Efectele difraciei pot fi uor observate n viaa de zi cu zi.

Cele mai des ntlnite exemple de difracie sunt cele de difracie a luminii; unul l reprezint banda spiral cu spaiere foarte mic, de pe un CD ori DVD care se comport ca o reea de difracie formnd imaginea unui curcubeu n direcia discului. Acest principiu poate fi extins pentru a proiecta o reea care s produc un ablon de difracie dorit; hologramele de pe cardurile de credit sau debit sunt i ele un exemplu. Difracia atmosferic produs de particulele fine pot cauza apariia unui inel strlucitor n jurul unei surse de lumin puternice, ca soarele sau luna. Umbra unui obiect mat, produs de lumina unei surse compacte, prezint mici franje n jurul marginilor. Toate aceste efecte sunt consecine ale faptului ca lumina este o und. Difracia poate aprea ns cu orice fel de und. Undele de pe suprafaa apei ocolesc obstacolele ntlnite n cale (brci, pietre). Undele sonore ocolesc obiectele, motiv pentru care o persoan care vorbete de dup un copac poate fi auzit. Difracia poate fi ns i o problem n unele aplicaii tehnice. Ea stabilete o limit fundamental a rezoluiei aparatelor foto, telescoapelor sau microscoapelor.

 Difracia poate aprea ns cu orice fel de und. Undele de pe suprafaa apei ocolesc obstacolele ntlnite n cale (brci, pietre). Undele sonore ocolesc obiectele, motiv pentru care o persoan care vorbete de dup un copac poate fi auzit. Difracia poate fi ns i o problem n unele aplicaii tehnice. Ea stabilete o limit fundamental a rezoluiei aparatelor foto, telescoapelor sau microscoapelor. Daca lumina s-ar propaga sub forma unor raze rectilinii, ar trebui ca umbra unui corp opac iluminat cu un fascicul de raze paralele, sa fie net delimitata iar trecerea de la umbra (0%) la lumina (100%) sa se faca brusc. In realitate, trecerea nu este catusi de putin brusca! Zona intunecata incepe sa se lumineze treptat, inca inainte de linia de proiectie geometrica a corpului opac. Iar in zona de proiectie geometrica a regiunii luminate, apar o serie de zone alternativ mai intens si respectiv mai slab luminate.

 Atunci cand privim un obiect,ne inchipuim ca nuantele de culoare pe la ni le infatiseaza ii apartin.In realitate nu este decat o iluzie.Culoare exista,de fapt,ca o perceptie senzoriala a celui care priveste.In compozitia obiectelor din jurul nostru exista tipuri de pigmenti care absorb lumina primita in moduri diferite: A)Pigmenti conventionali(organici si anorganici)absorb radiatiile monocromatice cu exceptia uneia singure pe care o reflecta.Obiectele cu astfel de pigmenti apar monocolore.

 B)Pigmenti metalici(particule mici de aur,argint,aluminiu,cu pru,zinc) reflecta toate radiatiile monocromatice din spectru,la fel ca oglinzile.

 C)Pigmentii opalescenti sau iridescenti,divizeaza fasciculele si reflecta anumite radiatii monocromatice,in functie de unghiul sub care este privit corpul.Este cazul perlelor,al scoicilor sidefate,al unor fluturii,al penajului unor pasari etc.

Fluturele Morpho Didius care traieste in padurile sud-americane, prezinta unul dintre cele mai spectaculoase fenomene de iridescenta din lumea insectelor. Aripioarele lui sunt formate din doua lamele subtiri separate de nervuri vertical crestate. Lamelele orizontale chitinoase aflate pe nervuri sunt separate prin straturi de aer.

Distanta dintre lamele este de circa o jumatate de lungime de unda a radiatiei albastre. Aceasta configuratie actioneaza ca o retea de straturi subtiri, asigurand interferenta constructiva a luminii albastre reflectate de placutele chitinoase. Atunci cand este privit la incidenta normal fluturele are o superba nuanta de albastru. Crescand unghiul de incidenta cu circa 90, el devine violet aprins, apoi rosu si in final negru.

 Aspectul impresionant al paunului l-a facut cunoscut inca din antichitate in afara teritorilului sau originar (sudul Asiei), fiind crescut de-a lungul secolelor intai in China si apoi in Europa. Prin fenicieni paunul a ajuns in Egipt acum mai mult de 3.000 de ani. Datele istorice indica faptul ca regele Solomon de exemplu avea la curtea sa cateva specii de pauni, intre care paunul albastru era preferatul sau .

Masculul are o lungime cuprinsa intre 2-2,3 m si o greutate de 3,5-4 kg. Capul, gatul si gusa masculului au culoarea albastru-metalizat, in jurul ochilor fiind prezente doua zone liniare neacoperite de pene, de culoare alb-galbui. - penele acoperitoare ale aripilor prezinta un colorit striat, cu numeroase dungi intunecate, cu reflexe metalice verzialbastrui, intrerupte si aparent neregulate, ce alterneaza cu dungi de culoare galben pal. Remigele primare au culoarea maro-roscat. - abdomenul si partile laterale ale corpului sunt intunecate, cu reflexe metalice. Pe spate prezinta o salba formata din pene cu aspect de solzi, ce au reflexe verzi-aurii. - trena, considerata gresit de cei mai multi oameni ca fiind coada, este constituita din penele tartitei si penele supracodale (acoperitoare ale cozii) si poate atinge lungimea de 1,6-1,8 m. Culoarea dominata a trenei variaza de la aramiu la verde-albastrui metalizat, in functie de directia razelor de lumina. Aceasta este formata in principal din trei tipuri de pene: furculitele - sunt cele mai lungi si nu au oceli, penele cu oceli - sunt cele mai numeroase (cca. 150) si au lungimi diferite, precum si dimensiuni diferite ale ocelilor, oceli ce au in componenta culorile auriu, aramiu, verde si albastru, si penele cu franjuri - sunt penele marginale ale trenei, puternic asimetrice, avand sau nu un ocel modest. - coada, aflata sub trena, este vizibila dupa perioada de naparlire sau in momentul rotirii in perioada nuptiala, este formata din 20 de pene si are culoarea brun-cenusie.

 Scoicile au corpul moale, dar ca particularitate - sunt dotate (ca si melcii), cu un fel de tegument numit manta, in care se produc substantele din care se formeaza cochilia. Pentru ca aceste moluste isi construiesc respectivul invelis de protectie, din carbonat de calciu, cochilia continua sa creasca pe toata durata vietii animalului.

 Scoicile prezinta straturi de melanina aranjate alternativ cu straturi de aer astfel incat privite sub diferite unghiuri prezinta culori sidefate. E singura vietuitoare care poate ncorpora piatra de var cuprinsa in ape, putand fabrica sidef, lacrima scumpa a adancurilor care intruchipeaza perlele.

 In lumea mineralelor,opalul este compus din sfere minuscule de silicat asezate in straturi regulate.Fiecare strat reflecta lumina incidenta care interfera cu lumina reflectata de sferele vecine.Aspectul mineraluli prezinta culori diferite atunci cand este privit sub diferite unghiuri.Data fiind suprafata alba pe care se realizeaza jocul de culori,fenomenul poarta in acest caz denumirea de opalescenta.