AMEDEO

AVOGRADO
Diaconu Iustina
Constantin Gabriel
clasa a IX-a A
 Lorenzo Romano
Amedeo Carlo
Avogadro di
Quaregna e di Cerreto
a fost un fizician și chimist
italian. S-a născut pe data de 9
august 1776, Torino, Italia,
într-o familie de nobili din
Regatul Sardiniei și a murit pe
data de 9 iulie 1856, Torino,
Italia. Acesta s-a căsătorit cu
Felicita Mazzé în 1815 și
împreună au avut 4 fete și 4
băieți.
Acesta, la vârsta de 20 de
ani, a terminat studiile despre
dreptul canonic și s-a interesat
apoi de domeniul științific.
Între 1809 și 1819 a fost profesor de fizică și matematică la Colegiul Regal
din Vercelli. În anul 1820 a fost înființată prima catedră de fizică și
matematică din Italia, la universitatea din Torino. Amedeo Avogadro a fost
numit șeful acestei catedre, unde a predat, cu întreruperi, până în 1850.
A fost membru al Academiei de Științe și a Societății Italiene "dei
XL" . Și-a orientat cercetările spre problemele cele mai importante din fizică
și chimie.
În 1811, pe când preda la Vercelli, a emis așa numita "ipoteza
moleculara", potrivit căreia două volume egale din orice gaze, aflate la
aceeași presiune si temperatură, conțin același număr de molecule. În urma
acestei ipoteze s-a ajuns la una din legile gazelor, Legea lui Avogadro care
spune că numărul moleculelor dintr-un volum specific de gaz este
independent de mărimea sau masa moleculelor de gaz. Ea are formula
𝑉
= 𝑎, unde V= volumul gazului, n= numărul de moli și a= o constantă.
𝑛
 Constanta lui Avogadro este cunoscută și ca Numarul lui Avogadro,
care este aproximativ egal cu 6.023×1023 și reprezintă numărul de molecule
conținut într-un mol de substanță.
Acesta a studiat lucrările a doi chimiști: John Dalton și Joseph Gay-
Lussac și a ajuns la concluzia că elementele există mai mult sub formă de
molecule decăt sub formă de atomi individuali. Avogadro este recunoscut ca
unul dintre fondatorii teoriei moleculare atomice, după ce a corectat defectul
teoriei lui Dalton.
Acesta și-a publicat lucrările în revista Journal de Physique, dar
descoperirile lui au fost respinse din cauză că: revista avea puțini cititori,
teoriile a mai multor chimiști cunoscuți, de exemplu John Dalton și Jöns
Jacob Berzelius, se contraziceau cu cele ale lui Avogrado, iar faptul că a
rămas în Italia și nu a lucrat cu oameni de știință din alte țări, nu l-a ajutat
să-și facă lucrările cunoscute în lume.