i Aleksandr Prohorov din Uniunea Sovietic au reuit s produc primul maser, un dispozitiv asemntor cu laserul, dar care emite microunde n loc de radiaie laser, rezultat pentru care cei trei au fost rspltii cu Premiul Nobel pentru Fizic n 1964. Primul laser funcional a fost construit de Theodore Maiman n 1960 i avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan n 1960 folosind un amestec de heliu i neon, care producea un fascicul cu lungimea de und de 1,15 m (infraroul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit n general n domeniul vizibil, la 633 nm.

Caracteristicile fascicolului laser Intensitate

Simbolul Pericol de radiaie laser.

n funcie de tipul de laser i de aplicaia pentru care a fost construit, puterea transportat de fascicul poate fi foarte diferit. Astfel, dac diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO2 folosii n aplicaii industriale de tiere a metalelor pot avea n mod curent ntre 100 W i 6000 W. n mod experimental sau pentru aplicaii speciale unii laseri ajung la puteri mult mai mari; cea mai mare putere raportat a fost n 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W). Monocromaticitate Majoritatea laserilor au un spectru de emisie foarte ngust, ca urmare a modului lor de funcionare, n care numrul mic de fotoni iniiali este multiplicat prin copiere exact, producnd un numr mare de fotoni identici. n anumite cazuri spectrul este att de ngust (lungimea de und este att de bine determinat) nct fasciculul i pstreaz relaia de faz pe distane imense. Aceasta permite folosirea laserilor n metrologie pentru msurarea distanelor cu o precizie extrem de bun, prin interferometrie. Aceeai calitate permite folosirea acestor laseri n holografie. Direcionalitate n timp ce lumina unei surse obinuite (bec cu incandescen , tub fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformat ntr-un fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este n general emis de la bun nceput sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explic prin aciunea cavitii optice rezonante de a selecta fotonii care se propag paralel cu axa cavitii. Astfel, n timp ce un reflector obinuit de lumin, orientat de pe Pmnt spre

Lun, lumineaz pe suprafaa Lunii o suprafa de aproximativ 27.000 km n diametru, fasciculul unui laser nepretenios cu heliu-neon lumineaz pe Lun o suprafa cu diametrul mai mic de 2 km. Folosind laseri mai performani i avnd la dispoziie pe suprafaa Lunii retroreflectoare (coluri de cub, care reflect lumina incident pe aceeai direcie) a fost posibil determinarea cu foarte mare precizie a distanei de la Pmnt la Lun.

LASER-ul cu semiconductori. Aprecieri teoretice.

Laserul cu semiconductori este constituit ca si celelalte tipuri de laser tot pe sablonul mediu activ, sistem de excitare, rezonator optic. In acest caz un amestec semiconductor este folosit ca mediu activ. Cel mai adesea se folosesc combinatii de metale din aceleasi perioade ale grupelor IIIa si Va. Dintre acestea semiconductorul cel mai folosit este cel format din Galiu si Arsenic (GaAs). Alte medii active au fost obtinute atat din amestecuri ale elementelor grupelor IIa si Via (Zinc si Seleniu ZnSe) cat si din amestecuri de trei sau patru elemente. Ultimele doua sunt mai ades folosite pentru emisia unor radiatii mult mai precise din punct de vedere al lungimii de unda. Sistemul de excitare este constituit din doua straturi de semiconductori, unul de tip p si unul de tip n. Pentru a intelege mai bine aceste doua notiuni trebuie amintite cateva considerente teoretice cu privire la fizica solidului, in special principiul semiconductorilor.

