qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
Probleme de chimie organică
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer
Alcanii
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
01-Dec-13

dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
Bianca Voisa

cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghlzxcvb
 Cuprins
Capitolul 1. Informații teoretice................................................................................3
Alcanii....................................................................................................................3
1. Reacția de oxidare...........................................................................................5
2. Descompunerea termică..................................................................................7
3. Reacția de izomerizare ( realizată de C.D. Nenițescu)....................................7
4. Reacția de substituție.......................................................................................8
5. Informații utile și utilizările alcanilor.............................................................8
Capitolul 2. Probleme rezolvate................................................................................9
Modele de probleme pentru capitolul alcani..........................................................9
Problema 1..........................................................................................................9
Problema 2........................................................................................................12
Problema 3.......................................................................................................13
Problema 4........................................................................................................17
Problema 5........................................................................................................18
Problema 6.......................................................................................................21
Problema 7........................................................................................................23
Problema 8........................................................................................................24
Bibliografie..............................................................................................................27

2
Alcani
Definiție:
Alcanii sunt hidrocarburi alifatice saturate aciclice, care conțin în moleculă numai legături
simple carbon-carbon și carbon-hidrogen.
Hidrocarburile saturate conțin în moleculă numai legături covalente simple sigma, C-C, C-H.
Formula generală a clasei alcanilor este:
CnH2n+2, unde n va primi pe rând valorile 1, 2, 3...
Dacă se dau valori lui n,numere întregi, pozitive,începând de la 1 rezultăo seria de alcani cu
numele de serie omoloagă a alcanilor:

Pt. n=1, avem formula moleculară CH4- metan;

Pt. n=2, avem C2H6- etan;
Pt. n= 3, avem C3H8- propan;
Pt. n= 4, avem C4H10- butan;
Pt. n= 5, avem C5H12- pentan;
pt. n=6, avem C6H14 -hexan;
pt. n=7, avem C7H16 -heptan;
pt. n=8,avem C8H18-octan;
pt. n=9,avem C9H20- nonan;
pt. n=10,avem C10H22- decan;
pt.n=11,avem C11H24- undecan;
pt. n=12, avem C12H26-dodecan;
pt. n=13, avem C13H28-tridecan
pt. n=14, avem C14 H30 -tetradecan
pt. n=15, avem C15 H32 -pentadecan
pt. n= 16, avem C16 H34- hexadecan
pt. n=17, avem C17 H36 -heptadecan
pt. n=18, avem C18H38 - octadecan
pt. n=19, avem C19 H40 -nonadecan
pt. n=20, avem C20H42 eicosan

Alcanii cu catene liniare se numesc normal alcani, prescurtat n-alcani, iar cei care prezintă
ramificații se numesc izoalcani.

Radicali:
-se obțin prin îndepărtarea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen din molecula alcanilor
-se numesc radicali hidrocarbonați sau radicali alchil
Pentru alcani vom avea următorii radicali:
-monovalenți-lipseste 1 atom de hidrogen
-divalenți- lipsesc 2 atomi de hidrogen
-trivalenți -lipsesc 3 atomi de hidrogen

3
 Pornind de la CH4 metan vom avea următorii radicali:

 Pornind de la etan CH3-CH3 vom avea următorii radicali:

 Pornind de la propan CH3-CH2 CH3 vom avea următorii radicali:

 Pornind de la butan CH3-CH2 - CH2- CH3 vom avea următorii radicali:

 Pornind de la izobutan vom avea următorii radicali:

4
  Pornind de la neopentan vom avea următorii radicali:

Reguli de denumire a alcanilor cu catenă ramificată:

1. dacă alcanul prezintă un singur radical, se numerotează catena cea mai lungă de atomi de
carbon astfel încât radicalul / ramificația să ocupe un loc cat mai mic

-se denumește radicalul precedat de indicele numeric apoi se adaugă numele alcanului care
formează catena de bază
2-metil pentan
2. dacă alcanul conține 2 sau mai mulți radicali identici, în fața numelui radicalului se trece
prefixul: di-, tri-, tetra-, penta-, etc

2,3-dimetil pentan
3. dacă alcanul conține 2 sau mai mulți radicali diferiți aceștia se denumesc în ordine alfabetică

3-etil- 2-metil pentan

4.dacă în catena de atomi de carbon se găsesc mai multi rdicali, pe lîngă regulile de ma sus se
mai adaugă și suma indicilor numerici trebuie să fie cât mai mică

5
Izomerie:
-la alcani se întâlnește izomerie de catenă, deosebirile sunt de catenă adică de
modul de aranjare a atomilor de carbon în catena de atomi de carbon.

