Accidentul nuclear de la Cernobîl

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Cernobîl (dezambiguizare).

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident Accidentul nuclear de la

major în centrala nucleară, pe data de 26 aprilie 1986 la Cernobîl
01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a
centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei
înconjurătoare. Centrala electrică se afla la 51°23′23″N
30°5′58″E, în apropiere de orașul Prîpeat‎‎, Ucraina. Acest
dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din
istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații
radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii
Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord.
Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost
puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000
de persoane. Circa 60 % din precipitațiile radioactive cad
în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
CAE Cernobîl se află în apropiere de orașul
Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța Prîpeat‎‎, în Ucraina nordică.
industriei sovietice de energie nucleară, încetinind Participanți Centrala nucleară de la Cernobîl
extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului Locație lângă Prîpeat, Ucraina
sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele Data 26 aprilie 1986, ora 01:23:52
independente – Rusia, Ucraina și Belarus - au fost supuse Rezultat contaminare radioactivă
decontaminării continue și substanțiale. E dificil de Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title
estimat un număr precis al victimelor produse de =Accidentul_nuclear_de_la_Cernob%C3%AEl&actio
n=edit&section=0)
evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din
 
timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele
erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis
doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces. O eventuală tentativă de decelare a contribuției
radiației emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer în populația fostei Uniuni Sovietice e
complicată de faptul că nu se cunoaște cu precizie nici măcar incidența naturală a multor tipuri de cancer,
arhivistica medicală în U.R.S.S. fiind, în mod vădit, extrem de primitivă, atât înainte cât și după accident.[1]
Pernicioasei și proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adaugă deci, pentru a complica și mai mult
o eventuală tentativă de estimare cu o precizie satisfăcătoare a numărului de victime afectate, în timp, de
cancer, ca urmare a radioactivității emise cu ocazia accidentului, o serie de alți factori precum
imposibilitatea determinării precise a dozei încasată de diversele segmente demografice afectate (deplasarea
norului radioactiv n-a fost monitorizată și anunțată populației deasupra căreia acesta se afla la fiecare
moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, rămânând în case, pentru a diminua contaminarea
și doza încasată), realitatea geopolitică fluidă (migrație internă și emigrație a populației potențial afectată)
produsă de dezintegrarea statului sovietic, complicația adusă de o creștere a incidenței cancerului în
populația fostei Uniuni Sovietice din alte motive decât radioactivitatea produsă de accident, ca urmare a
degradării condițiilor sociale și de viață ale populației după dezintegrarea federației: după dezintegrarea
statului sovietic, pe fondul sărăcirii populației și ca urmare a liberalizării comerțului și publicității la articole
gen alcool și tutun, incidența maladiilor sociale gen alcoolismul și a comportamentelor de risc precum
fumatul a crescut, fapt care a condus în mod natural și la creșterea incidenței bolilor provocate de acestea,
printre care se află și cancerele (oral, gastric și hepatic, când e vorba de alcoolism, pulmonar și altele, când e
vorba despre fumat). La populația care a intervenit inițial pentru limitarea consecințelor dezastrului (așa-
numiții lichidatori), stresul provocat de teama de îmbolnăvire de cancer a indus uneori comportamente de
risc care au condus la deces înainte ca un cancer, provocat sau nu de iradierea în timpul intervenției, să
apară (cazul tânărului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroză, după 24 de ani de la accidentul de la
Cernobîl, la vârsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumiți autori).

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică
(AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii
cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane
foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian
între copiii diagnosticați în 2002.

Deși în zona de excludere Cernobîl anumite perimetre restrânse vor rămâne închise, majoritatea teritoriilor
afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică.

Cuprins
Centrala nucleară
Accidentul
Planuri
Înainte de accident
Victime imediate și pe termen lung
Creșterea expunerii individuale în România
Referințe
Bibliografie
Documente
Vezi și
Legături externe

Centrala nucleară
Articol principal: Centrala nucleară de la Cernobîl.

