ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN FACULTATEA DE MARINA CIVILA SPECIALIZAREA: NAVIGATIE SI TRANSPORT MARITIM SI FLUVIAL FORMA DE INVATAMANT:

FRECVENTA REDUSA

REFERAT

RADIATIA GAMA

INTOCMIT STUDENT: OLTEANU MARIUS GRUPA : 1121FR

1

Cuprins
Generalitati Proprietatile radiatiilor gama Interactiunile cu mediul ale radiatiilor gama Efectul radiatiilor asupra organismului Efectul radiatiilor asupra substantei .Conceptul de doza Razele gama din Univers

Generalitati

Radiatiile gama au fost descoperite n anul 1900 de ctre Paul Villard (18601934), fizician i chimist francez, n timp ce studia la Paris comportamentul uraniului i radiului. Numele acestui tip de radiaie a fost dat de ctre Ernest Rutherford. Cu ocazia primelor cercetari privind dezintegrarea radioactiva emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri raze alfa, beta si gama. De fapt numai tipul gama reprezinta cu adevarat o radiatie (adica fotoni de inalta frecventa), celelalte sunt particule nucleare (nuclee de heliu de mare vitez numite i raze , respectiv emisii de electroni numite i raze ). Radiaia sau razele gama (gama desemneaz litera greceasc ) sunt unde electromagnetice de frecvene foarte mari produse de interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea unei perechi electron - pozitron. Radiaia gama (raza gama) se prezint sub form de unde electromagnetice sau fotoni emii din nucleul unui atom. Poate traversa complet corpul uman, putnd fi oprite doar de un perete de beton sau de o plac de plumb groas de 15 cm. Radiaia gama este oprit de: ap, beton i, n special, de materiale dense, cum ar fi uraniul i plumbul, care sunt folosite ca protecie mpotriva expunerii la acest tip de radiaie.

Radiatia gama este o unda electromagnetica similara cu lumina obisnuita, ceea ce difera este lungimea de unda (energia). Lumina solara consta intr-un amestec de
3

radiatie electromagnetica la diferite lungimi de unda de la IR indepartat trecand prin vizibil si ultraviolet. O radiatie gama este mult mai scurta decat radiatia UV (de aceea are o energie mult mai mare). Radiatiile gama sunt produse de asemenea prin dezintegrarea unor materiale radioactive cum ar fi cobalt-60 si cesiu-137. O radiatie emisa de atomul de cobalt-60 poate penetra corpul uman si ca urmare a fost folosita pe scara foarte larga in tratatrea cancerului.

Proprietatile razelor gama

Radiaia sau razele gama sunt unde electromagnetice de frecvene foarte mari (lungimi de unda sub 0,005 ) produse de interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi in dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea unei perechi electron pozitron, fiind foarte penetrante, in consecinta foarte periculoase pentru sanatatea omului. Razele pot strbate cu uurin grosimi considerabile din esuturi animale i vegetale, substane uoare i chiar civa centimetri din substane grele cum ar fi de exemplu plumbul. n urma interaciunii dintre radiaii i organismele vii apar fenomene fizice (ionizri, excitri atomice) care determin fenomene chimice (alterri ale macromoleculelor i ale sistemelor enzimatice). Razele gama sunt unde privind spectrul de frecvene electromagnetice care au o lungime de und de 10 i 11 sau mai jos. Razele gama sunt produse n laboratoare prin procesul de coliziune nucleara i de asemenea prin intermediul radioactivitatii artificiale care nsoete aceste interaciuni. Nucleele mari de energie necesare pentru coliziuni sunt accelerate de astfel de dispozitive, cum ar fi ciclotron i sincrotron. Cele mai importante efecte se observ la celulele germinale (sexuale). n urma interaciunii dintre radiaii i celulele germinale se observ o alterare a cromozomilor i a codului genetic ADN. Gravitatea acestor efecte este amplificat prin transmiterea mutatiilor la descendeni. Protectia contra razelor gama se asigura prin
4

pereti de beton, otel sau plumb ultimul fiind cel mai eficace. Detectarea radiaiilor gama se poate face pe mai multe ci: - datorit efectului de ionizare, pot fi detectate cu electrometre sensibile; pe acest principiu funcioneaz detectorul Geiger-Mller; - prin nnegrirea unei plci fotografice; - cu ajutorul camerei cu cea.

