Sunteți pe pagina 1din 45

CUPRINS

Capitolul 1 : Studiul documentar privitor la epurarea apelor uzate menajere


Capitolul 2 : Stabilirea debitelor caracteristice de ap uzat ale localitaii
2.1. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de ap de alimentare din
zona rezidenial a centrului populat
2.2.Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de ap de alimentare din zona
industrial a centrului populat
2.3.Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de ap de alimentare din zona
agrozootehnic a centrului populat
2.4.Determinarea debitelor caracteristice ale cerinei totale de ap de alimentare a centrului
populat
2.5. Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate evacuate din centrul populat

Capitolul 3: Determinarea parametrilor principali, dimensionali si functionali ai obiectelor


tehnologice de pe linia apei a staiei de epurare
3.1. Determinarea parametrilor principali, cinematici i functionali ai instalaiei de sitare cu
grtar plan
3.2. . Determinarea parametrilor principali, dimensionali i functionali ai deznisipatorului cu
sectiune dreptunghiulara cuplac cu deversor proportional
3.3. Determinarea parametrilor principali, dimensionali i funcionali ai separatorului de grsimi
cu insuflare de aer la joas presiune
3.4. Determinarea parametrilor principali, dimensionali i funcionali ai decantorului primar
longitudinal
3.5. Determinarea parametrilor principali, dimensionali si functionali ai bazinului cu nmol activ
cu aerare pneumatic
3.6. Determinarea parametrilor principali, dimensionali i funcionali ai decantorului secundar
longitudinal

Capitolul 4: Schema in proiecie orizontal a staiei de epurare

1
TEMA PROIECTULUI

S se stabileasc structura si s se dimensioneze principalele obiecte tehnologice de pe


linia apei ale unei statii de epurare a apelor uzate care deserveste o localitate cu 38 000 de
locuitori. Pe teritoriul localittii isi desfsoar activitatea:

Fabrica de lapte si branzeturi

Producie: 5 tone/zi
Personal: 180, dintre care: 10 birouri; 60 grupa I; 40 grupa II; 70 grupa VI a
Cldiri: 12
m3
Volumul: 21000
Fabrica de hartie

Producie: 8 tone/zi
Personal: 170 oameni, dintre care: 15 birouri; 55 grupa I; 60 grupa II; 40 grupa IV
Cldirii: 9
m3
Volumul max: 19000
Cresctorie de porcine

500 capete, dintre care: 25-vieri pentru reproductie; 75- scroafe de monta si gestatie;
50-scroafe lactante; 50-tineret porcin pentru reproductie; 250-porci la ingrasat; 50-tineret
porcin in crestere ;
Personal: 85 oameni, dintre care: 5 birouri; 40 -grupa I, 40 grupa II.
Cldiri: 23
m3
Volumul max: 11000
Crescatorie de rate

55000 capete, dintre care: 25000-adulte; 30000- boboci;


Personal: 90, dintre care: 10 birouri; 30 grupa I; 50 grupa II
Cldiri: 10
m3
Volumul max: 11000

Obiectele tehnologice care se dimensioneaz sunt urmatoarele:

Instalatie de sitare cu gratar plan


Deznisipator cu sectiune dreptunghiulara cuplat cu deversor proportional
Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune
Decantor primar longitudinal

2
Bazin cu namol activ cu aerare pneumatica
Decantor secundar longitudinal cu pod raclor

CAPITOLUL 1.Studiu documentar privitor la epurarea apelor uzate menajere

1.1 Calitatea si proprietatile apei. Poluarea apei.Caracteristicile apei uzate urbane.


Epurarea si autoepurarea apelor uzate

Apa pura este combinatia chimica dintre hidrogen si oxigen (H2O), care la presiunea
atmosferica de 760 mmHg si temperatura in intervalul 0-1000C, se prezinta ca un lichid incolor,
transparent, inodor si insipid care in stat gros este usor colorat in albastru.
In natura nu exista apa pura, doar apa naturala care contine impuritati dispersate sub forma
de particule de natura minerala sau organica, dizolvate sau in suspensie, constituindu-se ca un
sistem dispersat cu concentratie mica.

1.1.1 Calitatea apei

Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu conventional de caracteristici fizice, chimice,


biologice si bacteriologice, exprimate valoric care permit incadrarea probei intr-o categorie, ea
capatand astfel insusirea de a servi unui anumit scop. Pentru precizarea calitatii apei din
multitudinea caracteristicilor fizice, chimice si biologice care pot fi stabilite prin analize de
laborator se utilizeaza practic un numar limitat si anume numai cele considerate semnificative.
Planul mondial de supraveghere a calitatii apelor, care face parte din Sistemul mondial de
supraveghere a mediului inconjurator GKMS initiat de Programul Natiunilor Unite pentru
mediul inconjurator, prevede umarirea calitatii apelor prin trei categorii de parametrii:
a) parametrii de baza: temperatura, pH, conductivitatea, oxigenul dizolvat.
b) parametrii indicatori si poluatorii persistenti: cadmiu, mercur, compusi organo-
halogenati si uleiuri minerale.
c) parametrii optionali: carbon organic total, consum biochimic de oxigen, detergenti
anionici, metale grele, arsenic, bor, sodiu, cianuri, uleiuri letale.

Calitatea apei este apreciata in cinci clase de calitate:

Clasa I Limitele maxim admise reflecta conditiile naturale de referinta sau concentratia
de fond; in situatia substantelor toxice sintetice se adopta limita de detectie a metodei de analiza
sau pragul minim posibil de interes in activitatea de monitoring. In cazul substantelor de
provenienta naturala, inclusiv metale grele, conditia de referinta se stabileste la fondul natural,
care se stabileste in cadrul bazinului hidrografic pentru fiecare sectiune de referinta.
Clasa II-a Limitele corespunzatoare acestei clase corespund valorilor tinta si reflecta
conditia de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice. In cazul altor substante toxice,
valorile tinta se stabilesc in baza evaluarii de risc.
Clasele III si IV Valorile limita corespunzatoare acestor clase sunt de 2,5 ori mai mari
decat cele de la clasa II si reflecta ponderea influentei antropice.

3
Clasa V - apele pentru care se depasesc valorile limita corespunzatoare clasei IV.

1.1.2 Proprietatile apei


Proprietatile apelor depind de substantele continute si de transformarile suferite in curgere;
aceste proprietati sunt scoase in evidenta prin analiza fizico-chimica, biologica si bacteriologica.

Proprietati organoleptice
Cuprind acele proprietati a caror determinare se face cu ajutorul simturilor omului: miros,
gust. Aprecierea lor se face de catre degustatori experimentati care pot clasa apa in sase gradatii
de la inexistent la foarte puternic. Mirosul apei se poate datora substantelor organice in
descompunere sau microorganismelor vii (alge, protozoare, etc.), precum si persistentei unor
substante chimice provenite din apele uzate industriale (fenoli, aerosoli). Gustul apei se
datoreaza substantelor minerale dizolvate, fiind caracteristice diferitelor substante care se gasesc
in cantitati mai mari in apa, de exemplu: sarat clorora de sodium sau sulfat de sodiu; amar
sulfat de magneziu; dulceag sulfat de calciu etc.

Proprietati fizice
- densitatea sau masa specifica: =1000 kg/m3;
- greutatea specifica: =9810 N/m3;
- vascozitatea dinamica: = 1.31*10-3 Ns/m2;
- vascozitatea cinematica: =1.31*10-6 m2/s;
- tensiunea superficiala: = 0.077 N/s.

