Dezastrul

de la
Cernobyl
BAN PAUL
CRISTIAN
GRUPA 1 IPA
 Localizare
Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un
accident major în centrala nucleară, pe data de
26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a
compus dintr-o explozie a centralei, urmată de
contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.
Centrala electrică se afla la 51°23′23″N
30°5′58″E, în apropiere de orașul Prîpeat,
Ucraina.
 Detalii
Un nor de precipitații
radioactive s-a îndreptat
spre părțile vestice ale
Uniunii Sovietice, Europei
și părțile estice ale Americii
de Nord
Suprafețe mari din Ucraina,
Belarus și Rusia au fost puternic
contaminate, fiind evacuate
aproximativ 336.000 de persoane.
Circa 60 % din precipitațiile
radioactive cad în Belarus,
conform datelor post-sovietice
oficiale.
E dificil de estimat un număr
precis al victimelor produse de
evenimentele de la Cernobîl,
deoarece secretizarea din timpul
sovietic a îngreunat numărarea
victimelor. Listele erau incomplete
și ulterior autoritățile sovietice au
interzis doctorilor citarea
„radiație” din certificatele de
deces.
 Centrala nucleară
CAE Cernobîl se află în apropiere de orașul Prîpeat, Ucraina, la 18 km nord-
vest de orașul Cernobîl, la 16 km - sud de frontiera ucraino-belarusă și
aproximativ 110 km nord de Kiev. Centrala era compusă din patru reactoare de
tip RBMK-1000, . Construirea centralei a început în anii '70 ai secolului XX, .
 Accidentul
● Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:44, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a corpului de
generare a aburului sub presiune din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de
explozii adiționale și scurgeri radioactive.
● Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv
decât cel de la Fukushima (Japonia), de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare
bombelor de la Hiroshima și Nagasaki, dar de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul
evaluat) față de emisiile atmosferice ale testelor nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat
la nivel mondial până la interzicerea efectuării acestora în atmosferă.
 Victime imediate și pe
termen lung
În afară de cele câteva zeci de victime imediate ale exploziei și expunerii masive a
personalului centralei și anumitor „lichidatori”, din cele câteva mii de copii care s-au
îmbolnăvit de cancer tiroidian (un cancer tratabil),[9] până în anul 2013, cel puțin 16
au murit.[10] Incidența cancerului tiroidian a rămas însă mai ridicată chiar și în 2013
în anumite regiuni din Rusia, Ucraina și Belarus, asta la mai bine de două decenii de
la accident. Numărul suplimentar (față de numărul normal la populația generală ne-
expusă) de leucemii și limfoame apărute la cei care au intervenit pentru limitarea
dezastrului („lichidatorii”) a fost mic, fapt care încurajează specialiștii să spere că în
deceniile care vor urma, numărul suplimentar de tumori solide (cancerele mai
cunoscute) va fi și el mic la aceștia (lichidatori), și asta cu atât mai mult la populația
fostei Uniuni Sovietice care se presupune că a fost expusă ca urmare a contaminării
solului și aerului pe traiectoria de deplasare a norului radioactiv.
 Urmările dezastrului

Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat de fapt. Oraşul Prypiat, construit special pentru
muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Mai mult decat atat, abia
pe 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod pentru a preveni absorbirea
iodului radioactiv-practic mult prea târziu, căci cea mai mare cantitate din acest element radioactiv
fusese deja eliberată în primele zece zile.
 Despre Romania
Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile
ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de
1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au
transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori
depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost
atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată,
radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş,
Galaţi şi Tulcea.
 Pentru a opri emisiile radioactive, zona
activă a reactorului a fost acoperită cu un
''sarcofag'' de beton, care opreşte
radiaţiile. Oraşul Cernobîl, că şi Prypiat,
au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi
locuite vreodată, întrucât nivelul de
radiaţii va ajunge la cote normale în jurul
anului 2525.
 Concluzii
Dezastrul de la Cernobyl ocupa unul dintre
primele locuri dintre dezastrele care au fost in
Europa. Impactul acestui dezastru a fost unul
mare si de lunga durata,iar efectele lui le simtim si
in ziua de astazi. Cernobyl nu este foarte periculos
in zilele noastre, datorita trecerii timpului, dar nici
nu sunt recomandate vizitele neinsotite de catre
specialisti. Acest dezastru a avut impact mare
asupra mediului fiind un factor de poluare foarte
important.
Multumesc
pentru atentia
acordata