Argument

n prezent, apa i pmntul principalele resurse naturale ale unui stat sunt i mai
puternic ameninate la degradare datorit exploziei noilor tehnologii, care n unele cazuri sunt
aplicate greit n agricultur, industrie, transporturi i urbanizare.
Ceea ce a creat natura n milioane de ani, omul a distrus n cte!a sute, datorit
aciunilor sale necugetate, iar posteritatea !a "udeca aspru aceast stare de lucruri.
#n ciuda uriaului proces realizat n industrie i agricultur, poluarea solului i a
apei, constituie n prezent pericolul cel mai gra! i mai complex din lume.
$rana pentru locuitorii %errei aparinnd speciei $omo sapiens sapiens nu se mai
obine de mult doar din !ntoare i pescuit& anual, milioane de ha de teren sunt culti!ate cu
di!erse soiuri de plante 'unele (iind rezultatul cercetrilor de laborator), iar altele milioane
sunt de(riate ori trans(ormate pentru a o(eri noi spaii agriculturii.
*entru a prote"a trebuie s cunoti bine ceea ce !rei s prote"ezi. +e aceea eu mi,am
ales aceast tem. *e parcursul acestui proiect am reuit s acumulez cunotine despre
(actorii care duc la poluarea solului i metode care combat poluarea lui. -m n!at s
apreciez corect (elul n care un ecosistem care intr n regim de protecie, de pild, !a
reaciona la noua situaie pe care omul o !a impune.
*entru a obine recolte sigure i stabile, agricultura are ne!oie s mobilizeze solul.
.olul este un (actor regenerabil, dac se utilizeaz raional nu se epuizeaz i nu se
degradeaz. /ai mult, dac este ntreinut corespunztor (ertilitatea se menine. +ac ns este
ntreinut necorespunztor, el se poate degrada progresi!, uneori chiar (oarte repede, putnd
trece la neproducti! i chiar la (orm de deert.
.olul este supus la o in(initate de agresiuni i boli, cu repercursiuni ne(aste asupra
caracteristicilor sale (izice, chimice i biologice, ns cele mai spectaculoase sunt0 eroziunea,
torenialitatea i sedimentarea care sunt ire!ersibile.
*rogresul n tehnologia agricol a (cut ca agricultura s (ie n acelai timp !ictim i
!ino!at a polurii. *ractic nu este posibil o agricultur (r pierderi de sol, iar e(orturile
(cute pentru conser!area solului nu pot exclude total procesul de eroziune, ns l limiteaz
ntre baremuri permise, (r s duneze dez!oltrii agriculturii.
1rice proces sau (enomen natural se creeaz i se dez!olt ca urmare a unor (actori
care de regul acioneaz asupra unor condiii naturale (oarte di(erite.
2ertilitatea solului este considerat un (enomen natural, o(erind solului un cadru i
condiii de a (urniza plantelor ap i substane nutriti!e.
1
CAPITOLUL I
DESECAREA SI DRENAREA TERENURILOR
n cadrul lucrarilor de mbunatatiri (unciare din 3omnia, lucrarile de desecare , drena"
ocupa un loc deosebit prin implicatiile pe care le au asupra e!olutiei si calitatii solurilor.
4 n conditii de climat secetos, cnd terenurile agricole necesita cu stringenta irigatia,
desecarea , drena"ul este necesar pentru protectia terenurilor mpotri!a saraturarii secundare a
solurilor 'prin retinerea, interceptarea pierderilor de apa a ascensiunii capilare).
4 n conditii de climat umed, desecarea , drena"ul trebuie sa determine producerea n
stratul acti! de sol , a unui raport optim ntre apa si aer. +eci indi(erent de categoria climatica
a unui teritoriu, amena"area lui hidroameliorati!a necesita si lucrari de desecare , drena".
4 *rin drena" , se ntelege lucrarile aplicate cuscopul de a colecta si e!acua umiditatea
excesi!a din sol.
Oameni ai tinutului
mlastinos din estul Angliei.
nainte de drena-re, aceste
regiuni erau mlastini
neospitaliere, va-loroase doar
pentru pes-carii si vnatorii
aven-turieri. n secolul al XVII
- lea, ndrumati de expertii
olandezi, englezii au dre-nat
zona, rezultnd apro-ximativ
2. de !ecta-re de pamnt "ertil.