CAE Cernobîl (51°23′14″N 30°06′41″E) se află în apropiere de orașul Prîpeat‎‎, Ucraina, la 18  km nord-
vest de orașul Cernobîl, la 16 km - sud de frontiera ucraino-belarusă și aproximativ 110 km nord de Kiev.
Centrala era compusă din patru reactoare de tip RBMK-1000, fiecare capabil de producerea a 1 GW de
putere electrică. Construirea centralei a început în anii '70 ai secolului XX, cu reactoarele nr. 1 (pus în
funcțiune în anul 1977), nr. 2 (pus în funcțiune în 1978), nr. 3 (pus în funcțiune în 1981) și nr. 4 (pus în
funcțiune în 1983, cel la care a avut loc accidentul nuclear).[2] Alte două reactoare erau în construcție la
momentul exploziei din 1986, construcția acestora fiind sistată și ulterior abandonată, după dezastru.[3]

Accidentul
Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:44, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a corpului de generare
a aburului sub presiune din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale
și scurgeri radioactive. Accidentul poate fi considerat ca o versiune extremă a accidentului SL-1 în Statele
Unite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus (omorând trei oameni), radioactivitatea răspândindu-
se direct în interiorul clădirii unde se afla SL-1. În timpul accidentului de la Cernobîl însă, aceasta a fost
dusă prin vânt spre frontierele internaționale.

Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel
de la Fukushima (Japonia),[4] de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la
Hiroshima și Nagasaki,[5] dar de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul evaluat) față de emisiile
atmosferice ale testelor nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat la nivel mondial până la
interzicerea efectuării acestora în atmosferă.[4][6]

Planuri

La data de 25 aprilie 1986, pe lumină, reactorul nr. 4 a fost programat pentru a fi închis pentru întreținere.
S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacității generatorului turbinei de a
produce putere electrică suficientă pentru alimentarea sistemelor de siguranță ale reactorului (mai ales
pompele de apă) după pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de apă care să
circule continuu prin centru, atâta vreme cât combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernobîlului au
avut o pereche de generatoare diesel, disponibilă, dar aceasta nu se activează imediat – reactorul a fost,
deci, pregătit pentru a reduce turația turbinei, punct la care ea ar fi fost deconectată și ar fi permis rotirea în
inerție, scopul testului fiind verificarea ipotezei ca turbinele în faza extenuată pot genera putere pentru
pompe. Testul a fost făcut cu succes la altă unitate (cu toate sistemele de siguranță active), având, însă,
rezultate negative – turbinele nu au generat puterea suficientă, dar au fost făcute îmbunătățiri adiționale,
ceea ce a determinat efectuarea altui test.

Înainte de accident

Condițiile pentru începerea acestui test au fost pregătite pe lumină la data de 25 aprilie și producția de
energie a reactorului a fost redusă spre 51  %. O stație locală de putere a fost închisă neașteptat.
Coordonatorul rețelei electrice a Kievului a cerut amânarea scăderii aportului energetic al centralei în rețea,
pentru acoperirea vârfului de consum al serii. Directorul centralei a consimțit și a amânat testul pentru mai
târziu. Testul de siguranță a fost amânat până la schimbul de noapte, o echipă neexperimentată care ar fi
trebuit să lucreze la reactorul nr. 4 noaptea aceea și următoarea.[7]