De exemplu, n-butanul și izobutanul sunt izomeri de catenă deoarece au aceeași

formulă moleculară, dar structură chimică diferită.
CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH-CH3
n-butan
CH3 izobutan

Cu cât numărul de atomi de carbon este mai mare cu atât numărul de izomeri este
mai mare.

Ex: Să se scrie și să se denumească toți izomerii corespunzători formulei C6H14

Pornind de la C2H6, CH3-CH3 CH3-CH2 CH3-CH

etil etiliden

Structura
Metanul, CH4, conțin patru legături covalente identice, C-H. Distanța dintre atomii
de carbon din molecula metanului este de 1,54 Å. Molecula metanului are forma
unui tetraedru regulat, cu atomul de carbon în centru și restul atomilor de hidrogen
orientați spre vârfurile tetraedrului.
Datorită unghiului de 109°28´, alcanii au catenele în formă de zig-zag.
Atomul de carbon din structura alcanilor este hibridizat sp3.
Proprietăți fizice

6
Starea de agregare a alcanilor depinde de numărul de atomi de carbon din structură
și anume:
C1-C4 sunt GAZE;
C5-C17 sunt LICHIZI;
C18 , C19, sunt SOLIDE.
Punctele fierbere ale alcanilor cresc cu creșterea masei moleculare. Dintre izomerii
de catenă ai unui alcan, cel cu catenă normală are punctul de fierbere cel mai
ridicat, iar izoalcanul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai
scăzut.

Proprietăți chimice ale alcanilor

Sunt date de reacțiile chimice specifice acestei clase:

1. Oxidarea: completă și incompletă

2. Descompunerea termica: cracarea și dehidrogenarea.
3. Reacția de izomerizare.
4. Reacția de substituție.
Alcanii au reactivitate foarte mică datorită prezenței legăturii simple care se rupe
foarte greu.
1. Reacția de oxidare
Avem două tipuri de oxidări și anume: oxidarea completă și oxidarea incompletă.
Oxidarea completă sau arderea totală are ca rezultat formarea dioxidului de carbon,
apei și degajarea unei cantități de căldură, notate cu Q.
Pentru alcani avem reacția de ardere totală sub forma următoarei ecuații:

CnH2n+2 + O2 nCO2 +( n+1)H2O + Q.

De exemplu, avem reacția de ardere a metanului:
CH4+ 2O2 CO2+2 H2O+ Q.
Oxidarea incompletă sau arderea parțială are ca rezultat formarea de produși
parțiali: cetone, aldehide, alcooli, acizi etc...
Avem următoarele reacții de ardere parțială, cu rol major în industrie:
 Formarea metanolului ( în condiții specifice de presiune și temperatură și în
prezența catalizatorilor):

CH4 + O2 CH3OH
metanol

 Formarea metanalului (aldehidei formice):

7
 CH4 + O2 CH2O
metanal

 Formarea gazului de sinteză:

CH4+ O2 CO + 2H2, amestecul dintre monoxidul de carbon și

hidrogen împreună formează gazul de sinteză.

 Formarea negrului de fum:

CH4 + O2 C + H2O
negru de fum

 Reacția de amonoxidare:

CH4 + O2 + NH3 HCN + 3H2O, această reacție are loc la o

temperatură de 1000°C și în prezența catalizatorului de platină(Pt).

 Oxidarea parțială cu vapori de apă:

CH4 + H2O CO +3H2
Reacția are loc la o temperatură de 600-800°C, iar catalizatorul este nichelul.

