CERNOBL

CEA MAI GRAV CATASTROF

DIN ISTORIA ENERGIEI
NUCLEARE

Eleva:
Clasa:

Albu Nadejda

Clasa a XI-a D

Cernobl (Cernobl, ucrainean / Ciornobil,

rus / Cernobl) este un ora prsit din Ucraina

nordic, n regiunea Kiev, n apropiere de frontiera cu Belarus,
la 5116N, 3013E.

Oraul a fost prsit n anul 1986 din cauza calamitii

nucleare de la Centrala Atomoelectric Cernobl, care se afl la
14,5 km spre nord-vest de localitate. Centrala electric a fost
denumit dup ora i s-a aflat n raionul Cernobl, iar
locatitatea i centrala n-au fost conectate direct. n timpul
construirii centralei, un ora denumit Pripiat a fost construit
pentru lucrtori.
Chiar dac oraul este n principal nelocuit, civa oameni
triesc nc acolo. Case ocupate nu sunt diferite fa de cele
nelocuite, ns pe ele se afl scrieri care declar c
proprietarul acestei case triete aici. De asemenea, lucrtori
n patrul i personalul administrativ al zonei de alienaie
sunt staionai n ora pentru paza temporar.
nainte de accident, oraul a avut o populaie de aproximativ
14.000 locuitori.

 ,
9 mai, 2009

URMARILE SE RESIMT SI ASTAZI.

Pe 26 aprilie 1986, Reactorul 4 al centralei
atomoelectrice de la Cernobal (110 km nord
de Kiev) a explodat. Cel mai grav accident
nuclear civil din istorie s-a produs intr-o zi
de sambata, la ora locala 1.23, pe teritoriul
fostei Republici Sovietice Ucrainene, in
apropiere de frontiera cu Belarus.
. Aceasta a reprezentat cea mai mare
catastrof tehnologic din istoria omenirii.
AIEA i OMS au atribuit 56 de decese
directe, dar studiile arat c aproape un
milion de oameni au murit din cauza
efectelor radioactive.

UN TEST ESUAT A DUS LA

EXPLOZIA CENTRALEI

La nceput a fost un test de securitate. Era 26 aprilie 1986,

ora 01:23:04, cnd inginerii fostei centrale nucleare
sovietice au decis s profite de oprirea programat a unuia
dintre reactoarele centralei de la Cernobl pentru a face un
test de securitate. Dup cteva zeci de secunde, n reactorul
numrul 4 se produc dou explozii, urmate de incendii
puternice, din cauza creterii brute a presiunii n reactor.
La ora "01:24: explozii puternice. Tijele sistemului de
gestiune i protecie s-au oprit", scrie unul dintre inginerii
centralei n jurnalul su, citat de AFP. Miezul reactorului
sovietic de tip RBMK este distrus i un nor puternic
radioactiv se ridic spre cer. O parte acoper zonele din
jurul centralei, dar rafalele de vnt duc elementele
radioactive spre alte regiuni din Ucraina i din fosta
URSS, dar i spre Europa Occidental.

Amploarea tragediei a fost marita de lipsa de

pregatire a administratiei locale si de lipsa de
echipamente. Lipsite de instrumente de masura a
radioactivitatii cu o scala suficient de larga, echipa
de tehnicieni care se afla in centrala nu a realizat
gravitatea avariei si a ramas in cladirea
reactorului pana dimineata, incercand sa pompeze
apa in reactor.

Niciunul dintre ei nu purta echipament de

protectie. In urmatoarele trei saptamani,
majoritatea au murit din cauza expunerii la
radiatii.