Proprietati chimice
Turbiditatea apei - este produsa de particulele solide sub forma de suspensii sau in stare
coloidala. Acestea pot fi, sub aspectul naturii lor, minerale sau organice, iar sub aspectul originii lor,
naturale (din sol) sau poluante (din reziduuri). Importanta acestei caracteristici consta in primul
rand in aspectul neplacut imprimat apei, dar in acelasi timp, particulele solide pot constitui suport
pentru microorganismele care persista astfel mai mult timp in apa. Aparatele folosite pentru
determinarea turbiditatii se numesc turbidimetre.Turbiditatea apei se masoara in grade
conventionale de silicesi se determina, in principal, pentru apa emisarilor si, numai uneori, pentru
apele uzate. Gradul de silice 0Si02, este echivalent cu tulburarea produsa de o suspensie de 0Si02
egala cu l mg/l apa. Apele uzate orasenesti au, in general, o turbiditate cuprinsa intre 400-500
grade in scara silicei.
Culoarea apei - este data de substantele dizolvate in aceasta si pot avea o provenienta
naturala, ca unele saruri minerale sau organisme acvatice care confera apei o culoare galben-verzuie sau
brun-roscata, dar pot proveni si ca urmare a poluarii apei, mai ales cu substante chimice, dintre care
unele potential toxice. Din acest punct de vedere culoarea, ca si turbiditatea, poate duce la limitarea
folosintei apei.
Temperaturaapelor uzate orasenesti este, de obicei, cu 2 - 3C mairidicata decat cea a apelor de
alimentare. Unele ape uzate industriale, apele subterane, pot influenta, intr-un sens sau altul, temperatura
apelor uzate, care constituie un factor hotarator in epurarea apelor uzate.

4
Conductivitatea electricaeste proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. De
obicei se masoara rezistivitatea, inversul conductibilitatii. O variatie brusca a rezistivitatii poate
indica aparitia unei surse de impurificare.
Duritatea apei se datoreaza sarurilor de calciu si magneziu aflate in solutie.Aceste saruri
pot fi carbonati, cloruri, sulfati, azotati sau fosfati si se masoara in grade de duritate.Un grad de
duritate reprezinta 10mg oxid de calciu sau 1.142 mg oxid de magneziu continute intr-un litru de
apa.

Proprietati bacteriologice
Din punct de vedere microbiologic, in apa se dezvola diverse tipuri de bacterii, cu actiune
diferita asupra organismului uman (bacterii blande, bacili coli, bacterii saprofite si bacterii
patogene).

1.1.3 Poluarea apei

Prin poluarea apei se intelege actiunea de introducere in resursele naturale, ca urmare a


activitatilor socio-economice sau in mod natural, a unor substante sau forme de energie, care prin
concentratie si caracterul lor, modifica proprietatile si caracteristicile apei astfel incat ea devine
suparatoare pentru simturile omului sau improprie oricarei altei utilizari ulterioare.
Din punct de vedere al naturii sale, poluarea poate fi fizica, chimica sau biologica.
Poluarea fizica rezulta din evacurea in apa a particulelor solide insolubile antrenabile in
apa, a caldurii reziduale, respectiv a unor substante radioactive. Particulele solide considerate
inerte din punct de vedere chimic si biologic provin in special din eroziunea solurilor. Poluarea
termica apare in urma deversarii in apa a unor cantitati de apa utilizata ca agent de racire.
Poluarea radioactiva se datoreaza patrunderii in apa a unor materii radioactive rezultate in urma
activitatii industriale sau a accidentelor.
Poluarea chimica apare ca urmare a evacuarii in cursurile de apa a unor reziduuri
industriale care contin diferite substante chimice, a scurgerii din cauza precipitatiilor a
substantelor chimice utilizate la tratamentele agricole, precum si la patrunderea unor substante
provenite din activitatea menajera. In functie de natura activitatii umane, in ape se pot intalni
saruri ale unor metale, fluoruri, acizi si baze.
Poluarea biologica este specifica apelor uzate urbane, a apelor provenite din industria
alimentara, industria celulozei si hartiei, apelor rezultate de la complexele agrozootehnice, care
se pot constitui in importante focare de infectii din cauza bacteriilor, virusurilor si materiilor
organice fermentabile si putrescibile pe care le contin. Dezvoltarea masiva a unor specii de alge
dau cursului de apa un aspect si miros neplacute, producand neajunsuri instalatiilor de alimentare
cu apa potabila sau lucrarilor hidrotehnice, fenomen numit eutrofizare.

1.1.4 Epurarea apelor uzate

Reprezinta un proces complex de retinere si/sau neutralizare prin diferite mijloace a


substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii, in stare coloidala sau in stare

5
dizolvata, in scopul reintroducerii acestora in circuitul hidrologic prin deversare intr-un emisar,
fara ca prin aceasta sa se aduca prejudicii atat faunei si florei acvatice, cat si sanatatii omului.
Calitatea apelor este cel mai mult afectata de deversarea de catre om de ape uzate. Prin
urmare, principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata este sa epureze
apele uzate.
In urma procesului de epurare rezulta doua produse:
- apa epurata in diverse grade: care poate fi deversata in receptori sau valorificata la alte
activitati;
- substante poluante extrase: se numesc namoluri si sunt de obicei prelucrate si apoi depozitate.
Epurarea apelor uzate cuprinde doua mari grupe de operatii successive:
- retinerea sau neutralizarea substantelor nocive continute in apele uzate rezultand namoluri;
- prelucrarea namolului.
Pe parcursul procesului de epurare, procedeele si metodele de extragere a substantelor
poluante si de prelucrare a namolurilor sunt de natura mecanica, biologica si chimica.
Alegerea unui anumit flux tehnologic al statiei de epurare este strans legata de natura
substantelor poluante, precum si de gradul de epurare care se urmareste a fi atins, determinant
atat din ratiuni ecologice cat si economice. Calitatea apelor poate fi mentinuta la un grad
multumitor atat prin utilizarea unor procedee moderne si eficiente de epurare, cat si prin luarea
unor masuri la nivelul cursurilor de apa receptoare, dar si la nivelul efluentilor.
Masuri care se aplica la nivelul efluentilor:
- introducerea unor tehnologii industriale cu consum redus de apa sau total neconsumatoare,
putin poluante sau total nepoluante;
- recircularea apelor uzate, care reprezinta un precedeu ce diminueaza debitele efluentilor
evacuati;
- utilizarea la irigatii a unor categorii de ape uzate dupa ce au urmat un tratament adecvat.
Masuri care se pot aplica cursurilor de apa receptoare:
- aerarea intensa a raurilor si lacurilor folosind agregate speciale numite aeratoare; astfel se
asigura o reducere uneori spectaculoasa a gradului de poluare cu substante organice;
- destratificarea termica a apelor statatoare;
- sporirea debitelor minime a cursurilor de apa receptoare prin intermediul unor lucrari de
amenajare;
- crearea pe cursul de apa receptor a conditiilor de autoepurare.
Autoepurarea reprezinta un proces natural complex (fizico-chimic, biologic si
bacteriologic) prin care impuritatea unei ape de suprafata se reduce treptat odata cu indepartarea
sursei de impurificare.
Factorii fizici care influenteaza autoepurarea sunt sedimentarea, lumina, temperatura su
miscarea curentilor de apa.
Dintre factorii chimici amintim prezenta oxigenului, care reprezinta cel mai important
factor chimic, deoarece de concentratia acestuia depind procesele de descompunere bichimica a
substantelor organice, procesele de oxidare a substantelor minerale si popularea cursurilor de apa
cu organisme si microorganisme acvatice. Dioxidul de carbon reprezinta sursa principala pentru
sintetizarea substantelor organice de catre plantele verzi. Alte elemente care contribuie la crearea
conditiilor de viata ale organismelor acvatice sau favorizeaza unele reactii fizico-chimice sau
biochimice sunt: fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, siliciul, manganul, potasiul, aluminiul
si unele oligoelemente.

