Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CATEDRA DE IGIENĂ GENERALĂ

Acțiunea razelor solare

asupra organismului
Elaborat: Moscalu Valentin
Profesor: Bivol Natalia
Cuprins:
• Introducere
• Factorii care determina intensitatea razelor ultraviolete.
• Tipuri de raze ultraviolet ( efectelele immediate ,efectele intirziate si cele
tirzii)
• Efectele razelor ultraviolete asupra organismului
• Cum ne protejam de efectul razelor UVA si UVB
• OMS
• Bibliografie
Introducere
Soarele este deja prezent in fiecare zi, iar pielea noastra nu este inca suficient pregatita pentru a "da ochii" cu el. Ce trebuie sa
stim pentru a ne proteja de efectele nefavorabile ale soarelui?
Sa aflam mai intai ce inseamna UV si cum actioneaza aceste radiatii asupra pielii. Soarele emite un spectru de raze compus
din:
- Radiatii gamma;
- Raze X;
- Ultraviolete (UV) : UVA, UVB, UVC;
- Lumina vizibila;
- Infrarosii;
- Unde radio.
O parte importanta e absorbita de ozon, picaturile din atmosfera si de praf. Pe suprafata Pamantului ajung doar 2/3 din
acestea: UV (10%), lumina vizibila (50%) si infrarosiile (40%).
Efectele asupra organismului variaza in functie de intensitatea acestor radiatii.
 Pozitia radiatiei UV
in spectrul electromagnetic al luminii:
 Mai multi factori determina intensitatea razelor ultraviolete.
- Altitudinea
-Pozitia geografica fata de Ecuator.
-Stratul de ozon
-Coditiile meteo
-Tipul de piele
-Reflectabilitatea suprafetelor
-Momentul anului si al zilei
Razele UV sunt mai intense in lunile de primavara si vara, comparativ
cu lunile de toamna si iarna. Si momentul zilei poate modifica
intensitatea razelor UV – dimineata si seara acestea sunt mai putin
intense decat intre orele 10-16, cand ating intensitatea maxima.
Lumina vizibilă:
• Nici radiaţiile luminoase, singurele percepute de ochiul omenesc, nu
sunt dăunătoare, ba mai mult, fac posibilă activitatea umană diurnă şi
influenţează semnificativ ecosistemul vegetal.
Radiaţiile infraroşii:
• Radiaţia infraroşie este responsabilă de efectul caloric asupra
pământului. Din punct de vedere medical, aceasta nu cauzează afecţiuni
importante ale pielii, însă poate contribui la accentuarea unor afecţiuni
dermatologice preexistente (psoriazis, porfirie etc.).
Tipuri de raze ultraviolet
Orice persoană care iese afară se expune luminii soarelui și a efectelor acesteia asupra corpului. Lumina solară este
alcătuită din trei tipuri de radiații ultraviolete (UV) , iar zonele cele mai predispuse sunt pielea și ochii. În funcție de
tipul de radiație, organismul va genera un anumit tip de răspuns.
Exista mai multe tipuri de raze ultraviolete, clasificarea acestora fiind facuta in functie de lungimea de unda.

Raze UVA(315-400 nm)

Razele UVA pot afecta ADN-ul celulelor pielii, fiind asociate cu daunele aduse acesteia pe termen lung – aparitia ridurilor
si imbatranirea pielii. Totodata, aceste raze au un rol important si in aparitia unor tipuri de cancer de piele. In general,
saloanele de bronzare emana o cantitate mare de radiatii UVA, despre care specialistii sustin ca maresc riscul de cancer
de piele.

Raze UVB(280-315 nm)

Razele UVB sunt mai puternice decat razele UVA. Acestea pot afecta ADN-ul celular al pielii, insa totodata sunt
respondabile si pentru arsurile solare. Mai mult decat atat, ele pot cauza de asemenea si cancer de piele.