La scurt timp dupa accident, au sosit pompierii pentru a

stinge incendiile. Focul a fost lichidat pana la ora 5.00
dimineata, insa multi pompieri au fost expusi radiatiilor.
Potrivit unui martor care a discutat cu un pompier
inainte sa moara, acesta i-a povestit ca experienta
expunerii la radiatii era de "gust metalic in gura" si o
senzatie ca si cand fata i-ar fi fost intepata de mii de ace.
Comisia guvernamentala formata pentru investigarea
cauzelor accidentului a sosit la Cernobal pe 26 aprilie.
Pana atunci, doi oameni murisera si 52 fusesera
spitalizati.
In noaptea dintre 26 si 27 aprilie, la peste 24 de ore dupa
explozie, comisia, confruntata cu nivelurile mari de
radiatii si numarul mare de expuneri, a fost nevoita sa
constate distrugerea reactorului si sa ordone masuri
pentru inchiderea focarului de radiatie.

CONDAMNATI LA IRADIERE DE
SECRETOMANIA MOSCOVEI
SOVIETICE

Initial, Moscova a trecut sub tacere incidentul, incercand sa opreasca

incendiul si emisia de material radioactiv fara a alerta macar tarile vecine.

Masiva emanatie de particule radioactive a fost detectata abia dupa doua

zile de la producerea exploziei, in Suedia, dar autoritatile de la Moscova au
refuzat initial sa admita ca s-a intamplat ceva iesit din comun.

Abia dupa ce diplomatii suedezi au instiintat ca vor emite o alerta oficiala

catre Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA), sovieticii au
dat un comunicat laconic: "La centrala nucleara de la Cernobal s-a produs
un accident. Unul dintre reactoarele atomice a fost avariat. Sunt luate
masuri de eliminare a consecintelor accidentului".

Cuvantul "avariat" era departe de a reflecta adevarul despre un reactor

topit, deschis in aer liber, cu barele de grafit arzand la 2.500 de grade
Celsius si care continua sa trimita in atmosfera o masiva coloana de
particule radioactive.

Dupa doua saptamani de la explozie, un oficial

sovietic a recunoscut dezastrul. "O mare cantitate de
combustibil si de grafit din reactor a fost in stare
incandescenta", a spus fizicianul Evgheni Velihov.

Nimeni nu a fost tinut intr-un val de nestiinta mai

dens decat cetatenii sovietici cei mai afectati. Initial,
viata a decurs ca in mod obisnuit in Pripiat, orasul
construit pentru a-i gazdui pe angajatii centralei si
familiile acestora, situat la doar doi kilometri distanta
de Cernobal.

Orasul a fost evacuat abia la 36 de ore dupa accident,

iar localitatile invecinate peste cateva zile. In Kiev,
oamenii s-au bucurat de sarbatoarea de 1 Mai, fara a
avea idee la ce nivel de radiatii sunt expusi.

EUROPA OTRAVITA
NOR MORTAL

Raspandirea particulelor radioactive ale accidentului de

la Cernobal a fost detectata in anii urmatori in intreaga
lume. Totusi, in afara zonelor direct afectate de explozie,
tarile Europei de Est si Scandinavia au fost cele mai
expuse in prima saptamana de dupa accident, de unde si
ingrijorarea cu privire la efectele pe termen lung asupra
sanatatii oamenilor. Cei mai periculosi izotopi eliberati
in atmosfera au fost Cs-137, I-131 si Sr-90.

Acesti izotopi au timpul de injumatatire suficient de

mare pentru a se acumula in corpul uman sau, in cazul
iodului, in glanda tiroida. Norul radioactiv a migrat
initial catre nord-vest, spre Suedia, Finlanda si Europa
de Est, expunand populatia acestor zone la radiatii de
100 de ori mai mari decat cele normale.

Deloc de neglijat a fost contaminarea recoltelor de cereale si

a laptelui de consum. Atat strontiul (Sr-90), cat si iodul (I131) se localizeaza in organe vitale ale corpului, de unde sunt
imposibil de eliminat, devenind o sursa constanta de radiatii
si cauzand cancerul sau alte boli. Cel mai mare pericol este
reprezentat de acumularea izotopului I-131 in glanda tiroida.

