Sunteți pe pagina 1din 8

Accidentul nuclear de la Cernobl Accidentul nuclear de la Cernobl a fost un accident major n Centrala Atomoelectric Cernobl, pe data de 26 aprilie 1986

la 01:23 noaptea, care s a compus dintr o e!plo"ie a centralei, urmat de contaminarea radioacti# a "onei nconjurtoare$ Centrala electric se afla la %1&23'23(), 30&%'%8(*, n apropiere de ora+ul prsit ,ripiat, -craina$ Acest de"astru este considerat ca fiind cel mai .ra# accident din istoria ener.iei nucleare$ -n nor de precipita/ii radioacti#e s a ndreptat spre pr/ile #estice ale -niunii 0o#ietice, *uropei +i pr/ile estice ale Americii de )ord$ 0uprafe/e mari din -craina, 1elarus +i 2usia au fost puternic contaminate, fiind e#acuate apro!imati# 336$000 de persoane$ Circa 603 din precipita/iile radioacti#e cad n 1elarus, conform datelor post so#ietice oficiale$415 Accidentul a pus n discu/ie .rija pentru si.uran/a industriei so#ietice de ener.ie nuclear, ncetinind e!tinderea ei pentru mul/i ani +i impun6nd .u#ernului so#ietic s de#in mai pu/in secretos$ Acum statele independente 7 2usia, -craina +i 1elarus au fost supuse decontaminrii continue +i substan/iale$ * dificil de estimat un numr precis al #ictimelor produse de e#enimentele de la Cernobl, deoarece secreti"area din timpul so#ietic a n.reunat numrarea #ictimelor$ 8istele erau incomplete +i ulterior autorit/ile so#ietice au inter"is doctorilor citarea 9radia/ie: din certificatele de deces$ 2aportul ;orului Cernobl din anul 200%, condus de A.en/a <nterna/ional a *ner.iei Atomice =<A*A> +i ?r.ani"a/ia @ondial a 0nt/ii =AB?>, a atribuit %6 de decese directe =CD de lucrtori +i 9 copiii cu cancer tiroidian> +i a estimat c mai mult de 9$000 de persoane dintre cele apro!imati# 6,6 de milioane foarte e!puse pot muri din cau"a unei forme de cancer$ 2aportul a citat C$000 de ca"uri de cancer tiroidian ntre copiii dia.nostica/i n 2002425$ Ee+i n Fona de *!cludere a Cernoblului anumite "one restr6nse #or rm6ne ncGise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum descGise pentru stabili"are +i acti#itate economic435$ 06mbt, 26 aprilie 1986, la 01:23:%8 am, reactorul C a suferit o e!plo"ie catastrofal a #aporilor de ap, care a declan+at un incendiu, o serie de e!plo"ii adi/ionale +i fluidi"are nuclear$ Accidentul poate fi .6ndit ca o #ersiune e!trem a accidentului 08 1 n 0tatele -nite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus =omor6nd trei oameni>, radioacti#itatea rsp6ndindu se direct n interiorul cldirii unde se afla 08 1$ Hn timpul accidentului de la Cernobl ns, aceasta a fost dus prin #6nt spre frontierele interna/ionale$ 4modific5 ,lanuri de testare 8a data de 2% aprilie 1986, pe lumin, reactorul IC a fost pro.ramat pentru fi ncGis pentru ntre/inere$ 0 a decis folosirea acelei oca"ii ca o oportunitate pentru controlarea capacit/ii .eneratorului turbinei de a produce putere electric suficient pentru alimentarea sistemelor de si.uran/ ale reactorului =mai ales pompe de ap> dup pierderea puterii e!terne$ Jipul 2@1K al reactorului are ne#oie de ap care s circule continuu prin centru, at6ta #reme c6t combustibilul nuclear este pre"ent$ 2eactorele Cernoblului au a#ut o perecGe de .eneratori