4 n limba" international, drena"ul prezinta doua subdi!iziuni0
2
, a). +rena" de supra(ata, care se ocupa cu e!acuarea excesului de umiditate de la
supra(ata terenului si sin stratul super(icial de sol, (olosind canale deschise. *entru
aceasta categorie de lucrari, n tehnologia romneasca s,a (olosit termenul
de desecare&
, b). +rena" subteran, care cuprinde lucrari a!nd drept scop controlul ni!elului
apei (reatice sau excesul de apa din pro(ilul de sol, (olosind cu precadere tuburi
per(orate, ngropate, numite drenuri.
4 +rena"ul, ca lucrare hidroameliorati!a ,si propune urmatoarele obiecti!e0
, pe terenurile cu regim hidrologic normal, sa pre!ina producerea excesului de
umiditate, cauzat de irigatii si inundatii&
, pe terenurile cu regim hidrologic excedentar, sa asigure colectarea si e!acuarea
umiditatii excesi!e din sol si terenul respecti! sa poata (i utilizat cu randament
agricol maxim&
, pe terenurile neproducti!e din zonele "oase 'luncile rurilor, cmpii intramontane,
etc.), sa colecteze umiditatea stagnanta la supra(ata solului si n sol, determinnd
ast(el introducerea terenului respecti! n circuitul agricol.
4 n a(ara rolului hidroameliorati!, lucrarile de drena" au si un pronuntat rol ecologic
prin protectia calitatii solurilor mpotri!a degradarii prin salinizare sau nmlastinire secundara.
4 n cazul terenurilor neproducti!e de lunca, lucrarile de drena" inter!in brutal n
mediul ambiant prin modi(icarea radicala a biotopului si biocenozelor caracteristice acestor
zone. .copul acestor inter!entii, nsa, este strict economic si de aceea lucrarile trebuie aplicate
cu discernamnt, pentru a mbina e(ectul lor economic (a!orabil cu pastrarea unor ecosisteme
tipice sau rare.
1.1 Suprafete afectate de exces de umudtate dn R!m"na.
4 n (unctie de !ariatia climatica anuala, supra(ata a(ectata de exces de apa, are
amploare di(erita. n anii umezi, supra(ata a(ectata de exces de umiditate nsumeaza 5.657.777
ha, iar n anii normali, din punct de !edere plu!iometric supra(ata nsumeaza 8.897.777 ha.
3
4 2ata de supra(ata agricola a tarii, excesul de umiditate a(ecteaza 6:; din aceasta, cu
grade de intensitate di(erite.
4 3epartizarea supra(etei cu exces de umiditate pe teritoriul tarii noastre este di(erita,
n (unctie de caracteristicile climatice regionale. 3aportat la supra(ata agricola, Cmpia de
<est a tarii reprezinta =8; din terenurile cu exces de umiditate. -poi urmeaza zona de > si
zona de munte cu 9?;, zona de . care are 95; din terenurile cu exces de umiditate, zona de
centru '*odisul %ransil!aniei) :?; su(era de exces de umiditate, zona de @ cu :8;, exces de
umiditate si zona de . , @ 'Aaraganul si +obrogea) B5; cu exces de umiditate si cu tendinta
de 98; din supra(ata agricola sa se produca ridicarea ni!elului (reatic la cote care sa
determine excesul de umiditate.
4 >otiunea de exces de umiditate. .tabilirea momentului n care umiditatea din sol
de!ine excesi!a a constituit o problema n decursul stabilirii raportului0 apa , sol , planta.
Conceptia moderna, actuala, sustine ca excesul de umiditate ncepe atunci cnd umiditatea
solului depaseste capacitatea de cmp 'C.C.) a solului pentru apa. .e considera ca ni!elul de
umiditate corespunzator capacitatii de cmp 'C.C.), reprezinta limita superioara a umiditatii
optime din sol. +epasirea acestei limite determina excesul de apa, mani(estat prin umplerea
unui !olum de pori important, cu apa.