Izotopii pot intra in organism prin inhalare, absorbtie prin

piele sau prin consum de legume contaminate, dar si de lapte
sau carne de la animale care au pascut iarba contaminata.

In drumul sau, norul radioactiv a intalnit diverse fronturi

atmosferice, iar precipitatiile au creat asa-numite "zone
fierbinti" unde depunerile si radiatiile asociate erau de 10
pana la 100 de ori mai mari decat in zonele uscate invecinate.

EXPLOZIA A UCIS 30 DE OAMENI IN PRIMA FAZA

Explozia Reactorului 4 a ucis in prima instanta 30

de oameni, din care 28 prin expunere la radiatii.
Alte 209 persoane, implicate in operatiunile de
combatere a efectelor catastrofei au fost tratate
pentru iradiere acuta; 19 din cele 134 de cazuri
confirmate nu au supravietuit. Pana in 2004, 56 de
oameni au murit din cauze legate de accidentul de
la Cernobal.

TRAGEDIA ERORILOR IN LANT

La producerea accidentului au contribuit mai multe

cauze, cea mai importanta fiind proiectul deficitar
al reactorului. In ziua tragediei, personalul
centralei se pregatea pentru un test destul de banal,
spre a determina cat timp se vor mai invarti
turbinele si vor mai genera electricitate, in
conditiile intreruperii alimentarii ansamblului.

Astfel de teste se mai facusera atat la Cernobal, cat

si la alte centrale similare, in pofida faptului ca se
stia ca reactoarele devin instabile dupa scaderea
nivelului de alimentare.

O serie de actiuni ale operatorilor, intre care dezactivarea

mecanismelor de oprire automata, au precedat initierea testului,
in prima parte a zilei de 26 aprilie. Pe masura ce operatorii
diminuau fluxul de racire cu apa a reactorului, productia de
energie sporea.

Cand s-a incercat oprirea reactorului, care-si pierduse

stabilitatea din cauza erorilor precedente, un viciu de proiectare
a provocat o crestere dramatica a energiei. Elementii de
combustibil radioactiv s-au rupt si o masiva explozie de abur a
pulverizat scutul protector de deasupra reactorului, eliberand
particule radioactive in atmosfera.

O a doua explozie, produsa aproape imediat, a aruncat in aer

fragmente de combustibil incandescent si grafit din miez,
permitand totodata patrunderea oxigenului, care a determinat
aprinderea grafitului. Expertii inca mai disputa caracterul celei
de-a doua explozii.

MIEZUL INCANDESCENT, O
AMENINTARE LATENTA

In zilele urmatoare, emisiile de radiatii au inceput din nou sa se

intensifice, nascand, printre altele, temerea ca miezul topit al
reactorului va distruge fundatia, permitand combustibilului
nuclear incandescent sa intre in contact direct cu un rezervor
de apa existent dedesubtul structurii.

Expertii se mai temeau ca miezul va continua sa coboare in sol,

putand sa contamineze apa care alimenta Kievul, un oras cu
2,5 milioane de locuitori.

Grafitul a ars timp de noua zile, cauzand principala emisie de

particule radioactive in atmosfera. Cea mai mare parte a
materialelor eliberate - tot gazul xenon, jumatate din cesiul si
iodul existent, precum si cel putin 5% din restul materiei
radioactive din miezul Reactorului 4 - a cazut in jurul centralei.

UN COSMAR CARE NU SE MAI TERMINA

BOLI, SUFERINTA SI O AMENINTARE
PENTRU GENERATIILE URMATOARE

Cancerul tiroidian si afectiunile neurologice au devenit boli obisnuite in zonele

contaminate din Ucraina, Rusia si Belarus. Astazi se adauga un "val" de
cancer al sanului, cataracte sau depresii.

