Studiu de geografie umana al

Municipiului Giurgiu

Sorescu Angelo Bogdan

Grupa 114
Cartografie

1|

Giurgiu (bulgar: Ghiurghevo (),turc:Yerg) este reedina i cel mai mare ora al
judeului Giurgiu, Muntenia,Romnia. Este un port fluvial important i un punct de frontier cu
Bulgaria.
Asezare geografica

Municipiul Giurgiu, reedina judeului cu acelai nume este situat n partea sudic a rii, n lunca
i pe malul stng al Dunrii, la altitudinea de 23-26 m. Teritoriul su este strbtut de paralela de 45
053 latitudine nordic i de meridianul de 25 059 longitudine estic, desfurndu-se pe 443
latitudine i 921 longitudine. Giurgiu se afl la 64 km de capitala rii, pe ruta Bucureti - Sofia Atena sau Bucuresti - Istanbul. Dunrea ne leag de Marea Neagr i de Marea Nordului, iar
magistrala feroviar european care pornete din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta,
Braov, Bucureti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legtura cu Atena.
Relief
In zona oraului Giurgiu, Dunrea, n evoluia ei, a prsit mai multe terase pe malul stng,ccare
apar retezate, pe cnd cele de pe malul drept sunt pronunat dezvoltate. Aciunea de erodare a
Dunrii, nceput la sfritul cuaternarului mediu, a ndreptat cursul fluviului spre sud, iar pe vechea
albie au aprut brae i bli. Teritoriul oraului Giurgiu reprezint unitatea geomorfologic cea mai
tnr a reliefului, n mare parte rezultat al aciunii Dunrii (n holocen), constituit fiind din lunc,
insule, blti i canale (brae). Suprafaa dintre fluviu i Cmpia Burnazului, cu limi de peste 10
km, este subdivizat n: grind, lunca intern, lunca extern i uneori terasa de lunc, dispuse
longitudinal i inegal dezvoltate; lng albia minor se desprinde fia grindurilor, cu nlimi de 15 m i cu limi de la cteva zeci pn la cteva sute de metri. Dup o fie de tranziie, se
contureaz zona mai joas a depresiunilor i cuvetelor lacustre mai spre nord , la contactul cu
terasele detandu-se uneori nc o fie. Prima teras, situat la doar 3-4 m deasupra luncii, este
urmat de o a doua, ce se nal cu 13-14 m deasupra luncii, culminnd cu cea mai nalt, Cmpia
Burnazului, de 60-65 m, ce domin lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse ntre 15 m i 35
m, fiind constituite structural din dou complexe litologice: complexul bazal, alctuit din nisipuri i
pietriuri i complexul superior, predominant argilo-nisipos. n spaiul municipiului Giurgiu lunca
are altitudini de 20-27 m, fiind ndiguit i canalizat pe mari suprafee i transformat n teren
agricol. n apropiere de Giurgiu se ntlnesc brae i canale, adaptate pe foste grle, a cror utilitate
este legat de navigaie, agricultur sau potenial turistic .

2|

Clima

Clima continental, cu ierni reci i veri clduroase, se caracterizeaz prin contraste termice de la zi
la noapte i de la var la iarn, considerate printre cele mai mari din ar. Temperatura medie anual
este de 11,50 C. n luna iulie media termic depete 230C, iar n ianuarie oscileaz ntre 1,50 C i
5,40 C. Radiaia solar depete 125 kcal/cm2, determinnd peste 60 de zile tropicale n cursul
anului. Caracterul continental este dat i de regimul precipitaiilor, care, anual, nregistreaz 500600 mm, avnd mare variabilitate n timp. Uscciunea i seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot
anul. Zona oraului Giurgiu se afl sub influena deplasrii unor mase de aer, a cror frecven,
durat i intensitate difer de la o direcie la alta. Astfel, Crivul, vnt puternic i rece, bate iarna
dinspre nord-est i determin geruri, ngheuri intense, polei i viscole. Austrul, cunoscut ca un vnt
uscat, bate aproape n toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducnd ger iarna i secet vara.
Bltreul, vnt umed specific blilor Dunrii, bate mai ales toamna i primvara dinspre sud-est,
spre nordvest, fiind nsoit de nori groi care aduc o ploaie mrunt i cald. Suhoveiul este specific
sezonului cald, bate cu frecven mai mare dinspre est, i fiind un vnt fierbinte i uscat, provoac
secet, eroziunea solului i furtuni de praf. Pentru zona strict limitat a oraului Giurgiu, Valea
Dunrii prezint o influen parial moderatoare n contextul microclimatului local, prin efectul su
de canalizare al curenilor de aer. Pe vale se pot acumula ns i mase de aer rece care, prin stagnare
i poziie, favorizeaz formarea inversiunilor termice.
Conditii hidrografice