Interaciunile cu mediul La trecerea printr-un mediu mai mult sau mai puin absorbant, radiaiile sufer o atenuare datorit proceselor de mprtiere i a celor de absorbie conform legii: I = I0e -ux unde I0 = intensitatea radiaiei nainte de a ptrunde n mediul absorbant; I = intensitatea radiaiei dup trecerea prin mediul absorbant; = coeficient de atenuare, dependent de energia radiaiei i de natura mediului absorbant; x = grosimea mediului absorbant. Razele gamma interactioneaza cu materia prin care trec prin urmtoarele mecanisme: "Efect fotoelectric": Un foton poate dezlega un electron orbital din nveliul electronic al unui atom. Electronul, care preia toat energia fotonului , va putea nvinge fora electrostatic, eliberndu-se de pe orbita sa; fotonul incident dispare: aceast interaciune se numete "efect fotoelectric" (energia fotonului incident trebuie s fie mai mare dect energia de legtura (Wleg) a electronului expulzat (e-) ). Efectul fotoelectric este mult mai probabil la elementele grele (probabilitatea este direct proporional cu Z5), dac fotonii incideni sunt de joas energie, sub 0,5 MeV. Elementul emis cu o anumit vitez (dependent de energia fotonului incident i de tipul atomului) produce
5

ionizarea, la fel ca i o particul beta (beta), pn cnd surplusul su energetic este cedat complet. "Efect Compton", care devine preponderent cnd fotonii incideni au o energie mai mare dect 1 MeV. n acest proces numai o parte din energia fotonului este transferat electronului; restul de energie apare ca un foton secundar cu energie mai mic, mprtiat ntr-o direcie oarecare. Interaciunea continu pn la dispariia fotonilor mprtiai prin efect fotoelectric. "Producerea de perechi": Dac fotonul are o energie mai mare de 1,02 MeV, el va putea interaciona cu cmpul nucleului, transformndu-se n dou particule: una pozitiv i cealalt negativ (conversia energiei n mas). Particula pozitiv este numit pozitron, iar cealalt electron. Aceast interaciune este cunoscut drept "producere (generare) de perechi". Excesul energetic este preluat n mod egal, sub form de energie cinetic, de ctre cele dou particule electron + pozitron, care vor produce ionizri pn la ncetinirea lor complet (la fel ca n cazul radiaiilor ). n procesul de ncetinire, pozitronii produc ionizri pn la momentul cnd vor fi captai de un electron. Noua pereche se "anihileaz" reciproc, genernd 2 fotoni de cte 0,51 MeV. Fenomenul de anihilare este opus fenomenului de generare de perechi. Fotonii rezultai pot fi mprtiai prin efect Compton, sau absorbii prin efect fotoelectric. Aplicatiile razelor gamma sunt asemanatoare razelor X: - sterilizarea alimentelor, a instrumentelor medicale, etc - controlul radiologic al imbinarilor metalice de grosimi mari; - distrugerea tumorilor canceroase; - experimente stiintifice de varf multe in domenii de pionierat; - Gamma Knife (sau radio chirurgie stereotactica ) o metoda neinvaziva de reducere a tumorilor si malformatiilor arterio-venoase cerebrale sau de stopare a cresterii lor (existenta si in tara noastra) -razele gama au jucat de semenea un rol foarte important in dezvoltarea bombei atomice.