diesel, disponsibil , dar aceasta nu se acti#ea" imediat 7 reactorul a fost, deci, pre.tit pentru a rsuci jos turbina, punct la care ea ar fi fost deconectat +i ar fi permis rsucireea sub elanul su rotati#, iar scopul testului a fost acela de a se Gotr dac turbinele n fa"a e!tenuat pot .enera putere pentru pompe$ Jestul a fost fcut cu succes la alt unitate =cu toate sistemele de si.uran/ acti#e>, a#6nd, ns, re"ultate ne.ati#e 7 turbinele nu au .enerat puterea suficient, dar au fost fcute mbunt/iri adi/ionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test$ 4modific5 Hnainte de accident Condi/iile pentru nceperea acestui test au fost pre.tite pe lumin la data de 2% aprilie +i produc/ia de ener.ie a reactorului a fost redus spre %03$ ? sta/iune local de putere a fost ncGis nea+teptat$ Coordonatorul retelei electrice a Kie#ului a cerut am6nare scaderii aportului ener.etic al centralei n re/ea, pentru acoperirea #6rfului ce consum al serii$ Eirectorul centralei a consim/it +i a am6nat testul pentru mai t6r"iu$ Jestul de si.uran/ a fost am6nat p6n la scGimbul de noapte, o ecGip nee!perimentat care ar fi trebuite s lucre"e la reactorul IC noaptea aceea +i urmtoarea4C5 8a 11:00 noaptea, 2% aprilie, se permite ncGiderea reactorului pentru continuarea testului$ 0 a pre#"ut ca din nominalul su de 3,2 LA ener.ie, aducerea reactorului spre 0,D 1,0 LA, cu scopul de a efectua testul la cel mai jos ni#el de putere recomandat$4%5 ?ricum, noua ecGip a fost surprins de am6narea anterioar a ncetinirii reactorului +i a urmat protocolul ori.inal al testului$ -rmarea a fost reducerea prea rapid a ni#elului de putere$ Hn cea situa/ie, reactorul a produs mult !enon 13%, care a sc"ut +i mai mult puterea =spre 30 @A apro!imati# %3 de #aloare presupus>$ ?peratorii au cre"ut c scderea rapid a fost din cau"a unui defect la unul dintre re.ulatorii de putere, scp6nd din #edere contaminarea reactorului$ Cu scopul de a spori reacti#itatea =ne+tiind c scderea drastic a puterii este cau"at de absorb/ia n e!ces a neutronilor de !enon 13%>, au fost scoase celulele de control din reactor n ciuda faptului c acest lucru este permis cu respectarea unor re.uli stricte de si.uran/$ Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut dec6t n jur de 200 @A putere ce repre"enta mai pu/in de o treime din minimul necesar pentru efectuarea e!perimentului$ @ai mult, +eful ecGipei ale.e continuarea e!perimentului$ Ca +i parte din e!periment, la 1:0% a$m$, pe 26 aprilie au fost pornite pompele de ap care erau ac/ionate de turbina .eneratorului cresc6nd flu!ul de ap peste specifica/iile re.ulilor de si.uran/$ ;lu!ul de ap cre+te spre ora 1:19 a$m$ =n tot acest timp apa absorbind neutroni> +i ni#elul tot mai mare necesit6nd scoaterea manual a celulelor de control$ Acest aspect produce o func/ionare foarte instabil unde licGidul de rcire +i !enon 13% au substituit rolul celulelor de control din reactor$ *fectul Cernobil 8a 26 aprilie 1986 a a#ut loc cel mai .ra# accident nuclear din istorie, cu consecinte majore asupra sanatatii publice si mediului inconjurator, precum si cu urmari sociale si economice importante$ 8a aproape 20 de ani de la accident, termenul Cernobil a intrat in constiinta colecti#a, capatand proportiile unui mit$ *fectele accidentului de la Cernobil nu pot fi minimali"ate, insa, cGiar si

asta"i, nu e!ista o opinie comuna in pri#inta impactului asupra sanatatii umane$ )umarul total de decese #aria"a, in functie de sursa, de la cate#a "eci de ca"uri pana la cate#a milioane, la fel ca si numarul de cancere sau de malformatii con.enitale$ <ncendiul consecuti# e!plo"iei reactorului numarul patru nu a fost stins decat la data de 6 mai 1986$ ,e toata aceasta perioada au fost eliberate in mediul inconjurator cantitati mari de .a"e rare si de materiale radioacti#e$ Conform estimarilor pro.ramului international pentru monitori"area efectelor accidentului de la Cernobil asupra sanatatii =<,B*CA>, initiat de ?r.ani"atia @ondiala a 0anatatii, cantitatea de material radioacti# eliberata in mediu a fost de 200 de ori mai mare decat cea re"ultata in urma e!plo"iilor de la