AVALANȘELE

Fenomen natural ce constă în alunecarea pe pante a unor mase de zapada,

avalanșele apar, de regula, in zonele montane, in anumite conditii si din
anumite cauze. Pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali)
sau declansate (de oameni) și pot produce victime omenesti
sau pagube materiale importante.
Istoria consemnează numeroase evenimente tragice în care avalanșele au ucis zeci si
sute de persoane. Printre cele mai dramatice evenimente de acest gen se numără
avalanșa din 10 ianuarie 1962 în Peru. Avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran a
făcut aproximativ 4000 de victime in 9 mici localitati. Tot în Peru, pe 31 mai 1970 o
avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghețar suspendat) a distrus oraselul
Yungay facând peste 15 000 de victime.
În Europa , deși de mai mici dimensiuni, șirul lor pare infinit: în Franta, 1601, la Cheze
et Saint-Martin (Pirinei) - 107 morti, ambele sate distruse, tot în Franta, 1749, la Huez
(Isere)- 130 morti, mare parte a localitatii distrusa, în 1970: Val d'Isere (Savoia)- 39
morti, 37 raniti, o cabana distrusa, în Elvetia, Galtur, în 23 februarie 1999- zeci de
cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000
tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h).  O statistica de
ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000
numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari
În România, cel mai grav eveniment de acest fel s-a petrecut la Balea, pe 17 aprilie
1977, când au pierit 23 de schiori sibieni.
O statistica franceza arata ca doar 20% din decesele prin accident in munti sunt cauzate
de avalanse (medie 30 persoane/an, fata de un total de 150/ an). Prin comparatie, mor
accidental in Franta 600 oameni /an prin inec si 40-45 / an in accidente de
vanatoare....Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate
estima 1-10 morti / an in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii
numarului de practicanti ai formelor de turism si sport hivernal in zone alpine
coroborata cu lipsa de echipament, instruire si informare.
 FACTORII NATURALI CARE
INFLUENȚEAZĂ DECLANȘAREA
AVALANȘELOR
RELIEFUL

Inclinarea pantei
• Avalanșe se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55
grade.
• Pe pantele cu inclinatie mai mare, zăpada nu se acumuleaza ( totusi, acestea
pot fi, dupa caz, "maturate" de avalanse venite de mai sus, in plus, din cand
in cand, in cazul ninsorilor abundente, zăpada “curge ” pe aceste pante )
• Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt in continuarea / la
baza unor pante / valcele / culoare inclinate (Chiar si zone plate sau
contrapante relativ apropiate de o panta pot fi periculoase uneori)

Morfologia suprafetei solului

• Pantele lungi continue (plane, convexe sau concave) sunt mai periculoase ca
cele discontinue ("in trepte")
• Pantele mai "netede" (ex. placile stancoase, fetele inierbate sau acoperite cu
ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase ca cele
"rugoase" (cu padure, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca etc.) pentru ca
acestea "retin" zăpada (Cu conditia sa nu fie total acoperite si "netezite" de
zăpada mai veche, care anihileaza efectul)
ZAPADA

Grosimea stratului de zapada

•Stratul de zapada devine potential periculos la peste 30 cm grosime (de
regula)
•Grosimea stratului depus se poate aprecia mai bine la depuneri
uniforme (ninsori calme), dar greu la cele neuniforme (ninsori cu vant sau
vant dupa ninsori cu zapada prafoasa)

Densitatea zapezii
•Densitatea zapezii poate fi foarte diferita ( De ex, 1 metru cub de zapada
"pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg)
•Prin urmare, masa unui strat de zapada "firn" echivaleaza cu a
unui strat de peste 10 ori mai gros de zapada"pulver"!

Structura microscopica a zapezii

Are rol determinant:
- tipul / forma / dimensiunea cristalelor
- procentul de apa in stare lichida si gazoasa
Aceste caractere variaza:
- in spatiu, in cadrul aceleasi paturi de zapada, de la strat la strat si chiar in acelasi strat
- in timp, sufera transformari importante ("metamorfoza constructiva", "metamorfoza
distructiva" etc.), dupa conditiile meteo si alti factori

Pentru problema avalanselor, structura microscopica a zapezii este importanta pentru

ca ea determina cat de compact / coerent / tare / rezistent e stratul de zapada (cat se
tin particulele din el unele de altele) si cat de bine adera lateral si mai ales vertical (la
stratul de zapada mai vechi sau la sol / stanca / vegetatia de dedesubt) si deci daca si
in ce conditii se declanseaza sau nu o avalansa.

