DESERTIFICAREA

EVOLUTIA
FENOMENULUI
IN
ROMANIA
Axinte Aghel Cristian
PMM I
Managementul Hazardelor Naturale si Antropice
 ¤Definitia:
Desertificarea = transformare a unei regiuni in desert.

¤Suntem într-o zonă de risc:

Un amplu studiu privind impactul încălzirii globale asupra Europei, dat publicităţii anul
trecut, situează România alături de Spania, Italia şi Grecia, în zona cu risc mare de
deşertificare din sudul continentului. În cazul ţării noastre, efectele majore vor deveni
vizibile încă din 2015 şi se vor manifesta în special în Dobrogea, Oltenia şi Banat, când
terenuri din cel puţin zece judeţe vor intra într-un proces de uscare.
Avertismentul a fost reconfirmat anul acesta de un studiu al Agenţiei Europene de
Mediu, care prognozează pentru România o serie de anomalii meteorologice, precum
precipitaţiile extreme, dar şi accelerarea fenomenului deşertificării. Acesta se face deja
simţit în partea de vest a Olteniei şi în sud-vestul Banatului.
 ¤Factorii care influenteaza aparitia desertificarii:
Schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a
culturilor accelerează fenomenul deşertificării. Temperatura aerului depaşeste
frecvent
vara 32 de grade C adică valoarea biologică de rezistenţă a plantelor prăşitoare cum
sunt porumbul şi floarea soarelui.
Cele mai afectate sunt culturile din sudul Câmpiei Române şi din Câmpia de
Vest, precum şi din sudul Moldovei.
 ¤Consecinţele deşertificǎrii sunt:
- diminuarea producţiei de hranǎ, reducerea productivitǎţii solului şi
o scǎdere a capacitǎţii de regenerare a terenului;

- creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea

calitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor
de acumulare şi a canalelor navigabile;

- reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎ migreze

 ¤Sahara Olteniei :
Zona, cunoscuta sub denumirea foarte sugestiva ”Sahara Olteniei”, este o fasie lata de 30
de km, care porneste de la Dunare si se apropie de Craiova si Caracal. Desertificarea
afecteaza o suprafata de 100.000 de hectare.
Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării,
semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie
eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana
Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de
hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din
cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost
calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi
pierderile
de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).
 ¤Prahova:
Potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR)
Prahova, zone întinse din sudul şi sud-estul judeţului, de peste 100 de hectare, sunt
afectate de lipsa precipitaţiilor din ultimii ani. Terenurile s-au degradat atât de mult
încât nu mai pot fi cultivate. Singura soluţie pentru salvarea acestor suprafeţe ar fi
punerea la punct a unui sistem de irigaţii.
Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova susţin că
deşertificarea a fost cauzată şi de factorul uman, nu doar de cel natural. Se impune
de urgenţă un plan de împăduriri în zonele afectate de secetă, pentru stoparea
fenomenului deşertificării.

Comarnic-Prahova
 ¤Dolj:
Regiunea cea mai afectată de deşertificare se află în sudul judeţului, fiind
cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Zona
măsoară 104.600 hectare, conform datelor de la (ARPM) Craiova.
În ultimii ani, plantele au ars pur şi simplu sub razele soarelui, iar cartofii s-au
copt sub pământ. Lanurile de porumb, care nu a mai apucat să crească înainte să se
usuce complet, fac deja parte din peisajul sudului arzător. Anul trecut, după
înregistrarea temperaturilor record de peste vară, 44,2 grade Celsius la Calafat,
fenomenul a intrat în atenţia publicului şi a autorităţilor locale.
 La Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri
Dăbuleni se caută soluţii de ani buni pentru aclimatizarea unor noi specii de plante
care să ajute la stoparea fenomenului. Pe nisipurile Olteniei se testează soiuri de
plante rezistente la condiţii de ariditate şi se încearcă noi tehnologii de cultivare.
Specialiştii susţin însă că pepenii favorizează aridizarea şi că aceştia trebuie
înlocuiţi cu viţă-de-vie, pomi fructiferi şi culturi legumicole.
 ¤Braila:
Comuna Unirea din Brăila, situată într-o zonă considerată de risc maxim, unde
din cauza secetelor agresive din ultimii ani solul se va deşertifica şi va pierde şi
ultima brumă de umiditate, surprinde prin contrastul culturilor. Mai puţin de
jumătate din terenurile agricole pot fi încă udate prin reţeaua de captare a apei din
Dunăre, veche de 40 ani. Graţie ei, sute de fermieri reuşesc să-şi dubleze
producţiile agricole. În schimb, cei cu terenuri departe de sistem au rămas la mâna
naturii şi aşteaptă fiecare zi cu speranţa că va ploua.
 ¤Efecte:
Aparitia de culturi exotice:
SMOCHINI: De opt ani, în localitatea Şvinţa, judeţul Mehedinţi, există 15 hectare cultivate
cu smochini.
KIWI: În comuna Ostrov, judeţul Constanţa, există două hectare de teren cultivat cu kiwi.
Plantaţia de kiwi a împlinit 13 ani şi a ajuns să producă aproape patru tone de fructe
anual.
MIGDALI: În comuna Gura Vadului, numeroşi localnici au înfiinţat livezi de migdali.
MUŞTAR: În Timiş, agricultorii s-au apucat serios să planteze boabe de muştar.
MĂSLINI: Specialiştii în agricultură estimează că, dacă tendinţa încălzirii climei va
continua, în zece ani vor apărea primele plantaţii cu măslini în Banat.
În Timişoara creşte deja primul măslin aclimatizat pe spaţiul public.
 ¤Şase soluţii:
Degradarea solurilor provine în principal de la gestiunea proastă a terenurilor,
arată Cătălin Simota, director adjunct la Institutul de Pedologie (ICPA). El propune
şase modalităţi de contracarare.
1. Pentru a evita eroziunea, pământul nu trebuie lucrat din deal în vale.
2. Echipamentele folosite în agricultră trebuie să fie mai uşoare; cele grele duc la
compactarea solului.
3. Aratul, metodă nepotrivită pentru solurile medii şi uşoare din sudul ţării, trebuie
înlocuit cu discuitul. „Prin arat, apa din primul strat de sol se evaporă“, explică
pedologul.
4. Este necesară o rotaţie corectă a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se
pune decât o dată la cinci ani.
5. Trebuie folosite perdelele forestiere care să asigure protecţia solului. Perdelele
forestiere au început să fie tăiate în România încă din anii ’50.
6. Lipsa de precipitaţii ar putea fi contracarată şi prin amenajarea teritoriului,
respectiv prin crearea unor „neomogenităţi“ (păduri şi ape) care să determine
vaporii din atmosferă să se transforme în picături şi să plouă.
 Pentru a preveni degradarea solurilor, Romania trebuie sa ia masuri de
impadurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii in
agricultura, astfel incat terenurile sa fie irigate, iar plantele sa fie cultivate
responsabil, astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate. In lipsa totala a acestor
masuri, s-ar putea ajunge la consecinte grave, precum migratia populatiei sau
disparitia culturilor, insa si acestea ar urma sa se produca abia spre sfarsitul
secolului.
 Bibliografie:
Ziare:
 Evenimentul zilei

Program TV:
 Romania te iubesc PRO TV

Internet:
 Realitatea.net
 htt
p://www.telegrafonline.ro/1234130400/articol/77188/desertificarea_ameni
nta_romania.html
 Ziare.com