In Ucraina, speranta de viata a scazut cu 4%pentru barbati si 1,5%pentru

femei in urma accidentului. Cei mai afectati au fost lichidatorii, rata de
mortalitate in randul acestora inmultindu-se de zece ori in perioada 19882002.

Potrivit Ministerului ucrainean al Situatiilor de Urgenta, 94% din lichidatorii

ramasi in viata sufera de diverse boli, 65.000 din ei fiind invalizi.

De cealalta parte a frontierei, in orasul Briansk, cifrele sunt similare. In zona

contaminata, mortalitatea e sensibil mai mare decat in restul districtului
Briansk. Din 1992 pana in 1999, cazurile de cancere tiroidiene la copiii din
zonele contaminate au fost de 20 pana la 30 de ori mai multe decat in restul
Rusiei. Cat priveste cazurile de cataracta, acestea cresc cu 30-40% pe an.

EVALUARI CONTRADICTORII

Cifrele oficiale ale AIEA, de numai cateva mii de victime, sunt o

grava simplificare a cantitatii de suferinta umana, considera
Greenpeace. Medicul Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din
Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al
celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult
slabit fata de cel al generatiilor anterioare.

Radiatiile afecteaza sistemul imunitar, circulator si respirator si

provoaca o crestere a incidentei malformatiilor fetale. In fine,
trebuie reamintit ca, in conditiile in care, la Cernobal,
radioactivitatea aerului nu depasesete valorile normale, exact solul
contaminat si pulberile radioactive raman cea mai mare problema.

Cand va disparea insa pericolul radioactiv? "Nu inainte de un secol

dupa construirea noului sarcofag", spune Iulia Marusici, purtator
de cuvant al centralei, aratand ca stocarea definitiva a reziduurilor
radioactive nici macar n-a fost luata in considerare.

JUNGLA IN ZONA INTERZISA

In ciuda temerilor si predictiilor catastrofale,

zona de excluziune de la Cernobal, intinsa pe o
suprafata de 4.000 de kilometri patrati, a
devenit in 20 de ani o incredibila rezervatie
naturala.

Periculos de radioactiva, aceasta zona a fost

evacuata si inchisa, lasand natura sa-si reintre
in drepturi. In 1998, in zona de excluziune au
fost introdusi 17 cai din rasa Prjevalski, astazi
existand aici un efectiv de circa 80-90 de capete.

Intr-o singura zi, vizitatorii pot vedea elani,

vulpi, vidre, castori, mistreti, berze cenusii sau
acvile tipatoare, specie aflata pe cale de
disparitie. Cu cat prezenta umana este mai
redusa, cu-atat animalele sunt mai fericite si se
reproduc cu o mai mare frecventa. Este o
constatare a tuturor expertilor, biologilor,
ornitologilor si zoologilor care studiaza acest
fenomen.

Laboratorul international de radioecologie de la

Cernobal a realizat de curand un recensamant care a
identificat 400 de specii diferite, intre care 280 de
specii de pasari, multe dintre ele fiind chiar dintre cele
pe cale de disparitie. Profetiile apocaliptice despre
aparitia monstrilor mutanti nus-au implinit.

"Mutantii nu au semanat niciodata cu ceea ce descria

presa si au murit foarte repede", explica un specialist
ornitolog ucrainean.

De fapt, mediul a suferit mai multe faze de adaptare.

In prima faza, care a durat un an, au murit plantele si
animalele cele mai expuse radiatiilor. A fost cazul
"padurii rosii", o padure de pini care a fost taiata si
ingropata.

SARCOFAGUL CIURUIT: 1.000 MP

DE FISURI

In urma exploziei a fost construit un urias sarcofag, conceput ca sa izoleze

reactorul distrus si sa stopeze emisia de radiatii in atmosfera. Totusi constructia
ridicata in pripa incepe sa cedeze in anumite locuri si sa lase loc radiatiilor
letale. Gaurile si fisurile din gigantica structura insumeaza deja 1.000 de metri
patrati. Unele dintre acestea sunt suficient de largi incat sa permita trecerea
unei masini.