La 11:00 noaptea, 25 aprilie, se permite închiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a prevăzut ca
din nominalul său de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a efectua testul
la cel mai jos nivel de putere recomandat.[8] Oricum, noua echipă a fost surprinsă de amânarea anterioară a
încetinirii reactorului și a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapidă a
nivelului de putere. În acea situație, reactorul a produs mult xenon-135, care a scăzut și mai mult puterea
(spre 30 MW - aproximativ 5 % de valoare presupusă). Operatorii au crezut că scăderea rapidă a fost din
cauza unui defect la unul dintre regulatoarele de putere, scăpând din vedere contaminarea reactorului. Cu
scopul de a spori reactivitatea (neștiind că scăderea drastică a puterii este cauzată de absorbția în exces a
neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor în ciuda faptului că acest lucru este
permis cu respectarea unor reguli stricte de siguranță. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut
decât în jur de 200 MW putere ce reprezenta mai puțin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea
experimentului. Mai mult, șeful echipei alege continuarea experimentului. Ca parte din experiment, la 1:05
a.m., pe 26 aprilie au fost pornite pompele de apă care erau acționate de turbina generatorului crescând
fluxul de apă peste specificațiile regulilor de siguranță. Fluxul de apă crește spre ora 1:19 a.m. (în tot acest
timp apa absorbind neutroni) și nivelul tot mai mare necesitând scoaterea manuală a celulelor de control.
Acest aspect produce o funcționare foarte instabilă unde lichidul de răcire și xenon-135 au substituit rolul
celulelor de control din reactor.

Victime imediate și pe termen lung

În afară de cele câteva zeci de victime imediate ale exploziei și expunerii masive a personalului centralei și
anumitor „lichidatori”, din cele câteva mii de copii care s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian (un cancer
tratabil),[9] până în anul 2013, cel puțin 16 au murit.[10] Incidența cancerului tiroidian a rămas însă mai
ridicată chiar și în 2013 în anumite regiuni din Rusia, Ucraina și Belarus, asta la mai bine de două decenii
de la accident. Numărul suplimentar (față de numărul normal la populația generală ne-expusă) de leucemii
și limfoame apărute la cei care au intervenit pentru limitarea dezastrului („lichidatorii”) a fost mic, fapt care
încurajează specialiștii să spere că în deceniile care vor urma, numărul suplimentar de tumori solide
(cancerele mai cunoscute) va fi și el mic la aceștia (lichidatori), și asta cu atât mai mult la populația fostei
Uniuni Sovietice care se presupune că a fost expusă ca urmare a contaminării solului și aerului pe traiectoria
de deplasare a norului radioactiv.[11] Până acum, studiile Organizației Mondiale a Sănătății nu au putut
decela o creștere a incidenței tumorilor solide în populație[12], probabil pentru că expunerea fiind relativ
mică, creșterea, câtă este, se „îneacă” sub micile variații naturale ale incidenței de fond. În cel mai rău caz se
consideră că va avea loc o creștere de 1  % a prevalenței cancerelor în populație,[13] un risc suplimentar
aparent minor deci, în comparație cu prevalența naturală a cancerului în populație (care ea este de
aproximativ 45 % (aproape unul din doi bărbați primește un diagnostic de cancer în decursul vieții) pentru
bărbați și aproximativ 38 % pentru femei)[14][15][16]. Cifra procentuală aparent mică a creșterii prevalenței
cancerelor, de numai 1  %, ascunde totuși o față mult mai puțin încurajantă a realității consecințelor
accidentului, în măsura în care aceasta se traduce, în cifre absolute, în mai multe zeci de mii de indivizi care
vor face probabil cancer și de asemenea vor muri, ca urmare a accidentului de la Cernobîl.

Creșterea expunerii individuale în România

Ca urmare a accidentului de la Cernobîl, expunerea individuală a populației în România a crescut temporar
de la 2,93 mSv pe an, în 1985, la 4,17 mSv pe an, în 1986. Contribuția în 1986 a expunerii publice (din
cauza norului radioactiv de la Cernobîl) la expunerea individuală a fost de 1,25 mSv, expunerea naturală de
2,40 mSv, iar expunerea medicală a fost de 0,5 mSv. În anul următor (1987), expunerea publică (din cauza
contaminării produse de accidentul de la Cernobîl) a fost de 0,4 mSv, pentru a reveni în următorii doi ani la
cifrele normale de după 1963 (anul semnării de către S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie a tratatului prin
care s-a interzis efectuarea de teste de suprafață ale armelor nucleare), de aproximativ 0,02 mSv (înaintea
semnării, expunerea publică în România era de 0,4 mSv!).[17]

