Bucur David

Filip Bogdan
 Spectroscopie,spectroscop

Spectroscopul, aparat spectral, cu prismă sau cu reţea de difracţie,

destinat observării directe a spectrelor, folosind ca receptor ochiul.
 Părţile c o m p o n e n t e ale

spectroscopului

Colimatorul
Luneta

Prisma

Sursa Imaginea
spectrală
Fanta
Sursa spectrală ce
urmează a fi analizată
luminează fanta situată în planul focal al
lentilei colimatorului.

Colimatorul transformă fasciculul divergent într-un fascicul paralel.

Prisma se aşează de obicei sub unghiul de deviaţie minimă pentru a
elimina deformaţiile imaginii fantei.
Fasciculul de lumină trecând prin prismă se descompune prin
dispersie şi iese sub formă de fascicule de diferite culori, în funcţie de
lungimea de undă.
Luneta folosită pentru observarea spectrelor este acomodată pentru
infinit.
Diferite s u r s e
s pect rale şi
s pectr e
CD-ul cel mai
simplu
spectroscop
 Spectre

Spectru este ansamblu de imagini ale fantei de intrare a unui aparat spectral – numite linii
spectrale, rezultate în urma descompunerii luminii albe.

Aceste imagini corespund tranziţiilor electronilor între nivele energetice ale atomilor sau
moleculelor în consecinţă spectrele pot fi atomice sau moleculare.

În funcţie de energia antrenată la tranziţiile electronilor, există

spectre de emisie sau de absorbţie.
 Spectre de emisie
Spectrul de emisie cuprinde totalitatea tranziţiilor radiative de pe
nivele energetice superioare ale atomilor sau moleculelor unei
substanţe pe nivele inferioare .

Spectrul de emisie poate fi:

Spectru continuu – caracteristic corpurilor solide şi lichide
aduse la incandescenţă, este o succesiune continuă de culori:
roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet.
Lumina emisa de toate corpurile solide si lichide
inandescente(filamentul unei lampi,metalul topit in cuptoarele din
metalurgie s.a) contine o multitudine de radiatii spectrale suprapuse,
avand lungimi de unda foarte apropiate.
De exemplu,Soarele si celelalte stele dau un spectru continuu care
depinde de temperatura de la suprafata lor.
Figura 10 reprezinta spectrull Soarelui, evi:de11tii11dll.Jl-se totodai-ta llungimil:e de unda care
lipsesc dill spectn.J (lli11ii Frallhofeli") datorita absorbti:ei dill spectnu a radiati:ei cu lungimil:e
e unda resP-ective de catre el:eme11tele comP-011e11te al:e exi:ste11te ill Soare_

BsL.J.fl Spectra soareJut un spectru continua in care se evidenfiaza lim1Je Franfwfer

in '1.88Sa Ballmer stlJdii11d spectrlJIII de em1isie all hiidrngellllJilluia ooresplJlnzator zo11ei vi!
1 1

zibil1ea a gasit o expresi:e carea fara ni:ci µn si:nijin tec:neti:ca permitea cal:cullarea
1

llungimih:n de lJlnda ate lliniilior vi!zibite din spectrn1 acestlJli1a_ Expresi1a :

.:!= Rh1_ _.:!
l
_II .rr
Spectru discontinuu – caracteristic gazelor
incandescente
► Spectru de linii – emis de gazele atomice

► Spectru de bandă – emis de gazele moleculare

Se caracterizează prin gruparea în benzi a liniilor spectrale
 Spectre de absorbţie
Spectrul de absorbţie corespunde tranziţiilor radiative de pe nivele
inferioare pe nivele superioare ale atomilor sau moleculelor.
►poate fi obţinut la trecerea unui fascicul de radiaţii cu spectru continuu
prin substanţa cercetată
Spectru de absorbtie,
de linii
►
Exemple de spectre
Hidrogen ( H )
• spectru de emisie

• spectru de absorbţie

► Carbon ( C )
• spectru de emisie

• spectru de absorbţie
► Clor ( Cl )

• spectru de emisie

• spectru de absorbţie

► Natriu ( Na )

• spectru de emisie

• spectru de absorbţie
 Analiza spectrala sau spectroscopia/spectrometria reprezinta studiul experimental
al spectrului unui fenomen fizic, in anumite conditii. Daca, initial, termenul se aplica
doar descompunerii luminii, la trecerea printr-o prisma, astazi, se analizeaza prin
spectroscopie, razele electromagnetice, undele elastice (sunetele, undele seismice),
particulele subatomice, cu aplicatii in cele mai diferite domenii, precum astronomia,
biofizica, fizica atomica, fizica nucleara, mecanica, acustica etc.