Fisurile sunt alimentate si de caldura intensa din interiorul reactorului, care a

ramas la un nivel de peste 200 de grade Celsius. Peretii sarcofagului, prost
construiti, incep sa se faramiteze.

Faptul ca doar 3-5%din materialul nuclear original a fost extras in 1986, lasand
216 tone de uraniu si plutoniu ingropate in reactor, este un indiciu infricosator
ca explozia de la Cernobal nu a fost finalul unei catastrofe, ci doar un inceput.

Oamenii de stiinta sunt de acord astazi ca sarcofagul se va prabusi in cele din

urma, iar atunci se va produce o si mai mare emisie de radiatii decat in 1986.
Soclul sarcofagului, construit din 20.000 de tone de ciment, este pe cale sa se
prabuseasca intr-un amestec de lava radioactiva si pulberi.

Lava s-a format din fuziunea combustibilului in stare lichida, a cimentului

si prafului. Mormantul de ciment a fost conceput sa dureze pentru
totdeauna, insa a inceput sa se deterioreze dupa cinci ani. Stalpii cladirii
care adapostea reactorul sunt in pericol sa se prabuseasca, amenintand
expulzarea de ramasite prin sarcofag.

Acestea ar putea atinge Reactorul 3 alaturat, dand nastere unei reactii in

lant. In interior se afla 740.000 de metri cubi de ramasite contaminate, de
zece ori mai mult decat se credea initial. 30 de tone de praf contaminat, 216
tone de uraniu si plutoniu si 200 de lava radioactiva. Ploaia patrunde prin
fisuri, iar cei 3.000 de metri cubi de apa care intra anual in sarcofag devin
o "supa radioactiva" extrem de periculoasa.

La inceputul lui 2003, echipe de ingineri au inceput sa intocmeasca planuri

pentru construirea a ceea ce ar putea fi cea mai mare structura mobila din
lume: o uriasa carcasa de otel (20.000 de tone) care sa inlocuiasca actualul
sarcofag.

Constructia va avea inaltimea unui bloc de 35 de etaje si de doua ori masa

Turnului Eiffel. Acest semi-cilindru, cu largimea de 190 de metri si
lungimea de 200 de metri, va acoperi actualul sarcofag pentru a permite
desfasurarea in securitate a operatiunilor de izolare a reactorului.

"CERNOBL, CONSECINELE
CATASTROFEI ASUPRA OAMENILOR
I MEDIULUI"

Cartea se bazeaz pe informaii solide - date din domeniul sntii, studii

radiologice i rapoarte tiinifice- un total de 5.000. Cartea concluzioneaz
c, bazndu-se pe toate aceste informaii disponibile acum, aproximativ
985.000 de oameni au murit de cancer cauzat de accidentul de la Cernobl.
Acest lucru s-a ntmplat ntre 1986 i 2004.
De asemenea, datele din carte prevd c alte mori vor urma. Cartea
discrediteaz informaiile transmise pe site-ul Ageniei Internaionale de
Energie Atomic (AIEA) care arat c doar 4.000 de persoane ar fi fost ucise
din cauza efectului norului radioactiv de la catastrofa de la Cernobl.
"Informaiile tragice dezvluite de noul studiu care demonstreaz c aproape
un milion de oameni au murit din cauza toxicitii care a urmat accidentului
de la Cernobl ar trebui s fie un semnal de alarm pentru toi oamenii din
lume pentru a forma o petiie care s le cear guvernelor s amne industria
actual ce urmrete renaterea energiei nucleare. Ajutat de o agenie
AIEA corupt, lumea a fost supus unei masive nelciune cu privire la
daunele cauzate cu adevrat la Cernobl ", a spus Alice Slater, reprezentant
la New York a Fundaiei Pacea Erei Nucleare.