Referințe
1. ^ p. 93 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D., Ph.D.
and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013.
2. ^ fr La catastrophe nucléaire de Tchernobyl: Entre erreurs humaines et défauts
techniques, 50 minutes, 2015.
 3. ^ en „Soviets Cancel Plans for 2 New Reactors at Chernobyl” (https://web.archive.org/web/
20190627004507/https://www.latimes.com/archives/la-xpm-1989-04-21-mn-2182-story.html).
Los Angeles Times. Moscow. Times Wire Services. 21 aprilie 1989. Arhivat din original (htt
p://articles.latimes.com/1989-04-21/news/mn-2182_1_chernobyl-nuclear-power-station-new-
reactors-western-reactors) la 27 iunie 2019. Accesat în 21 martie 2020. „The Soviet Union
has canceled plans to construct two more reactors at the stricken Chernobyl nuclear power
station...The decision was announced six days before the third anniversary of the accident at
Chernobyl...”
4. ^ a b IAEA. „Frequently Asked Chernobyl Questions” (https://www.iaea.org/newscenter/focus/
chernobyl/faqs). Accesat în 19 aprilie 2019.
5. ^ Citations: To cite this page: MLA Style: "Chernobyl accident." Encyclopædia Britannica.
Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013.
Web. 26 Apr. 2013. ("Between 50 and 185 million curies of radionuclides escaped into the
atmosphere - several times more radioactivity than that created by the atomic bombs
dropped on Hiroshima and Nagasaki, Japan.")
6. ^ p. 82 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale and Eric
Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("Chernobyl is estimated to have released
5 to 10 times more radioactive materials than Fukushima, although not everyone agrees with
this estimate, and data are presently incomplete. The atmospheric weapons tests released
about 200 times more radioactive materials than that released at Chernobyl, and 2,000 times
more than that released at Fukushima.")
7. ^ Documentarul lui BBC (British Broadcasting Corporation) titrat „Days That Shook The
World”.
8. ^ ru Programul oficial al testului (http://rrc2.narod.ru/book/app7.html).
9. ^ p. 85 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D., Ph.D.
and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("Fortunately, most thyroid cancers
are cured.")
10. ^ pp. 84-85 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("However, because no
iodine tablets were distributed, and because so many children unwittingly drank milk
contaminated with iodine-131, in Belarus, Russia, and Ukraine over the three months
following the accident, there are more than 6,000 cases of thyroid cancer, and of those
victims, according to UNSCEAR, about 15 have died.")
11. ^ pp. 93-94 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("There are some reports of
an increased incidence of leukemias and/or hematological cancers like lymphomas (a lymph
node cancer) and multiple myeloma (a bone marrow cancer) in the liquidators.
Fortunately, the size of these increases is small, and the validity of the findings is
debated. However, on average, the relationship between radiation dose and size of the
increased incidences of these blood cancers is compatible with data from the A-bomb
survivors. But because the radiation doses that the cleanup workers received at
Chernobyl were so much smaller than doses received at Hiroshima and Nagasaki, the
number of excess cancers is much smaller. This is good news for the larger exposed
population, including about 200,000 evacuees and relocated persons and people still
living in contaminated parts of Ukraine, Russia, and Belarus who, on average,
received far lower radiation doses than the liquidators. The small, if any, increase in
leukemias is also good news in that it suggests there will be relatively few solid
cancers over the next decades. Except for thyroid cancer in children and adolescents, the
very small increase in cancers from Chernobyl is unlikely to be detectable and would
increase this background cancer risk by less than 1 percent. To understand (and
believe) this, we need to compare the radiation doses received by these populations to our
normal radiation dose. […]So when we put these Chernobyl-related doses in context, it
is reasonably clear that a large increase in cancers is unlikely. […] Despite these strong
scientific data, stories in newspapers, magazines, and even books continue to describe
children with birth defects supposedly from Chernobyl and, in one instance, a three-headed
cow. These claims have no basis in fact.")
12. ^ pp. 84-85 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("The World Health
Organization reported in 2006 that in the areas most heavily contaminated by radioactive
fallout from Chernobyl, the number of deaths from cancers was no higher than normal for this
population.")
13. ^ pp. 93-94 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("So when we put these
Chernobyl-related doses in context, it is reasonably clear that a large increase in
cancers is unlikely.")
14. ^ p. 193 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. (An individual's increased
chance of developing cancer is about one-half of 1 percent above the cancer rate for the
general population, about 38 percent for women, and about 45 percent for men.))
15. ^ p. 218 în "Radiation: What It Is, What You Need To Know" by Robert Peter Gale, M.D.,
Ph.D. and Eric Lax. Publisher: Alfred A. Knopf, New York, 2013. ("A 50-year-old U.S. male
currently without cancer has a more than 45 percent likelihood of developing one or more
can-cers in his remaining lifetime; this figure is about 38 percent for a woman.")
16. ^ Lifetime Risk of Developing or Dying From Cancer (http://www.cancer.org/cancer/cancerba
sics/lifetime-probability-of-developing-or-dying-from-cancer) (în engleză), www.cancer.org
17. ^ "Conceptele Radioprotecției" (Apariție omagială Centenarul Horia Hulubei), Mircea
Oncescu, Editura Horia Hulubei 1996 București, p. 63 (capitol 7, „Supravegherea
dozimetrică”), tabelul 7.1 („Expunerea individuală medie pe an în microsievert”)