6
Factorii biologici sunt reprezentati de organismele acvatice (bacterii, organisme
microscopice, vertebrate acvatice, plante clorofiliene). Rolul principal il au bacteriile:
- aerobe, care se dezvolta in prezenta oxigenului liber dizolvat in apa si au rol principal in
epurarea biologica a apelor uzate;
- anaerobe, se dezvolta in absenta oxigenului liber, utilizand oxigenul legat chimic din apa si au
rol principal in procesul de epurare a stratului de namol sedimentat pe albia raului;
- facultativ aerobe, isi schimba caracterul, putand vietui atat in mod aerob cat si anaerob.
1.2 Metode de epurare a apelor uzate urbane

Epuarea apelor reziduale constitue ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile
de natura minerala, organica, chimica sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse la
anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze emisarului in care se evacueaza si sa nu
mai pericliteze folosirea apelor acestuia.
Statiile de epurare sunt destinate epurarii apei uzate menajere provenite de la locuinte, zone
rezidentiale sau de agrement, case in mediul rural, hoteluri, campinguri, puncte de lucru.
Metodele de epurare a apelor reziduale se pot clasifica in urmatoarele trepte astfel:
a) mecanica (treapta primara) unde procesele de epurare sunt de natura fizica;
b) chimica (treapta secundara) unde procesele sunt in principal de natura fizico-chimica;
c) treapta biologica (treapta tertiara) unde procesele de epurare au un caracter combinat
fiind astfel de natura fizica si biochimica.

1.2.1 Procedeele de epurare mecanica

7
Fig 1.1 Epurarea mecanica a apelor uzate

Asigura retinerea prin procese fizice, a substantelor solide (solide de dimensiuni mari,
nisip, pietris, solide in suspensie) din apele uzate.
Pentru retinerea corpurilor solide de dimensiuni mari se folosesc gratare si site; pentru
separarea, prin flotatie sau gravitationala, a grasimilor si uleiurilor care plutesc in masa apei
uzate, se folosesc separatoare de grasimi, iar sedimentarea materiilor solide in suspensie, are loc
in deznisipatoare, decantoare, fose septice. In epurarea mecanica (decantoare) se retine si o parte
din material organica biodegradabila, datorita asocierii acesteia cu aolidele in suspensie. Daca in
canalizarea oraseneasca sunt deversate mari cantitati de ape uzate industriale, pentru a proteja
desfasurarea normala aproceselor de epurare in treapta mecanica, se prevede o treapta
preliminara, realizata in bazine de egalizare (uniformizare) a debitelor si a concentratiilor.

1.2.2 Procedeele de epurare mecano-chimica

Se aplica la apele uzate in compozitia carora predomina materii solide in suspensie, materii
coloidale si dizolvate, care nu pot fi retinute decat numai prin epurarea apelor cu reactivi chimici
(pentru coagularea flocularea materiilor coloidale sau precipitarea chimica).
Pentru a creste eficienta procesului chimic, apele sunt epurate mechanic, in prealabil, de
aceea acest procedeu este denumit epurare mecano-chimica.

8
Fig. 1.2 Epurarea mecano-chimica a apelor uzate

Acest procedeu este aplicat frecvent in epurarea apelor uzate industriale, pentru industriile
miniera, extractiva, alimentara, petro-chimica. Epurarea mecanica si epurarea mecano-chimica
reprezinta epurarea primara a apelor uzate.

1.2.3 Procedeele de epurare mecano-biologica

Se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice si pot avea


loc in conditii naturale (campuri de irigare si de infiltrare, iazuri biologice, lagune aerate) sau in
conditii artificiale prin filtrare biologica (filtre biologice de mica sau de mare incarcare, filtre
biologice scufundate, filter tun, aerofiltre, pentru apele uzate) sau in bazine de aerare cu namol
active (de mica sau de mare incarcare, cu aerare normala sau prelungita, cu distributia in trepte a
materiei organice. Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de
epurare biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final,
retinerea materiilor solide dizolvate si in special a celor organice (biodegradabile). Namolul
produs in treapta biologica este retinut prin decantare, in decantoarele secundare. In aceasta
treapta de epurare sunt necesare unele constructii si instalatiile de deservire (instalatii pentru

9
producerea si introducerea artificiala a aerului,statii de pompare si conducte pentru transportul si
distributia namolului active).

1.2.4 Procedeele de epurare avansata

Epurarea mecanica, chimica si biologica nu realizeaza eliminarea poluantilor prioritari ,


care, chiar si in concentratii foarte mici, au efecte negative asupra organismelor vii si asupra
echilibrului ecologic in natura sau care limiteaza posibilitatile de recirculare/reutilizare a apei in
industrie, agricultura. Dintre poluantii prioritari care sunt retinuti prin procedee de epurare
avansata se mentioneaza: compusii anorganici solubili, compusii organici nebiodegradabili,
solidele in suspensie, coloizii si organismele patogene. Procedeele de epurare avansata se pot
aplica fie inaintea etapei de epurare biologica sau dupa aceasta, in functie de matricea apei uzate
(concentratia si tipul poluantilor).
In mod normal, ciclul apei a fost intotdeauna utilizat pentru a reprezenta transportul
continuu si transformarile suferite de ape in mediu, cuprinzand toate sursele naturale de ape de
suprafata (rauri, fluvii, mari, oceane) apa subterana, apa din atmosfera. Dupilizarea apei, efluentii
in cantitati si grade de poluare diferite pot fi recirculati sau reutilizati in conformitate cu
reprezentarea din Figura 4.4. Recircularea se refera la utilizarea apei provenite din procese
industriale, dupa o epurare corespunzatoare pentru a satisface necesitatile privind consumul de
apa in aceleasi unitati economice (apa de spalare, apa de proces, apa utilizatnt termic: racire,
incalzire).

Fig. 1.3. Ciclul si posibilitatile de recirculare/reutilizare

Reutilizarea apei rezultata din statiile de epurare municipale sau de pe platformele


industriale poate avea ca beneficiari agricultura, sistemele de irigatii, sistemele duale de
alimentare a locuintelor, piscicultura, imbogatirea acviferelor).
a)n aceast reprezentare,modalitile de deversare respective posibilitile de recirculare/
reutilizare sunt prezentate cu linii punctuate.
b)deversarea efluenilor staiilor de epurare municipale n emisari;
c)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale n procese industriale;

10
d)recircularea efluenilor,dup epurare,n cadrul proceselor industiale;
e)recircularea efluenilor staiilor de epurare municipale pentrutratare n vederea obinerii apei
potabile;
f)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru irigaii;
g)reutilizarea efluenilor staiilor de epurare municipale pentru suplimentarea resurselor de ap
subteran.
Dintre procedeele de epurare avansat avem:
a)procedee care au la baz procese fizice:filtrarea,flotaia cu aer,evaporarea,extrcia lichid-
lichid,adsorbia,procedeele de membran (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza invers,
electrodializa), distilarea.
b)procedeele care au la baz procese chimice: oxidarea cu aer umed,oxidarea cu ap n condiii
supercritice, ozonizarea, precipitarea chimic, schimbul ionic, procesele electrochimice;
c)procedee care au la baz procese fizico-chimice: ndeprtarea azotului prinstripare cu aer,
clorinare, schimb ionic;
d)procedee care au la baz procese biologice: ndeprtarea azotului prin procese de nitrificare/
denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificarea biologic.

Gradul de epurare necesar al apelor menajere

n vederea proteciei apelor ca factor natural al mediului nconjurtor, ca element de


bazpentru via i desfurarea activitilor social economice, evacuarea apelor uzate n apele de
suprafa, care trebuie s ndeplineasc condiiile din NTPA 001 (Legea 188/2002).
n tabelul 1.1 sunt prezentai indicatorii de calitate cu valorile limit admisibil conform
NTPA 001 din Legea 188/2002, privind evacuarea apelor uzate n apele de suprafa

Tabelul 1.1 valori limit privind evacuarea apelor uzate n apele de suprafa
Nr. Indicatori de calitate UM Valorile limite admisibile
crt.
1 Materii n suspensii mg / dm3 35

2 CB05 mgO2 / dm3 25

3 CC0-Cr mgO2 / dm3 125

4 Azot total mg / dm3 10

Conform domeniului de utilizare, apele de suprafa de pe teritoriul Romniei se clasific


n trei categorii de calitate, notate cu I, II, i III aa cum sunt artate n tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Categorii de calitate a apelor de suprafa [Dima M.-1981].

