Sunteți pe pagina 1din 3

Spectroscopul

Spectroscopul este un aparat destinat observrii spectrelor luminoase. Permite


studierea luminii emise de stele i reflectate de planete. Cnd lumina trece printr-un spectroscop,
se obine o band n culorile curcubeului, strbtut de dungi strlucitoare numit spectrul
corpului.
Principiul de funcionare : Se ilumineaz cu ajutorul sursei de studiat o fant ngust; o
prism, lentil colimatoare fac paralel fasciculul de lumin care cade pe faa de intrare
a prismei sau a reelei de dispersie; dup dispersia luminii o a doua lentil d pe un ecran o serie
de imagini juxtapuse, fiecare corespunznd unei lungimi de und. Aceast serie de imagini, benzi,
constituie spectrul sursei luminoase.

Spectroscopul este format dintr-un colimator C, prisma P, luneta de


observatie L, scala milimetrica. Colimatorul este un tub cilindric prevazut la un
capat cu o lentila convergenta L1, iar la celalalt capat cu o fanta liniara F asezata in
focarul lentilei. Largimea fantei poate fi reglata cu un surub, razele de lumina ce
pornesc de la fanta iluminata de izvorul luminos, dupa trecerea prin lentila L1, ies
paralele si cad pe prisma P. la iesirea din prisma, ele vor fi deviate si se vor observa
cu ajutorul unei lunete L, compuse din obiectivul Ob si Oc.
Pentru a putea repera pozitia relativa a liniilor de spectru, spectroscoapele sunt
prevazute cu un al treilea tub M. Acesta are la capat o scala milimetrica
transparenta Tce se afla in planul focal al unei lentile convergente L2, situata la
celalalt capat.
Scala milimetrica fiind iluminata de un izvor de lumina S/, razele ce ies din
lentila L2, sunt paralele si cazand pe fata AC a prismei, se reflecta in asa fel incat
intra in luneta de observatie si se strang in planul focal al obiectivului. Imaginea scalei
milimetrice se suprapune cu lungimea spectrului, permitand astfel reperarea pozitiei
liniilor spectrale fata de gradatie, ambele imagini observandu-se simultan cu ajutorul
ocularului Oc.

Spectrele pot fi: de emisie si se absorbtie.


Spectrele de emisie sunt cele date devapori, gaze sau corpuri solide aduse in stare de
incandescenta.
Spectrul de absorbtie al unui corp dateste un ansamblu de linii si benzi intunecoase
care apar pe fondul spectrului continuu de emisie, atunci cand lumina trece printr-un
mediu absorbant.
Spectrele de emisie cat si cele de absorbtie se impart in urmatoarele trei tipuri:
- spectre continue
- de banda
- de linii.
Spectrele de linii apartin atomilor si ionilor lor.
Spectrele de banda apartin moleculelor, iar spectrele continue sunt emise de sistemele
cu densitate mare, cum sunt corpurile solide si lichide.
Spectrele de linii depind de structura materialului care le emite. In felul acesta,
cunoscand lungimea de unda a liniilor spectrale se poate determina si componenta
materialului.
Utilizarea spectroscopului poate fi aplicat n gemologie sau mineralogie. ntr-adevr,
prin culoarea lor, aceste materiale absorb unele lungimi de und ale luminii albe. Alte
lungimi de und sunt transmise i constituie astfel culoarea materialului.
Observarea acestor materiale cu ajutorul spectroscopului poate s ne arate spectrele de
absorbie ale culorilor specifice ale unor geme. Se spune atunci c acestea
sunt spectre diagnostice.
Unele materiale posed aceeai culoare, ns elementul responsabil de culoare
(elementul cromator) nu este acelai. Invers, dou materiale care posed culori
diferite, dar al cror element cromator este acelai, pot s ne arate spectre foarte
similare.
n gemologie, se folosesc dou tipuri de spectroscoape:

Exemple
Lumina alb este descompus n benzi colorate cu culorile curcubeului; este un
spectru continuu.

Un gaz adus la incondescen d linii strlucitoare de lungimi de und specifice; este


un spectru de emisiune, dispunerea liniilor este caracteristic acestui gaz.
Acelai gaz, dar rece, interpus n faa sursei de lumin alb, absoarbe anumite radiaii
emise de aceast surs; n locul liniilor strlucitoare din spectrul precedent, se observ
dungi ntunecate; este un spectru de absorbie.