Teritoriul administrativ al municipiului Giurgiu este mrginit spre sud-est, pe distana de 7,3 km, de
fluviul Dunrea. Debitul mediu al acestuia este de cca. 5600 mc/s, atingnd primvara, dup topirea
zpezilor, peste 10 000 mc/s. n prezent, din Dunre, n dreptul intravilanului municipiului, pornesc
canalele Cama i Sfntul Gheorghe, precum i, n extravilan, n aval de localitate, braele Smrda i
Ara. Din fostul bra Veriga, modificat iniial n 1905 prin realizarea portului n Ostrovul Ramadan i
mai apoi, n penultimul deceniu al secolului XX prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai
rmas trei ochiuri de ap stttoare. Restul blilor se pstreaz n Ostrovul Cioroiu (Lacul
Neamului), Insula Mocanu (Lacul Lung i Lacul Mare) la vest de canalul Sfntul Gheorghe, n
dreptul legturii cu fluviul i la vest de braul Smrda (Lacul Ciobnaul). Suprafaa total a luciului
de ap este de 423 ha, reprezentnd 8,54% din teritoriul administrativ existent.
Conditii pedologice

Formarea i evoluia solurilor tipice oraului Giurgiu se leag de factorii climatici, biologici,
litologici, morfologici i de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale i solurile
aluviale, formate n condiii de pajiti mezohidrofile i pduri de leau, unde materialul parental
predominant l constituie depozitele aluviale sau aluvioproluviale, lipsite n general de structur.
Supraumezirea freatic a materialului litologic i a solului este specific zonei, iar efectul acesteia l
reprezint gleizarea unor orizonturi, producndu-se, uneori, fenomenul de nmltinare

3|

Vegetatie

Teritoriul oraului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa i lunc. La nord de Lunca
Dunrii se afl pdurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar brumriu, garnia, ulm, pr pdure,
arar ttresc, jugastru n amestec cu numeroi arbuti, n care frecvena cea mai mare o au lemnul
cinesc, sngerul, cornul. Pajitile stepice primare i derivate s-au restrns datorit activitii
omului, ocupnd suprafee mai mari de-a lungul cilor ferate i drumurilor sau la marginea
aezrilor, constituind vegetaia ruderal, n timp ce vegetaia segetal nsoete mai ales culturile
agricole. Culturile de plante pioase mai des ntlnite sunt comunitile de pir, jales, iarba arpelui,
firua. Pe solurile sau aluviunile de lunc, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul
pajitilor sunt formate din graminee: iarba cmpului, coada vulpii, firua, pir i jales. Pdurile de
lunc sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru ntlnii mai ales pe
suprafeele nisipoase mai nalte, rar inundabile sau n locurile joase ale luncii, n asociere cu specii
mezofile, higrofile sau halofile. n spaiile nmltinate sau acoperite permanent cu ap se dezvolt
stuful, rogozul, sgeata apei, vscul de ap, nufrul, izma de balt, papura, cucuta i mtasea
broatei
Fauna

Fauna este constituit n general din specii termofile. Ca formaiuni faunistice zonale se distinge
mai nti fauna stejretelor: orbetele, oarecele pitic, oarecele de pdure, obolanul de cmp,
turturica, privighetoarea, ciocnitoarea, gaia roie, guterul i oprla de pdure. Fauna pajitilor de
lunc, a stufriurilor i zvoaielor grupeaz un mozaic de formaiuni animale a cror distribuie
depinde att de durata perioadei de vegetaie, ct i de raportul dintre celelalte elemente ale
mediului, un rol important avndu-l inundaiile. Aici i gsesc adpost i loc de cuibrit strcul
cenuiu, strcul de noapte, broasca rioas, arpele de ap, broasca de lac, buhaiul de balt, raa
mare, fasa de cmp, nagul, grlia, piigoiul de stuf, prepelia, raa slbatic, gaia, mierla, pupza,
graurul i cucul. Multe dintre aceste psri atrag dupa ele rpitoare: gaia neagr, codalbul, oimul
rndunelelor, acvila iptoare i cucuveaua comun. Puin variate, mamiferele se impun prin cteva
specii: mistreul, dihorul, hrciogul, popndul, oarecele de cmp, iepurele i vulpea. Zona de
pduri cuprins n extravilanul municipiului Giurgiu, ntins pe 615,2 ha, este propus ca zon
natural protejat (aceste pduri sunt de grupa I, avnd funciuni speciale de protecie i nu de
producie). n intravilan, n perimetrul Zonei Libere, se afl 40,8 hectare de pdure.
Istorie
Atestarea documentara a localitatii o gasim prima data pe harta din Codex Latinus Parisinus,
databila 1395, apoi in Tratatul de Alianta intre Mircea cel Batran si regele Poloniei, Vladislav
Jagello (23 septembrie 1403). La sfarsitul secolului al-XIV-lea, odata cu ridicarea primei cetati in
insula de pe bratul Sf. Gheorghe, au aparut atributele vietii urbane, datorate infloririi asezarii de pe
malul Dunarii. Aceasta a devenit targ permanent, punct de vama, sediul administrativ al judetului
Vlasca, resedinta domneasca. Cucerit in anii 1417-1420, orasul impreuna cu teritoriul inconjurator
avand o raza medie de 10 km a fost transformat in Kaza otomana (numita impropriu raia). Timp
4|