11
Categoria Domenii de utilizare

-alimentarea centralizat cu ap potabil;


-alimentarea cu ap a unor procese tehnologice industriale;
-alimentarea centralizat cu ap a unitilor de cretere a animalelor;
I -alimentarea centzralizat cu ap a ntreprinderilor din industria
alimentar i din alte ramuri de activitate care necesit ap de calitatea
celei potabile;
-alimentarea cu ap pentru anumite culturi agricole irigate;
-reproducerea i dezvoltarea salmonidelor, precum i alimentarea cu ap a
amenajrilor piscicole salmonicole;
-tranduri organizate, bazine nautice construite;
-alimentarea cu ap a amenajrilor piscicole, cu excepia celor
II salmonicole;
-reproducerea i dezvoltarea fondului piscicolnatural din apele de es;
-alimentarea cu ap a unor procese tehnologice industriale;
-scopuri urbanistice i de agrement;
III -alimentarea cu ap a sistemelor de irigaii;
-alimentarea cu ap a industriilor pentru scopuri tehnologice.

Aceste categorii de ap anumite valori pentru indicele de calitate care trebuie s


realizeze n seciunea de control situat la un km amonte de punctul sau zon de folosin pentru
apele de suprafa din categoria I i a II-a respectiv pentru apele uzate din categoria a III-a, n
seciunea de evacuare a apelor uzate.
Condiiile de calitate pentru apa de categoria a III-a, corespund i cerinelor de
desfurare a proceselor biologice care asigur autoepurarea, rezult de aici necesitatea ca
evacurile de ap uzat s nu impurifice emisarul sub limitele categoriei a III-a de calitate.
Valorile limit ale principalelor substane poluante din apele uzate, corespunztoare
gradelor de diluie cu valori de 50 i 100, sunt prezentate n tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Valorile limit ale principalelor substane poluante din apele uzate,
Valoarea limit n funcie
Nr. Substana poluant sau UM de gradul de diluie
Crt. indicatorul de ncrcare Gradul de diluie
1 50 100
1 Materii n suspensii mg / dm 3 25 100 200

2 CBO5 mgO2 / dm3 15 60 100

n funcie de valoare obinut a gradului de epurare determinat se compar cu datele din


tabelul 1.4, care exprim eficiena construciilor i staiilor de epurare stabilindu-se n final
mrimea staiei de epurare din punct de vedere a metodelor i procedeelor de epurare ce
trebuiesc adoptate.

12
Tabelul 1.4 Eficiena construciilor i staiilor de epurare
Procese de epurare i construciile Eficiena %
respective CBO5 Suspensii
separabile
prin sedimentare
Mecanice
-grtare, site, etc. 5-10 5-20
-deznisipatoare, decantoare 25-40 40-70
Mecano-chimice
-instalaii de coagulare-decantare 50-85 70-90
-staii de clorare (apa brut sau decantat) 15-30 -
-idem (apa epurat biologic) - -
Mecano-biologice
-decantoare-cmpuri de irigare i filtrare 90-95 85-95
Mecano-biologice artificiale
-cu filtre biologice de mare ncrcare 65-90 65-92
-cu filtre biologice de mic ncrcare 80-95 70-92
-bazine cu nmol activ de mare ncrcare 50-75 75-85
-bazine cu nmol activ de mic ncrcare 75-95 85-95

Determinarea capacitii staiei de epurare, presupun i eficienta sa, sunt calculate funcie
de valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate.

CAPITOLUL 2.Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale localitatii

Aspecte generale
Staiile generale de epurare a apelor uzate au rolul de a purifica totalitatea apelor uzate
colectate de sistemul de canalizare aferent unui centru populat i a unitilor industriale i
agrozootehnice conectate la acesta.
Pentru ca procesul tehnologic al staiilor generale de epurare s fie corespunztor, apele
uzate din sistemul de canalizare trebuie s prezinte un grad de impurificare admisibil i, de
aceea, n cadrul unitilor industriale i agrozootehnice trebuie prevzute staii locale de epurare
(denumite i de preepurare), cu structuri adecvate caracteristicilor apelor rezultate din procesele
tehnologice ale acestor uniti, care au rolul att de a aduce aceste ape uzate la gradul de
purificare necesar pentru a fi deversate n sistemul de canalizare, ct i pentru reinerea i
valorificarea unor substane utile care se gsesc n aceste ape uzate.
Fluxul de ape uzate preluat i prelucrat de staiile de epurare generale este caracterizat prin mai
multe valori tipice, pe baza crora se stabilesc valorile debitelor de dimensionare i verificare
pentru echipamentele i instalaiile acestora, i anume: debitul zilnic mediu de ape uzate Q u zi med

13
[m3/zi, m3/s], debitul zilnic maxim de ape uzate Qu zi max [m3/zi, m3/s], debitul orar maxim de ape
uzate Qu orar max [m3/h, m3/s] i debitul orar minim de ape uzate Q u orar min [m3/h, m3/s]. Debitele
caracteristice ale fluxului de ape uzate se stabilesc n funcie de valorile caracteristice similare
ale cerinei de ap ale centrului populat i unitilor industriale i agrozootehnice aferente.

Localitatea este mprit n 3 zone:


- zona rezidenial
- zona industrial
- zona agrozootehnic

2.1. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de


ap de alimentare din zona rezidenial a centrului populat

Necesarul de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim


prin urmtoarele mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare Q zi
3 3
med [m /zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare Q zi max [m /zi] i debitul
3
necesarului orar maxim de ap de alimentare Qorar max [m /h]. Valorile caracteristice ale
necesarului de ap de alimentare din zona rezidenial a centrelor populate se determin cu
urmtoarele relaii:

1
Q zi med ( N (i ) q j (i )) Qci
1000 i j

1
Q zi max ( N(i) q j (i) K zi (i)) Q ci
1000 i j

1 1
Q orar m ax ( ( N (i) q j (i) K zi (i) K o (i)) Q ci )
24 1000 i j

n care: i indice referitor la necesarul de ap n funcie de zonele difereniate ale localitii dup
gradul de dotare al cldirilor cu instalaii de ap cald i rece (tabelul 1)si are valori ntre 1-5;
j indice referitor la categoria de necesar de ap i anume: ap pentru nevoi
gospodreti, ap pentru nevoi publice, ap pentru stropit spaiile verzi, ap pentru stropit strzi
i splat piee; j are valori ntre 1-4;
N(i) numrul de locuitori care locuiesc n zona i a localitii;
qj(i) [l/om.zi] debitul zilnic mediu specific din categoriile j ale necesarului de ap
pentru locuitorii din zona i a localitii, i anume: q g(i) - debitul zilnic mediu specific pentru
nevoi gospodreti ale populaiei ;qp(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi publice ;q sv(i)
debitul zilnic mediu pentru stropit spaiile verzi care se poate aprecia global ca o ploaie
efectiv (25 l/m2) la dou sptmni i 10 m 2 spaiu verde/om conducnd la o valoare q sv(i) =
17,9 l/om.zi, qsp(i) debitul zilnic mediu specific pentru stropit strzi i splat piee se poate
calcula analitic sau se poate aprecia global la 5% din debitul zilnic mediu specific pentru nevoi
publice qp(i);
Qci [m3/zi] - debitul necesarului de ap pentru combaterea incendiilor;
Kzi - coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 2.1);

14
Ko - coeficientul de variaie orar care se adopt pentru fiecare din zonele difereniate ale
localitii dup gradul de dotare a cldirilor cu instalaii de ap cald i rece; cnd nu sunt alte
valori justificate, pot fi adoptate valorile din tabelul 2.2.