Periculoasa este, in special, zapada:
• uscata pudroasa ("pulver"), ninsa proaspat in cantitati mari (cristalele ce nu adera
unele de altele, stratul nou nu s-a tasat, nu are coerenta si nici nu s-a "sudat" de
baza)
• uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei
"pulver" sau ninsa direct in forma de granule (de ex. "mazarichea")
• umeda, grea, ninsa proaspat pe o suprafata neinghetata (stratul de zapada este
coerent, dar nu adera de suprafata umeda pe care a cazut, riscand "sa plece" tot
stratul)
• umeda, mai veche, ce devine "grea", granuloasa sau / si cu procent mare de apa
lichida la incalzirea brusca a vremii sau este deja granuloasa ("firnul" de primavara) si
ii creste procentul de apa lichida sau intre ea si sol se insinueaza o pelicula de apa
lichida din cauza temperaturii ridicate (expunere la soare primavara la amiaza)
CONDIȚIILE METEO

Temperatura
•  Frigul accentuat menține pericolul de avalanșa (pentru ca nu permite realizarea unei
coeziuni intre fulgii de zăpada si nici cu stratul anterior sau cu solul, zăpada
ramanand "pudroasa" . Așa se întâmpla adesea in Carpați in miezul iernii.
•  Încălzirea moderata / progresiva a vremii reduce pericolul de avalanșa (pentru ca
favorizează tasarea stratului nou de zăpada si mărirea coeziunii interne - dintre
cristale, precum si "sudarea" cu stratul mai vechi).
• Încălzirea accentuata / brusca a vremii (cu vânt / front cald sau ploaie) creste
pericolul de avalanșa (pentru ca zăpada se înmoaie, devine apoasa, "grea", putând
ușor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba.) ASA se întâmpla
adesea in Carpați primăvara.
• Înghețarea zăpezii vechi / apoase, daca e mai profunda (nu doar stratul f. superficial
- "crusta") reduce pericolul de avalanșa (pentru ca se consolidează coerenta din
interiorul stratului). Așa se întâmpla la val de frig după o perioada calda, sau
primăvara in timpul nopții, dimineața devreme sau seara sau la umbra.
CONDIȚIILE METEO

Vântul
• Vântul asociat ninsorii creste pericolul de avalanșa (pentru ca produce
depuneri inegale si care sunt adesea greu de anticipat sau recunoscut)
• Vântul puternic după ninsoare sau când zăpada a rămas mai mult timp
pudroasa creste pericolul prin același mecanism, putând transporta zăpada
de la suprafața.
• Astfel, vâlcelele, culoarele, alte adâncituri ale reliefului sunt umplute cu
zăpada adusa de vânt, iar crestele / muchiile vor rămâne cu mai puţin sau
chiar libere sau doar cu stratul vechi de zăpadă.
• În plus, vântul depune zăpada si in alte locuri decât cele concave, sub forma
de "placi de vânt", cu consistenta diferita in funcție de faptul ca sunt
formate "in vânt" sau "sub vânt"
CLASIFICARE PRACTICA A
AVALANȘELOR
Generalitati privind clasificarea practica a avalanșelor
Pentru nespecialiști, care abordează in scop turistic, sportiv sau recreativ
muntele iarna, este mai utila si practica o clasificare simplificata, cum este
cea tip 2x3:

Avalanșe cu zăpada uscata (cu trei subtipuri, in ordine crescânda a

densității zăpezii):
• Avalanșa cu zăpada pudroasa (cu nor)
• Avalanșa cu zăpada granuloasa (fara nor)
• Avalanșa cu zăpada in placi uscate