de 400 ani a suportat nenumarate asedii si distrugeri, fiind recucerit pentru scurte perioade de Dan
al-II-lea, Vlad Dracul, Vlad Tepes, Mihai Viteazul si Mihnea al-III-lea.
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost teatru de lupta principal in timpul razboaielor
ruso-austro-turce, cel din 1828-1829 ducand la retrocedarea orasului catre Tara Romaneasca. In
vremea ocupatiei otomane localitatea si-a pastrat atributele de viata urbana, cu elemente specifice
orientului. A continuat sa fie sediu militar, administrativ, judecatoresc, vamal si negustoresc. Din
putinele date cunoscute pana acum, stim de existenta unui santier naval, unei biserici crestine
semiingropate, unor bai turcesti ctitorite de Matei Basarab, unor hanuri si unui put. Prima lucrare de
aparare a targului, un sant si tabii de pamant pentru tunuri, a fost facuta dupa anul 1659. In 1770
generalul rus Staffel ii infrange pe turci la Giurgiu, arde cetatea, dar castelul San Giorgio ramane
necucerit. Generalul Olitz in anii urmatori ia cu asalt din nou cetatea, dar abandoneaza repede
intrega fortificatie, generalul Ponelman intra si el in celalalt an, 1773 in cetatea Giurgiu, dar vedem
ca si in 1779 Castelul San Giorgio se afla tot in mainile turcilor, inca mai bine fortificat. In 1807
intreaga cetate a Giurgiului se vede recuperata de turci si cu toate eforturilor lor rusii nu o mai pot
recuceri. Aceasta situatie ii determina pe turci sa refaca toate fortificatiile cetatii cu oameni
rechizitionati din satele raialei, pentru mantelarii aducandu-se piatra de la sud de Dunare. Din
aceasta perioada se deduce ca Cetatea Giurgiului cuprindea in ansamblul sau trei randuri de santuri,
pe cel mai apropriat dintre ele, spre partea orasului placat cu piatra aducandu-se piatra din Dunare.
Spre Dunare, Cetatea se inconjura cu ziduri puternice de piatra in care se afla intrarea Portii de Fier,
prin care se trecea de cealalta parte a fluviului. Alte trei porti asigurau legatura cu restul teritoriului,
cu Bucuresti, ca drumul cel mai important. Urmele santului din mijloc si ale santului din afara, si
ele pe unele locuri completate cu ziduri de piatra ne sunt bine cunoscute. Aceasta cetate nu a cazut
in timpul luptelor din 1828-1829 impreuna cu castelul San Giorgio, predarea fortului s-a facut mult
timp in urma, dupa incheierea pacii, in 1831, romanilor atribuindu-se numai dupa ce s-au daramat
toate zidurile si s-au astupat toate santurilor. Dupa pacea de la KuciuK Kainargi (1774) turcii
desavarsesc fortareata. Giurgiu este atacat din nou in anul 1790, de data aceasta de austrieci, care nu
reusesc sa cucereasca fortareata. Orasul din jurul fortaretei este aparat de un sant, iar in incinta se
aflau strazi stramte si nepavate, pe care erau ridicate case in majoritate din lemn. In timpul
razboiului ruso-turc (1806-1812) Giurgiu este iar tinta unor atacuri armate. Orasul cade in mana
rusilor, dar fortareata nu poate fi luata. Dupa pacea de la Bucuresti (1812) turcii dau pentru prima
data o importanta mai mare targului din preajma fortaretei prin pietruirea santului de aparare cel
mai apropiat si ridicarea unui zid de piatra. Alt razboi, razboiul ruso-turc din 1828-1829, alt
moment in dezvoltatrea localitatii, de fapt momentul in care se poate spune ca se pun bazele
realizarii orasului actual. In 1829 ofiterii rusi, dupa plecarea turcilor, au intocmit o schita releveu a
localitatii Giurgiu (cetatea din insula, fortareata si targul cu santurile si zidurile sale de aparare). In
urma eliberarii orasului, generalul Kisselev da dispozitii sa se darame zidurile cetatii, sa se asigure
alinierea si largirea strazilor, sa se extinda asezarea prin anexarea citflicului Smarda si sa se
desfiinteze celelalte sate turcesti din jurul cetatii, dupa care a trecut Giurgiu in stapanirea romanilor,
conform stipulatiilor tratatului de la Adrianopol.
Tot din porunca generalului Kisselev polcovnicul rus Nilson realizeaza in 1830 primul proiect de
organizare urbanistica al localitatii Giurgiu, proiect aprobat in 8 ianuarie 1831. Se infiinteaza la
Giurgiu Comitetul de constructie pentru imbunatatirile de adus si infrumusetarea orasului. Sarcina
acestui comitet, din care facea parte si inginerul Moritz von Ott, era sa stabileasca alinierea ulitelor
si planul cladirilor dupa proiectul aprobat. In acelasi an 1831, inginerul Moritz von Ott se
insarcineaza cu ridicarea (trasarea) topografica a planului si navilatiei, care va sta la baza
reconstruirii orasului Giurgiu.

