Suedia

Pozitia econimoco-geografica
Stat,in nordul Europei,situat in partea estica a Peninsulei
Scandinave,la tarmurile Marii Baltice(Golful Botnic), invecinat cu
Norvegia si Finlanda.Cuprinde si numeroase insule din marea
Baltica(Gotland,Oland s.a).
Are o pozitie econimico-geografica favorabila ,avand drept vecini state
inalt dezvoltate (membre a UE): Norvegia si Finlanda,iesirea la mare ii
permite sa aiba acces la bogate resurse piscicole si iesire la oceanul
planetar.

Conditiile naturale
Relieful este predominant de platou si de campie cu urmatoarele
particularitati:in V si N-V m.Scandinavi(2117m),in partea centrala zone
colinare(alt .med 500m),fragmente de numeroase rauri ce se varsa in
Marea Baltica;E-campii inguste de litoral;S-o depresiune centrala
acoperita de foarte multe lacuri mari si mici,( in total are peste 96
000 lacuri, mai mari fiind Varnen 5 585 km2, Vatern 1 899 km2,
Malaren 1 140 km2, O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin
canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz
partea de sud a Suediei i face legtura ntre lacuri si ruri pe o
distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm ),urmata de
podisul Smoland(alt.med 377m) si de campia Skania.Vegetatia :paduri
de conifere si de foioase(50% din suprafata),plante de tundra
montana, fauna se remarca ursul (protejat de lege), elanul, nevastuica,
hermelina, pasarile de apa. Exista 16 parcuri naturale si 753 de
rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra
sau taiga, fauna polara sau de padure temperata. Dispune de

insemnate zacaminte de fier(z.Kiruna (N) i Gallivare (S), cupru, zinc, wolfram,

uraniu 15% din rezervele mondiale, aur,argint. Duce lipsa de combustibili, astfel drept
compensatie este bine dezvoltata hidroenergetica datorita unui important potential
hidroenergetic ,avand peste 1000 de hidrocentrale si numeroase centrale atomice
datorita rezervelor de uraniu.
Clima:temperat maritima cu veri racoroase si ierni blande in S, si aspra in Nord.
Precipitaiile: n N Norrland-ului sub 500 mm/an; Stockholm: 580 mm/an
n V 890 mm/an.

Populatia

Populaia: total:9,920,881, estimata in Iulie 2016

majoritatea suedezi; laponi n N (cca. 15000); finlandezi. Concentrarea max. a pop. n centrul i sudul
rii (nucleele urbane au peste 150 loc./ Km2); pe litoral in cea mai mare parte a rii densitatea e
slab sub 5 loc/km2 ,la fel si in pod Norrland,care ocupa 60 % din teritoriul tarii. Densitatea medie
20.6 loc/ km n Suedia traiesc 1,921,000 (20.1%) ,imigrani (finlandezi 2.38% ,iugoslavi 2.06% ,
norvegieni, danezi, turci, polonezi, germani etc. Rata natalitii: 11,2; a mortalitii: 10,2, astfel
inregistrandu-se un spor natural de 1%.
Speranta la viata este de 78,4 ani(masc) si 82,8(femei)
Populatia Urban constituie 85%
IDU-0,956,Gradul de alfabetizare 100%.
Sistem politic:monarhie constitutionala, regat ereditar. Puterea legislativ este exercitat de
Riksdag (Parlamentul);cea executiv de un cabinet numit de Siksdag, ca rezultat al alegerilor
legislative.Capitala :Stockholm.Moneda:krona
Din punct de vedere aministrativ este alcatuita din 21 de provincii .
Religia
Suedezii sunt printre cei mai puin religio i oameni, doar 2% din cet eni ducndu-se n mod regulat
sau semi-regulat la un serviciu religios. Mai pu in de 63 % din cetenii Suediei cred n existena unei
diviniti,dintre care 18 % cred in Dumnezeu, restul 45 in existenta a unei forte supranaturale , 34%
fiind clasai ca atei. Majoritatea populaiei religioase este cretin, de rit protestant, luteran
(evanghelic). Aceast majoritate este organizat n jurul Bisericii Suedeze (Svenska Kyrkan).

Structura pe varste a populatiei

0-14 ani: 17.28%
15-24 ani : 11.63%
25-54 ani: 39.38%
55-64 ani: 11.58%
Populatia apta de
munca in total este
62,59
65ani +: 20.12%

Evolutia numerica a populatiei

Indicele dezvoltarii umane(90-95%)

Caracterizarea generala a economiei

Este a 7 cea mai bogata tara din lume.

Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv,
siderurgic, a metalurgiei neferoase(fonta,otel,aluminiu s.m.d), iar construciile navale au
o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).
Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule,
motoare diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice,material rulant ) cu
centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).
Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i
locul 7 la plci aglomerate i fibrolemnoase.
Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie
constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic,
usoar, pielrie i alimentar).
Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie,
precum telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export.
Agricultura este specializata in cresterea animalelor pentru lapte si
carne(bovine,ovine,porcine,pasari) si productia de cereale (grau,orz, ovaz ,secara).Se
mai cultiva cartofi, sfecla de zahar,legume si plante furajere.,15% din PIB
Economie bazat pe industrie i servicii.

2% agricultur, 32% industrie, 66% servicii.

Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i

chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume.
Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana,
Finlanda .a.
Energetica: Este in mare parte privatizata.In 2006,din totalul energiei produse 139 TWh
, energia electrica provenita de la hidrocentrale constituia 61 TWh (44%), cea nucleara
65 TWh (47%). In acelasi timp utilizarea energiei de biomasa si alte resurse constituia
13 TWh (9%), pe cand energia eolina producea 1 TWh (1%). Suedia isi importa 6 TWh.
Energia de Biomasa este in principal folosita pentru a produce caldura pentru provincii si
in procese industriale.

P.I.B pe cap de locuitor

Transporturile

Flot comercial maritim.

Ci navigabile interne.
Lungimea cii ferate: 11.285 km.
Ci rutiere: 162,707 km.
Cele mai mari aeroporturi sunt :StockholmArlanda Airport (16.1 million pasageri in
2009) ,GteborgLandvetter Airport (4.3 million passengers in 2008), si
StockholmSkavsta Airport (2.0 million passengers). Suedia detine doua dintre cele mai
mari companii de porturi din peninsula Scandinava, Portul Gteborg AB (Gothenburg) si
compania transnationala Copenhagen Malm Port AB. Cela mai utilizat aeroport din
sudul Suediei este Kastrup sau Copenhagen Airport care este localizat doar la 12
minute de la cea mai apropiata statie de tren Hyllie. Aeroportul Copenhagen este
deasemenea cel mai mare aeroport international din Scandinavia si Finlanda.

Aeroportul Arlanda

Harta transportului auto

Turismul

Cela mai vizitat loc este capitala statului,Stockholm.Arhipelagul Stockholmului consista

din peste 30.000 de insule, dintre care peste 1000 sunt locuite si se bazeaza pe
cruaziere pe Yachturi care traverseaza printre insule.
Un loc deosebit de vizitat este hotelul de ghiata din Jukkasjarv .Este sculptat in
noiembrie si decembrie, si se topeste in perioada Aprilie-Mai.Hotelul detine o biserica de
ghiata,bar de gheta,camere de zapada si sculpturi de gheta

hotelul de ghiata din Jukkasjarv