2. Descompunerea termică
Cracarea este reacția prin care se rup legăturile C-C și rezultă un amestec de
alcani și alchene, cu un număr mai mic de atomi de carbon decât în alcanul
inițial.

CH3-CH2-CH2-CH3 CH4 + CH2=CH-CH3

Metan Propenă
CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH3 + CH2=CH2
Etan Etenă
Dehidrogenarea este descompunerea termică, în urma căreia se elimină
hidrogen, datorită ruperii legăturii C-H.
CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH2-CH=CH2 + H2
n-butan 1- butenă
CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH=CH-CH3+ H2

8
 n-butan 2- butenă
3. Reacția de izomerizare ( realizată de C.D. Nenițescu)

CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH-CH3
n- butan CH3
izobutan

Catalizatorul acestei reacții este AlCl3, iar temperatura este cuprinsă între 50°-
100°C.
4. Reacția de substituție
Constă în înlocuirea atomilor de hidrogen cu atomii de halogen, cum ar fi F, Cl,
B, I. Reacțiile sunt procese exoterme care se produc în prezența luminii (hν).
Metanul reacționează cu Cl2 formându-se produși mono-, di-, tri- și
tetrahalogenați.
CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl CH3Cl- clorură de metil
CH4 + Cl2 CH2Cl2 + HCl
clorură de metilen
CH4 + Cl2 CHCl3 + HCl
Cloroform

CH4 + Cl2 CCl4+ HCl

tetraclorură de carbon
Produșii halogenați ai alcanilor sunt rar folosiți în practică deoarece sunt toxici
organismului uman, pot provoca cancer.
5. Informații utile și utilizările alcanilor
Cifra octanică a alcanilor, C.O., ne arată calitatea de ardere a acestora, prin
convenție, C.O. cea mai mare este 100 și corespunde izooctanului ( 2,2,4 trimetil
pentan), în timp ce n-heptanul are C.O. zero. Pentru îmbunătățirea cifrei octanice
se adaugă aditivi, de exemplu tetraetilplumbul. Metanul în natură se găsește în
stare liberă. El formează partea componetă principală a gazelor combustibile
naturale cunoscute, care emană din pământ în unele localități sub denumirea de
gaze de mine sau de baltă. Metanul se formează pe fundul bălților și în general în
bazinele de apă stătătoare, în urma descompunerii substanțelor organice.
Un pericol mare îl prezintă gazele de mină, care se adună în minele de cărbuni în
cazul unei ventilări insuficiente. Amestecul exploziv care se formează cu aerul se
aprinde ușor de la flacăra lămpilor de mină. În trecut asta era cauza deselor
catastrofe, însoțite de jertfe omenești.
Prevenirea lor a devenit posibilă, după descoperirea lămpilor speciale de către
chimistul Davy în 1817.

9
Alcanii solizi sunt utilizați în farmacie, parafina și vaselina sunt folosiți pentru
producerea unor articole destinate protejării pielii.

Capitolul 2. Probleme rezolvate

Modele de probleme pentru capitolul alcani
Problema 1.
Prin arderea unei cantități de etan, se obțin 112 mL CO2 (c.n). Calculează:
a) Volumul (mL) și masa (mg) și numărul de mmoli de etan folosiți în reacție;
b) Numărul de mmoli de apă rezultați din reacție;
c) Volumul de aer cu 20% O2 necesar arderii etanului.
Rezolvare
Dacă reacția are loc la parametrii normali sau condiții normale (c.n.) atunci se știe
că temperatura va fi de 273 K, presiunea de 1 atm.
Se scrie reacția de ardere a etanului:

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

a) Pentru a răspunde la subpunct, vom lucra pe ecuația reacției:
22,4 L/ mol 2∙ 22,4 L/mol

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

x 0,112 L

x= 0,056 L= 56 mL C2H6

Întotdeauna datele din problemă, se scriu sub reactanți, iar volumul molar, masa
moleculară sau nr. de moli se scriu deasupra reactanților.