Tot din porunca generalului Kisselev polcovnicul rus Nilson realizeaza in 1830 primul proiect
de organizare urbanistica al localitatii Giurgiu, proiect aprobat in 8 ianuarie 1831.

5|

Se infiinteaza la Giurgiu Comitetul de constructie pentru imbunatatirile de adus si infrumusetarea orasului. Sarcina acestui comitet, din care facea parte si inginerul Moritz von Ott,
era sa stabileasca alinierea ulitelor si planul cladirilor dupa proiectul aprobat. In acelasi an
1831, inginerul Moritz von Ott se insarcineaza cu ridicarea (trasarea) topografica a planului si
navilatiei, care va sta la baza reconstruirii orasului Giurgiu.

Plan 1830 Moritz von Ott

Inca din 1830 incepuse sa se vanda catre solicitanti loturi in vederea construirii dupa plan.
Se incheie conventia intre proprietari si comitet prin care primii se obliga sa construiasca conform planului, iar lucrarile sa se termine pana la sfarsitul anului 1835.
In august 1831 are loc delimitarea islazului si marirea zonei de construire cu introducerea unei portiuni
din Smarda. Pana in 1837 o parte din Izlaz au fost plantate cu vii, aceste suprafete au crescut de la an la
an.
Pe langa cladirea turnului ceasornicului existent inca de pe vremea turcilor incep sa apara o serie de
cladiri ce vor deveni reprezentative pentru oras.

6|

Extinderea din 1864 cu cartierul Smarda

Pana in preajma razboiului de la 1877, un alt moment istoric ce si-a spus cuvantul asupra existentei
orasului, au aparut unele constructii importante, care s-au mentinut pana in zilele noastre: - biserica
Sf.Nicolae -1830; - biserica sf.Gheorghe - 1840; - biserica Sf.Treime-1864; - biserica Adormirea
Maicii Domnului 1852; - biserica; biserica Buna Vestire (Greceasca) 1864; - scoala Ion Zalomit1868; - Gara Giurgiu cu depoul, turnul de apa si instalatiile de carbune - 1870 - Spitalul Vechi
1871; - Cheiul de piatra 1876;

Dupa castigarea independentei s-a inceput inlaturarea stricaciunilor lasate de razboi si s-a
continuat si mai intens realizarea de noi constructii din toate domeniile de
activitate. Interesant este de urmarit aceasta diversificare de cladiri, ce vine sa sublinieze functiunile si directia de dezvoltare a orasului in perioada de timp 1877-1916.
Constructiile de locuinte au fost realizate urmarindu-se intens de organismele de resort ale
primariei respectarea regulamentelor stabilite anterior.
Se dezvolta invatamantul local, apar scoli cu profiluri diverse pentru care s-au construit lacasuri proprii. Dintre aceste scoli s-au pastrat pana astazi scoala elementara Sf. Gheorghe (1890),
Gimnaziul (liceul) Ion Maiorescu (1896) si scoala de pescuit si piscicultura (1900).
Apar primele manifestari locale privind asistenta sociala, fapt dovedit prin construirea in anul
1900 a cladirii destinata Orfelinatul Mihai Viteazul.