Efectul radiatiilor asupra organismului Sterilizarea Iradierea este o foarte buna metoda de distrugere a microorganismelor (ciuperci, bacterii, virusi etc.), fiind foarte utila n particular pentru echipamentele medicale. Procesul de conservare cu radiatii ionizante distruge vitaminele, mineralele si vaduveste hrana de gust sau miros. Metoda are beneficiul ca vegetalele raman "proaspete" timp indelungat. Pietele din Romania sunt invadate de ani buni de tot felul de legume si fructe din import care par, mai curand, decupate din cartile cu povesti. Ardei grasi imensi, viu colorati, capsuni uriase, mere-gigant si struguri ale caror boabe cat o pruna te fac sa-ti lase gura apa se ingramadesc pe tarabe la preturi pe masura. Mereu proaspete, chiar si saptamani in sir, toate aceste trufandale, multe dintre ele modificate genetic, sunt expuse si la radiatii ionizante pentru a-si pastra prospetimea cat mai multa vreme.

Cancerul si hrana iradiata Alimentele iradiate nu sunt periculoase, sustin unii dintre specialisti, altii sunt insa de alta parere. Alimentele pot fi iradiate cu raze gama sau cu raze X. Tehnologia prin iradiere cu raze gama foloseste substante radioactive precum Cobalt 60 sau Cesiu 137. Ionizarea datorata radiatiilor poate actiona direct asupra componentelor celulare ale moleculelor sau indirect asupra moleculelor de apa ducand la formarea de radicali de apa. Radicalii actioneaza cu moleculele invecinate in foarte scurt timp conducand la ruperea unor legaturi chimice sau oxidarea (aditionarea de atomi de oxigen) moleculelor afectate. Efectul major in celule este ruperea ADN-ului. Deoarece ADNul consta intr-o pereche de sisteme complementare, ruperea unuia sau a ambelor sisteme poate apare. Oricum, al doilea tip este mult mai important din punct de vedere biologic si poate conduce la mutatii, aberatii ale cromozomilor sau moartea celulei.
7

Efectul radiatiilor asupra substantei .Conceptul de doza Deplasarea unei particule incarcate, intr-un mediu, produce o ionizare dependenta de tipul si energia particulei. Doza absorbita (D), reprezinta cantitatea de energie cedata de radiatie / Kg. materie. Unitatea de masura se numeste gray (Gy).

1 Gy = 1 j / 1 Kg

Efectul biologic diferind puternic de la un tip la altul de radiatie, s-a introdus notiunea de echivalentul dozei sau doza echivalenta ( H ) H=FxD Pentru a cuantifica riscul biologic global (cumulat) de iradiere ionizanta (raze X+raze ), se folosete o unitate de msur numit Sievert, care exprim doza medie absorbit de diferite esuturi umane. Doza de radiaie ionizant natural se situeaz n jurul valorii de 2,5 mSv/an . Unitatea de masura se numeste Sievert ( Sv ). 1 Sv = 1 j / 1 Kg corp Razele gama din Univers Cele mai puternice surse de raze gama sunt: Soarele (in special atunci cand se produc eruptii solare), stelele neutronice, pulsarii, quasarii, magnetarii. In 2008 telescopul spaial Fermi Gamma-ray aparinnd NASA a detectat n constelaia Carina aflata la o distan de 12,2 miliarde de ani lumin cea mai puternic emisie de raze gama inregistrata vreodata, cu o putere ce a depit intensitatea exploziei simultane a 9.000 de stele de dimensiunea Soarelui practic numai Big-Bang-ul a generat o energie mai mare ! Deflagratia a emis intr-un minut de cinci ori mai multa energie decat va emite Soarele de-a lungul intregii sale vieti, au calculat astrofizicienii.

Astfel de fenomene apar atunci cnd stelele de mari dimensiuni rmn fr combustibil i colapseaza, crend o uria gaur neagr. Recent a fost identificata o batrana stea masiva aflata la o distanta de 8.000 de ani-lumina in constelatia Sagetatorului- WR104, care este orientata intr-o pozitie polara care ameninta Terra, practic privim prin teava tunului..