Semiconductorii sunt o clasa de materiale larg folosita in electronica datorita posibilitatii controlului proprietatilor electrice. Rezistivitatea electrica a unui semiconductor scade odata cu cresterea temperaturii iar valoarea ei poate fi modificata in limite foarte largi (10-2 108 W cm). Intr-un semiconductor foarte pur, conductibilitatea electrica este data de electronii proprii, numita si conductibilitate intrinseca, iar in cazul materialelor impurificate avem de-a face cu o conductibilitate extrinseca. Conductibilitatea intrinseca poate fi explicata pe scurt astfel. La 0K, electronii sunt asezati in legaturile covalente formate intre atomii semiconductorului intrinsec. Odata cu cresterea temperaturii unii electroni se rup din legaturi fiind liberi sa circule in tot volumul cristalului. Se produce un fenomen de ionizare, iar in locul electronului plecat ramane un gol. Imediat el se ocupa cu un alt electron alaturat, golul se deplaseaza o pozitie. Daca aplicam un camp electric in semiconductor, electronii liberi se vor misca in sens invers campului, dar si golurile vor forma un curent pozitiv de acelasi sens cu campul. Cel mai interesant fenomen il reprezinta modificarea spectaculoasa a rezistivitatii electrice a semiconductorilor prin impurificare. Astfel, daca din 105 atomi de Siliciu unul este inlocuit cu un atom de Bor, rezistivitatea siliciului scade, la temperatura camerei, de 1000 de ori !!! Impurificare reprezinta o problema specifica si fundamentala a fizicii si tehnologiei semiconductorilor. Daca impurificam Germaniul (grupa IVa, patru electroni de valenta) cu un element din grupa a 5-a (cinci electroni de valenta) vom obtine un amestec cu un electron de valenta liber. Aceasta impuritate constituie un donor. Semiconductorul astfel impurificat este de tip n, iar nivelul sau de energie este mai aproape de zona de conductie. Daca impurificarea este facuta cu atomi din grupa a 3-a (trei electroni de valenta), acesta se va integra

in reteaua cristalina cu doar trei legaturi covalente, ramanand, deci, un gol capabil de a captura electroni in jurul atomului trivalent. Din aceasta cauza atomii acestui tip de impuritati au primit numele de acceptori. Intr-un semiconductor astfel impurificat vor predomina sarcinile pozitive, de unde numele de semiconductor de tip p. Jonctiunile p n sunt ansambluri formate prin alipirea unui semiconductor de tip p cu unul de tip n . Zona de separare, interfata, are marimi de ordinul 10-4 cm. La suprafata semiconductorului n apare un surplus de electroni iar la suprafata semiconductorului p un surplus de goluri. Astfel apare tendinta de compensare a acestora prin difuzia electronilor de la un semiconductor la celalalt. Laserul cu semiconductori. Construire. Consideratii practice.

Revenind la laserul cu semiconductori, avand stabilita o baza teoretica minimala putem trece la detalierea practica a principiilor enuntate anterior.

Laserul cu conductori este, de fapt, un sandwich format din 3 straturi de semiconductori la care se adauga elementele sistemului de excitare. La acest tip de laser energia necesara excitarii sistemului de atomi din mediul activ cat si factorul declansator sunt date de curentul electric care se aplica, conform figurii. Datorita faptului ca acest sandwich corespunde modelului clasic de dioda, de aici incolo se va folosi si termenul de dioda.

Randamentul unei astfel de diode este in jurul a 30% dar amplificarea este destul de mare. Curentul necesar trebuie sa aiba o densitate de cateva mii de amperi pe centimetru dar avand in vedere ca o dioda laser are marimi foarte mici, curentul necesar este adesea sub 100mA. Pentru a obtine rezultate satisfacatoare, in practica se folosesc mai multe straturi decat se prezinta in figura. Cat priveste stratul activ, lungimea lui nu depaseste 1 mm, iar grosimea sa este, in functie de model, de la 200 pana la 10 nm. In general grosimea stratului activ variaza intre 200 si 100 nm. Datorita faptului ca este atat de subtire, fascicului emis este foarte divergent (pentru un laser) si astfel laserul cu semiconductori se bazeaza foarte mult pe rezonatorul optic ce trebuie ales cu mare grija si trebuie pozitionat foarte precis pentru a obtine performante maximale. De obicei un sistem format din doua lentile plan-convexe pozitionate cu fetele convexe una spre cealalta la anumite distante calculabile este suficient pentru a obtine un fascicul destul de bine colimat cu razele aproape perfect paralele. Din desenul de mai sus se poate observa ca emisia laser se face in doua directii. Acest fenomen este tratat in mod diferit in functie de necesitati. Se poate crea o cavitate rezonanta prin pozitionarea unei oglinzi perfecte si a uneia semitransparente, se poate folosi emisia din spate pentru a masura proprietatile fasciculului principal, se poate folosi aceeasi emisie din spate pentru a masura si controla curentul ce trece prin dioda. Diodele laser sunt foarte sensibile la curenti si de aceea controlul strict asupra acestora este absolut necesar. Uneori este necesara doar o variatie mica a tensiunii sau a puterii si dioda se va arde. Mai jos este un prezentat un montaj clasic de dioda cu posibilitate de control a curentului:

