EFECTUL LASER

de Gurgu Răzvan
 Efectul Laser
Laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de
lumină.
Fasciculele laser au mai multe proprietăţi care le diferenţiază de
lumina incoerentă produsă, de exemplu de Soare sau de becul cu
incandescenţă:
- monocromaticitate - un spectru în general foarte îngust de lungimi
de undă;
- direcţionalitate - proprietatea de a se propaga pe distanţe mari cu o
divergenţă foarte mică şi, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie
foarte mică;
- intensitate - unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosiţi
la tăierea metalelor;
- coerenţa;
- strălucire mare.
La origine termenul laser este acronimul LASER format în limba
engleză de la denumirea light amplification by stimulated emission of
radiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiaţiei),
denumire construită pe modelul termenului maser care înseamnă un
dispozitiv similar, funcţionând în domeniul microundelor.
 Principiul funcționării laserului
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizează un mediu activ laser, ce
poate fi solid, lichid sau gazos, şi o cavitate optică rezonantă. Mediul activ, cu o
compoziţie şi parametri determinaţi, primeşte energie din exterior prin ceea ce
se numeşte pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o
sursă de lumină (flash, alt laser etc.) şi duce la excitarea atomilor din mediul
activ, adică aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de
energie superioare.
Faţă de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge să
aibă mai mulţi electroni pe stările de energie superioare, fenomen numit
inversie de populaţie.
 Intensitate

În funcţie de tipul de laser şi de

aplicaţia pentru care a fost construit,
puterea transportată de fascicul poate
fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele
laser folosite pentru citirea discurilor
compacte este de ordinul a numai 5 mW,
laserii cu CO2 folosiţi în aplicaţii industriale
de tăiere a metalelor pot avea în mod curent
între 100 W şi 3000 W.
În mod experimental sau pentru aplicaţii
speciale unii laseri ajung la puteri
mult mai mari; cea mai mare putere raportată
a fost în 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W).
 Monocromaticitate

Majoritatea laserilor au un spectru de

emisie foarte îngust, ca urmare a modului
lor de funcţionare, în care numărul mic de
fotoni iniţiali este multiplicat prin „copiere”
exactă, producând un număr mare de fotoni
identici. În anumite cazuri spectrul este atât
de îngust (lungimea de undă este atât de bine
determinată) încât fasciculul îşi păstrează
relaţia de fază pe distanţe imense. Aceasta
permite folosirea laserilor în metrologie
pentru măsurarea distanţelor cu o precizie
extrem de bună, prin interferometrie. Aceeaşi
calitate permite folosirea acestor laseri
în holografie.
 Direcționalitate
În timp ce lumina unei surse obişnuite (bec cu incandescenţă, tub
fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformată într-un
fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser
este în general emisă de la bun început sub forma unui fascicul paralel.
Aceasta se explică prin acţiunea cavităţii optice rezonante de a
selecta fotonii care se propagă paralel cu axa cavităţii. Astfel, în timp ce
un reflector obişnuit de lumină, orientat de pe Pămînt spre Lună,
luminează pe suprafaţa Lunii o suprafaţă de aproximativ 27.000 km în
diametru, fasciculul unui laser nepretenţios cu heliu-neon luminează pe
Lună o suprafaţă cu diametrul mai mic de 2 km.
 Strălucire Mare

Se referă la faptul că
unda laser concentrează
o energie foarte mare
într-un volum mic.
Tipuri de laser sunt:
• Argonul;
• Ledul;
• Rubinul.
 Tipuri de lasere
Tipul He- Argon Rubin YAG- GaAIAs LED
Ne Nd
Mediul activ gaz gaz solid solid semicon- semicon-
ductor ductor

Puterea sau energia 5 1,5 W 1J 250 mJ 10 mW 20 mW

mW
Lungimea de unda 632,8 514,5 nm 694,3 1064 820 nm 880 nm
nm nm nm

Durata pulsului - - 350 μ 10 ns - -

Divergenta 1 1 mrad 5 5 mrad 20º 40º

mrad mrad

Diametrul 0,8 1 mm 10 5 mm - -
fasciculului mm mm
 Laserele cu Heliu-Neon(HeNe)
• Cele mai răspândite lasere cu gaz.
• Tubul lor este închis, conţin oglinzile interne şi sursa de alimentare
de putere.

