Danemarca

Nechita-Larion Gabriel
Scutăreanu Pavel
 Danemarca este din punct de vedere geografic
cea mai mică și cea mai sudică țară a Europei de
Nord, și de asemenea cea mai veche. Aflată la
nord de Germania(singurul vecin terestru), la sud
de Norvegia, se afla Scandinavia situata în Europa
de Nord, dar nu in Peninsula Scandinavă.
Danemarca se aflala limita dintre Marea Baltică și
Marea Nordului.

Danemarca este construită din Peninsula Iutlanda și 443 insule care au primit
nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand și
Funen. Insula Bornholm se află mai la est de restul țării, în Marea Baltică. Multe
dintre insule mai mari sunt legate prin poduri; Zealand și Micul pod al centurii
leagă Iutlanda de Funen. Feriboturilr fac legătura cu insulele mai mici.
Iutlanda de Nord Iutlanda de Sud

Iutlanda
Centrala Zealand
Relieful Dnemarcei este în cea mai mare parte plat, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct natural
fiind Møllehøj, la 170,86 metri. Alte dealuri în aceeași zonă la sud-est de Århus sunt Yding Yding
Skovhøj cu170,86 de metri înălțime și Ejer Bavnehøj cu 170,77 metri. Suprafața țării este acoperită
de sedimente din era glaciară. Pericolul inundațiilor naturale este o amenințare în partea sudică a
țării (ex: zone din Jutland și de-a lungul țărmului sudic al Lolland) și din acest motiv acestea sunt
protjate printr-un sistem de diguri.

Solul. Datorită aluviunilor argiloase care s-au depus s-a format un sol deosebit de fertil. 60% din
solu țării este arabil iar 10% este acoperit de păduri. Suprafața irigată este de 4350 km.
Climatul este temperat, cu ierni blânde și veri răcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase,
având temperaturi medii în jur de 0,5°C, iar verile sunt răcoroase, cu medii de 16°C. Vântul
suferă foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii și mai slab vara. Danemarca are, în medie,
170 de zile ploioase pe an, ceele mai puternice ploi apărând în lunile septembrie, octombrie și
noiembrie.

Hidrografia se caracterizează prin

prezența a numeroase lacuri și râuri foarte
scurte. Suprafața apelor interne este de
210 km² (Danemarca de Est), respectiv
490 km² (Danemarca de Vest).
În trecut, teritoriul Dnemarcei era foarte împădurirt. Vegetația sălbatică a mai rezistat în
Danemarca datorită teritoriilor rămase neurbanizate sau necultivate. Pădurile, care ocupa doar
11,8% din teritoriul total al țării, includ conifere (brad, molid, zada și pin), fag stejar mesteacăn
și frasin.

Multe varietăți de ferigă și mușchi, comune Nordului Europei, le regăsim

și în Danemarca. Animalele sălbatice sunt rare, dar totuși, pe teritoriul
țării găsim căprioare și animale mici, cum ar fii: vulpi, veveriț, iepuri, rațe
sălbatice, fazani și potârnichi. Întâlnim numeroase rânduri de pești în
râurile și lacurile Danemarcei.
Populația numără cca. 5,398 milioane de locuitori, și densitatea este de cca. 125 de locuitori pe
kmp. Imigrații străini și descendenții lor numără cca. 442.000, dintre care 230.000 vin din Europa;
în plus, exista o minoritate de origine germana în sudul insulei Jylland. Limba este daneză, și
marea majoritate a populațieie este botezată în religia protestantă. De aceea Danemarca este
foarte omogenă din punct de vedere național și cultural.

Agricultura. Cu toate că nu peste tot nu este un sol

fertil, 62% din suprafața țării este utilizată pentru
agricultură, iar 5% pentru pășuni. Se cultivă multe
plante furajere. Principalele produse agricole sunt
orzul, grâul, cartofii, mazărea, plantele furajere și
secara. O ramură eficientă și înfloritoare a industriei
agro-alimentare este industria de prelucrare a laptelui.
Majoritatea gospodarilor sunt mici, și de aceea,
acestea se organizează în colective.
Exista 2,2 milioane de bovine, mai mult de 9 milioane
de porci și 15 milioane de păsări. Doar 65% din
populația activă lucrează în agricultură, dar produc
30% din export.
Transportul. Din rețeaua căilor ferate, lungă de
2476 km, 225 de km sunt electrificate. Rețeaua
drumurilor publice are o lungime de 70488 km. Din
cauza numeroaselor insule, legăturile sunt
complicate și greoaie, de aceea transportul cu
bacuri este semnificativ. Trenurile din Jynllanda
ajung pe Fyn și Sjaelland cu ajutorul bacurilor. În
1988 s-a realizat un pod de 17,7 km care leaga
între ele insulele Fyn și Sjaelland. Copenhaga este
unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din
Europa. Cele mai importante porturi sunt:
Copenhaga, Alborg, Arhus și Esbjerg.
Orașele. Din 1417 capitala țării este Copenhaga. Deoarece se află în partea estică a insulei
Sjaelland, a avut un control permanent asupra intrării pe Marea Baltică. Este centrul industrial și
administrativ al Danemarcii, în prezent fiin un port internațional, aici desfășurânduse aproximativ
jumătate din comerțul exterior. Al doilea oraș ca mărime este Arhus(204.000 de locuitori), iar al
treilea este Odense(144.000 de locuitori) și pe țărmul vestic Esbjerg(71.000 de locuitori) este
cel mai important port. 84% din populație trăiește în orașe.
 Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarca
https://www.agriworker.eu/ro/danmark/country-information-menu/facts-on-denmark
https://roburse.ro/www/wp-content/uploads/2017/08/Danemarca.pdfv
https://www.dfds.com/ro-ro/feribot/destinatie/danemarca