Diodele laser sunt poate, cele mai fragile dispozitive de emisie laser. Faptul ca stratul activ are, de fapt, marimea unei bacterii este cel ce sta la baza afirmatiei anterioare. Acest strat poate fi usor distrus prin supunerea la curenti neadecvati, prin influente electrostatice, prin incalzire excesiva. Stratul activ se poate autodistruge chiar si fara prezenta vre-unuia din factorii enumerati mai sus. Simpla emisie a luminii poate vaporiza acest strat minuscul daca lumina emisa este prea puternica. O dioda, desi minuscula, poate dezvolta puteri ale luminii de pana la 3-5 mW. Desi sunt mai rare si mult mai scumpe, diodele ce dezvolta zeci de mii de mW exista si se gasesc in inscriptoarele de CD si in alte instrumente si aparate de profil. In ceea ce priveste divergenta fasciculului, in prezent, majoritatea pointerelor reusesc performanta de a pastra divergenta la sub un mm la fiecare 5 metri. Spectrul de culori acoperit de laserii cu semiconductori este in zona rosie 630-780 nm dar nu este limitat numai aici. Laseri verzi sau chiar albastri exista si sunt intens cercetati. Problema este ca diodele de verde si albastru au o viata efemera (cele mai performante ating doar cateva sute de ore) si functioneaza la temperaturi scazute (apropiate de 0K). Fata de clasicul GaAs (care emite in rosu-IR), pentru laserii albastri se prefera ZnSe si GaN. Primul a fost exclus treptat din cercetari datorita rezistivitatii mari, consumului mare de energie, randamentului mic si a multor altor factori descoperiti experimental. Ultimele cercetari s-au concentrat pe GaN, iar de cand prof. Shuji Nakamura a realizat primul montaj practic si fiabil pentru generarea laserului albastru, cercetarile au luat amploare. Un fapt inedit, la data realizarii diodei pentru laserul albastru, in 1993, Shuji

Nakamura nu avea nici macar un doctorat in buzunar, era doar un simplu cercetator pierdut intr-un laborator al unei firme japoneze obscure. Recent, prof. Nakamura s-a alaturat colectivului profesoral de la Colegiul de Inginerie al Universitatii Californiene din Santa Barbara, SUA. Revenind la laserii uzuali, trebuie mentionate si o serie de pericole ce pot apare chiar si pe langa laserii cu semiconductori care sunt cunoscuti a fi mai putin puternici. S-a calculat ca o dioda obisnuita are o putere mult mai mare chiar si decat a soarelui la ecuator. Toate amestecurile din stratul activ au o putere de emisie mult mai mare decat a aceleiasi cantitati de suprafata solara. Diodele prezente pe piata fac parte din clasele II si IIIa, ceea ce inseamna ca prezinta risc scazut de vatamare la operarea conforma cu manualul si la expunerea fugara, efemera a ochiului in raza laser. Totusi, trebuie avut in vedere ca orice expunere indelungata produce vatamari punctiforme ale retinei si nu este nevoie de efecte immediate pentru ca retina sa fie vatamata. Regula numarul unu in lucrul cu laserii, nu se priveste direct in raza laser chiar daca nu se simte nici o durere sau chiar daca raza este palida. CULOAREA SI STRALUCIREA RAZELOR LASER NU AU NICI O LEGATURA CU PUTEREA RADIATIEI. Aceste doua proprietati sunt date de lungimea de unda a radiatiei care nu influenteaza in mod decisiv puterea laserului. Pot exista laseri cu o culoare roz palida care sa fie mai nocivi decat cei mai aprinsi si rosiatici laseri. Intre laseristi exista o gluma: Regula numarul unu in lucrul cu laserii: Nu te uita niciodata direct in raza laser cu unicul ochi ramas intreg !. Utilizarea laserilor cu semiconductori. Aspecte pozitive si negative ale acestei tehnologii.