7|

Avantul activitatii economice a urbei are la baza atat comertul existent si in continuu progres
prin realizarea noului port in insula Ramadan (1905), cat si aparitia unor unitati cu profil industrial, Fabrica de bere (1905) si atelierele de reparatii nave (1910).
Toate aceste activitati industrial-comerciale au necesitat si dezvoltarea sistemului de transporturi si comunicatii. Odata cu realizarea noului port se pune in folosinta podul Bizetz (1905)
peste canalul Sf. Gheorghe. Tablierul B.1 al podului a fost proiectat ca pod de cale ferata si a
fost primul pod curb de acest gen din Europa.
Proba a interesului fata de dezvoltarea localitatii si a prosperei sale activitati economice o constituie aparitia sucursalelor principalelor banci, Banca Agricola (1897) si Banca Nationala
(1888), ultima cu local propriu inca din 1908 (local nepastrat pana astazi) si a cladirii Administratiei publice in 1915.
Edilii orasului s-au straduit sa asigure si buna servire a populatiei, astfel in sept. 1911 se da in functiune
alimentarea cu apa a orasului, uzina de apa fiind realizata inca din 1910. Pentru infrumusetarea
orasului se amenajeaza noi spatii verzi, Gradina din centru (1878), squarul Garii cu statuia Diana si
squarul Poarta de fier cu statuia Apolo (ambele in 1897). In razboiul din 1916-1918, cladirile din
centrul orasului si cele situate pe str. Garii, turnul ceasornicului, biserica Sf. Nicolae si Adormirea
Maicii Domnului suporta din plin efectele bombardamentelor si incendiului. In afara refacerii
cladirilor afectate de primul razboi mondial, se realizeaza noi constructii atat in principalele zone
ale orasului cat si in zone noi lotizate.

Perimetrul la 1922

In 1922 se contureaza perimetrul urban prin delimitarea lui de catre calea ferata ,cu cele doua accese
spre port si captare apa la bratul Smarda.

8|

Planul orasului Giurgiu la 1922 impartirea pe cartiere

In intervalul 1935-1940 se dezvolta un nou cartier de locuinte cunoscut astazi de locuitorii giurgiuveni
sub numele de cartierul Teatrul de Vara. Cum era si firesc in acelasi timp apare si furnizorul principalului material de constructie fabrica de caramizi, din care se mai pastreaza numai fosta cladire a administratiei (1940).
Pe langa locuinte se dezvolta atat sectorul industrial fabrica de zahar Danubiana cu constructiile sale
aferente (locuinte, club si dotari sportive 1920), instalatia ferry boat cu gara sa (1939), portul petrolier Cioroiu alimentat cu produse prin conducte
(1940) cat si sectorul legat direct de servirea populatiei, baia publica (1930), tribunalul (1935), hala si
administratia pietei comerciale (1937), cladirea postei si cladirea telefoanelor (1940), cladirea Ateneului
(1940) si gara fluviala (1939-1945).

9|

Planul orasului la 1939 dupa ing.Paul Zeodorescu

Orasul Giurgiu primeste in anul 1935 rangul de municipiu, titlu pastrat pana in anul 1950 si regastigat in
1968, iar intre 1950-1968 a avut rangul de oras regional, ambele titluri marcand importanta sa in ierarhizarea oraselor tarii.
De la terminarea celui de-ai doilea razboi mondial pana in a doua jumatate a deceniului 7 din secolul
nostru, cu exceptia construirii podului peste Dunare, a garii Giurgiu Nord, a soselei ce lega podul de
DN5 si a construirii unor locuinte ieftine in afara vechilor bariere, orasul nu a avut dezvoltari
semnificative ale fondului construit.

10 |

Piata Centrala Farfuria

In 1963 s-a facut interventia brutala asupra pietei Centrale (Farfuria). Sistemul inelar radial al acesteia
a fost distrus prin aplicarea fortata a unui proiect de urbanism bazat pe sistemul rectangular al tramei
stradale. Se construiesc primele locuinte in blocuri P+4 si cladirea Casei de Cultura (azi teatrul Valah) si
ulterior blocul Eva cu P+M+10. Cu aceasta s-a marcat o noua etapa in evolutia urbanistica a orasului
caracteristica epocii de aur, de depersonalizare a orasului.

Dupa 1985 se manifesta migrarea spre nord a centrului administrativ al orasului: realizarea sediului nou
al Consiliului Judetean si Prefecturii si cel al Directiei Generale a
Finantelor Publice, realizarea corpului nou al spitalului judetean, mutarea Primarie in cladirea
Caminului de ucenici, amenajarea parcului Mihai Viteazul.
Dupa 1990 s-a realizat o amenajare discutabila in zona Turnului, ca un rapel la situatia istorica. In lipsa
cladirilor pe contur piata nu este de fapt perceputa ca fiind circulara, in plus circulatia auto are de
suferit.

11 |

Amenajare zona Turnului situatia actuala

12 |

Amenajarea din zona Turnului - imagine de pe blocul Eva

Dupa Revolutie in Giurgiu s-a manifestat cu pregnanta tendinta de dezindustrializare, in special pe platformele industriale de nord si sud. In cadrul platformei Nord a aparut tendinta oarecum surprinzatoare
de convertire partiala in zona de locuit. In zona de sud au ramas numeroase cladiri abandonate iar amplasarea zonei libere nu s-a manifestat suficient ca un catalizator al zonei.