Foarte important e să lucrăm în aceeași unitate de masură, de exemplu cum am

avut mai sus volumul molar e exprimat în litri, atunci și datele problemei trebuie
transformate, din mL în L sau mg în grame, mmoli în moli.
Deci, am determinat volumul, urmează masa și numărul de mmoli.

Din relația n = , avem n= 0,0025 moli etan= 2,5 mmoli, iar

pentru determinarea masei avem următoarea relație: m= n∙M, unde M este masa
moleculară a etanului.
10
Metan= 2∙12+ 6= 30 g/mol m= 0,0025∙30= 0,075g= 75 mg etan.

b) Pentru a afla numărul de mmoli de apă, ne folosim de ecuația reacției:

2∙22,4 3∙22,4

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

0,112 x

x= 0,168 L H2O

n= 0,075 moli = 7,5 mmoli apă.

c) Pentru a afla volumul de aer avem nevoie de volumul de oxigen, în problemă ni

se dă procentul de oxigen din aer și anume 20 %.
Lucrăm din nou pe ecuația reacției:

∙22,4 2∙22,4

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

x 0,112 L

x= = 0,196 L O2

Știind procentul de oxigen, avem următoarea regulă de trei simplă:

100 L aer........................20 L oxigen
y L aer............................0,196 L oxigen

y= 0,98 L aer sau atunci când ni se dă în

problemă procentul de O2, de 20%, putem folosi și relația vaer= 5∙vO2.
Transformări în unităţile de măsură cerute de S.I:

1 g = 1000 mg

1 L= 1000 mL
Problema 2.
1 mol= 1000mmoli
11
Se ard 20 mL dintr-un amestec de metan şi etan cu 275 mL aer ( 20% O2),stabileşte
compoziţia în procente de volum a celor două hidrocarburi.
Rezolvare
Ştim volumul total al amestecului de metan şi etan, vtotal= 20mL= 0,02L, notăm cu
x volumul de metan şi cu y volumul de etan.
Prima relaţie care se formează este: x+y=20 mL
Ştim că volumul de aer consumat pentru arderea celor doi alcani este de 275 mL=
0,275 L cu concentraţia de oxigen de 20%, deci vom folosi relaţia vaer= 5·vO2, din

care rezultă că volumul de oxigen este: vO2= = 0,055 L

Următoarea etapă vom scrie reacţiile de ardere ale celor doi alcani, vom eprima
volumele de oxigen necesare celor două reacţii:

22,4 2·22,4
CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q
x x1
X1=2x
x1= = 2x, x1= 2x

22,4 22,4

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

y x2

x2= 3,5y, x2X=2=3,5y

3,5y

Deci vom forma sistemul de ecuaţii: , rezolvând

sistemul de ecuaţii vom avea următoarele valori, x= 0,01 L CH4, y= 0,01 L C2H6.
Compoziţia procentuală a amestecului de alcani va fi următoarea:
0,02 L amestec metan şi etan............0,01 L metan.......0,01 L etan
100 L amestec metan şi etan............ C1.......................... C2

12
 C1= 50% metan

C2= 50% etan.

Problema 3.
Un volum de metan este supus clorurării la 500°C îm urma acestui proces
rezultă un amestec de monoclorometan , diclorometan, triclorometan şi
tetraclorometan în raport molar de 3:2:1:1. Din acidul clorhidric rezultat se obţin
3,5 L soluţie de 2 M.
a) Scrie ecuaţiile reacţiilor chimice;
b) Calculează volumul de metan la presiunea de 1 atm şi 500°C supus
clorurării;
c) Determină volumul de clor necesar ştiind că acesta s-a transformat în
proporţie de 90%.

Rezolvare

a) Ecuaţiile reacţiilor chimice sunt următoarele:

CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl (I)

Monoclorometan

CH4 + 2Cl2 CH2Cl2+ 2HCl (II)

Diclorometan
CH4 + 3Cl2 CHCl3 + 3HCl (III)
Triclorometan

CH4 +4 Cl2 CCl4 + 4HCl ( IV)

Tetraclorometan

b) Pentru a afla volumul total de metan consumat la clorurare trebuie să

determinăm prima dată volumul de metan consumat pentru fiecare reacţie în
parte, deci vom nota cu x volumul de metan consumat la prima reacţie (I),
cu y volumul de metan consumat la a doua reacţie, z volumul consumat la a
treia reacţie şi t volumul consumat la a patra reacţie.