Spectrul heliului şi a neonului

Lasere cu ioni de argon și kripton (Ar/Kr)
• Diferă de cele cu HeNe prin gaz.
• Pot fi cu oglinzi interioare sau exterioare.
• Puterea lor este mult mai mare, de la 10mW până la chiar 100W
• Acest tip de laser poate produce atat roşu, verde, albastru, care
combinat rezultă culoarea albă.
• Sunt folosite la imprimare de mare performanţă, medicină legală,
operaţii, holografie, lasershow-uri mari, cât şi pentru amorsarea
altor lasere.
Lasere cu heliu-cadmiu (HeCd)
• Au tuburile sigilate, cu oglinzi interne.
• Sunt mai complexe decat alte tipuri de lasere.
• Lungimea de undă a razei se situeaza spre spectrul
violet şi ultraviolet.
 Utilizare
•Metrologie
•Holografie
•Geologie, seismologie şi fizica atmosferei
•Spectroscopie
•Fotochimie
•Fuziune nucleară
•Microscopie
•Aplicaţii militare
•Medicină: bisturiu cu laser, înlăturarea tatuajelor, stomatologie,
oftalmologie, acupunctură
•Industrie şi comerţ: prelucrări de metale si materiale textile, cititoare
de coduri de bare, imprimare
•Aplicatii industriale: sudarea cu laser, tăierea cu laser, gravarea cu
laser, marcare cu laser, crestarea cu laser, sinterizarea selectivă cu laser,
sinterizarea prin scânteie cu laser.
•Comunicaţii prin fibră optică
•Înregistrarea şi redarea CD-urilor şi DVD-urilor
 Laserul în medicină
Tehnica laser se întrebuinţează pe larg în chirurgie şi în terapie. Cu
raza laser introdusă prin pupilă „se sudează” retina desprinsă de pe globul
ochiului şi se corectează defectele de vedere. Intervenţiile chirurgicale
efectuate cu „bisturiul laser” traumatizează mai puţin ţesuturile vii. În plus,
radiaţia laser de mică putere grăbeşte cicatrizarea rănilor şi exercită o
influenţă asemenea acupuncturii. În ingineria genetică şi nanotehnologii
(tehnologii care operează cu obiecte de dimensiunile 10-9 m ), cu ajutorul
laserului se taie şi se combină fragmente de gene, molecule biologice şi
obiecte cu dimensiuni de ordinul milionimilor de milimetru.
Potenţialul laserului de a îmbunătăţi tratamentele stomatologice
depinde de capacitatea medicului de a controla puterea și timpul de
expunere a ţesuturilor dentare. Printre tratamentele și procedurile
stomatologice ce utilizează laserul se numără: detectarea cariilor, obturaţii
dentare (inclusiv preparaţia dintelui), tratamentul hiperestehiei dentinare
(laserul sigileaza tubii dentinari), gingivectomie şi gingivoplastie
(reconturarea gingiei), frenectomie şi frenoplastie, tratamentul aftelor
bucale, albire dentare, regenerarea nervilor, îndepărtarea tumorilor
benigne, analiza ţesuturilor dentare și a celor gingivale.
 Laserele tehnologice
Laserele de mare putere cu acţiune continuă sunt utilizate
pentru tăierea, sudarea şi lipirea pieselor din diferite materiale.
Temperatura înaltă în fasciculul laser permite sudarea unor
materiale, imposibilă de realizat prin alte tehnologii (de
exemplu, metal şi ceramică). Monocromaticitatea înaltă a
radiaţiei permite focalizarea razei luminoase într-un punct de
ordinul submicronilor (datorită lipsei dispersiei) şi utilizarea ei
la executarea microcircuitelor.
La prelucrarea pieselor în vid sau în atmosferă de gaz inert
fasciculul laser poate fi introdus în camera tehnologică printr-un
geam transparent. Fasciculul laser este „ideal” de rectiliniu şi
poate servi ca o „riglă” foarte comodă pentru orientare. Laserul
cu impulsuri este folosit în geodezie şi construcţia de case,
pentru măsurarea distanţelor pe teren după timpul de
parcurgere de către impulsul de lumină a distanţei dintre două
puncte.
 Laserele și calculatoarele
Cu ajutorul laserelor s-ar putea realiza pe cale optică transmiterea semnalelor între
diferitele componente ale calculatorului, fără ca între acestea să existe vreun contact. Chiar şi
alimentarea calculatorului s-ar putea face cu ajutorul luminii laser, fără să mai fie nevoie de
curent electric. Impulsurile luminoase de scurtă durată produse de un laser sunt transmise între
diferitele elemente componente prin intermediul unor „conductori” de lumină de tip special,
cunoscuţi sub numele de fibre optice. Aceste „cabluri” de lumină sunt, de fapt, fire de sticlă
foarte subţiri în care lumina, pătrunzând sub un unghi oarecare faţa de axul firului, se propagă
prin reflexii repetate pe pereţii firului, acoperit cu o peliculă extrem de fină tot din sticlă, dar
având indicele de refracţie mai mic decât al firului. Printr-un astfel de fir cu diametrul de numai
1 mm se pot propaga simultan sute de impulsuri laser. Aşadar, se conturează apariţia unei noi
generaţii de calculatoare, calculatoarele optice, a căror construcţie şi principiu de funcţionare
diferă mult de cele ale calculatoarelor electronice.
În prezent există diverse proiecte de realizare a acestui nou tip de calculatoare. Fără a intra
în detalii, vom menţiona că viitoarele calculatoare vor avea dimensiuni mult mai mici decât cele
electronice, iar informaţiile obţinute, prelucrate şi redate de calculatoarele optice nu vor mai fi
triate după adresă, ca în calculatoarele electronice, ci după imagini. Aceasta înseamnă că datele
nu mai sunt tratate separat, fiecare în parte, ci există posibilitatea prelucrării lor în grup,
calculatorul optic putând memora dintr-o singură „privire” o mare cantitate de informaţii. În
memoria noilor calculatoare informaţiile sunt reţinute sub formă de imagini. Se vorbeşte deja de
o logică a imaginilor şi de o aritmetică a imaginilor. Calculatoarele optice vor avea o memorie
imensă, capabilă să cuprindă o cantitate de informaţii echivalentă cu cea conţinută într-o
bibliotecă cu milioane de volume, precum şi o viteză fantastică, de circa - operaţii pe secundă.