Diodele sunt larg raspandite. Faptul ca sunt ieftin de produs, usor de folosit si foarte ieftin de folosit duce la producerea lor in masa si includerea lor in cele mai multe aparate electronice ce au nevoie de laseri. Lecturatoarele de cd, fie ele CD-ROM-uri sau CD-playere, sunt toate prevazute cu diode laser. Playerele DVD au, deasemenea, diode laser, doar ca acestea emit fascicule mult mai fine. CD-Writer-ele si CD-ReWriter-ele folosesc diode ce emit laseri apropiati de IR (800 nm) si puteri de cativa W. Aceleasi diode, dar de puteri ceva mai mici, sunt prezente si in imprimantele cu laser. Alte produse care folosesc laseri emisi de diode sunt cititoarele de coduri de bare (Bar-Code Readers), unele Scannere, Pointerele etc. Poate cel mai important folos, dupa CD/DVD-playere, este cel adus in comunicatiile prin fibra optica. In cadrul fiecarui emitator pe fibra optica se afla o dioda laser. Mai nou s-a inceput folosirea diodelor si in medicina si in holografie. Diodele nu sunt folosite in aplicatiile militare (Radar, ghidare rachete, transmisiuni de date prin eter etc.), aplicatiile astronomice (distante cosmice si determinari de compozitii), efectele speciale de anvergura si holografia de mare intindere datorita puterii limitate relativ mici pe care o dezvolta. Concluzii. Laserul cu semiconductori este o alternativa ieftina si fiabila la laserii cu gaz. Marimile reduse, costurile mici de fabricatie si utilizare cat si longevitatea lor confera diodelor atuuri importante in lupta cu celelalte dispozitive de emisie laser. Singurele dezavantaje fiind puterile relativ mici si fragilitatea, diodele sunt si vor fi cercetate extensiv pentru a fi imbunatatite. Pentru noi

este important sa intelegem cum functioneaza un astfel de dispozitiv, la ce este folosit si incotro se indreapta cercetarile pentru a ne familiariza inca de pe acum cu acest tip de laser pe care il vom intalni din ce in ce mai des in viata noastra de zi cu zi. Este important sa cunoastem pericolele pe care le aduce cu sine o dioda laser precum si factorii care pot perturba buna functionare a acesteia pentru a sti cum sa ne aparam si cum sa o protejam. Laserul cu semiconductori este un domeniu ale carui orizonturi abia acum ni se deschid, cu un viitor sigur si cu implicatii puternice in viata de zi cu zi. Bibliografie

1. D.Ciobotaru si colectivul, Manual de fizica, clasa a XII-a, EDP, Bucuresti, 1997

Atomii i lumina Lumina este o form de radiaie electromagnetic emis cnd unii dintre electronii care orbiteaz n jurul nucleului unui atom cedeaz o parte din energia lor sub forma fotonilor. Electronii se pot afla (pot orbita, aa cum, din dorina de a populariza concepte greu reprezentabile din fizica modern, este impropriu descris micarea electronilor n multe surse), conform modelelor atomice din mecanica cuantic, n anumite zone distincte localizate n jurul nucleului atomic i emit energie (fotoni) atunci cnd prsesc o zon (orbit) exterioar, de

energie mai mare, revenind astfel la starea natural, de energie mai mic, pe o orbit inferioar. n prealabil atomii trebuiesc "excitai", adic trebuie s i modifice starea natural de echilibru din punct de vedere energetic, fenomen care presupune saltul unor electroni pe orbite superioare i care se ntmpl atunci cnd o substan este nclzit (primete energie sub form de cldur), cnd este strbtut de un cmp electric intens sau cnd este bombardat cu un curent de electroni liberi.