BirosGima si )a.asaMi$ 0 a estimat ca intrea.a cantitate de !enon, jumatate din cea de cesiu si de iod si %3 din restul elementelor radioacti#e pre"ente in reactor au fost aruncate in atmosfera$ Cea mai mare parte a contaminat "ona in#ecinata centralei nucleare, in timp ce .a"ele cu densitate sca"uta au fost purtate de #ant, initial, de a lun.ul -crainei, 1elarusului, 2usiei, iar intr o masura mai mica, in 0candina#ia, ,olonia, CeGoslo#acia, Austria si sudul Lermaniei$ <n ultimele "ile, din cau"a scGimbarii directiei #antului, au fost afectate mai ales tarile din sudul continentului: 2omania, Lrecia, 1ul.aria si Jurcia$ 0uprafata cu cel mai mare .rad de risc de iradiere includea nordul -crainei, sudul si estul 1elarusului si "ona de #est, la .ranita dintre 2usia si 1elarus$ 8a momentul e!plo"iei, in aceasta re.iune de apro!imati# 1C0 000 Mm2 locuiau D milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii$ Eepunerile radioacti#e au afectat 2omania mai ales in primele "ile ale lunii mai, din cau"a scGimbarii directiei #antului$ Aproape 3%0$000 de oameni au fost e#acuati sau au parasit "ona imediat dupa accident, dar inca % milioane mai locuiesc acum pe aceasta suprafata$ @arimea acesteia a fost calculata pe ba"a masurarii ni#elului de radioacti#itate a i"otopului de Cesiu 13D, al carui timp de injumatatire este de 30 de ani$ Fona iradiata cu i"otopi de iod in primele saptamani a fost apreciata ulterior pe ba"a raspandirii Cesiului 13D, dar e#aluarile sunt apro!imati#e$ <n toate tarile emisferei nordice a fost inre.istrata o crestere a ni#elului .eneral al radioacti#itatii$ *ste certa o crestere usoara a radioacti#itatii .lobale dupa e!plo"ia de acum 19 ani @ajoritatea consecintelor accidentului de la Cernobil asupra sanatatii umane sunt corelate efectelor radiatiei electroma.netice ioni"ante$ Acest tip de radiatie, capabila de ioni"area atomilor la impactul cu acestia, este de mai multe tipuri: alfa, beta, .amma, N si flu!uri de neutroni$ <mpactul acestui tip de ener.ie la ni#elul tesuturilor este le.at de transferul de ener.ie catre di#erse structuri celulare$ Acest efect a fost studiat mai ales la ni#elul AE) ului nuclear$ Eaca rata de distru.ere a acestuia si le"iunile sunt reduse, atunci efectele la ni#el celular sunt compensate prin functii specifice de re.enerare$ <n mod esential, consecintele acestui tip de ener.ie asupra materiei #ii sunt dependente de tipul de tesut, de natura radiatiei si de cantitatea absorbita$ Ein acest ultim punct de #edere, urmarile la ni#el Gistolo.ic sunt deterministice =efecte acute, .ra#itatea afectiunii este dependenta de do"a> si stocastice =efecte tardi#e, frec#enta aparitiei se corelea"a cu cantitatea de radiatii totala absorbita>$ ,entru a cuantifica riscul biolo.ic .lobal de iradiere, se foloseste o unitate de masura numita 0ie#ert, care e!prima do"a medie absorbita de diferite tesuturi umane$ *ste

calculata tinand cont atat de coeficientii de absorbtie ai diferitelor structuri Gistolo.ice, cat si de specificul de iradiere al fiecarui tip de radiatie ioni"anta =alfa, beta etc$>$ Eo"a de radiatie ioni"anta OnaturalaO se situea"a in jurul #alorii de 2,% m0ie#ertPan$ Alti factori influentea"a aceasta #aloare: o e!plorare radiolo.ica pulmonara adau.a 0,% m0#, o calatorie cu a#ionul timp de cate#a ore 0,03 m0#, iar un QeeM end petrecut la o altitudine de 1$%00 de metri 0,01 m0#$ Conform recomandarilor unanim acceptate, limita ma!ima de iradiere din surse artificiale este de 1 m0#Pan in populatia .enerala si 20 m0#Pan pentru un cei care lucrea"a in domeniul nuclear$ Atunci cand se depaseste pra.ul de 0,% 0# la o e!punere, se considera ca apar