Drumul analizei spectrale a fost deschis de cercetarile chimistului german Robert

Wilhelm Bunsen si de catre fizicianul Gustav Robert Kirchhoff, in secolul al XIX-lea,
in vremea in care acestia erau profesori la Universitatea din Heidelberg. Cei doi
cercetatori au observat, cu ajutorul arzatorului Bunsen, ca fiecare element emite o
lumina pe o lungime de unda unica. Acest fapt era valabil si cand un element chimic
era combinat cu alte elemente, intr-un compus. Tot ei au construit primul
spectroscop, un aparat care separa lumina produsa, in culorile spectrului. Prin
analiza spectrala, savantii au putut detecta existenta si concentratia de elemente
chimice dintr-o substanta. In acest mod, a fost posibil sa identifice si elemente
necunoscute pana la acea data, precum cesiul si rubidiul.
Aplicatii ale analizei spectrale

In zilele noastre, cele mai multe informatii

despre Univers sunt oferite de analiza spectrala,
care a evidentiat relatia dintre materie, lumina,
temperatura, a permis studierea campurilor
magnetice, a stelelor, a nebuloaselor planetare,
a cometelor etc.
Analiza spectrala in infrarosu (IR) este foarte utila in
controlul medicamentelor, permitand evaluarea
principiilor active si a impuritatilor din aceste substante;

In medicina, au fost puse la punct metode de diagnoza

si tratament bazate pe analiza spectrala; in imagistica
medicala, de exemplu, NLS (Sistemul de Analiza
Nonlineara) valorifica analiza spectrala a a campului
magnetic, punand in evidenta structura organelor, a
tesuturilor sanatoase/patologice, oferind schemele de
tratament cele mai potrivite; spectroscopia evalueaza
metabolismul, evolutiile postoperatorii, rezultatul
diverselor terapii s.c.
In criminalistica, analiza spectrala, in diversele ei
forme – in raze X, in infrarosu, analiza spectrala
de emisie/de absorbtie etc. – se utilizeaza
pentru cercetarea probelor de materie organica
sau anorganica (urme ale accidentelor,
incendiilor, armelor de foc, identificarea
documentelor false etc.);
In stabilirea autenticitatii operelor de arta, a
vechimii acestora, analiza spectrala ofera
raspunsuri extrem de precise;
Spectroscopia se foloseste, de asemenea, in industria
alimentara, la evaluarea calitatii alimentelor (de exemplu,
determinarea compusilor din sucurile de fructe, uleiuri,
cereale etc.), a structurii energetice a apei, in industria
chimica, in metalurgie, in prospectiunile geologice, in
evaluarea calitatii materialelor, in industria aerospatiala, in
cea petroliera, in protectia mediului etc.
In contextul tehnologic actual, analizoarele spectrale sunt,
practic, indispensabile pentru orice domeniu de activitate –
de proiectare, de cercetare, de testare si de diagnoza.
 Domeniul Lungime Tip d e spectros co pi e
lungimii d e u n d ă a de
undă
Radiofrecventa > 1 0 0 µm Spectroscopie a rezonanței
magnetice nucleare
Microunde > 3 0 µm Rezonanță paramagnetică
electronică
Rezonanță feromagnetică
Infrarosu de la 1 la Spectroscopie în infraroșu
douăzeci Spectroscopie aproape de
de µm infraroșu Spectroscopie
vibrațională
Vizibil și ultraviolet × 1 0 2 nm Spectroscopie de fluorescență
Spectrofotometrie
Spectroscopie Raman
Raze X < 1 0 0 nm Spectrometrie de fluorescență X
clasică și în reflexie totală
 www.wikipedia.ro
http://fizica-cnitv.blogspot.ro/2013/01
Sfârșit