Avalanșe cu zăpada umeda (cu trei subtipuri, in ordine crescânda a

umidității):
•  Avalanșa cu zăpada in placi umede
• Avalanșa cu bulgari si rulouri 
• Avalanșa de fuziune
AVALANSA CU ZAPADA PUDROASA
Apare dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros
Se declanseaza:
 spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o
modificare calitativa a stratului de zapada
 provocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).
Are doua componente distincte:
 avalansa propriu-zisa (masa de zapada care aluneca pe panta, atingand viteze de 200-400
km/h)
 norul avalansei (Format din microcristale de gheata, el insoteste avalansa propriu-zisa si este in
sine foarte periculos, putând ucide oameni daca microparticulele ce-l compun intra in bronhii /
plamani, prin inhalare sau patrundere fortata, involuntara, in plamani, din cauza presiunii
Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer„. Nu se insinueaza ca un ic intre
stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un
berbec straturile de aer imobile. Prin urmare:
 Produce un zgomot foarte puternic ("ca un tunet")
 Frontul avalansei si norul creaza "efectul de suflu".
Suflul este o veritabila unda de soc si poate culca la pamant padurea, smulge acoperisuri, declansa
alte avalanse etc, iar asupra oamenilor poate produce barotraume grave, afectand plamanii etc.
Moartea se poate produce pe doua cai:
 prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii
 prin mecanism asemanator inecului
Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat
intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:
 de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
 de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
 de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic
AVALANSA CU ZAPADA GRANULOASA

Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.
Microgranulele pot fi:
 cristale poliedrice, cu forme regulate
 structuri amorfe elipsoidale.
Acest tip de zapada poate fi:
 proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)
 mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza
constructiva).
Se declanseaza:
 spontan, oricand
 provocat
Se comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de aer imobil. Prin urmare:
 Nu se formeaza nor
 Nu produce suflu
 Nu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)
 La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.

Prin urmare:
 se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapa
 uneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafata
 se pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire

Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un
culoar / valcel, din cauza riscului sporit:
 de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
 de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
 de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic
AVALANSA CU ZAPADA IN PLACI USCATE
 
Se mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant„ (formate din zapada tasata,
adesea dura, dar pe ansamblu fragila).
Placile de vant se formeaza, ca moment:
in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscata
dupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de zapada neconsolidat
Placile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre vant, a zapezii, prin:
dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuse
acumulari in zone concave sau ferite (culoare, valcele, partea superioara a versantului, sub
cornisa = placa "sub vant", cu zapada "suflata", mai putin tasata)
acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa "in vant", din zapada "tencuita", mai dura -
se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu placa formata "sub vant" pe partea opusa)
Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat mai vechi.
Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se. In cazuri fericite, pe pante
medii, largi, omul antrenat de avalansa se deplaseaza impreuna cu placile, ca pe un covor rulant,
pana la o zona plata unde se opresc, fara a fi lovit sau ingropat de ele.
Riscul de a fi ingropat de o avalansa tip placa este:
 mai mic ca la alte tipuri, daca e pe o fata
comparabil sau mai mare cu alte tipuri de avalansa, daca e pe un valcel / culoar
Riscul de a fi ranit (prin lovire sau strivire) de placi este mare daca sunt de mari dimensiuni si / sau
foarte dure sau se ajunge la viteze mari (in functie de lungimea si inclinatia pantei)
Avalansele tip placa, in comparatie cu alte tipuri de avalanse:
sunt cele mai frecvente avalanse provocate de oameni (turisti, alpinisti, schiori, snowboarderi...)
care "taie" placa fara sa isi dea seama sau ignorand pericolul. Mai rar se declanseaza spontan (de
obicei indirect, ex. prin ruperea unei cornise care cade apoi pe placa...)
statistic provoaca cele mai multe victime (peste 80 - 90% din mortii in avalanse)
AVALANSA CU ZAPADA IN PLACI UMEDE

Avalansele cu placi umede se mai numesc si avalanse "cu zapada umeda„ sau avalanse "de fund" (pentru ca
adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc). Se produc
la incalzire accentuata:
la crestere brusca a temperaturii generale (front cald, "inmuierea" gerului...)
la insorire puternica a versantului respectiv