Populatia

In perioada 1992 - 2009 se manifesta o tendinta de descrestere a volumului populatiei stabile atat la
nivel national cat si la nivelul judetului si municipiului Giurgiu.In cifre comparative in intervalul 1992
2009 se inregistreaza o scadere a populatiei cu 5,6% la nivel national , 9,6% la nivelul judetului Giurgiu
si 8,45% la nivelul municipiului Giurgiu. Se observa ca tendinta de scadere a populatie in intervalul analizat, la nivelul municipiului si judetului Giurgiu este superioara scaderii inregistrate la nivel national.

13 |

Structura pe sexe
Distributia pe sexe a populatiei Municipiului Giurgiu in ianuarie 2009 reflecta un relativ echilibru intre
ponderea populatiei feminine 52,2% - 35.431 femei si a celei masculine 47,8% - 32.511 barbati, situatia
fund comparabila cu cea observata la nivelul judetului Giurgiu - populatie feminina (51,2%) si populate
masculina (48,8%), neputandu-se vorbi de diferente semnificative. Raportul de masculinitate (numar de
barbati la 100 femei) are la nivelul zonei studiate valoarea de 91,8 fiind inferior celui calculat la nivelul
judetului Giurgiu care indica 95,3 barbati la 100 de femei.

Structura populatiei pe varste

La recensamantul populatiei (2002), datele evidentiaza, pe ansamblul municipiului, urmatoarea distributie pe principalele grupe de varsta: populatia cu varste cuprinse intre 0-14 ani - populatie tanara reprezenta 16,5% din total;
populatia cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani (cu varsta de munca) era de 69,1%, iar cei cu varste de peste
60 de ani - varstnicii - reprezentau 14,4%.
La nivelul anului 2009, populatia pe grupe mari de varsta avea urmatoarea structura: ponderea populatiei tinere (0-14 ani) 13,3%, ponderea populatiei in varsta de munca 70,9% , iar a celei varstnice
15,8%.

14 |

Comparativ cu anul 2002, ponderea populatiei tinere a cunoscut, pana in anul 2009, o scadere de 3,2
puncte procentuale, ceea ce reprezinta o pierdere de aproximativ 17% din populatia cu varste intre 0 si
14 ani.

Populatia stabil pe grupe de vrst si sexe la 1 ianuarie 2009

15 |

Piramida varstelor 2009

Structura etnica a populatiei

Populatia stabila pe etnii se repartizeaza la nivelul anului 2002 dupa cum este redat in tabelul 10.
Ponderea cea mai mare o are populatia de etnie romna care reprezinta peste 95,5% din totalul
populatiei municipiului Giurgiu. Circa 4,3 procente revin populatiei de etnie rroma. Altor etnii le revin
ponderi nesemnificative (sub 0,01%).

16 |

Structura populatiei dupa religie

Religia cu cea mai mare reprezentativitate atat la nivel de municipiu, cat si la nivel judetean
este cea ortodoxa, ponderile inregistrate fiind comparabile la cele doua niveluri ( 98,5% - judetulGiurgiu; 98,2% - municipiul Giurgiu).
Cu o pondere relativ scazuta sunt reprezentate si religia romano catolica ( 0,45 %) , adventist de ziua a
saptea(0,41%) si crestina dupa evanghelie (0,21%)

Structura socio-economica a populatiei

Datele puse la dispozitie de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002 privind distributia populatiei
pe grupe de varsta aratau ca in Municipiul Giurgiu proportia populatiei in varsta de munca (15-59 ani)
era de aproximativ 69% si totusi populatia activa ocupata reprezenta doar 32,8% din populatia totala a
municipiului . Populatia activa a municipiului reprezinta circa 24% din populatia activa a judetului
Giurgiu, fapt datorat rolului deosebit de important pe care il are municipiul Giurgiu in economia judetului.
Municipiul dispunea de resurse umane numeroase si bine pregatite profesional si educational.

17 |

Se observa un spirit antreprenorial destul de scazut in randul populatiei active din municipiul Giurgiu, si
trebuie remarcat faptul ca acolo unde exista este orientat in principal inspre comert, transporturi, constructi si mult mai putin inspre industria prelucratoare si servicii
Rata de dependenta economica pentru municipiul Giurgiu la nivelul anul 2002 este de 2,04 si reprezinta
numarul de persoane inactive economic pe care trebuie sa le sustina o persoana activa economic. Pentru
judetul Giurgiu aceasta are valoarea de 1,47 evidentiindu-se prin comparatie presiunea economica mai
ridicata care se exercita asupra unei persoane active din municipiu.