n funcie de diferenele de energie dintre orbitele electronilor, cu valori care depind de substanele folosite, variaz i lungimea de und a radiaiilor electromagnetice emise de atomi. Fenomenul descris anterior este omniprezent. De la nroirea rezistenei unui reou (atomii excitai elibereaz fotoni cu lungimea de und specific culorii rou), continund cu ecranele televizoarelor, lmpile fluorescente sau cu gaz, pn la becurile cu incandescen, toate aceste fenomene al la baz saltul energetic al electronilor, proces nsoit de eliberarea unor fotoni cu o anumit lungime de und. Doi atomi identici, cu electronii situai pe aceleai niveluri

energetice, vor elibera fotoni cu aceeai lungime de und.

Lumina laserului

Lumina emis de un aparat laser are cteva caracteristici diferite semnificativ de cele ale luminii albe (cea emis de surse precum stelele sau becul cu incandescen). n primul rnd, lumina emis de sursele naturale sau de becuri se mprtie pe msur ce se ndeprteaz de surs astfel nct, cu ct distana fa de surs crete, din ce n ce mai puin lumin atinge o anumit zon a spaiului. Lumina laserului nu se mprtie, ci are proprietatea de direcionalitate, adic se propag pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, poate fi focalizat ntr-un fascicul cu diametrul dorit. n al doilea rnd, lumina laserului este monocromatic i coerent. Lumina alb este de fapt un amestec de unde electromagnetice cu diverse lungimi de und caracteristice culorilor fundamentale ce constituie spectrul vizibil. Fiecare culoare are o lungime de und caracteristic aparinnd spectrului vizibil. Dac am filtra toate lungimile de und cu excepia uneia singure, lumina rmas ar fi monocromatic. Monocromaticitatea i coerena luminii laserului sunt caracteristicile care fac un astfel de dispozitiv ideal pentru nregistrarea informaiilor pe medii optice precum CD-urile, dar i pentru a fi folosit ca surs de lumin pentru comunicaiile de date prin mediu de fibr optic. Emisia stimulat Laserul folosete un proces numit emisie stimulat pentru a amplifica radiaia electromagnetic din spectrul vizibil. Cum am spus la nceput, ntr-un dispozitiv laser, atomii sau moleculele mediului activ un cristal de rubin, un gaz sau chiar un lichid - sunt excitai astfel nct

majoritatea s se gseasc ntr-o stare de energie superioar celei de echilibru. Consecina creterii energiei unui asemenea mediu activ este emisia brusc de lumin coerent. Procesul se numete emisie stimulat i a fost descris de ctre Albert Einstein n 1917. Cum funcioneaz un laser? n componena unui laser exist n mod uzual 2 oglinzi, un mediu activ i un dispozitiv care realizeaz pompajul energetic al mediului activ. Mediul activ poate fi solid (de exemplu un cristal de rubin), gazos (amestec de heliu i neon), dar i din materiale semiconductoare. Ca exemplu, un laser cu cristal de rubin este alctuit dintr-un cristal cilindric de rubin, dou oglinzi paralele, argintate sau aurite, i un tub de descrcare, n form de spiral, umplut cu un gaz nobil i conectat la un condensator de mare capacitate.