Raze UVC(100-280 nm)

Razele UVC sunt cele mai puternice radiatii ultraviolete, insa din fericire acestea nu patrund prin atmosfera si nu fac
parte din lumina soarelui. Drept urmare, razele UVC nu afecteaza pielea in niciun fel.
Efectele negative ale luminii
soarelui asupra corpului
O expunere prea îndelungată predispune la
apariția unor probleme, pe termen scurt și lung,
ale pielii sau ale organismului, precum:
• modificări în structura și culoarea pielii
(pete solare, nevi pigmentari)
•
• erupții cutanate – prin blocarea
tranpirației la nivelul ductelor sudoripare (se
tratează prin protejarea de lumina soarelui și
menținerea uscată a pielii)
 Efectele pozitive ale luminii soarelui asupra corpului
Astfel, cercetările au demonstrat că expunerea la lumina soarelui:
->îmbunătățește dispoziția prin creșterea nivelului de serotonină la
nivel cerebral, fiind eficientă în cazul persoanelor care suferă de
tulburare afectivă sezonieră
->scade nivelul de stres
->îmbunătățește somnul – lumina soarelui are rol în a ajusta nivelul
de melatonină produs de creier (neuromediator implicat în
producerea somnului)
->stimuleaza sinteza de vitamina D.
 • Efectele imediate sunt benefice şi constau în:
Pigmentaţia directă imediată
• Apare la câteva minute după expunere, dar nu durează decât câteva ore. Pigmentarea directă imediată corespunde unei
fotooxidări neenzimatice a premelaninelor prezente în piele sub acţiunea UVA şi a radiaţiilor vizibile.
Acţiunea antirahitică
• Acţiunea antirahitică a radiaţiei solare, în particular a radiaţiei ultraviolete, se bazează pe transformarea epidermică, sub
influenţa UVB, a 7-dehidrocolesterolului alimentar în vitaminele D2 şi D3 (care se transformă la nivelul rinichilor şi ficatului
în 2,5-hidroxivitamina D, metabolit activ). În timpul verii, o expunere de circa 10-15 minute, de 2-3 ori pe săptămână, este
suficientă pentru a asigura, alături de dietă, necesarul de vitamina D al organismului.
• La rândul său, vitamina D are un rol important în organismul uman, fiind vitamina liposolubilă care intervine în absorbţia,
transportul şi fixarea calciului şi fosforului.
• Vitamina D are şi o serie de efecte asupra pielii, respectiv de inhibare a proliferării cheratinocitelor şi stimularea diferenţierii
lor, cu efecte directe favorabile în psoriazis. De asemenea, intervine în formarea unei bariere de permeabilitate, promovează
imunitatea înnăscută şi inhibă formarea unor tumori.
 Efectele întârziate sau de durată sunt provocate de radiaţiile UVB prin
expunere prelungită la soare . Acestea constau în:
Arsura solară acută
• Arsura solară acută se produce în funcţie de durata şi de intensitatea iradierii solare, într-un interval de 2-24 de ore de la momentul
expunerii.
• Dependent de tipul de piele (fenotip sau fototip) şi de durata expunerii, arsura solară poate avea grade diferite de severitate, de la un eritem
uşor, asimptomatic, până la o reacţie a pielii mai intensă, care include înroşirea accentuată, o sensibilitate crescută, durere, edem şi apariţia
flictenelor.
• Tratamentul arsurii solare acute necesită restaurarea pierderilor de volum intravascular, suprimarea eritemului indus de radiaţia UV şi
administrarea de analgezice. În cazul arsurilor solare foarte severe, reducerea de volum vascular poate produce hipotensiune, administrarea
unui osmolit putând compensa acest efect.
Pigmentarea de durată sau bronzarea
• Bronzarea debutează după aproximativ două zile de la expunere, atingând maximul după 20 de zile, apoi dispare progresiv în absenţa unei
noi expuneri. Bronzarea se datorează formării de melanină sub acţiunea UVB şi a UVA. Bronzarea reprezintă un mecanism reglator,
fotoprotector, menit să protejeze omul de acţiunea radiaţiilor solare.
Fotoimunosupresia
• Fotoimunosupresia este o consecinţă a acţiunii radiaţiei UVB asupra sistemului imunologic de apărare a organismului. Manifestările
includ o creştere a herpesurilor recurente, proliferarea anormală a celulelor şi posibilitatea dezvoltării unor forme de cancer.
Reacţiile de fotosensibilizare (fotodermatoze)
• Fotodermatozele apar ca urmare a interacţiunii dintre radiaţia ultravioletă şi medicamente sensibilizante. Iniţial manifestările sunt
cutanate, manifestându-se la nivelul feţei, pieptului, membrelor superioare, pe ceafă sau pe palme. Reacţia apare în câteva minute sau
la câteva ore de la expunerea la soare, după administrarea orală sau parenterală a unor medicamente care sunt fotosensibilizante.
• Terapia reacţiilor fototoxice induse în asemenea circumstanţe constă în evitarea administrării agentului responsabil în cazul expunerii
la soare.
Alergiile solare
• Manifestările alergice constau în fotodermatoze benigne şi polimorfe provocate de o expunere intensivă şi excesivă la soare. Apar
frecvent în cursul vacanţelor de iarnă sau de vară, după o primă expunere exagerată. Aceste alergii sunt caracterizate de apariţia unor
iritaţii pe corp, asemănătoare fotodermatozelor de vară polimorfe, sau se manifestă prin afectarea mai intensă a tenului
-îmbătrânire prematură – prin -afectarea oculară: fotokeratită,
distrugerea fibrelor elastice și de fotoconjunctivită, pterigion, cataractă,
colagen leziuni retiniene