4 Cauzele excesului de umiditate.
, *roducerea excesului de umiditate este dependenta de clima zonei la care ne
re(erim. 3omnia, ,si de(ineste clima prin e(ectul combinat al asezarii sale
geogra(ice si prin distributia relie(ului n trepte, concentrice, dinspre centru spre
peri(erie.
, -sezarea geogra(ica determina ca e!olutia climatica sa depinda n principal de doi
centri de maxima presiune numiti anticicloni si anume0 anticiclonul azoric 'care
persista :8C zile pe an) si anticiclonul groso , siberian 'care exista B97 zile pe an).
4 .ursele excesului de umiditate.
4 *rincipalele surse ale excesului de umiditate din zonele care impun lucrari de drena"
si desecare sunt urmatoarele0
4
, precipitatiile atmos(erice cazute sub (orma de ploaie, zapada sau condensatie
atmos(erica&
, scurgerile super(iciale pro!enite din zonele adiacente supra(etelor supuse
lucrarilor de desecare , drena"&
, debite pro!enite din pnza de apa (reatica&
, in(iltratiile pro!enite si produse prin diguri sau pe sub diguri, n cazul incintelor
aparate cu aceste tipuri de lucrari&
, aportul iz!oarelor de la baza !ersantilor si a !ailor a(luente n zonele amena"ate&
, debitele pro!enite de pe supra(etele amena"ate pentru irigatii, de pe acumularile
de apa sau de la amena"arile piscicole din zona&
, apele pro!enite din re!arsarea cursurilor de apa nendiguite in timpul !iiturilor
'inundatiior).
4 Contributia di(eritelor surse la realizarea excesului de umiditate depinde de0
contributia di(eritelor surse la realizarea excesului de umiditate, conditiile climatice,
hidrogeologice, litologice si de (ormele de relie( a (iecarei zone.
4 1.# Precptat$e %n ssteme$e de desecare & drena'.
4 +urata 'minute sau ore) si intensitatea ploii sunt caracteristici determinante n
procesele de eroziune si exces de umiditate.
4 1 intensitatea si durata mare a ploii determina blocarea aerului n porii solului, ceea
ce (ace sa creasca !olumul scurgerii (ata de !olumul apei in(iltrate.
4 +in totalul unei ploi, o parte este retinuta de catre !egetatie '!aloarea maxima a
retinerii n cazul padurilor (iind de B7 , :8;), iar ceea ce ramne din ploaia respecti!a se
mparte n0
, scurgere la supra(ata terenului&
, in(iltratie.
5
4 *loaia se poate suprapune si cu topirea zapezilor.
4 -pa (reatica n sistemele de desecare , drena".
4 -pa (reatica, este a doua cauza ca importanta a excesului de umiditate. @(ectul ei se
produce atunci cnd ni!elul apei (reatice se gaseste la adncimea critica, de unde prin
capilaritate se ridica spre supra(ata terenului.
4 *rin adncime critica, se ntelege adncimea la care se a(la apa (reatica, de la care,
debitul capilar este D B mmEzi 'si nu se depun saruri)0
, adncimea critica F B ,9 m&
, adncimea subcritica F 9 , 8 m&
, adncimea acritica G 8 m.
4 #nundatiile n sistemele de desecare , drena".
4 3eprezinta o cauza a excesului de umiditate cu caracter temporar si ntmplator,
deoarece toate cursurile de apa importante sunt ndiguite. -tunci cnd se depaseste asigurarea
de calcul a debitelor transportate, are loc de!ersarea apei peste coronamentul digului,
pro!ocnd inundatii.
4 #nundatiile se produc ntr,un complex de (actori (a!orabili si anume0
, precipitatiile abundente care cad pe !ersantii de(risati&
, cnd solurile sunt umede si e!entual se topesc si zapezile.
4 #n(iltratiile prin dig sau pe sub dig n sistemele de desecare , dre,na".
4 .e produce datorita deteriorarii lucrarilor de ndiguire, sau a unor de(iciente de
calcul sau de executie. n mod obisnuit prin proiectare sunt luate masuri de pre!enire a acestor
in(iltratii. %otusi prin tasarea inegala a pamntului din corpul digului, sau prin producerea de
catre animalele rozatoare a unor galerii prin dig 'n cazul digurilor executate din pamnt),
apare posibilitatea ca pe durata !iiturii, cnd ni!elul apei atinge corpul digului sa se produca
inundatii prin acestea.