n mod natural, majoritatea atomilor, ionilor sau moleculelor mediului activ se afl, din punct de vedere energetic, n starea fundamental. Pentru a genera raza laser, dispozitivul care realizeaz pompajul energetic trebuie s genereze ceea ce se numete o inversiune de populaie n mediul activ, adic s se formeze o majoritate de atomi/ioni/molecule (dup caz, n funcie de mediul activ) care se gsesc pe nivele de energie superioare strii fundamentale. La momente aleatorii de timp, unii dintre aceti atomi, ioni sau molecule, revin n mod natural la starea fundamental, emind n cadrul acestui proces o cuant de lumin (foton) ntr-o direcie aleatorie. Este vorba despre fenomenul de emisie spontan i nu reprezint un proces foarte folositor n funcionarea laserului. n esen, este acelai fenomen care asigur funcionarea reclamelor luminoase pe baz de neon, a lmpilor fluorescente sau a ecranelor CRT. Einstein a artat ns c dac unii dintre aceti fotoni emii spontan ntlnete un atom/ion/molecul excitat al mediului activ ntr-un anumit mod, acesta va reveni la starea fundamental, iar fotonul eliberat va avea proprieti similare celui care a grbit emisia, deci care a generat emisia stimulat (aceeai lungime de und, aceeai faz, aceeai direcie de deplasare). Aadar, mediul activ va emite la nceput n mod spontan fotoni n toate direciile la momente aleatorii de timp. Ocazional, fotoni vor fi emii paralel cu lungimea mediului activ. n acest caz, acesta va circula repetat ntre cele 2 oglinzi. Pe parcursul deplasrii sale, va ntlni atomi/ioni/molecule excitai i va stimula emisia altor

fotoni cu aceleai caracteristici de frecven, faz i direcie de deplasare ca ale sale. Procesul se va multiplica pe parcurs n cascad, dnd natere unei raze monocromatice i coerente. Dac dispozitivul care realizeaz pompajul poate menine inversiunea de populaie n timp ce se produce emisia stimulat n cascad, generarea razei laser poate fi prelungit n timp.

Trebuie precizat c majoritatea laserelor sunt sisteme bazate pe 3 sau 4 nivele de energie. Aceasta nseamn c pentru a se realiza, n prim faz, inversiunea populaiei i, ulterior, emisia stimulat, este nevoie ca atomii mediului activ s fie excitai astfel nct s ajung cu 2 sau 3 nivele energetice peste starea fundamental. De exemplu, ntr-un laser cu cristal de rubin, atomii sunt adui cu 2 nivele energetice peste starea fundamental,

revin foarte repede n mod natural la nivelul 1 (considernd starea fundamental nivelul 0), iar emisia stimulat are loc n cadrul tranziiei de la nivelul 1 la nivelul 0. Revenind la funcionarea laserului cu cristal de rubin, trebuie precizat c rubinul este un oxid de aluminiu care conine mici cantiti de ioni de crom. Cilindrul de rubin utilizat are civa centimetri lungime i un diametrul de civa milimetri. Cele dou oglinzi plane i paralele, lefuite cu mare grij, sunt argintate sau aurite n aa fel nct una dintre ele este complet opac, iar cealalt parial transparent, ca s poat permite razelor laser s prseasc instalaia. Ele sunt aezate la cele 2 capete ale cilindrului de rubin. Capetele cilindrului se metalizeaz. Tubul de descrcare, n form de spiral, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon i cripton este conectat la un condensator i funcioneaz asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice. Tubul de descrcare emite ntr-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secund, o lumin obinuit, dar intens, care provoac inversiunea populaiilor n cristalul de rubin. n desfurarea acestui proces o importan deosebit l au impuritile de crom din compoziia cristalului de rubin. Ionii de crom au trei nivele energetice. Studiul nivelelor energetice ale cromului arat c daca se iradiaz cristalul de rubin cu lumin verde cu lungimea de und egala cu 0,560nm, produs de tubul de descrcare, o parte din ionii de crom din starea fundamental i vor mri energia datorit absorbiei radiaiei luminii verzi, trecnd ntr-o stare energetic superioar cu 2 nivele strii de echilibru. Se spune c ionii de crom trec prin pompaj optic pe nivelul 2 de energie. Apoi revin foarte repede pe nivelul 1, dup care

ncepe procesul de emisie spontan i de generare a razei laser, descris anterior. Bibliografie http://science.howstuffworks.com/laser.htm/printable http://www.repairfaq.org/sam/laserfaq.htm#faqilp2 http://www.aps.org/publications/apsnews/200508/history. cfm http://technology.niagarac.on.ca/courses/tech238g/Laser s.html