->cancerul de piele: carcinom bazocelular,

spinocelular sau melanom
 ->insolație – pricinuită de pierderea excesivă de minerale
și apă (prin transpirație) conduce la efecte adverse care,
netratate corespunzător, pot determina deces

->arsuri ale pielii (tind să apară după 4-5 ore de

la expunerea la soare
Hipercheratinizarea stratului cornos
• Hipercheratinizarea (îngroşarea) stratului cornos reprezintă rezultatul multiplicării celulare a cheratinocitelor, celulele
proprii stratului cornos. Stratul cornos hipercheratozic îndeplineşte rolul de filtru natural împotriva radiaţiilor solare.
• În cazul expunerilor limitate, aceste modificări sunt reversibile.
Insolaţia
• Insolaţia este cauzată de radiaţia infraroşie, expunerea directă la soare nefiind întotdeauna necesară pentru apariţia sa.
Insolaţia se manifestă ca rezultat al supraîncălzirii necontrolate a organismului şi este periculoasă, în special pentru
sistemul nervos central. Poate să apară în primele zile de expunere la radiaţii puternice, când organismul nu îşi poate
ajusta mecanismul de termoreglare şi când mecanismele de compensare (perspiraţia) sunt dereglate.
• Insolaţia se manifestă prin tulburări importante ale stării generale, febră mare, crampe musculare, durere de cap,
greaţă, vomă şi chiar comă şi poate fi urmată de moarte rapidă, dacă nu se acordă o îngrijire adecvată.
 Cum ne protejam de efectul razelor UVA si UVB

 Metodele de protecție față de radiațiile ultraviolete constau în:

 Utilizarea cremelor/loțiunilor de protecție solară – cu cât gradul de
protecție e mai mare (SPF>15) cu atât e mai bine; aplicarea trebuie să
se facă cu 30 minute înaintea expunerii și, iar loțiunea să fie reaplicată
la fiecare 2 ore sau după contactul cu apa
 Planificarea expunerii la soare în timpul verii:
de evitat intervalul 10 a.m. – 4 p.m.
 Dacă expunerea nu poate fi evitată este necesar să nu fie continuă
 Acoperirea zonelor expuse (haine, eșarfe și ochelari de protecție).
Prin programul INTERSUN, OMS și partenerii săi promovează și evaluează cercetarea cu
privire la efectele radiațiilor UV asupra sănătății și elaborează orientări și recomandări axate pe:

-protejarea și educarea copiilor cu privire la efectele nocive ale supraexpunerii la soare,

-educarea publicului despre efectele nocive ale șezlongurilor artificiale asupra sănătății,
-utilizarea instrumentului de indicare UV pentru a sensibiliza cu privire la riscurile de sănătate
ale expunerii la UV și măsurile de protecție,
-protejarea lucrătorilor în aer liber expuși la radiații UV.
Obiecte care blocheaza actiunea directa a razel
or UV asupra organismului uman:
Bibliografie:
 https://www.who.int/health-topics/ultraviolet-radiation
 https://www.romedic.ro/efectele-luminii-soarelui-asupra-corpului-0P38451
 https://doc.ro/cancer-de-piele/totul-despre-razele-uv-efectele-razelor-uva-si-uvb-asupra-
organismului
 https://www.sensiblu.com/blog/post/1878_efectul-radiatiilor-solare-tot-ce-trebuie-sa-stii
 https://igienagenerala.usmf.md/ro/studenti-catedra%20de%20igien%C4%83%20general
%C4%83/cursuri-teoretice
Multumim pentru atentie!!!
https://www.youtube.com/watch?v=gV4a_9Kh3ts
https://www.youtube.com/watch?v=vMGkA8PmyZU
https://www.youtube.com/watch?v=o9BqrSAHbTc