6
4 Ct timp curba de in(iltratie si apa din dig este limpede, nu este nici un pericol,
trebuind colectata ntr,un canal paralel cu digul. +aca apa din dig de!ine tulbure, nseamna ca
antreneaza pamnt din corpul digului, deci se produc goluri n dig si atunci se surpa digul si
permite accesul apei n incinta aparata.
4 #n(iltratiile pe sub dig au loc cnd n (undatia digului exista un strat cu
permeabilitate ridicata, din nisipuri si pietrisuri, iar prin acestea se produce o in(iltratie intensa
cu tendinta ca apa sa apara n incinta la di!erse distante de dig, sub (orma
de gri(oane sau izbuc.
1.( Irgat$e %n ssteme$e de desecare & drena'.
4 +esi scopul irigatiilor este sa asigure plantelor necesarul de apa pentru crestere si
dez!oltare, totusi cu ocazia transportului apei pe canale si la aplicarea udarilor n cmp, se
produc pierderi importante de apa.
4 @(ectul pierderilor de apa poate (i pri!it n di(erite moduri0
, ca pierdere de resursa naturala , apa (iind resursa naturala limitata, iar potentialul
hidrologic al apelor de supra(ata (iind de"a epuizat&
, ca pierdere de energie , prin treptele de pompare succesi!a la care este supusa apa
pentru irigatii, aceasta nmagazinnd un !olum important de energie. 1rice pierdere
de apa nseamna si pierderea energiei (olosita la pomparea acesteia&
, ca e(ect ecologic , pierderile de apa pot determina, (ie alimentarea pnzei (reatice
daca aceasta se a(la la mica adncime sub canal, (ie determina (ormarea unor pnze
(reatice sezoniere care cu timpul se pot trans(orma n pnze (reatice permanente,
modi(icnd n sens de(a!orabil regimul natural al solurilor.
4 -lte cauze ale excesului de umiditate n sistemele de desecare , drena".
4 -mena"arile cu caracter special 'orezarii, amena"ari piscicole) produc exces de
umiditate prin in(iltratii n subsol si cresterea ni!elului (reatic n zonele limitro(e. Ha aceste
7
pierderi de apa se adauga debite de primenire 'alimentare), pentru asigurarea calitatii apei
(olosita n bazinele respecti!e. #zolarea hidrogeologica a acestor amena"ari se (ace prin canale
colectoare de centura 'C.C.C.) care pot prelua debitele in(iltrate n apa (reatica.
4 In (enomen speci(ic din amena"arile complexe l constituie, de!ersarea apelor uzate
n canalele de drena" de supra(ata. +es(asurarea acestor actiuni este considerata ilegala si se
produce din lipsa existentei unei solutii de utilizare a apelor uzate. +in aceasta cauza canalele
se colmateaza n masura importanta 'mai mare de 67;), producndu,se si poluarea apelor
(reatice si a solului din zonele respecti!e.
1.) Efecte$e e$mnar excesu$u de umdtate dn s!$* prn ssteme$e
de desecare & drena'.
4 *rin aplicarea lucrarilor de desecare , drena", o parte din apa cantonata in porii
solului se elimina, n locul ei patrunde aer, cresterea gradului de aerare al solului (iind
principalul e(ect al eliminarii excesului de umiditate.
4 -cesta determina o serie de procese (a!orabile pentru e!olutia solurilor si a
(ertilitatii acestuia si anume0
, mbunatatirea regimului termic , solurile se ncalzesc prima!ara mai de!reme, se
lucreaza mai usor, lucrarile (iind de calitate mai buna&
, creste gradul de mineralizare a materiilor organice, nnoindu,se (ondul nutriti!
prin (ormarea humusului&
, mbunatatirea structurii, a porozitatii si a permeabilitatii solului, precum si
cresterea capacitatii de retinere pentru apa a solului.
4 -ceste procese se des(asoara pe o durata de pna la 8 , ? ani, intensitatea lor
depinznd de tehnologia de utilizare a terenului si aplicarea lucrarilor secundare de drena".
