Mircea Alexandra

Mindrila Ana-Maria

12B

Spectroscopie,
Spectroscopia,spectroscop

ramur a fizicii care se ocup cu studiul metodelor

de obinere a spectrelor, precum i cu msurarea i interpretarea
acestora.
Spectroscopul, aparat spectral, cu prism sau cu reea de difracie,
destinat observrii directe a spectrelor, folosind ca receptor ochiul.

Prile componente ale

spectroscopului
Colimatorul
Luneta

Prisma
Sursa
spectral

Imaginea
Fanta

https://www.youtube.com/watch?
v=jaOzC0leAdk&index=20&list=WL

Sursa spectral ce urmeaz a fi analizat lumineaz fanta situat

n planul focal al lentilei colimatorului.

Colimatorul transform fasciculul divergent ntr-un fascicul paralel.

Prisma se aeaz de obicei sub unghiul de deviaie minim pentru a
elimina deformaiile imaginii fantei.
Fasciculul de lumin trecnd prin prism se descompune prin
dispersie i iese sub form de fascicule de diferite culori, n funcie de
lungimea de und.

Luneta folosit pentru observarea spectrelor este acomodat pentru

infinit.

Diferite surse spectrale i

spectre

Prof. Elena Rducanu, Colegiul Naional Bnean,Timioara

CD-ul cel mai simplu

spectroscop

Spectr
Spectru este ansamblu dee
imagini ale fantei de intrare a unui aparat spectral
numite linii spectrale, rezultate n urma descompunerii luminii albe.
Aceste imagini corespund tranziiilor electronilor ntre nivele energetice
ale atomilor sau moleculelor n consecin spectrele pot fi atomice sau
moleculare.
n funcie de energia antrenat la tranziiile electronilor, exist
spectre de emisie sau de absorbie.

Spectre de emisie
Spectrul de emisie cuprinde totalitatea tranziiilor radiative de pe
nivele energetice superioare ale atomilor sau moleculelor unei
substane pe nivele inferioare .
Spectrul de emisie poate fi:

Spectru continuu caracteristic corpurilor solide i lichide aduse

la incandescen, este o succesiune continu de culori: rou,
portocaliu, galben, verde, albastru, indigo i violet.
Lumina
emisa
de
toate
corpurile
solide
si
lichide
inandescente(filamentul unei lampi,metalul topit in cuptoarele din
metalurgie s.a) contine o multitudine de radiatii spectrale suprapuse,
avand lungimi de unda foarte apropiate.
De exemplu,Soarele si celelalte stele dau un spectru continuu care
depinde de temperatura de la suprafata lor.

Spectru discontinuu caracteristic gazelor incandescente

Spectru

de linii emis de gazele atomice

Spectru

de band emis de gazele moleculare

Se caracterizeaz prin gruparea n benzi a liniilor spectrale

Spectre de absorbie
Spectrul de absorbie corespunde tranziiilor radiative de pe nivele
inferioare pe nivele superioare ale atomilor sau moleculelor.
poate fi obinut la trecerea unui fascicul de radiaii cu spectru continuu
prin substana cercetat

Spectru de absorbtie, de linii

Exemple de spectre
Hidrogen ( H )
spectru de emisie

spectru de absorbie

Carbon ( C )
spectru de emisie

spectru de absorbie

 Clor ( Cl )
spectru de emisie

spectru de absorbie

Natriu ( Na )
spectru de emisie

spectru de absorbie

Analiza spectrala sau spectroscopia/spectrometria reprezinta studiul

experimental al spectrului unui fenomen fizic, in anumite conditii. Daca,
initial, termenul se aplica doar descompunerii luminii, la trecerea printr-o
prisma, astazi, se analizeaza prin spectroscopie, razele electromagnetice,
undele elastice (sunetele, undele seismice), particulele subatomice, cu
aplicatii in cele mai diferite domenii, precum astronomia, biofizica, fizica
atomica, fizica nucleara, mecanica, acustica etc.
Drumul analizei spectrale a fost deschis de cercetarile chimistului
german Robert Wilhelm Bunsen si de catre fizicianul Gustav Robert
Kirchhoff, in secolul al XIX-lea, in vremea in care acestia erau profesori la
Universitatea din Heidelberg. Cei doi cercetatori au observat, cu ajutorul
arzatorului Bunsen, ca fiecare element emite o lumina pe o lungime de
unda unica. Acest fapt era valabil si cand un element chimic era combinat
cu alte elemente, intr-un compus. Tot ei au construit primul spectroscop,
un aparat care separa lumina produsa, in culorile spectrului. Prin analiza
spectrala, savantii au putut detecta existenta si concentratia de elemente
chimice dintr-o substanta. In acest mod, a fost posibil sa identifice si
elemente necunoscute pana la acea data, precum cesiul si rubidiul.