30% din locuitori se afla n zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate
n curi
N z ( 2)
= 11400 locuitori
70% din locuitori se afla n zone cu cldiri avnd instalaii interioare de ap cald
i canalizare, cu preparare centralizat a apei calde (inclusiv cele cu cldiri
racordate la termoficare)
N z ( 5)

= 26600 locuitori

Tabelul 2.1.
Zone ale localitii difereniate n funcie de gradul de dotare qg(i) qp(i)
Kzi(i)
al cldirilor cu instalaii de ap rece i cald [l/omzi] [l/omzi]
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate pe
40 25 1,3/1,45
strzi
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate n
80 30 1,2/1,35
curi
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de ap rece
140 30 1,2/1,35
i canalizare
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de ap i
210 85 1,15/1,30
canalizare, cu preparare local a apei calde
Zone cu cldiri avnd instalaii interioare de ap cald
i canalizare, cu preparare centralizat a apei calde 280 100 1,10/1,25
(inclusiv cele cu cldiri racordate la termoficare)

Tabelul 2.2
Numrul total de locuitori ai centrului Numrul total de locuitori ai centrului
Ko Ko
populat (N) populat (N)
500 2,8 15000 1,35
1000 2,2 25000 1,30
1500 2,0 50000 1,25
3000 1,75 100000 1,20
7000 1,5 200000 1,15

Necesarul de ap pentru combaterea incendiilor poate fi preluat din hidrani interiori sau
exteriori cldirilor, iar pentru cldiri speciale (teatre, biblioteci, instituii, unele spaii industriale,
etc) pot fi prevzute sisteme speciale (sprinclere, drencere, etc). Apa pentru hidranii interiori i

15
sistemele speciale trebuie s fie potabil. La hidranii exteriori se folosete de regul ap potabil
din reea, iar n cazuri speciale pentru combaterea din exterior se poate folosi i o alt calitate de
ap prin mijloace separate (maini cisterne proprii, rezerve de ap, reele separate, etc).
ninc 2
Numrul de incendii ce pot avea loc simultan: , dintre care:
- 1 in zona rezidenial
- 1 in zona industrial
- 0 in zona agrozootehnic
Debitul qhe [l/s] al unui hidrant exterior - cldiri cu 1 - 4 etaje pentru o localitate cu 34
q he q he
000 de locuitori: =20 l/s. Pentru cladirile care au peste 4 etaje =25 l/s.
Tabelul 2.3
Numrul locuitorilor din Numrul ninc de Debitul qhe [l/s] al unui hidrant exterior
localitate incendii cldiri cu cldiri cu
simultane 1 4 etaje peste 4 etaje
5.000 1 5 10
5.001 10.000 1 10 15
10.001 25.000 2 10 15
25.001 50.000 2 20 25
50.001 100.000 2 25 35
100.001 200.000 2 30 40
200.001 300.000 3 40 55
300.001 400.000 3 - 70
400.001 500.000 3 - 80
500.001 600.000 3 - 85
600.001 700.000 3 - 90
700.001 800.000 3 - 95
800.001 1.000.000 3 - 100

Debitul Qci [m3/h] al necesarului de ap pentru combaterea incendiilor, n cazul n care


se folosesc hidrani exteriori i nu au fost realizate studii speciale, se poate aprecia cu relaia:
Qci 86,4 ninc q he m3
=86,4 1 20= 1728 /zi
1
Qzimed (11400 129.4 26600 402.9) 86.4 20 1390.3m 3 / zi
1000

K zi ( 2 ) 1,2
K zi ( 5) 1,1

1
Qzi max (11400 129.4 1.2 26600 402.9 1.1) 86.4 1 20 15290m3 / zi
1000

K0
Pentru calculul coeficientului se folosete interpolarea

16
7000...........x.....1,5
K 0(2)
11400..................
15000..................1,35
x 4400
x 0,082 K 0( 2) 1.458
0,15 8000

25000...........x.....1,3
K 0 (5)
26600..................
50000..................1,25
x 1600
x 0,0032 K 0 ( 5) 1.333
0,05 25000

1 1
Qorar max { [11400 129.4 1.2 1.418 26600 402.9 1.1 1.333] 86.4 1 20} 812m 3 / h
24 1000
Cerina de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim prin
urmtoare mrimi caracteristice: debitul cerinei zilnice medii de ap de alimentare Q s zi med
[m3/zi], debitul cerinei zilnice maxime de ap de alimentare Q s zi max [m3/zi] i debitul cerinei
orare maxime de ap de alimentare Qs orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale cerinei de ap de
alimentare din zona rezidenial a centrelor populate se determin cu urmtoarele relaii:
Qs zi med K p K S Qzimed

Qs zi max K p K s Q zi max

Qs orar max K P K s Qorar max

n care: Qzi med [m3/zi], Qzi max [m3/zi] i Qorar max [m3/h] - debitele zilnic mediu, zilnic maxim i orar
maxim ale necesarului de ap de alimentare pentru centrul populat;
Kp coeficient prin care se ine seama de pierderile de ap n aduciune i n reeaua de
distribuie i care poate lua valori ntre 1,08-1,10 n cazul sistemelor care se proiecteaz i
urmeaz a fi executate i valori ntre 1,10-1,25 n cazul sistemelor existente la care se fac
extinderi sau crete gradul de confort;
Ks coeficient prin care se ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de
alimentare cu ap i canalizare (splarea aduciunilor, a reelei de distribuie i a reelei de
canalizare; nevoi ale staiilor de tratare i epurare, evacuarea zpezii, etc.), care are valorile: 1,02
n cazul n care ntreinerea sistemului de alimentare care asigur apa potabil este uoar i 1,05-
1,08 n cazul surselor subterane sau de suprafa de ap care necesit tratare n vederea
mbuntirii, valoarea coeficientului variind n funcie de complexitatea tratrii i de tehnologia

17
de funcionare a obiectelor componente (n cazuri speciale, pe baz de justificri tehnice, se pot
adopta i alte valori).

KP
=1,1
KS
=1,05
Qszimed 16080m 3 / zi

Qszi max 17660m 3 / zi

Qsorarmax 937.93m 3 / h

Exprimarea valorilor caracteristice Q zi med , Q zi max i Q orar max ale debitului cerinei de ap
de alimentare pentru centre populate n [m3/s] se face pe baza urmtoarelor relaii de
transformare:

Qszimed 1.157 10 5 Qszimed (m3 / zi ) 0.186m 3 / s


Qszi max 1.157 10 5 Qszi max (m 3 / zi ) 0.204m3 / s
Qsorarmax 2.778 10 4 Qsorarmax (m 3 / h) 0.261m3 / s

2.2. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de


ap de alimentare din zona industrial a centrului populat

Necesarul de ap de alimentare pentru zona industrial a centrului populat se exprim


prin urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare
pentru zona industrial QnI zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare
pentru zona industrial QnI zi max [m3/zi] i debitul necesarului orar maxim de ap de alimentare
pentru zona industrial QnI orar max [m3/h].

Relaiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de ap de alimentare din zona


industrial a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt urmtoarele:

U gm n gm
QnI zi med U tl ntl 24 3,6 Qinc
l mI m 1000 ninc n

18
K zi U gm n gm
QnI zi max U tl ntl 24 3,6 Qinc
l mI m 1000 ninc n

U tI ntI K o K zi U gm n gm
QnI orar max 3,6 Qinc
l 24 mI m 24 1000 ninc n

n care: l indice referitor la numrul categoriilor de produse industriale fabricate;


Utl numrul de uniti din mrimea caracteristic a categoriei de produse industriale:
tone, m3, buci, etc. (producie finit, materie prim sau dup caz producie intermediar) n
perioada considerat (n cazul de fa pe zi);
ntl [m3/unitate caracteristic a categoriei de produse industriale] necesarul de ap
specific corespunztor unitilor de capacitate a categoriei de produse industriale.
mI indice referitor la numrul de ntreprinderi industriale care realizeaz categorii de
produse;
m indice referitor la numrul de folosine;
U gm
numrul de uniti din mrimea caracteristic a folosinei: persoane, cldiri,
schimburi, vehicule, etc. sau combinaii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. n
perioada considerat (n cazul de fa pe zi);
n gm
[l/unitate sau combinaii de uniti caracteristice ale folosinei] necesarul specific de
ap corespunztor unitilor sau combinaiilor de uniti ale folosinei
Kzi, Ko coeficieni de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 2.1), respectiv
coeficientul de variaie orar
ninc indice referitor la numrul de incendii simultane la uniti industriale;
n indice referitor la numrul cldirilor din unitatea industrial atins de incendiu;
Qinc [l/s] debitul specific de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor din cldiri,
inndu-se seama de volumul Vn [m3] al cldirii n atins de incendiu i gradul de rezisten la foc
al cldirilor; Qinc = 10 l/s