*entru reducerea duratei de reabilitare a solurilor se propun lucrari de (ertilizare cu materie
organica 'gunoi de gra"d). @(ectul !izibil al mbunatatirii calitatii solurilor se mani(esta prin
disparitia buruienilor speci(ice terenurilor cu exces de umiditate 'coada calului, pipirig,
piciorul cocosului, trestie, stu(, etc.), precum si unor boli speci(ice '(ainare, taciune, etc.).
8
CAPITOLUL II.
9
ELE+ETELE CO+PONENTE
ALE UNUI SISTE+ DE DESECARE & DRENA,
4 Hucrarile de desecare , drena" pot (i clasi(icate dupa originea excesului de umiditate,
ast(el0
, de supra(ata, cuprinznd0 canale deschise, a(nare, modelarea, ni!elarea&
, de subsupra(ata, cuprinznd0 drena"ul crtita, drena"ul crtita plus a(narea
adnca&
, de adncime, cuprinznd0 drena"ul orizontal nchis cu tuburi de ceramica sau
plastic, drena"ul ncrucisat si drena"ul !ertical.
4 .istemele de desecare , drena" cuprind0 totalitatea retelelor nchise sau deschise 'de
regularizare, colectare si e!acuare), a constructiilor, instalatiilor si retelelor de drumuri, care
realizeaza0
, reglarea regimului aero , hidro , termic&
, colectarea, conducerea si e!acuarea apelor de supra(ata n exces&
, mpiedicarea apelor externe de supra(ata si adncime sa patrunda n zonele
desecate&
, asigurarea (unctionarii cailor de acces si de exploatare hidrotehnica si agricola a
supra(etelor amena"ate.
4 *erimetrele interesate n lucrari de desecare , drena" cuprind0 supra(ata neteda,
e(ecti! culti!ata si supra(ata bruta, incluznd supra(ata neteda, reteaua de canale, constructii
hidrotehnice si zone de protectie.
4 @xploatarea acestor supra(ete presupune reglarea umiditatii n orizontul arabil si a
normei de desecare n raport cu cerintele culturilor agricole. >orma de desecare nu trebuie sa
(ie aceasi de,a lungul ntregii perioade de !egetatie, plantele mani(estnd sensibilitate maxima
(ata de excesul de umiditate n stratul arabil poate conduce la compromiterea culturilor.
10


@misar
#igole provizorii pentru
descarca-rea apelor din
de-presiuni a$. sau din
spatele depo-nilor %$.&
'-microdepresiuni( 2-
deponie nivelata sau
nemprastiata( )-rigola de
scurge-re.

*c!ema generala a unui sistem de desecare - drena+& - statie de pompare evacuare, ' -
canal principal de evacuare, 2 - colector principal( ) - colector secundar( , - canal de
regularizare( - - drenuri a%sor%ante( . - drum agricol( / - podet, 0 - stavilar, 1 - canal de
interceptie in"iltratie, ' - dren colector.
11




a-.



.-.
Jona de acces
/
#
/
1



12
2o%orrea nivelului "reatic prin lucrari
suplimentare de drena+ sau galerii crtita n zonele insu"icient drenate& ' - canal de
desecare( 2 - drenuri tu%ulare sau crtita( 3
'
- norma de desecare( 3
2
- norma de desecare
dupa completarea retelei.
Cr!0 a-.
.-.
strat greu
permea.$
.a$ast strat permea.$
nesaturat 1petrs
13
.!$!0ans-
4uturi "iltrante umplute cu %alast amplasate n crovuri& a - sectiunea transversala( % -
vedere n plan(
a-.2
$tru %n 3!na act0a .-. 2$tru %n 3!na act0
a drenu$u a drenu$u
scarfcare
4*5 m
4*6 m ump$utura
cra0
f$tru %na$t
4*(&4*) m
dren f$tru n!rma$
a.s!r.ant
dren a.s!r.ant cana$
14
5renuri a%sor%ante executate n crovuri 6zona activa si inactiva$ vedere n plan si n
sectiune& a$. - "iltru nalt( %$. - "iltru normal.
.ensul pantei terenului

Cana$ c!$ect!r
>i!elarea n panta



15


7odelare terenului n %enzi cu coame.

p p p p p p
a-. .-. c-.