efectele ad#erse deterministice, indiferent de circumstante, dupa un inter#al scurt cate#a ore sau "ile$ ,entru o cantitate de radiatii absorbita de 1 pana la 2 0#, mortalitatea este de 203, iar peste D 0#, se considera ca letalitatea este 1003$ ,rimele decese au fost constatate in randul persoanelor care au primit mai mult de 2 0#, cau"a fiind sindromul acut de iradiere$ CAJ*L?2<< E* ,?,-8AJ<* <2AE<AJA <) @?E E<;*2<J Cei 600$000 =dupa unele surse, 800$000> de licGidatori care au primit, in medie 100 de m0#, cu un ma!im de 10 0#$ Jermenul de licGidatori desemnea"a muncitorii si soldatii adusi la locul accidentului pentru a limita proportiile de"astrului si care au construit ulterior sarcofa.ul din beton deasupra reactorului$ ,opulatia e#acuata din "onele in#ecinate =116$000 de persoane in primele "ile, apoi inca 220$000> pentru care do"a de iradiere e!terna a fost, in medie, de 20 m0#, cu un ma!im de 380 m0#$ 8a aceasta se adau.a inca apro!imati# 10 m0#, re"ultat al iradierii interne prin in.estia de produse contaminate$ % milioane de oameni locuiesc inca in "ona contaminata cu Cesiu 13D$ Acestia sunt iradiati in continuare cu do"e #ariabile, de la 1 pana la C0 m0#Pan, in functie de contaminarea solului$ 0indromul acut de iradiere =0A<> este o afectiune determinata de e!punerea la do"e mari de radiatie ioni"anta ce penetrea"a tesuturile pe o perioada de timp scurta =cate#a minute>$ 0emnele si simptomele sunt nespecifice, iar e#olutia este tipica, cu patru fa"e distincte: 1$ *tapa prodromala incepe dupa cate#a minute sau uneori cate#a "ile dupa iradiere =in functie de do"a>$ 0imptomele sunt: .reata, anore!ie, #arsaturi, astenie, diaree$ -neori, dupa e!punerea la do"e mari, se adau.a acestui tablou clinic febra, semne de insuficienta respiratorie, Gipere!citabilitate sau obnubilare$ Aceasta fa"a durea"a cate#a "ile$ C*8* @A< <@,?2JA)J* *8*@*)J* 2AE<?ACJ<R* S i"otopii radioacti#i de iod, cu timpi scurti de injumatatire =< 131 cu J1P2 T 8 "ile, < 132 cu J1P2 T 2,C ore si < 133 T 20,8 ore> S Cesiu 13D si Cesiu 13C =J1P2 T 30 de ani> S 0trontiu 90 =J1P2 T %0 de ani> S ,lutoniu 239 =J1P2 T 2C$000 de ani> *fectele ne.ati#e asupra tesuturilor sunt corelate instabilitatii structurii cGimice substantele radioacti#e se descompun, formand noi elemente si eliberand ener.ie sub forma de radiatii ioni"ante, care produc radicali liberi la ni#el celular$ <n plus, i"otopii de iod se concentrea"a la ni#elul tiroidei, reali"and ni#eluri de 200 de ori mai mari decat in alte tesuturi$ 2$ ;a"a de latenta semnifica re#enirea la o stare de sanatate aparenta si durea"a cate#a saptamani$ 3$ 0tadiul de boala manifesta cuprinde mai multe tipuri de e#olutie clinica, a caror .ra#itate este direct proportionala cu do"a initiala$ *!ista trei forme clasice: a$ sindromul Gematopoietic, caracteri"at de pancitopenie determinata de distru.erea celulelor

stem din madu#a, principalele cau"e de deces fiind Gemora.ia si infectia$ b$ sindromul .astro intestinal, cu diaree se#era, febra si de"ecGilibre Gidro electrolitice consecuti#e$ c$ sindromul ce corelea"a afectarea sistemului ner#os central cu cea a aparatului cardio#ascular, in care le"iunile sunt ire#ersibile$ @oartea sur#ine in cate#a "ile de la e!punere$ 0imptomele #aria"a de la a.itatie e!trema, .reata, #arsaturi incoercibile, diaree, pana la confu"ie, obnubilare si coma$ 0-20* E* 2AE<AJ<< Jesuturile corpului uman sunt supuse, in mod constant, actiunii unor flu!uri minime de radiatii ioni"ante, cu trei surse principale: S i"otopii radioacti#i pre"enti in corpul umanU S radiatia cosmicaU S elementele radioacti#e pre"ente in sol sau in peretii caselor =cel mai frec#ent