Miscarea naturala si migratorie

Cele doua tipuri de miscari care determina volumul si structura unei populatii sunt: miscare naturala cu
cele doua fenomene pe care le surprinde - natalitate si mortalitate - si miscarea migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii
nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). In anul 2008, conform
datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-Online), in municipiul Giurgiu rata natalitatii avea valoarea de
8,9%o.
Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori intr-o perioada determinate (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva
din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio-economici,
precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii in municipiul Giurgiu avea in 2008 valoarea de l0,4%o.
Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent intre cele doua fenomene: natalitate si

18 |

mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre numarul
de nasteri si cel de decese care au avut loc intr-un an raportata la volumul populatiei. Pentru municipiul
Giurgiu, valorile atinse in anul 2008 sunt negative, respectiv ( 1,5).

Rata mortalitatii infantile reprezinta frecventa deceselor sub un an, raportata la totalul nascutilor vii
dintr-o perioada determinata (de obicei un an calendaristic). Pentru anul 2008 , la nivelul municipiului
Giurgiu a fost calculata o rata medie a mortalitatii infantile de 9,8%o..

Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea
migratorie.
Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul unei unitati
administrativ-teritoriale.
Valorile inregistrate atat la nivel judetean cat si la nivelul municipiului Giurgiu sunt prezentate in
continuare

19 |

Soldul negativ al sporului natural combinat cu soldul negativ al miscarii migratorii au determinat o
scadere a populatiei orasului.

Infractionalitate

In municipiul Giurgiu se poate constata o cresterea fenomenului infractional , dupa cu apare in tabelul
de mai jos.

De asemenea se constata, pe fondul crizei economice, cresterea semnificativa a infractiunilor contra

patrimoniului.

O alta mentiune care merita facuta este concentrarea sesizarilor privind tulburarea linistii publice in
anumite perimetre: Zona cuprinsa intre B-dul CFR, B-dul Bucuresti, strazile Tineretului, Negru Voda, 1
Decembrie 1918, zona sos.Alexandriei, sos.Sloboziei in zona Istru.

20 |

Economia. Competitivitatea economica a municipiului Giurgiu in contextul

Judetului Giurgiu

In perioada 2007 2008 au depus bilanturi si au inregistrat activitate la nivelul municipiului Giurgiu un
numar de 4.384 respectiv 4.809 societati comerciale asa cum reiese din tabelele alaturate:

Domenii de activitate prioritare

21 |

Din punct de vedere al domeniului de activitate inregistrat de firmele active din municipiul
Giurgiu la nivelul anului 2008 se pot concluziona urmatoarele :

o
o
o
o

7,74% industria prelucratoare;

1,68% industria alimentara;
0,36% distributia apei, slubritate, gestionarea deseurilor;
0,32% producerea si furnizarea de energie electrica si termica, faze, apa calda

profesionale, stiintifice si tehnice;

1,96% activitati de sevicii suport;

1,59% alte activitati de servicii;

Numrul mic de companii existente n judeul Giurgiu , respectiv in municipiul Giurgiu este
generat att de o slab cultur antreprenorial ct i de migraia companiilor ctre Bucureti..
De asemenea, structura firmelor la nivelul judeului si municipiului Giurgiu este n principal orientat n zone de comer i logistic, elemente favorizate de localizarea judeului Giurgiu ca
punct nodal de transport la nivel regional i naional.

22 |

Judeul Giurgiu si municipiul Giurgiu nu puncteaz favorabil la indicatorul cultur antreprenorial, un indicator relevant n acest sens fiind numrul sczut al firmelor la o mie de locuitori.
n judeul Giurgiu, exist un numr de 12,51 de firme la 1000 de locuitori, n acest caz ocupnd antepenultimul loc la nivel regional, judeele cel mai puin antreprenoare fiind Dmbovia
i Teleorman.
In municipiul Giurgiu , la nivelul anului 2008 exista un numar de 32,3 firme la 1000 de locuitori.

Zona de influenta

Giurgiu este situat in extremitatea sudica a judeului Giurgiu, .

Aflat la numai 64 km de capitala rii Bucureti, localitatea Giurgiu este cunoscut ca o poart
de trecere nc din secolul al XIXlea, cnd constituia principalul punct prin care se realiza
legtura Occidentului cu Peninsula Balcanic. Teritoriul su este strbtut de paralela de 45
grade i 53 minute latitudine nordic i de meridianul 25 grade i 59 minute longitudine.
Ca urmare a stadiului actual de dezvoltare, n conformitate cu Planul de Amenajare a Teritorial
Naional, Seciunea IV- Reeaua de localiti, municipiul face
parte din localitile urbane de rangul ll - municipii de importan interjudeean, judeean sau cu rol de
echilibru n reeaua delocaliti.

Rolul polarizator al municipiului Giurgiu la nivelul judetului este distorsionat de pozitia excentrica a
acestuia in teritoriu si de prezenta municipiului Bucuresti la limita razei polarizatoare normale.
Accesul direct la doua coridoare europene coridorul VII naval si coridorul IX rutier si feroviar ofera
municipiului Giurgiu o pozitie favorabila.