A"narea adnca pe terenurile greu permea%ile& a$. - nainte de a"nare( %$. - a"nare
cu drena+ tu%ular( c$. - a"nare cu drena+ tu%ular si drena+ crtita.
Cutitul !ertical $
16
+ren crtita
+renar H
a-. .-.
8xecutarea drena+ului crtita& a$. - sc!ema
cu executi cu plug special sau plug purtat( %$. - pro"il prin galerie cu sistemul de "isuri.
Asezarea tu%urilor ngropate Asezarea tu%urilor ngropate
17
la adncimi di"erite la aceiasi naltime.
9ortele care actioneaza asupra terenului n care se amplaseaza sistemul de desecare -
drena+ 6vectorial$.
4 3e(eritor la exploatarea supra(etelor amena"ate se impun o serie de lucrari
hidrotehnice sau de tehnica agricola, dupa cum urmeaza0
, asigurarea scurgerii apelor de supra(ata din zonele depresionare n reteaua de
canale prin executarea unor rigole pro!izorii. 3igolele se deschid cu plugul cu o
singura trupita prin doua treceri n sens opus, cu plugul purtat pentru canale sau cu
buldozerul, (inisndu,se zona de descarcare pe ultimii : , 9 m&
18
, coborrea ni!elului apei (reatice prin lucrari suplimentare de drena" sau prin
galerii crtita n spatiul dintre doua canale&
, executarea de puturi (iltrante n zona cro!urilor, umplute cu balast, care
per(oreaza orizonturile greu permeabile&
, realizarea n zonele depresionare a unor drenuri absorbante puncti(orme, sau a
unor drenuri asociate cu scari(icarea&
, ni!elarea n panta, pentru nlaturarea deni!elarilor rezultate n urma executiei
lucrarilor agricole anuale&
, modelarea terenului n benzi cu coame prin executarea araturilor n trei ani
succesi!i la cormana pe aceleasi aliniamente&
, a(narea adnca prin scari(icare, n special pe terenurile agricole grele&
, executarea unor galerii sau drenuri crtita, a!nd diametrul de ? , B7 cm si
adncimea de 7,6 , 7,? m&
, destu(izarea zonelor in!adate de stu(, prin arderea partilor aeriene, scari(icarea
prin doua treceri succesi!e cu scari(icatorul n zonele cu rizomi, strngerea rizomilor
si practicarea araturii adnci la 98 , 67 cm&
, mbunatatirea regimului umiditatii pe supra(etele limitro(e canalelor n perioadele
secetoase, realiznd cresterea ni!elelor pe reteaua de canale de desecare prin
nchiderea sta!ilarilor.
19
CAPITOLUL III
2I7AREA SI STA8ILI/AREA TERENURILOR
*e langa (enomenele de eroziune, in regiunile cu relie( accidentat, o (orma
(rec!enta de degradare a terenurilor o constituie alunecarile de teren.
-lunecarile de teren reprezinta (enomene naturale care au a!ut loc in trecut si
continua si in prezent in toata lumea cu intensitati di(erite, in (unctie de conditiile
naturale locale.
*rin aparitia brusca si nepre!azuta, prin pagubele mari pricinuite centrelor
populate, cailor de comunicatii, alunecarile de teren sunt incluse in categoria
cataclismelor naturale, alaturi de inundatii si cutremure.
-lunecarile se intalnesc pe toate (olosintele agricole, in unele zone chiar si in
intra!ilan.
@xtinderea supra(etelor a(ectate de alunecari si reacti!area unor alunecari
stabilizate au loc in perioadele bogate in precipitatii.
, .ubcarpati, in special in zona de curbura, Campia %ransil!aniei, in partea
centrala si sudica, *odisul %arna!elor si *lat(orma .omesana.
Combaterea alunecarilor si luarea in cultura a terenurilor alunecate reprezinta
actiuni complexe, care prezinta di(icultati tehnice si conduc la cheltuieli (oarte
mari, de aceea trebuie sa se puna un accent deosebit pe pre!enirea acestui (enomen.
Cauzele si (actorii care conditioneaza alunecarile de teren -lunecarile reprezinta
deplasari spontane naturale ale unor mase de pamant spre baza !ersantilor sau
taluzurilor, ca urmare a pierderii stabilitatii masi!elor de pamant de pe !ersanti,
20
taluzuri sau maluri.