Bibliografie
Abbott, Pamela (2006). Chernobyl: Living With Risk and Uncertainty. Health, Risk & Society
8.2. pp. 105–121.
Cheney, Glenn Alan (1995). Journey to Chernobyl: Encounters in a Radioactive Zone.
Academy Chicago. ISBN 0-89733-418-3. OCLC 231661295 (https://www.worldcat.org/oclc/2
 31661295).
Cohen, Bernard Leonard (1990). „(7) The Chernobyl accident – can it happen here?”. The
Nuclear Energy Option: An Alternative for the 90's. Plenum Press. ISBN 978-0-306-43567-6.
Dyatlov, Anatoly (2003). Chernobyl. How did it happen (în Russian). Nauchtechlitizdat,
Moscow. ISBN 5-93728-006-7.
Hoffmann, Wolfgang (2001). Fallout From the Chernobyl Nuclear Disaster and Congenital
Malformations in Europe. Archives of Environmental Health.
Karpan, Nikolaj V. (2006). Chernobyl. Vengeance of peaceful atom (în Russian).
Dnepropetrovsk: IKK "Balance Club". ISBN 966-8135-21-0.
Medvedev, Grigori (1989). The Truth About Chernobyl. VAAP. First American edition
published by Basic Books in 1991. ISBN 2-226-04031-5.
Medvedev, Zhores A. (1990). The Legacy of Chernobyl (ed. Paperback. First American
edition published in 1990). W. W. Norton & Company. ISBN 978-0-393-30814-3.
Read, Piers Paul (1993). Ablaze! The Story of the Heroes and Victims of Chernobyl.
Random House UK (paperback 1997). ISBN 978-0-7493-1633-4.
Shcherbak, Yurii (1991/1989). Chernobyl (http://www.x-libri.ru/elib/sherb000/index.htm) (în
Russian/English). New York: Soviet Writers/St. Martin's Press. ISBN 0-312-03097-5.
Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
de Gerd Ludwig and Lois Lammerhuber: Der lange Schatten von Tschernobyl - The Long
Shadow of Chernobyl - L'ombre de Tchernobyl. Edition Lammerhuber, 2014, ISBN 978-
3901753664. Illustrated book containing photos made 2013 within the reactor hulk
de Gerd Ludwig: "Tschernobyl ist das Zentrum meiner Arbeit", National Geographic
Deutschland (http://www.nationalgeographic.de/aktuelles/gerd-ludwig-tschernobyl-ist-das-ze
ntrum-meiner-arbeit)