Exprimăm raportul molar ştiut din datele problemei conform reacţiilor

chimice:

13
 CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl (I)
x x x x

CH4 + 2Cl2 CH2Cl2+ 2HCl (II)

y 2y y 2y
CH4 + 3Cl2 CHCl3 + 3HCl (III)
z 3z z 3z

CH4 +4 Cl2 CCl4 + 4HCl ( IV)

t 4t t 4t

x:y:z:t= 3:2:1:1, conform raportului molar dat în problemă, putem scrie

următoarele rapoarte:

= y=

= z = , dar y = şi atunci rezultă z=

= z=t=
Din datele problemei putem calcula masa de HCl, deoarece ştim volumul soluţiei
şi concentraţia molară, folosind formula concentraţiei molare deducem masa de
acid clorhidric:

C m= , deci md= Cm·MHCl· vsoluţiei

md= 2·36,5·3,5= 255,5 g HCl
Transformăm în moli deoarece pe ecuaţiile reacţiilor lucrăm în moli, deci n= =

7 moli HCl

Conform reacţiilor putem afla numărul total de moli de HCl, avem:

ntotal x+2y+3z+4t= 7 moli

14
x+ + + = 7, vom avea 14x=21 x= = 1,5 moli HCl

Numărul de moli de metan conform reacţiilor chimice:

x+y+z+t= x+ + + = = = 3,5 moli CH4

VCH4= 3,5·22,4 L/mol= 78,4 L

Trebuie să calculăm volumul de metan la temperatura de 500°C şi la presiunea de
1 atm:
Temperatura trebuie transformată în grade Kelvin, după relaţia:
T(K)=T (°C)+273,15
T= 500+273,15=773,15 K
Folosim legea Gay-Lussac ( p= const.) şi vom avea următoarea relaţie:

V= = = 222 L

c) Trebuie să calculăm prima dată numărul total de moli de clor, conform

reacţiilor numărul total de moli de clor este egal cu cel de acid clorhidric, iar
numărul total de moli de HCl este 7 moli.

ntotal x+2y+3z+4t= 7 moli

x+ + + =7 x= 1,75 moli Cl2 , mCl2= 124,25 g

Ştim din datele problemei că s-a transformat din clor un procent de 90%,
prin regula de trei simplă raportăm la cantitatea aflată de pe reacţie:

Din 100 g Cl2 iniţial................90 g Cl2 transformat

124,25 g Cl2........................... X1 g Cl2 transformat

X1= 111,825 g clor transformat

15
 Transformat în moli, avem nclor= 1,575 moli, iar volumul va avea valoarea de
35,28L clor, folosind relaţia Vclor= n·Vmolar, Vmolar= 22,4 L/mol.

Problema 4.
Pentru arderea completă a 10 mL dintr-un alcan gazos A sunt necesari 50 mL de
oxigen. Stabileşte formula lui A ( volumele sunt măsurate în acelaşi condiţii de
temperatură şi presiune).

Rezolvare
Ştim că formula generală a unui alcan este: CnH2n+2.
Folosind formula generală a alcanilor scriem reacţie de ardere:

CnH2n+2 + O2 nCO2 + (n+1)H2O + Q

Înlocuind datele problemei( volumele de alcan şi oxigen sunt date în mL le

transformăm în litri) în ecuaţia reacţiei vom avea:

22,4 L/mol ·22,4 L/mol

CnH2n+2 + O2 nCO2 + (n+1)H2O + Q

0,01 L 0,05 L

· 22,4·0,01= 0,05·22,4

=1,12

= 1,12

0,672n+0,224= 2,24
0,672n= 2,24-0,224

n= 3.

16
Alcanul căutat este propanul, C3H8.

Problema 5.
Identifică alcanii:
a) Cu densitatea ρ= 1,3392 g/L;
b) Cu daer= 1,5224;
c) Cu dazot= 2,0714;
d) Cu ddioxid de carbon= 1,6363.