fiind radonul, produsul de de"inte.rare a uraniului>$ Con#alescenta poate dura de la cate#a saptamani pana la doi ani, insa majoritatea pacientilor care nu se insanatosesc in primele luni decedea"a$ 0indromul acut de iradiere poate asocia le"iuni cutanate, in special dupa e!punerea la radiatii beta si N$ Afectarea este specifica: eritem initial, inflamatie, descuamare, ulceratia si necro"a "onei iradiate$ <n ca"ul de"astrului de la C e r nobil, doi oameni au fost ucisi de e!plo"ia initiala, o alta persoana a decedat la scurt timp din cau"a arsurilor e!tinse$ -lterior, C99 de persoane pre"ente la locul accidentului au fost internate cu diferite simptome$ Eintre acestea, 13C au fost dia.nosticate cu sindrom acut de iradiere, 28 decedand la 3 luni de la accident$ ,ana in 1998 au mai fost inre.istrate inca 11 decese in randul supra#ietuitorilor 0A<$ Consecintele pe termen lun. sunt e!trem de disputate, rapoartele ?r.ani"atiei @ondiale a 0anatatii, A.entiei <nternationale pentru *ner.ie Atomica si ale ?r.ani"atiei )atiunilor -nite fiind contestate #eGement de .rupuri independente de e!perti, care afirma ca efectele tardi#e ale accidentului sunt minimali"ate$ Cancerul de tiroida ,ana in pre"ent, aproape 1$800 de ca"uri de cancer de tiroida au fost atribuite e!plo"iei de la Cernobil, conform datelor -)<C*; din ianuarie 2002, si se aprecia"a ca acest numar #a atin.e 8$000 in urmatoarele decade, intrucat incidenta acestui tip de cancer este ma!ima la 2% 30 de ani poste!punere$ <n scGimb, surse independente afirma ca numarul total de ca"uri de cancer de tiroida se apropie de 100$000$ Cresterea incidentei a fost obser#ata inca din 1990, toate ca"urile aparand la persoanele care a#eau la momentul accidentului sub 1% ani sau care au fost iradiate in utero$ @ajoritatea sunt cancere papilare, mai a.resi#e decat cele care apar in mod obisnuit$ <n cele mai multe ca"uri dau metasta"e in .an.lionii latero cer#icali$ 303 metasta"ea"a la ni#el pulmonar$ Jotalul deceselor atribuite cancerelor de tiroida #aria"a de la cate#a "eci pana la cate#a sute$ )umarul relati# mare de cancere de tiroida este atribuit in parte si masurilor ineficiente ale autoritatilor din "onele afectate$ Alte tipuri de cancer ,e ba"a studiilor efectuate in urma e!plo"iilor nucleare de la BirosGima si )a.asaMi, Comisia <nternationala pentru ,rotectie 2adiolo.ica a stabilit o formula de calcul al riscului statistic de aparitie a cancerului in functie de do"a: numarul de ca"uri de cancer T numarul indi#i"ilor iradiati N % N =10 la puterea 2P0#>$ ,otri#it acestui calcul, in randul celor 800$000 de licGidatori, care au primit, in medie, cate 100 m0#, ar putea aparea circa C$000 de ca"uri de cancer$ Eatele practice sunt mai complicate decat re"ultatele teoretice, iar e#aluarile epidemiolo.ice ale diferitelor or.ani"atii sunt contradictorii$ ,2<@*8* @A0-2< *ste unanim acceptat ca

urmatoarele masuri simple pot diminua consecintele e!punerii la i"otopi de iod radioacti#i: S administrarea precoce =in primele trei ore> de tablete cu iod 12D, pentru saturarea .landei tiroide si pre#enirea le.arii iodului radioacti#U S e#itarea consumarii de apa si alimente contaminateU S informarea populatiei pentru a ramane in interiorul locuintelor si e#acuarea "onelor cu risc$ Aceste masuri au fost aplicate partial si ineficient: in -craina a fost distribuit iod dupa 1C ore de la e!plo"ie, iar in 1elarus, la cate#a "ile$ <n multe orase din re.iunea cu risc ridicat, e#acuarea populatiei a fost tardi#a$ <n timp ce a.entiile independente si cele .u#ernamentale din cele trei foste republici so#ietice afectate cel mai .ra# =1elarus, -craina si 2usia> afirma