EFECTELE RADIOACTIVE
RESIMITE LA NIVEL GLOBAL

Cartea ofer detalii despre rspndirea toxinelor radioactive. n acea perioad

au fost emise de milioan de Curie, o cantitate de sute de ori mai mare dect
efectul bombei atomice de la Hiroshima i Nagasaki.
Cele mai multe efecte au avut loc n regiunile cele mai apropiate de catastrof Ucraina, Belarus i Rusia. Totui, se specific n carte, efectul a fost resimit
peste tot n lume avnd n vedere c vnturile i-au schimbat direcia astfel c
emisiile radioactive au fost purtate pe o suprafa enorm a globului. Emisiile
radioactive din aer conineau Cesiu 137, Plutoniu, Iod-131 i Stroniu.
Alte ri incluse pe harta radioactivitii produse de accidentul de la Cernobl
sunt: Bulgaria, Finalnda, Frana, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Suedia i
Marea Britanie. Msurtorile radioactive arat c aproximativ 10% din toxine
au czut n Asia, mai multe zone din estul Turciei i n centrul Chinei. Nordvestul Japoniei a fost de asmenea afectat, spune cartea.
De asemenea, urme ale toxicitii de la Cernobl au fost gsite n fluviul Nil din
Africa. Zone din America de Nord au fost afectate de prima explozie care a
format un nor toxic ce s-a ridicat la aproximativ 10 km.

Datele din carte arat c mai puin de 20% din copiii din Ucraina,
Belarus i Rusia sunt cu adevrat sntoi dup accidentul nuclear
de la Cernobl. Un studiu al impactului asupra geneticii arat c a
avut loc o cretere a "mutaiilor cromozomiale" acolo unde a ajuns
efectul exploziei, iar acestea vor continua pentru apte generaii,
astfel c, se scrie n carte, consecinele genetice ale catastrofei vor
avea impact asupra a sute de milioane de oameni.
Ct privete cancerul cauzat de explozie, lista ncepe cu populaia
din Belarus. "Pentru perioada 1900-2000 mortalitatea din cauza
cancerului a crescut cu 40%". Potrivit datelor legate de cancer la
nivel mondial, mortalitatea pentru perioada dup 24 aprilie 1986
pn la sfritul anului 2004 a fost estimat la 985.000 de oameni.

Impactul norului de precipitaii radioactive asupra florei i faunei :

Cartea cerceteaz de asmenea i impactul catastrofei asupra
plantelor i animalelor, efectele de la Cernobl cauznd mutaii ale
speciilor n teritoriile contaminate. i la animale s-au resimit
aceleai probleme de sntate precum la oameni - creterea
tumorilor, imunodeficiene i scderea speranei de via.

n capitolul su final, cartea declar c explozia de la Cernobl a

fost cea mai mare catatrof tehnologic din istoria omenirii i
analizeaz obstacolele care au stat n calea raporului
adevratelor consecine ale exploziei, concentrndu-se pe
organizaiile AIEA i OMS care, susin autorii, protejeaz
industria i nu publicul.

Cartea se sfrete cu un citat al preedintelui american John F.

Kennedy din 1963 care cere s se pun capt testrii de arme
nucleare. Autorii spun c accidentul de la Cernobl demonstreaz
c industria nuclear este pregtit s pun n pericol sntatea
oamenilor i mediul.
De asemenea, doctorul Dimitro Grodzinsky, director al Comisiei
Naionale de Protecie Radioactiv din Ucraina a scris n prefaa
crii c cei care i-au cerut scuze pentru catastrofa energiei
nucleare au ncercat s ascund efectele reale nc din momenul
n care s-a produs accidentul. Cartea "ofer cea mai mare i
mai complet colecie de date privind consecinele
negative de la Cernobl asupra sntii oamenilor i
mediului..Principala concluzie a crii este aceea c este
imposibil i foarte greit s uitm de Cernobl."