Rezolvare

a) ρ= 1,3392g/L

Din formula densităţii, ρ, putem deduce masa moleculară a alcanului şi

anume:

ρ= , dar masa şi volumul le putem exprimăm prin următoarele relaţii

după care le înlocuim în formula generală a densităţii.

n= m= n·M

n= V= n· Vmolar

ρ= = = M= ρ·Vmolar = 1,3392 g/L· 22,4 L/mol=

29,91g= 30 g/mol

Formula generală a alcanilor este: CnH2n+2

17
MCnH2n+2= 12n+2n+2= 14n+2
14n+2= 30
14n= 30-2
14n= 28

n= =2 Alcanul este etanul, C2H6.

b) Avem densitatea alcanului față de aer, deci vom folosi formula: daer , de

unde vom deduce Malcan= Maer∙daer știm că Maer 28,9 g/mol.

Malcan= 28,9 g/mol∙ 1,5224= 43,99g/mol= 44 g/mol

Formula generală a alcanului este CnH2n+2.
Masa moleculară este 14n+2= 44
14n= 44-2
14n= 42 n= 3, deci alcanul căutat este propanul, C3H8.

c) Avem densitatea față de azot, vom avea nevoie de masa moleculară a azotului,
iar densitatea este de 2,0714.

dazot= Malcan= dazot∙Mazot

Malcan= 2,0714∙28g/mol= 57,99 g/mol= 58 g/mol
14n+2= 58
14n=58-2
14n= 56, n= 4
Alcanul este butanul, C4H12.
d) La acest punct avem exprimată densitatea alcanului față de CO2, dco2= 1,6363

dco2= Malcan= Mco2∙dCO2

Malcan= 44 g/mol∙1,6363= 71,99=72 g/mol
14n+2= 72
14n=70
n= 5, alcanul este pentanul, C5H12.

Problema 6.

18
La combustia completă a 25 mL de amestec de propan și etan rezultă 60 mL de
CO2 ( volumele sunt măsurate în același condiții de temperatură și presiune).
Stabilește:
a) Compoziția în % volume a amestecului de hidrocarburi;
b) Raportul molar al hidrocarburilor în amestec.

Rezolvare
Avem un amestec de propan și etan, C3H8 și C2H6 supus combustiei( arderii totale).
Vamestec= 25mL= 0,025 L
Vco2= 60 mL= 0,06mL
Scriem ecuațiile de ardere a celor doi alcani din amestec:
C3H8 + 5O2 3 CO2 + 4H2O + Q1

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q

Considerăm: a L C3H8 și x L CO2 rezultat din I reacție?;
b L C2H6 y L CO2 rezultat din a- II- a reacție.
Înlocuim datele cunoscute pe ecuațiile reacțiilor:

22,4 3∙ 22,4
C3H8 + 5O2 3 CO2 + 4H2O + Q1
a x
22,4 2∙ 22,4

C2H6 + O2 2CO2 + 3 H2O + Q 2

b y

x= = 3b

y= = 2a

Se va forma sistemul de ecuații: , rezolvând sistemul de ecuații

vom obține a= 0,015 L C3H8 , b= 0,01L C2H6.

19
Pentru a afla procentele de alcani din amestec, vom forma regula de trei simplă:

În 0,025L amestec de alcani avem............. 0,015 L C3H8............. 0,01L C2H6

În 100 L amestec de alcani avem................C1..............................C2
C1= 40% propan
C2= 60% etan.
Pentru a afla raportul molar trebuie să determinăm numărul de moli din fiecare
alcan prezent în amestec:

npropan= =0,0006

netan = = 0,0004

Raportul dintre propan și etan este: = 1,5.

Problema 7.
Prin arderea unui amestec echimolecular a două hidrocarburi saturate omoloage se
obțin 968 g dioxid de carbon și 468 g apă. Precizați care este denumirea
hidrocarburii cu numărul de atomilor de carbon mai mare:
a) propan; b) hexan; c) butan; d) pentan; e) heptan.