Tabelul 2.4.Necesarul de ap specific pentru diferite uniti industriale

Necesarul de ap specific corespunztor unitilor de


Tipul unitii industriale capacitate a categoriei de produse industriale
[m3/unitatea categoriei de produse]

Fabrici de lapte si branzeturi 15 20 m3/t

Fabrici de hartie 100 300 m3/t

19
U gm n gm 10 20 60 50 40 60 70 60 15 20 55 50 60 60 40 75
QnIzimed U tl ntl 24 3,6 Qinc 5 20 8 100
l mI m 1000 ninc n 1000 1000
24 1 12 3,6 10 11287.4m 3 / zi

K zi U gm n gm
QnIzi max U
l
tl ntl
mI m 1000
24 3,6 Qinc 900 1.15 9.8 1.15 9.65 10368 11290m 3 / zi
nin c n

U tI ntI K o K zi U gm n gm 900 1,15 2,8 9.8 1,15 2,8 9.8 1.15 2.8 9.65 10368
QnIorar max 3,6 Qinc
l 24 mI m 24 1000 nin c n 24 24 24 24 24
472.1m 3 / h

La modul general, valorile debitului cerinei de ap de alimentare pentru unitile industriale se


determin cu urmtoarele tipuri de relaii, pentru cazurile sistemelor fr recirculare sau
reutilizare a apei, i anume QsI [m3/s] :

QSI K SI K PI QnI

n care: KsI coeficient care ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
ap i canalizare, care este 1,10 atunci cnd staiile de tratare au capacitatea mai mic sau egal
cu 0,5 m3/s;
KpI coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor n aduciune i reelele de
distribuie, care se stabilete prin calcule n funcie de soluiile tehnologice i care se poate
considera maxim 1,05 n lipsa datelor necesare;

QSIzimed K SI K PI QnIzimed

QSIzimed 1.1 1.05 11287.4 13040m 3 / zi

QSIzi max K SI K PI QnIzi max

QSIzi max 1.1 1.05 11290.3 13040m 3 / zi

QSIorar max K SI K PI QnIorar max

QSIorarmax 1.1 1.05 472.1 545.2m 3 / h

QSIzimed 0.151m 3 / s

QSIzi max 0,157 m 3 / s

QSIorarmax 0,151m 3 / s

2.3. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de


ap de alimentare din zona agrozootehnic a centrului populat

20
Relaiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de ap de alimentare din zona
agrozootehnic a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt urmtoarele:
K piZo q Zo N Zo U gp n gp
QnZ zi med 24 3,6 Qinc
o 1000 pZ p 1000 rinc r

K ziZo K piZ o q Zo N Zo K zi U gp n gp
Q nZ zi max 24 3,6 Qinc
o 1000 pZ p 1000 rinc r

K oZo K ziZo K piZo q Zo N Zo K o K zi U gp n gp


QnZ orar max 3,6 Qinc
o 24 1000 pZ p 24 1000 rinc r

n care: o indice referitor la categoriile de animale;


qZo [m3/1000animalezi] necesarul specific total de ap, care ia valori n funcie de
categoria i de animale i de tipul sistemului de evacuare a dejeciilor corespunztor fiecrei
categorii i de animale;
NZo numrul de animale din categoria o;
KpiZo coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor admisibile de ap n incinta
unitilor zootehnice n funcie de categoria de animale (vezi tabelul 2.6);
KziZo coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic care este n funcie de categoria o
de animale (vezi tabelul 2.6);
KoZo coeficientul de neuniformitate a debitului orar care este, de asemenea, n funcie
de categoria o de animale (vezi tabelul 2.6);
pZ indice referitor la numrul de uniti agrozootehnice din zona agrozootehnic ;
p indice referitor la numrul de folosine;
U gm
numrul de uniti din mrimea caracteristic a folosinei: persoane, cldiri,
schimburi, vehicule, etc. sau combinaii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. n
perioada considerat (n cazul de fa pe zi);
n gm
[l/unitate sau combinaii de uniti caracteristice ale folosinei] necesarul specific de
ap corespunztor unitilor sau combinaiilor de uniti ale folosinei (vezi tabelul 2.5);
Kzi, Ko coeficieni de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 2.1), respectiv
coeficientul de variaie orar (vezi tabelul 2.2);
rinc indice referitor la numrul de incendii simultane la uniti agrozootehnice;
r indice referitor la numrul cldirilor din unitatea agrozootehnic atins de incendiu;
Qinc [l/s] debitul specific de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor din cldiri,
inndu-se seama de volumul Vn [m3] al cldirii r atins de incendiu i gradul de rezisten la foc
al cldirilor; Qinc =0.
Tabelul 2.6

Coeficieni
Categorii de animale
KpiZ KziZ KoZ
Porcine 1 1 2 2,5
Gte 1,1 1,1 2
Rae i boboci 1 21 2 2
Celelalte categorii 1,1 1,1 2 2,5
Valorile caracteristice ale debitului cerinei de ap de alimentare din zona agrozootehnic
a centrului populat se determin pe baza valorilor caracteristice ale necesarului de ap din zona
agrozootehnic, cu urmtoarele relaii:
QsZ zi med K sZ K pZ QnZ zi med

QsZ zi max K sZ K pZ QnZ zi max

QsZ orar max K sZ K pZ QnZ orar max

n care: QnZ zi med [m3/zi], QnZ zi max [m3/zi], QnZ orar max [m3/h] valorile caracteristice ale debitului
necesarului de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic;
KsZ coeficient care ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
ap i canalizare (pentru pregtirea soluiilor de reactivi, splarea componentelor staiei de
tratare, splarea colectoarelor de canalizare), care are valoarea 1,10;
KpZ coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor n aduciune i reelele de
distribuie, care se stabilete prin calcule n funcie de soluiile tehnologice i care se poate
considera maxim 1,05 n lipsa datelor necesare;
QsZzimed K sZ K pZ QnZ zi med 102.33m 3 / zi
QsZzi max K sZ K pZ QnZ zi max 175.71m 3 / zi
QsZorarmax K sZ K pZ QnZ orar max 15.55m 3 / h

m3 / s
Exprimarea acestor valori n se face cu ajutorul formulelor:
5
QsZzimed (m / s) 1,157 10 QsZzimed (m / zi ) 0,001m 3 / s
3 3

QsZzi max (m 3 / s) 1,157 10 5 QsZzi max (m 3 / zi ) 0,0012m 3 / s


QsZorar max (m 3 / s) 2,778 10 4 QsZorar max (m 3 / h) 0,003m 3 / s

2.4. Determinarea debitelor caracteristice ale cerinei totale de


ap de alimentare a centrului populat

Valorilor caracteristice ale debitului cerinei totale de ap de alimentare a centrului


populat, respectiv debitul total zilnic mediu Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], debitul total zilnic maxim
Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] i debitul total orar maxim Qs tot orar max [m3/h, m3/s], se determin cu
urmtoarele relaii:

Q s tot zi med Q s zi med Q sI zi med Q sZ zi med

Q s tot zi max Q s zi max Q sI zi max Q sZ zi max

Q s tot orar max Q s orar max Q sI orar max Q sZ orar max

22
Qszimed
n care: [m3/zi, m3/s], Qs zi max [m3/zi, m3/s], Qs orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic
mediu, zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona rezidenial a
centrului populat;
QsIzimed
[m3/zi, m3/s], QsI zi max [m3/zi, m3/s], QsI orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic
mediu, zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona industrial a
centrului populat;
QsZzimed
[m3/zi, m3/s], QsZ zi max [m3/zi, m3/s], QsZ orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic
mediu, zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic
a centrului populat.
Qstotzimed 16077.9 13036.9 102.33 29217.13m3 / zi
Qstotzimax 17656.5 13040.3 103.83 30800.63m 3 / zi
Qstotorarmax 939.2 545.2 9.05 1493.5m 3 / h
.
Qstotzimed(m 3 / s ) 1,157 10 5 29217.13 0.337m 3 / s
Qstotzimax (m 3 / s ) 1,157 10 5 30800.63 0.355m 3 / s
Qstotorarmax (m 3 / s ) 2,778 10 4 1493.5 0.414m 3 / s