Legaturile rutiere

Legaturile rutiere sunt asigurate prin principalele drumuri europene, naionale i judeene,
dup cum urmeaz :
- Bucureti : portiune a drumurilor europene DE 70 i DE 85 drum modernizat, pe patru benzi
- Ghimpai ce asigura legtura cu DN 6 i DN 61
- Zimnicea
Alexandria (prin Ghizdaru)
Alexandria (prin Vieru)
Gostinu (prin Oinacu)
Este asigurat transportul n comun pe DN5 si DN5C, care fac legtura cu principalele localitati
din judet si cu municipiul Bucureti.
Sunt propuse rezervari de terenuri pentru realizarea unor drumuri ocolitoare situate la limita
intravilanului (destinate traficului de tranzit) si este propusa realizarea unor drumuri colectoare
paralele cu drumurile nationale.
Zona de protectie a drumurilor nationale in zonele nou construite, zonele de extindere si in
afara acesteia este de max. 22,00 m din axul acestora.

23 |

Legaturi navale

Port la Dunare, municipiul Giurgiu accede la Canalul Rin-Main-Dunare, finalizat in 1992, care este
legatura navigabila cea mai scurta intre Marea Nordului si Marea Neagra pe raurile Rin, Main, canalul
Main-Dunare, Dunare si canalul Dunare-Marea Neagra.

Complexul portuar Giurgiu se afla la km fl.493 pe malul stang al Dunarii si intre km fl.489 si
497 include:
- sectorul Ramadan cu functiuni de acostare la Dunare, cu functie mixta marfuri/pasageri, cu
acces direct din senalul navigabil, adancime de acostare 3,50 m; in zona exista cca 1100 ml
cheuri pereate dar 450 m apartin Intreprinderii de Prefabricate Beton. Din restul de 650 ml 250
m (2 dane) sunt utilizate pentru operarea marfurilor di 400 m (4 dane) pentru acostarea
navelor de pasageri. Capacitate trafic: 435 mii t/anPortul dispune de facilitati reduse in primul rand nu poate opera transcontainere.
- Bazinul Plantelor cu acces din canalul Plantelor, bazin natural cu cca 1100 ml fronturi amenajate cu cheu vertical si pereu, cu adancime de acostare 2,0 m, utilizat pentru operarea de
marfuri: agregate minerale si cereale de siloz. Capacitate trafic 1320 mii t/an. Are cca 850 m
de fronturi neamenajate. Utilizat partial, in special pentru produse de balastiera.
- Portul petrolier din Ostrovul Cioroiu are acces direct din senalul navigabil, adancime de
acostare 3,50 m; front de acostare de 680 ml; operatiile se realizau prin pompare din
rezervoarele aflate pe mal. In prezent portul este neutilizat iar conductele care il alimentau
sunt in conservare.
- Bazinul Veriga, avand adancimi de cca.2,50 m, latimi de 120-150 m si o gura de acces de
40-50 m. Aici se afla Santierul Naval (inglobat in Zona Libera) ce dispune ca dotari de un syncrolift pentru nave de 5000 t, cheuri de armare, hale de productie si reparatii. Tot aici se afla si
ferry-boat-ul scos din functiune in prezent.

24 |

Schema Complexului portuar Giurgiu, conform CN APDF SA

In portul Giurgiu sunt operate barje de maxim 2000 t.

Portul este administrat de Administratia Porturilor Dunarele Fluviale SA Giurgiu. Operatori
principali: SCAEP Giurgiu Port, SC DUNAPREF SA, CNF Giurgiu Nav SA.

25 |

Concluzie

Surse de documentare

Strategia locala de dezvoltare durabila a municipiului Giurgiu

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Giurgiu - 2010
Strategia Dunarii
Strategia de dezvoltare a judetului Giurgiu pentru perioada 2008-2013
Euroregiunea Giurgiu-Ruse - Plan de actiune cuprinzand proiecte pe termen mediu si lung
Ortofotoplanuri sc.1:5000 din anul 2005 puse la dispozitie de Primaria Municipiului Giurgiu
Planul Urbanistic General Municipiul Giurgiu, proiect nr. 1420/1997 elaborat de SC PROIECT
GIURGIU S.A..
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Giurgiu - 2010
Strategia Dunarii
Strategia de dezvoltare a judetului Giurgiu pentru perioada 2008-2013
Euroregiunea Giurgiu-Ruse - Plan de actiune cuprinzand proiecte pe termen mediu si lung
Ortofotoplanuri sc.1:5000 din anul 2005 puse la dispozitie de Primaria Municipiului Giurgiu
26 |

Planul Urbanistic General Municipiul Giurgiu, proiect nr. 1420/1997 elaborat de SC PROIECT
GIURGIU S.A..

27 |