Rezolvare
Avem un amestec echimolecular de două hidrocarburi, ceea ce înseamnă același
număr de moli din fiecare hidrocarbură, cele două hidrocarburi sunt omoloage
adică urmează una după alta în seria omoloagă a alcanilor. Din aceste definiții
putem forma următoarele relații:
Notăm: CnH2n+2- alcanul inferior
CmH2m+2- alcanul superior
Avem prima relație: m=n + 1 (1)
m= n+1

Amestecul echimolecular îl exprimăm astfel:

a moli CnH2n+2
a moli CmH2m+2
Scriem ecuația de ardere pentru cele două hidrocarburi:
1mol n (n+1) moli

20
CnH2n+2 + O2 nCO2 + (n+1) H2O + Q1
a moli x y
1 mol m moli (m+1) moli

CmH2m+2 + O2 mCO2 + (m+ 1) H2O + Q2

a moli z t
Transformăm masele de CO2 și H2O în moli:

nCO2= = 22 moli;

nH2O= = 26 moli.

x= an moli dioxid de carbon;

y=a(n+1) moli apă;
z= am moli dioxid de carbon;
t= a(m+1) moli apă.

Se va forma sistemul de ecuații: , din rezolvarea

sistemului vom deduce că n= 5, iar m= 6, dacă vom înlocui în prima relație de la

începutul problemei, m=n+1.
Răspunsul la problemă este hexan, alcanul cu numărul de atomi de carbon mai
mare.

Problema 8.
Se obține acid cianhidric prin amonoxidarea metanului dacă în procesul de
fabricație s-au obținut 2,43 tone acid cianhidric cu un randament de 90%, să se
determine:
a) volumul de metan de puritate 99 % în volume măsurate în condiții normale
utilizat în procesul de fabricație;
b) volumele de azot și hidrogen măsurate în condiții normale necesare pentru
obținerea amoniacului introdus în procesul de fabricație.

Rezolvare
Reacția de amonoxidare a metanului are loc în prezența catalizatorului de platină și
la o temperatură de 1000°C, obținându-se acid cianhidric.

21
 CH4 + NH3+ O2 HCN + 3H2O
Acid cianhidric

În problemă ni se spune că avem un randament de 90%, iar randamentul este

definit de următoarea relație:

η= ∙ 100, unde

mp= masa practică, din datele problemei;

mt= masa teoretică, obținută din calculul de pe reacție.

η= ∙ 100 , din această relație putem să detrminăm m , cunoscând masa

t

practică, mp= 2,43 t HCN, din datele problemei.

mt = = = 2,7 t= 2700 kg.

De pe ecuația reacției, vom determine volumul de CH4:

a) 22,4 m3/kmoli 27 kg/kmoli

CH4 + NH3+ O2 HCN + 3H2O

V 2700 kg
3
V= 2240 m CH4
Ni s-a dat în problemă puritatea metanului, iar datele de pe reacție sunt considerate
mereu cantități pure, deci vom forma regula de trei simplă:
100 m3 metan impur.....................99 m3 metan pur
x....................................................2240 m3 metan pur rezultat din reacție
x= 2262,6 m3 metan impur

b) Pentru a afla volumele de hidrogen și azot, trebuie să lucrăm cu ecuația de

formare a amoniacului, volumul de amoniac este egal cu cel de metan:

22
VNH3=VCH4= 2240 m3 22,4 3∙22,4 2∙22,4
N2+ 3H2 2NH3
V1 V2 2240
V1= 1120m3 azot
V2= 3360 m3 hidrogen.

Bibliografie

1. Berinde, Z., Metodă și algoritmizare în rezolvarea problemelor de chimie

organică, Editura Cub Press 22, Baia Mare, 2000.
2. Chimia pentru clasele VIII-X, Editura de Stat Didactică și pedagogică,
București, 1956.
3. Vlădescu, L., Doicin I.,L., Chimie pentru clasa a-X-a, Editura Grup Art
Editorial, București, 2009.

23
24
25
26
27
28
29
30
31