MASURI DE PROTECȚIE

PRIVIND POSIBILE
EFECTE ALE SUNETELOR

DINU ANDREI BOGDAN

DINU ANDREI COSMIN
DINA ADRIAN CRISTIA
 Modul in care percepem sunetul este foarte important pentru
starea noastra de bine. Sunetul poate avea un efect pozitiv asupra
vietii, iar sunetele neplacute (zgomotele) pot avea un efect negativ
asupra confortului si performantei noastre. Izolarea fonica este
esentiala. La fel si corectia acustica. Numeroase studii si
organizatii din domeniul sanatatii au aratat efectul sunetului
asupra sanatatii si starii de bine, atat psihic, cat si fizic. Pentru a
evita aceste provocari fonice, exista mai multe solutii de gips
carton care au fost proiectate pentru a oferi confort acustic si in
conformitate cu reglementarile pentru diverse tipuri de cladiri.
 Acustica este stiinta sunetului si a gestionarii undelor de sunet

sau a fluctuatiilor de presiune. Sunetul se poate controla si

gestiona in doua moduri:
 Izolare fonica: reducerea zgomotelor aeropurtate si de impact

din exteriorul unei camere, unde nivelul de zgomot este prea mare
pentru a fi acceptabil.
 Corectie acustica: reducerea ecoului/reverberatiilor intr-o

camera pentru a imbunatati claritatea sunetului.

Masuri de protectie

In general cele mai inalte nivele de zgomot se intalnesc

in unitatile industriale si in marile aglomerari urbane. Pentru
a nu peturba calitatea activitatii la locul de munca, au fost
introduse o serie de masuri pentru prevenirea si limitarea
depasirii anumitor niveluri de zgomot. Aceste masuri pot fi:
sociale (norme si legi de interzicere sau limitare a nivelului
de sonor), tehnice (soluții silențioase, pereți fonoizolanți
etc.), organizatorice (caști de protecție, dispunerea surselor
de zgomot la o distanta mare fata de angajați) si igienice
(control medical, alimentație cu vitamine ,etc.)
 Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor industriale se
pot menţiona:
- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse între sursa de zgomot şi

personalul uman;
- protecţia individuală cu antifoane;

- îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce poluează intens

fonic;
- utilizarea carcaselor la maşini şi utilaje în timpul funcţionării; -

alegerea corectă a fundaţiei utilajelor, neomiţând criteriul reducerii

zgomotelor;
- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi

metalice, cauciuc, fibre de sticlă, pâslă, mase plastice, plută, azbest);

- schimbări în structura şi arhitectura halelor;

- utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereţii camerelor; - rotaţia

personalului;
- folosirea unor materiale de construcţie care reduc zgomotele. Astfel,

plăcile de lemn atenuează zgomotele de 30 - 47 de ori, vata de sticlă de 42 -

88 ori, covoarele de 7 -41 ori, uşile de 20 - 25 ori, ferestrele duble de 30 ori,
zidăria de beton de 48 ori, zidăria de cărămidă de 40 ori.
 Ce face UE pentru a oferi noi
soluții la această problemă?
 Țările, regiunile și orașele iau numeroase măsuri
pentru a soluționa problemele legate de zgomot. De
exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile
publice, utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele
de transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru
automobile electrice în orașe, promovarea mobilității
active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta,
transformarea străzilor în zone pietonale etc. De
asemenea, un număr semnificativ de orașe și regiuni au
introdus așa-numite zone liniștite, unde oamenii pot
evada din zgomotul orașului. Acestea sunt în mare parte
spații verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații naturale.
 In centrele urbane unde traficul este principala sursa de poluare sonora, proiectarea urbana
deficitara poate conduce la poluare sonora prin amplasarea spatiilor rezidențiale in preajma
unitatilor industriale. In natura, intensitatea sunetului este in jur de 35 de dB, pe când traficul din
zilele noastre produce in unele locuri 90 de dB. Exista o serie de posibilitati de reducere a
zgomotului pe autostrăzi: bariere pentru sunet, limitarea vitezei de deplasare, modificarea texturii
drumului, limitarea accesului mașinilor grele, controlul traficului care sa impună reducerea
accelerării, dezvoltarea de modele computaționale adaptate unei anumite locații, in funcție de
topografie, meteorologie, tub sonor (pe autostrada din Melbourne, Australia) pentru reducerea
zgomotului.
 Marile artere de circulație ridica probleme greu
de rezolvat: gardurile vii si copacii contribuie in
măsura mica in soluționarea problemei, iar ecranele
de protecție sonora construite in Franța, Japonia
sunt inestetice, costisitoare, accentuează monotonia
traseului de autostrada, produc acumularea de gaze
toxice cu efecte asupra sanatatii șoferilor. Astăzi se
considera ca aceste ecrane de protecție sunt o
soluție locala, pe distante mici, in zonele urbane
populate.
 Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat
fonoabsorbant antiimpact. Ideala ar fi introducerea unor perdele
izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in
jurul cartierelor de locuit
 O masura eficienta ar fi realizarea hartilor de zgomot si punerea
lor la dispozitia publicului, adoptarea de planuri de actiune, in baza
rezultatelor continute de hartile strategice de zgomot, in vederea
prevenirii si reduceii zgomotului si a efectelor acestuia in special
acolo unde valorile nivelurilor de zgomot