2.5. Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate


evacuate din centrul populat

Valorile caracteristice ale debitului de ape uzate evacuate din centrul urban, respectiv
debitul de ape uzate zilnic mediu Qu zi med [m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate zilnic maxim Q u zi max
[m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate orar maxim Qu orar max [m3/h, m3/s] i debitul de ape uzate orar
minim Qu orar min [m3/h, m3/s] se stabilesc n funcie de valorile caracteristice similare ale cerinei
totale de ap de alimentare a centrului populat, cu urmtoarele relaii :

Qu zi med 0,8 Q s tot zi med

Qu zi max 0,8 Qs tot zi max

Qu orar max 0,8 Q s tot orar max

1
Qu orar min p Qu zi max
24
n care: Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] i Qs tot orar max [m3/h, m3/s] sunt valorile
caracteristice ale debitului cerinei totale zilnice medii, zilnice maxime, respectiv orare maxime
de ap de alimentare ale centrului populat i unitilor industriale i agrozootehnice aferente;
p coeficient adimensional n funcie de numrul de locuitori ai centrului populat (vezi
tabelul 7).
23
Pentru 38000 de locuitori, p=0,35.

Tabelul 2.7
Numrul de 1001 -
< 1000 10001- 50000 50001 - 100000 > 100000
locuitori 10000
p 0,18 0,25 0.35 0.60 0,75

Qu zi med 23373.7 m 3 / zi

Qu zi max 24640.5m 3 / zi

Qu orar max 1194.8m3 / h

Qu orar min 554.04m 3 / h

Qu zi med (m3 / s ) 1,157 10 5 23373.7 0,0.269m3 / s

Qu zi max (m 3 / s ) 1,157 10 5 24640.5 0.284m 3 / s

Qu orar max (m 3 / s ) 2,778 10 4 1194.8 0.333m 3 / s

Qu orar min (m 3 / s) 2,778 10 4 554.04 0.1m 3 / s

CAPITOLUL 3.Determinarea parametrilor principali cinematici si functionali ai obiectelor


tehnologice de pe linia apei ale statiei de epurare

3.1. Elemente de calcul i proiectare pentru echipamente de retinere a corpurilor grosiere


din apele uzate

3.1.1 Aspecte generale


Reinerea i ndeprtarea suspensiilor grosiere (crengi, frunze, gunoaie, crpe, hrtii,
ambalaje din mase plastice i metalice, etc.) se realizeaz n construcii i instalaii plasate la
intrarea n treapta de epurare macanic. Materialele reinute sunt evacuate ca atare, sau
compactate i sunt duse la groapa de gunoi sau incinerate. n unele cazuri impuritile grosiere
pot fi mrunite prin tiere la dimensiuni de 0,5 1,5 mm n dezintegratoare mecanice dup care
sunt reintroduse n canalul de acces al apelor uzate brute.
Principalele categorii de utilaje pentru reinerea suspensiilor grosiere sunt:
instalaiile de sitare (grtare, site);
dezintegratoarele;
echipamente pentru reinerea suspensiilor sub form de pelicul.
Instalaiile de sitare apelor uzate (grtare, site)

24
Grtarele sunt costrucii din bare profilate, paralele i echidistante, printre care trec apele
uzate i rein corpurile de dimensiuni mari, circa 35 % din totalul suspensiilor transportate.
ndeprtarea murdriilor de pe grtare se face manual (la staii de epurare ce deservesc populaii
sub 50 000 60 000 locuitori) sau mecanic.
Curirea mecanic se realizeaz prin diferite sisteme:
- recipiente care rein suspensiile i care sunt ridicate cu ajutorul unor scripei;
- greble curitoare care se rotesc n jurul unui ax orizontal sau vertical;
- gheare metalice, etc.
Barele se fac din oel de forme (vergele metalice rotunde, oel ptrat sau lat, etc.) i
grosimi diferite. Normativul P-28-64 prevede ca barele s se fac din oel de seciune
dreptunghiular 10 40 mm 8 60 mm.
Grtarele sunt amplasate la intrarea apelor uzate n staia de epurare. Cnd schema de
epurare prevede pomparea apelor uzate provenite de la localitate, grtarele vor fi amplasate n
amontele staiei de pompare. Dac staia de pompare este echipat cu transportoare hidraulice
(necuri), grtarele se pot amplasa i aval de acestea.Grtarele sunt suprafee active destinate n
special separrii impuritilor grosiere i se constituie ca organe active n cadrul instalaiilor de
sitare.
Curirea grtarelor se poate realiza manual sau mecanic. Curirea manual se folosete
n cazul instalaiilor mai mici, cu cantiti reduse de materii reinute. Se efectueaz cu grebla de
amn, de pe o platform situat deasupra nivelului maxim al apei. Curirea mecanic se
utilizeaz cnd cantitile de materii reinute sunt att de mari nct necesit curirea lor
frecvent sau chiar continu. Tipurile de grtare cu curire mecanic difer n funcie de
dimensiunile canalului i nivelul apei.

3.1.2. Determinarea parametrilor principali ai instalatiei de sitare cu gratar plan

3.1.2.1. Construcia i funcionarea ai instalatiei de sitare cu gratar plan


Clasificarea organelor active ale instalaiilor de sitare cu grtare:
a. din punct de vedere al distanei dintre bare, notat cu b, grtarele se pot clasifica n:
- grtare rare, cu b = 80 150 mm;
- grtare dese: - curire manual, cu b = 40 60 mm;
- curire mecanic, cu b = 16 20 mm;
- grtare fine: - curire mecanic, cu b = 0.2510 mm;
b. din punct de vedere al formei, grtarele pot fi:
- grtare plane nclinate, cu 60 70 fa de orizonatal;
- grtare curbe;
- grtare (site) cilindrice fixe sau mobile, nclinate cu 250 350 fa de orizontal;
- grtare pitoare sau site elevator;
c. dupa modul de curire, grtarele pot avea:
- curire manual;
- curire mecanic;
- autocurire (grtarele pitoare);
Grtarele cu curire manual sunt de tip plan , dispuse, fa de orizontal, nclinat la 60
75, pentru a putea fi uor curite manual cu ajutorul unei greble. Curirea manual se face de
pe o pasarel care, n multe cazuri, se afl la nivelul terenului.

25
Fig 3.1. Grtar plan cu curire manual.
ntruct deasupra nivelului apei din colectoarele de canalizare, n care se adun reinerile de
pe grtare, se afl gaze, mai grele dect aerul i lipsite de oxigen, este absolut necesar ca
lucrtorul, aflat pe pasarel n poziia de curire (adic aplecat), s aib capul deasupra nivelului
terenului.
Adncimea maxim admis ntre pasarel i partea inferioar a grtarului este de 3 m.
Parametri constructivi si debitul de intrare ale instalatiei de sitare cu gratar plan s-au
obtinut cu ajutorul unui software specializat acestia fiind urmatorii:
Parametri functionali
Qc[m3/h] debitul de calcul de apa uzata
Qc= 2390 m3/h
Qv[m3/h] debitul de verificare de apa uzata
Qv=360.181 m3/h
Qvrzi[m3/zi] debitul volumic zilnic de retinere pe suprafete active
Qvrzi=5.836 m3/zi
Qmrzi[kg/zi] debitul masic zilnic de retinere pe suprafete active
Qmrzi=4960 kg/zi
mruzi[kg/zi] masa zilnica de substanta uscata din retinerile de pe
suprafete active
mruzi=992.068 kg/zi
Vruzi[m3/zi] volumul zilnic de substanta uscata din retinerile de pe
suprafete active
Vruzi=0.551 m3/zi
ht[mm] inaltimea apei in gratar
ht=1001 mm