Documente

Documente sursă referitoare la situații de urgență, publicate în surse neoficiale:

Technological Regulations on operation of 3 and 4 power units of Chernobyl NPP (http://acci

dont.ru/archive/Reglament.pdf) (in force at the moment of emergency)
Tables and graphs of some parameters variation of the unit before the emergency (http://acci
dont.ru/ENG/datas.html)

Vezi și
Anatoli Diatlov
Alexander Akimov
Valeri Legasov
Cernobîl (serial)
Sarcofagul de la Centrala Nucleară de la Cernobîl
Accidentul nuclear de la uzina Krasnoie Sormovo

Legături externe
Batalia Cernobalului - Documentar subtitrat (http://www.descoperauniversul.ro/batalia-cerno
balului)
Bătălia de la Cernobâl - Filme Documentare Subtitrate (http://www.filmedocumentare.com/b
atalia-de-la-cernobal/)
 Dezastrul de la Cernobal - Filme Documentare Subtitrate (http://www.filmedocumentare.co
m/dezastrul-de-la-cernobil/)
VIDEO 24 de ani de la Cernobîl: Catastrofa nucleară care a ucis aproape un milion de
oameni (http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/ani-Cernobil-catastrofa-tehnologica-ist
orie_0_250774957.html), 26 aprilie 2010, Iulia Roșu, Adevărul - articol Historia (http://www.h
istoria.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/24-ani-cernobil)
Cernobîl - Povestea dezastrului din URSS (http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/ar
ticol/cernobil-povestea-dezastrului-urss), Mihaela Adriana Patrascu, Historia, accesat la 16
februarie 2012
Apocalipsa de ieri, acum (https://www.descopera.ro/stiinta/2630030-apocalipsa-de-ieri-acu
m), 14 mai 2008, Daniel Nicolescu, Descoperă
Official UN Chernobyl site (http://chernobyl.undp.org/)
International Chernobyl Portal chernobyl.info, UN Inter-Agency Project ICRIN (http://chernob
yl.info/)
Frequently Asked Chernobyl Questions (http://www.iaea.or.at/NewsCenter/Features/Cherno
byl-15/cherno-faq.shtml), by the IAEA
Chernobyl Recovery and Development Programme (United Nations Development
Programme) (http://www.crdp.org.ua/en/)
Photographs from inside the zone of alienation and City of Prypyat (2010) (http://www.rapik.c
om/photo/thumbnails.php?album=38)
Photographs from inside the Chernobyl Reactor and City of Prypyat (http://gerdludwig.com/h
tml/chernobyl_zone.htm)
Photographs of those affected by the Chernobyl Disaster (http://gerdludwig.com/html/cherno
byl_victims.htm)
Photographs from the City of Pripyat, and of those affected by the disaster (http://chelu.eu/Bl
og/?p=88)
EnglishRussia Photos of a RBMK-based power plant (http://englishrussia.com/index.php/20
09/04/29/at-the-nuclear-power-plant/), showing details of the reactor hall, pumps, and the
control room
25 years of satellite imagery over Chernobyl (http://www.spotimage.com/FlipBook/Tchernoby
l/FRA/index.html)
Post-Soviet Pollution: Effects of Chernobyl (http://repository.library.georgetown.edu/handle/1
0822/552539) from the Dean Peter Krogh Foreign Affairs Digital Archives (http://www.library.
georgetown.edu/digital/krogh)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accidentul_nuclear_de_la_Cernobîl&oldid=14935156

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 mai 2022, ora 09:05.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și
clauze suplimentare.
Vedeți detalii la Termenii de utilizare.