ca apro!imati# 2%$000 din cei 800$000 de licGidatori au decedat pana acum, in special prin tumori mali.ne, raportul din martie 2001 al -)0C*A2 sustine ca, in afara ca"urilor recunoscute de cancer de tiroida, nu e!ista do#e"i certe pri#ind cresterea incidentei altor tipuri de cancer$ Conform aceluiasi studiu, incidenta leucemiei, considerata o afectiune sensibil le.ata de e!punerea la radiatii, nu a fost crescuta nici in randul populatiei cu risc =copiii din aria contaminata si muncitorii adusi pentru a curata "ona accidentului>$ 2aportul din 2002 al A.entiei pentru *ner.ie )ucleara asupra accidentului de la Cernobil sustine ca riscul de aparitie a unei forme de cancer in *uropa a crescut cu 0,013 peste incidenta naturala$ Ein datele altor surse, monitori"area starii de sanatate a licGidatorilor a aratat o crestere de sase ori a incidentei leucemiei mieloide cronice =care poate a#ea drept etiolo .ie radiatia ioni"anta>, dupa 1986$ Aceasta crestere a fost insotita insa si de o marire de trei ori a incidentei leucemiei limfatice cronice care nu este niciodata radio indusa$ ,otri#it altui studiu, ba"at pe anali"a mai multor indicatori statistici ai populatiei din "ona cu cel mai mare risc, incidenta cancerului a crescut de la 2C0P100$000 la 3C6P100$000 dupa 1986$ Cele mai frec#ente tipuri obser#ate sunt: cancerul pulmonar, .astric si de prostata in ca"ul barbatilorU cancerul de san, piele, uter si .astric in randul femeilor$ *#aluarile epidemiolo.ice din 2usia arata ca numarul de decese prin tumori mali.ne a crescut cu 3,C3, intre 1989 si 1992, fata de numarul pre#i"ionat pe ba"a datelor anterioare$ A fost obser#ata o tendinta de atribuire a cresterii incidentei oricarui tip de cancer accidentului din 1986, fara a tine cont de alti factori, cum ar fi imbunatatirea calitatii screenin. ului sau cresterea numarului de fumatori, obser#ata in ultimii ani in aceste tari$ Cele mai multe or.ani"atii internationale afirma ca efectele e!plo"iei de la Cernobil, in termenii riscului de aparitie a tumorilor mali.ne, #or fi estimate cu suficienta acuratete dupa 2% de ani de la e#eniment, deoarece aceasta este perioada de latenta a cancerelor radioinduse$ Alte probleme de sanatate Au fost aduse in discutie multiple afectiuni non mali.ne, in special de raporturi independente: S afectiuni ale sistemului endocrin in special .landa tiroida$ Eupa unele date, pentru fiecare ca" de cancer tiroidian e!ista alte 100 de Gipotiroidism$ S diabet "aGarat a fost obser#ata o crestere cu 283 a ca"urilor de diabet insulino dependent la #arste tinere, conform unui studiu reali"at in 1elarus$ S probleme oculare cres terea numarului de ca"uri de cataracta, cu debut precoce$ S afectiuni di#erse ale sistemului imun cu scaderea re"istentei la infectii si cresterea numarului de boli aler.ice, in special la copii$ S probleme cardio#asculare unele studii sustin ca Cesiu 13D, i"otopul cel mai frec#ent

intalnit in "onele contaminate, se concentrea"a la ni#elul miocardului, determinand di#erse tulburari de ritm si cardiomiopatii$ A mai fost semnalata cresterea pre#alentei Gipertensiunii arteriale$ Eupa unele date, pre#alenta bolilor cardio#asculare este de C$000P100$000 in randul licGidatorilor si 3$000P100$000 printre locuitorii din "ona in#ecinata reactorului, fata de 1$600P100$000 in populatia .enerala$ S scaderea fertilitatii in randul licGidatorilor si scaderea drastica a ratei natalitatii, in special in "ona afectata cel mai mult de raspandirea materialelor radioacti#e$ S efecte asupra sarcinii se afirma ca acumularea Cesiului 13D la ni#elul placentei a dus la cresterea numarului de a#orturi spontane si la dublarea ca"urilor