-lunecarile de teren se datoresc interactiunii unor (actori naturali si acti!itatii
omului.
+intre (actorii naturali un rol deosebit re!ine relie(ului, apei, solului, rocii,
eroziunii si (olosintei terenului, iar dintre (ortele care determina miscarea maselor
de pamant un rol hotarator il are propria greutate.
-lunecarile se produc ca urmare a modi(icarii (ortelor interne sau externe, care
asigura stabilitatea !ersantilor sau a taluzurilor si a inrautatirii caracteristicilor de
rezistenta a pamantului, supus alunecarii.
2actorii cauzali ai alunecarii sunt0 gra!itatia, actiunea apei, act iunea omului,
miscarile tectonice si seismice.
-pa in exces contribuie la reducerea stabilitatii !ersantilor, taluzurilor si a malurilor
printr,o serie de actiuni.
-st(el, apa subterana contribuie la marirea greutatii masi!ului alunecator, in cazul
argilelor plastice si a marnelor, greutatea creste cu circa 877 KgEmL si o data cu
aceasta si presiunea asupra straturilor in(erioare.
-pele (reatice prin umezirea supra(etei de alunecare, a contactului stratelor
argiloase cu cele necorozi!e 'nisip, pietris) duc la scaderea considerabila a
rezistentei mecanice a pamantului pe supra(ata de contact, (a!orizandu,se
alunecarea stratelor superioare celor argiloase.
-pa de supra(ata, pro!enita din precipitatii, diminueaza stabilitatea !ersantilor prin
umezirea pamantului, ridicarea ni!elului apei (reatice prin in(iltrare, prin erodarea
terenului si (ormarea ra!enelor, prin erodarea malurilor cursurilor de apa, (apt care
duce la distrugerea reazemului natural al !ersantilor.
Conditii propice de aparitie sau reaparitie a alunecarilor, le creeaza ploile cu
intensitate mica, dar cu durate mari, precum si topirea lenta a zapezii, deoarece
acestea (a!orizeaza in(iltrarea apei in sol, imbibarea cu apa a acestuia, alimentarea
straturilor pro(unde.
21
*ot ast(el sa apara alunecari de adancime, ca urmare a cresterii greutatii masi!ului
sau curgeri de supra(ata ale stratului inmuiat.
1mul, ca (actor cauzal, (a!orizeaza alunecarile prin lucrari de ret inerea apei pe
!ersanti 'canale, bazine de acumulare, terase), prin indepartarea spri"inului natural
al !ersantilor, taluzurilor sau malurilor, prin sapaturi pentru canale, cariere, cai de
comunicatii, prin de(risarea padurilor de pe terenurile predispuse alunecarilor si
prin executarea de constructii, depozite de materiale si alte obiecti!e, care
contribuie la cresterea greutatii sau la producerea de !ibratii.
2actorii conditionali care (a!orizeaza alunecarile sunt0 relie(ul, roca si crapaturile
de pe terenurile alunecatoare.
3elie(ul, prin inclinare si gradul de (ramantare al !ersantilor, contribuie la
declansarea si amploarea alunecarilor, rol hotarator a!and inclinarea 'panta)
!ersantilor, pericolul crescand o data cu aceasta, in special, cand alterneaza pe
!ersanti straturi permeabile cu straturi impermeabile, inclinate in sensul pantei.
3oca, prin natura sa, prin compozitia granulometrica, prin permeabilitate, prin
inclinare si directia de inclinare in(luenteaza in mare masura alunecarile de teren.
-st(el, rocile necoezi!e, ca nisipul si pietrisul si cele cu coeziune mare nu sunt
a(ectate de alunecari.
#n schimb argilele, cele nisipoase si marnele, imbibate cu apa, isi pierd coeziunea,
de!in plastice si chiar curg, prezentand in (elul acesta un potential ridicat de
alunecare, in special, cand directia de inclinare corespunde cu inclinarea
!ersantului.
.olul in(luenteaza alunecarile prin in(iltratie si permeabilitate& solurile permeabile
permit in(iltrarea apei pana la straturile (ormate din roci plastice, care imbibate cu
apa constituie patul pe care !a a!ea loc alunecarea.