Zapada care le formeaza este moale, grea, uda, cu coerenta redusa in interiorul stratului / paturii precum si la
substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant.
Apar mai ales pe culoare, dar si pe fetze. Au un traseu aproape identic an de an, previzibil ("culoare de avalansa"
tipice, observabile si vara prin lipsa vegetatiei fata de zonele vecine)
Apar de regula primavara, cam in aceeasi perioada a anului, "curgand" la ore fixe (cele mai calde ale zilei - tinand
cont si de cum bate soarele pe acea panta)
Uneori se produc si in miezul iernii, cand vin fronturi de aer cald (atunci pot curge la orice ora, si noaptea)
Viteza de curgere e mult mai lenta (25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade uscata
Nu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternic
Sunt de obicei autodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.
Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.
Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera, deoarece:
zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prins
la oprire zapada se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajat
fiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una uscata

Totusi, fiind mai lente, lasa adesea celor implicati o anumita sansa de a scapa prin fuga lateral sau la vale sau
adapostirea dupa obstacole ex. stanci
AVALANSA CU BULGARI SI RULOURI
Se produce de regula primavara sau in perioade relativ calde, cu zapada uda, moale, lipicioasa.
Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau rulouri (burelet, ca
un covor rulat) "infasurand" continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele (arata in sectiune ca o cochilie de melc).
Pot ajunge si la diametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilograme
Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele insorite si culoarele
dar si padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii observi la timp
- Pot fi uneori periculoase cand:
            - bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri
            - bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer (fiind foarte grei si duri te pot lovi grav,
chiar mortal)
            - bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre
            - bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

AVALANSA DE FUZIUNE
 Sunt cu zapada "putreda" care se scurge ca o masa lichida
 Pot antrena si alte materiale
 Sunt mai rare

AVALANSA ATIPICA
Avalansele pot fi atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren
Exemple de avalanse atipice:
 o avalansa in placi poate deveni "de fund"
 o avalansa cu zapada pudroasa se poate produce si in aprilie - mai
 o avalansa "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la front cald.

In munti de mare altitudine sau in zone polare, tipul de avalansa probabila nu tine de sezon, ci de altitudine (plus desigur de
conditiile meteo)
ELABORAREA SI DIFUZAREA BULETINELOR DE RISC DE AVALANSA

Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):

• Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil
concret
• Sunt elaborate de autoritatile competente
• Se intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana
• Se intocmesc preferabil cel putin zilnic
• Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilor
• Se coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite

BRA indica gradul de risc de avalansa, pe Scala Internationala de Risc de Avalansa

Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:

1. mic (cod verde)
2. moderat / mediul / limitat (cod galben)
3. marcat / considerabil (cod portocaliu)
4. inalt / mare (cod rosu)
5. foarte mare / extrem (cod brun, negru sau carouri negru-galben)
rea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa
SEMNIFICATIA GRADELOR DE PE SCALA BRA
SemnificatieGr. 1:
Avalanse spontane foarte improbabile
Avalanse declansate improbabile
Zone de instabilitate a zapezii foarterare
Poti circula in general fara risc, cu
precautiile obisnuite
SemnificatieGr. 2:
Avalanse spontane improbabile
Avalanse declansate posibile
Zone de instabilitate a
zapezii posibile pe pante accentuate
Necesara atentie la pante mari si alte
zone expuse
SemnificatieGr. 3:
Avalanse spontane posibile
Avalanse declansate probabile
Zone de instabilitate a
zapezii probabile pe pante accentuate
Necesara atentie sporita la pante mari si
alte zone expuse
SemnificatieGr. 4:
 Avalanse spontane foarteprobabile
 Avalanse declansate foarte probabile
 Zone de instabilitate a
zapezii foarteprobabile in multe zone
 Recomandabila evitarea zonelor
expuse la avalanse
SemnificatieGr. 5:
 Avalanse spontane certe numeroase
 Avalanse declansate certe
 Instabilitate ridicata a
zapezii certa aproape peste tot
 Trebuie evitate orice zone posibil
expuse
PRECAUȚII
PRECAUTII:
 generale, nespecifice, ce trebuie luate totdeauna cand vrei sa
mergi iarna in zone alpine neamenajate / neasigurate, unde nu
e exclus sa ajungi in calea unei avalanse sau sau sa nu
declansezi chiar tu una
 precautii specifice privind alegerea traseului si momentului
turei, prin care sa eviti sa ajungi intr-un loc nepotrivit sau la un
moment nepotrivit dpdv al riscului de avalansa, prin care sa iti
maresti sansele de a scapa teafar si tu si altii dintr-o eventuala
avalansa