de retard mental prin suferinta fetala$ Conform altui studiu, iradierea in prima saptamana de sarcina duce ire#ersibil la a#ort spontanU pentru o sarcina care a depasit prima saptamana si pentru care do"a totala nu depaseste %0 m0#, nu e!ista efecte secundare asupra fatului$ ,entru o do"a mai mare de 200 m0#, se recomanda intreruperea sarcinii$ Compararea datelor din re.istrul national de malformatii con.enitale din 1elarus a aratat o crestere a acestora dupa 1986, fiind intalnite mai frec#ent in aria cu cel mai mare risc$ -n studiu efectuat in -craina arata ca numarul mutatiilor .enetice la copiii licGidatorilor, nascuti dupa accident, era de sapte ori mai mare decat in randul copiilor pro#enind din aceiasi parinti, dar nascuti anterior anului 1986$ Jotusi, raportul -)0C*A2 din 2001 conclu"ionea"a ca nu au fost demonstrate, pana acum, afectiuni .enetice radioinduse in randul indi#i"ilor e!pusi la radiatie ioni"anta$ Afectarea in 2omania Eepunerile radioacti#e au afectat 2omania mai ales in primele "ile ale lunii mai, din cau"a scGimbarii directiei #antului$ Fonele in care s au inre.istrat depunerile radioacti#e cele mai mari sunt la ni#elul celor montane din lantul carpatic$ <nformatii pri#ind e!plo"ia au ajuns la populatie la data de 2 mai, iar distributia tabletelor cu iodura de potasiu a inceput tardi#, la 3 si C mai$ *;*CJ* ,0<B?8?L<C* 0< 0?C<A8* -nul dintre cele mai semnificati#e efecte indirecte al e#enimentului din 1986 a fost afectarea societatii in ansamblu din cele trei foste republici so#ietice$ A fost constatata o scadere .enerala a ni#elului de trai si o crestere .enerala a morbiditatii, care nu poate fi asociata efectelor radiatiei ioni"ante$ Costurile economice ale accidentului au fost apreciate la apro!imati# 13 miliarde de dolari$ An!ietatea populatiei determinata de necunoasterea efectelor contaminarii pe termen lun. s a adau.at problemelor le.ate de numarul mare de persoane e#acuate si lipsei de incredere in autoritati$ <n special in randul licGidatorilor s a remarcat cresterea frec#entei urmatoarelor acu"e nespecifice, le.ate in special de e!punerea la stres: cefaleeU tulburari de somnU probleme de concentrareU an!ietateU sentimente de #ictimi"are si nesi.urantaU probleme de relationare, i"olare sociala$ 0ituatia 2omaniei in pri#inta efectelor pe termen lun. ale accidentului de la 26 aprilie este similara altor tari din *uropa, e!istand multe contro#erse si ipote"e, insa prea putine certitudini$ -n raport din anul 2000, asupra situatiei radioacti#itatii factorilor de mediu din 2omania, a aratat pre"enta de Cesiu 13D si Cesiu 13C =in unele probe de sol neculti#at, in reteaua Gidro.rafica, ca aerosoli si in #e.etatia spontana>$ Acesti radionucli"i au drept sursa accidentul de la Cernobil, e!punerea suplimentara a populatiei fiind de 1P10$000 m0#Pan, cu patru ordine de marime mai mica decat e!punerea naturala de referinta$ *ste

improbabila o crestere detectabila a incidentei cancerului$ <ntr un studiu lon.itudinal efectuat de <nstitutul de 0anatate ,ublica, intre 1986 si 199C, pe un lot de 310 copii, cu #arste intre 0 si 6 ani, au fost studiate posibile efecte ale accidentului: morbiditate crescuta, intar"iere in de"#oltarea fi"ica si #alori mai sca"ute ale coeficientului de inteli.enta$ Eintre afectiunile cu contributie mai mare la cresterea morbiditatii, mai frec#ent obser#ate au fost cele ale sistemului osteo articular si cariile dentare$ <ndicatorii pri#ind de"#oltarea, talia si .reutatea au fost sensibil mai sca"uti in cadrul lotului probant, iar diferentele in ceea ce pri#este de"#oltarea psiGica au fost nesemnificati#e statistic$ de dr$ Catalin Jiliscan