.olurile argiloase, prin uscare, (a!orizeaza aparitia crapaturilor si implicit a
alunecarilor de teren.
/asuri de pre!enire a alunecarilor de teren Combaterea alunecarilor de teren se
22
(ace prin lucrari de o complexitate tehnica deosebita, care se proiecteaza pe baza
unor studii de specialitate si care necesita cheltuieli (oarte mari.
+e aceea, este pre(erabil sa se aplice lucrari de pre!enire, care sunt mai simple, put
in costisitoare si pot (i deosebit de e(iciente daca sunt bine alese si aplicate cu
consec!enta.
*rezentarea (actorilor cauzali si (a!orizanti ai alunecarilor de teren permit sa se
aprecieze supra(etele care sunt predispuse alunecarilor.
*e de alta parte, alunecarile stabilizate se pot reacti!a daca apar conditii (a!orizante
naturale sau legate de acti!itatea omului.
/asurile de pre!enire trebuie aplicate atat pe terenurile cu potential de alunecare,
cat si pe terenurile cu alunecari stabilizate.
-ceste masuri urmaresc sa inlature cauzele care pot declansa alunecarile, sa
contribuie la ridicarea stabilitatii !ersantilor.
1 prima problema se re(era la alegerea (olosintelor care trebuie sa se (aca in (unctie
de criteriile de pretabilitate (ata de sol si condit iile climatice.
*rotectie mai buna, asigura culturile care umbresc mai bine solul si ast(el pre!in
(ormarea crapaturilor, cele mari consumatoare de apa in perioadele cu ploi
abundente si care necesita un numar redus de lucrari agricole 'treceri cu agregatele
care produc trepidatii).
-ceste condit ii sunt indeplinite de pa"istile naturale, de cerealele paioase,
leguminoasele pentru boabe, culturile (ura"ere si pasunile rational (olosite.
*entru a nu (a!oriza acumularea apei in sol, araturile pe aceste terenuri trebuie
netezite, iar in zonele si in anii mai bogati in precipitatii, pe solurile cu un continut
mai ridicat in umiditate, aratura se poate executa chiar pe linia de cea mai mare
panta, din deal in !ale.
*e aceste terenuri nu se !or executa, pentru combaterea eroziunii, lucrari de retinere
a apei 'canale, !aluri de pamant, terase orizontale).
#mpadurirea terenurilor alunecatoare trebuie pri!ita sub doua aspecte, pe de o parte,
speciile sil!ice pot reduce stabilitatea !ersantilor prin greutatea proprie si prin
23
e(orturile generate de !ant, iar pe de alta parte pre!in alunecarile prin consumul
mare de apa si drenarea in (elul acesta a solului, prin pre!enirea (ormarii
crapaturilor si prin (ixarea solului de sistemul radicular.
#mpadurirea terenurilor poate (i inlocuita de plantatii de nuci, care, prin sistemul
radicular puternic pi!otant si (asciculat, asigura (ixarea si drenarea biologica a
solului.
*lantarea de nuci nu exclude (olosirea celorlalte masuri de pre!enire.
1 alta masura de pre!enire se re(era la controlul supra(etelor predispuse
alunecarilor pentru a depista aparitia unor crapaturi, urmata de astuparea acestora
cu pamant bine compactat, e!itandu,se in (elul acesta patrunderea rapida a apelor
de supra(ata catre stratul alunecator.
>etezirea, pe terenurile arabile, a (ormelor de relie( existente pe !ersanti, pentru a
asigura eliminarea apei din micile depresiuni, contribuie, de asemenea, la
pre!enirea atat a alunecarilor, cat si a reacti!arii alunecarilor stabilizate.
>etezirea poate (i asociata cu executarea unor santuri pentru e!acuarea apei din
depresiunile inchise, care nu se pot ni!ela.
#n a(ara de aceste masuri generale, pe terenurile predispuse alunecarilor, se
interzice de(risarea plantatiilor sil!ice, amplasarea de constructii si depozite grele,
trasarea de cai de comunicatie, e(ectuarea de sapaturi la piciorul unor !ersanti
amenintati de alunecare.
24