Detaliile sunt foarte importante:

 Adesea cativa metri pot insemna trecere de la o zona sigura, la
una de pericol maxim
 Adesea in numai 1-2 ore un traseu sigur poate deveni unul
foarte riscant
 Adesea o zona periculoasa este trecuta cu bine de unii si apoi
cu urmatorii se declanseaza avalansa
PRECAUȚII GENERALE
Instruire proprie specifica
Sa ai cunostinte solide despre avalanse, teoretice (din literatura de profil serioasa sau cursuri
bune) si practice (din mers iarna pe munte cu oameni experimentati sau din cursuri de profil)

Informare proprie despre traseu

Informează-te bine asupra caracterelor traseului (ce portiuni sunt pe versanti neimpaduriti sau pe
fire de vai / valcele sau alte zone expuse ? Care este inclinatia pantelor (inclusiv a celor de
deasupra traseului) ? Care este expunerea versantilor (orientarea) Care este morfologia solului sub
zapada (vegetatie, stanci, valcele sau culoare....))
Informarea asupra traseului include cea asupra:
traseului ales
traseelor alternative / variante / de rezerva
trasee de retragere
refugii / puncte posibile pt stationare fortata

Informare proprie meteorologica si nivologica

Sa ai o buna informare asupre starii generale a zapezii in regiune si a prognozei meteo:
cat de gros e in medie stratul de zapada (la diverse altitudini!) ?
cand a nins ultima oara ?
cat a nins ultima oara, daca a fost vant, eventual cu ce tip de zapada a nins ?
ce temperatura este la diverse altitudini si cum se prognozeaza sa evolueze ?
daca se anunta ninsoare sau alte precipitatii, vant, ceata ?
Informarea altora despre traseul planuit
Pentru ca, la nevoie, sa te poți fi căutat și salvat
Evitarea deplasarii solitare in zone cu risc de avalansa
Anuntarea traseului ales catre alte persoane (Salvamont, cabanier, prieteni, alte grupuri...)

Echipament propriu nespecific adecvat

 Sa ai echipament general adecvat (imbracaminte, mancare, lichide, materiale tehnice pt
inaintare, asigurare, orientare, comunicatii, prim-ajutor, pt bivuac...) pentru tura respectiva, care
sa iti permita la nevoie:
 sa te retragi in siguranta pe acelasi sau pe alt traseu
sa ramai pe loc timp mai indelungat (ex. pana a doua zi), pana se reduce pericolul sau poti primi
ajutor
Echipamentul (rucsac, bete / piolet, schiuri / snowboard etc.) trebuie sa poata fi foarte rapid
desprins voluntar de pe tine la nevoie
Echipamentul (mai ales imbracamintea) este bine in culori vii, pentru a facilita observarea de la
distanta.
MASURI SPECIFICE
 Echipament propriu specific pt avalanse

Trebuie sa ai la tine echipament specific de salvare din avalansa pentru a putea la nevoie:
 sa te protejezi de efectele unei avalanse
 sa maresti sansa de a fi salvat daca ai fost ingropat de avalansa
 sa iti permita sa dai alarma si sa ii poti ajuta eficient pe altii prinsi de avalansa

Echipamentul individual specific / specializat pt avalanse include:

 sonda de avalansa
 lopata de avalansa
 DVA (aparat de detectare a victimei in avalansa)
 optional dispozitive specializate (Balon ABS, vesta Avagear, balon Holder, minge de avalansa,
dispozitivAVALUNG etc.)

In lipsa de de DVA se poate utiliza Reflector RECCO (numai daca esti in apropierea unei echipe de
salvare care are detector RECCO si poate ajunge la tine in cateva minute - in Romania inca nu e
cazul).
In lipsa de orice dispozitiv specializat, se poate folosi clasicul snur de avalansa, dar el iti creste de
regula doar putin sansele de a fi salvat
Trebuie sa ai posibilitatea de a iti acoperi bine nasul si gura in zone de avalanse (masca, cagula
etc.)
BIBLIOGRAFIE
• http://avalanse.blogspot.com
• wikipedia.org
• http://paralpin.ro
• http://www.naturaldisasters.ednet.ns.ca
• http://pistehors.com
• http://alpinet.org