Aplicatii ale analizei spectrale

In zilele noastre, cele mai multe informatii despre
Univers sunt oferite de analiza spectrala, care a
evidentiat relatia dintre materie, lumina,
temperatura, a permis studierea campurilor
magnetice, a stelelor, a nebuloaselor planetare,
a cometelor etc.

Analiza spectrala in infrarosu (IR) este foarte utila in

controlul medicamentelor, permitand evaluarea
principiilor active si a impuritatilor din aceste substante;
In medicina, au fost puse la punct metode de diagnoza
si tratament bazate pe analiza spectrala; in imagistica
medicala, de exemplu, NLS (Sistemul de Analiza
Nonlineara) valorifica analiza spectrala a a campului
magnetic, punand in evidenta structura organelor, a
tesuturilor sanatoase/patologice, oferind schemele de
tratament cele mai potrivite; spectroscopia evalueaza
metabolismul, evolutiile postoperatorii, rezultatul
diverselor terapii s.c.

In criminalistica, analiza spectrala, in diversele ei

forme in raze X, in infrarosu, analiza spectrala
de emisie/de absorbtie etc. se utilizeaza
pentru cercetarea probelor de materie organica
sau anorganica (urme ale accidentelor,
incendiilor, armelor de foc, identificarea
documentelor false etc.);
In stabilirea autenticitatii operelor de arta, a
vechimii acestora, analiza spectrala ofera
raspunsuri extrem de precise;

Spectroscopia se foloseste, de asemenea, in industria

alimentara, la evaluarea calitatii alimentelor (de exemplu,
determinarea compusilor din sucurile de fructe, uleiuri,
cereale etc.), a structurii energetice a apei, in industria
chimica, in metalurgie, in prospectiunile geologice, in
evaluarea calitatii materialelor, in industria aerospatiala, in
cea petroliera, in protectia mediului etc.
In contextul tehnologic actual, analizoarele spectrale sunt,
practic, indispensabile pentru orice domeniu de activitate
de proiectare, de cercetare, de testare si de diagnoza.

Ceasul atomic este un tip

de ceas care utilizeaz tranziia
frecvenei electronice n zona
microundelor, opticii sau a
ultravioletelor dintr-un spectru
electromagnetic al unui atom.
Acest tip de ceas este cel mai
exact dintre toate descoperite
de om. Fizicienii americani au
prezentat
ceasul
atomic
experimental cu cel mai nalt
grad de precizie din lume,
capabil s varieze cu mai puin
de o secund n 13,8 miliarde
de ani, vrsta estimat a
Universului.

Acest pendul funcioneaz cu atomi de yterbiu,

un element chimic din clasa pmnturilor rare, i cu
lasere care asigur o regularitate de 10 ori mai
mare aceleia a celor mai bune ceasuri atomice
existente. n comparaie cu un ceas cu cuar, noul
ceas are o precizie mai mare de 10 miliarde de ori.
Aceast descoperire a fizicii are implicaii
poteniale importante nu doar pentru precizia
msurrii timpului universal, ci i, de exemplu,
pentru sistemele GPS i pentru o varietate de
senzori care msoar diverse fore, precum
gravitaia, dar i cmpul magnetic i temperatura.

Pentru studiul spectrelor, spectroscopia folosete

metode vizuale, fotografice i fotoelectrice. n funcie de
domeniul spectral al undelor electromagnetice i de
aparatura folosit, exist ramurile:

spectroscopie optica (pentru domeniul

vizibil, ultraviolet i infrarosu);
spectroscopia radiatiei X, spectroscopia
radiaiei gamma, spectroscopia hertziana
(pentru undele hertziene i milimetrice);
spectroscopia alfa si spectroscopia beta se
ocupa cu studiul spectrelor energetice ale
radiaiilor alfa, respectiv beta.

Domeniul
lungimii de und

Lungime
a de
und

Tip de spectroscopie

Radiofrecventa

> 100 m

Spectroscopie a rezonanei
magnetice nucleare

Microunde

> 30 m

Infrarosu

de la 1 la
douzeci
de m

Vizibil i ultraviolet

102 nm

Raze X

< 100 nm

Rezonan paramagnetic
electronic Rezonan
feromagnetic
Spectroscopie n infrarou
Spectroscopie aproape de
infrarou Spectroscopie
vibraional
Spectroscopie de fluorescen
Spectrofotometrie
Spectroscopie Raman
Spectrometrie de fluorescen X
clasic i n reflexie total

www.wikipedia.ro

http://fizica-cnitv.blogspot.ro/2013/01