Parametri cinetici ai barelor gratarului


lb[mm] latimea barelor
lb=50 mm
sb[mm] grosimea barelor
sb=10 mm
eb[mm] distanta dintre bare
eb=10 mm

26
Parametri dimensionali ai canalului in care este introdusa instalatia de sitare
Be[mm] latimea canalului
Be=1400 mm
Bg[mm] latimea efectiva a gratarului
Bg=1000 mm
H[mm] - inaltimea canalului
H=1501 mm
nb numarul de bare
nb=51 bare
ht[mm] inaltimea apei in gratar
ht=1001 mm
ig numarul de instalatii de sitare active
ig=1 ( se prevad un numar egal de instalatii de sitare de rezerva)
Lg[mm] lungimea suprafetei active
Lg=1733.3 mm
L[mm] lungimea totala a gratarului in lungul cadrului
L=2948 mm

Parametri dimensionali ai transportorului compactor


Dm[mm] diametrul melcului
Dm=250 mm
Ltot [mm] lungimea totala
Ltot=3500 mm

3.2.Elemente de calcul si proiectare pentru echipamente de separare prin


sedimentarea impuritatilor din apele uzate. Deznisipator cu sectiune dreptunghiulara
cuplat cu deversor proportional

n staiile de epurare a apelor uzate urbane se ntlnesc dou categorii principale de


echipamente pentru separarea impuritilor prin sedimentare, i anume: deznisipatoarele i
decantoarele.
Deznisipatoarele sunt instalaii utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor
minerale cu dimensiuni mai mari de 0,2 0,25 mm, care n timpul procesului de lucru se depun
pe radierul echipamentului, i care poart denumirea generic de nisip (trebuie menionat
faptul c nisipul rezultat n deznisipatoarele staiilor de epurare a apelor uzate menajere conine
pe lng particule minerale i mici cantiti de substane organice care i confer acestuia un
ridicat grad de nocivitate).
Deznisipatoarele fac parte din treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate fiind
amplasate n mod curent dup echipamentele de sitare i naintea separatoarelor de grsimi, sau
dac acestea nu sunt utilizate, a decantoarelor primare.
Deznisipatoarele cele mai frecvent utilizate n staiile de epurare actuale se clasific dup
mai multe criterii, i anume:

27
- dup direcia de curgere a apei:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangeniale;
- dup modul n care se realizeaz circulaia apei:
- deznisipatoare cu curgere gravitaional;
- deznisipatoare cu antrenare mecanic a curentului de ap;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (aerate);
- dup modul n care se evacueaz nisipul:
- deznisipatoare cu evacuare manual;
- deznisipatoare cu evacuare mecanic;
- deznisipatoare cu evacuare hidraulic.
Deznisipatoarele cu seciune dreptunghiular i colectare mecanic/ hidraulic sunt
compuse din urmtoarele componente principale (vezi figura 3.2.1.): compartimentele de
deznisipare (poziia I), deversorul proporional (poziia II), podul rulant de colectare a nisipului
(poziia III), sistemul de evacuare i splare a nisipului (poziia IV) i jgheabul drenant
longitudinal pentru deshidratarea nisipului (poziia V).
Compartimentele de deznisipare 1 sunt construite din beton armat i au, n seciune
transversal, form dreptunghiular. n cazul n care deznisipatorul este prevzut cu sistem de
colectare mecanic a nisipului, n partea dinspre amonte a compartimentelor de deznisipare sunt
prevzute baele 2.
La acest tip de deznisipatoare, compartimentele de deznisipare sunt prevzute cu
deversoare proporionale care au urmtoarele funciuni: meninerea unei viteze orizontale medii
constante a curentului de ap uzat prin compartimentele de deznisipare, indiferent de valoarea
debitului; determinarea facil a valorii debitului curentului de ap care strbate compartimentul
de deznisipare, pe baza unui singur parametru i anume nlimea lamei de ap de pe deversor.
Deversorul proporional este de forma unui ecran 3 n care este prevzut o decupare cu un
contur de o form special.
Podul rulant de colectare a nisipului 4 este compus din platforma 5, sistemul de rulare 6,
sistemul de propulsie 7 care asigur deplasarea podului rulant i, dup caz, cu sistemul 8 de
colectare mecanic cu lam racloare a nisipului sau cu sisteme hidraulice de colectare evacuare
a nisipului (prin pompare sau prin sifonare) care la deplasarea podului rulant l absorb de pe
radierul deznisipatorului i l transport i evacueaz hidraulic n jgheabul drenant de
deshidratare a nisipului plasat adiacent deznisipatorului.
Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe compartimente de deznisipare.
n cazul cnd deservete simultan mai multe compartimente de deznisipare, podul rulant este
echipat cu sisteme de colectare/colectare evacuare a nisipului poziionate corespunztor pentru
fiecare compartiment de deznisipare n parte i care pot fi comandate independent.
n cazul n care compartimentele de deznisipare sunt dotate cu sisteme de colectare
mecanic, nisipul este strns n baele din amontele compartimentelor de unde este evacuat prin
pompare prin intermediul unor pompe 9 aflate n cmine adiacente baelor i evacuat prin
sistemele de conducte 10 n jgheaburile de deshidratare 11. n anumite cazuri sunt prevzute i
instalaii de splare 12 n care, nainte de evacuarea n jgheaburile de deshidratare, nisipul este
splat n scopul ndeprtrii particulelor de natur organic.

28
Seciunea A - A
L
7 6 3
B

hc H hr

hav

2 5 4 III 8 1 I II

A A
9

12

IV 7 10 11 V

Fig
3.2.1. Deznisipator cu seciune dreptunghiular cu colectare mecanic i evacuare
hidraulic a nisipului

Jgheaburile drenante pentru deshidratarea nisipului sunt situate de regul alturi de


deznisipatoare, paralel cu acestea. Dac nu se impun din punct de vedere constructiv anumite
restricii legate de spaiu, cotele de poziionare ale jgheaburilor pot fi apreciate pe baza
indicaiilor din figura 3.2.2. (n care sunt indicate cotele de poziionare att pentru cazul
evacurii hidraulice a nisipului prin sifonare, caz care poate fi aplicabil i la deznisipatoarele
longitudinale cu colectare mecanic a nisipului, ct i pentru cazul evacurii hidraulice a
nisipului prin pompare). n figura 3.2.2. este prezentat o seciune transversal a unui jgheab
pentru deshidratarea nisipului.

Fig. 3.2.2 Jgheab drenant pentru deshidratarea nisipului

29
Pentru calculul parametrilor de functionare si pentru dimensionare s-a folosit un software
specializat de proiectare. S-au obtinut urmatoarele valori:

Parametri functionali

Qc [m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de ap uzat care ptrunde in


deznisipatorul din cadrul statiei de epurare

Qc=2390 m3/h

Qv [m3/h] - debitul de verificare de ap uzat care ptrunde n deznisipatorul din


cadrul statiei de epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este racordat
aceasta

Qv= 360.181 m3/h

Cniszi[m3/zi] cantitatea de nisip evacuata din deznisipator

Cniszi=2.464 m3/zi

mniszi[kg/zi] masa zilnica de nisip evacuate din deznisipator

mniszi=6530 kg/zi

hc [m] inaltimea nisipului

hc=0.79 m

hnis[mm] inaltimea nisipului sedimentat

hnis =14.667 mm
Parametri dimensionali ai canalului deznisipatorului
L [m] - lungimea canalului

L= 15 m

B [m] latimea deznisipatorului

B=2.8 m

hc[m] inaltimea apei in componentele active ale deznisipatorului

hc=0.79 m

30
H[m] inaltimea canalului

H=1.4 m

Dimensiunile platformei podului rulant


Bpr[mm] latimea platformei podului rulant

Bpr=1500 mm

Lpr[mm] lungimea platformei podului rulant

Lpr=3300 mm
Parametri cinematici ai jgheabului de deshidratare a nisipului

Lcjdn [m] lungimea compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului

Lcjdn = 3.625 m

lcjdn [m] latimea compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului

lcjdn = 0.43 m

Htotcdn [m] inaltimea compartimentelor jgheabului de dezhidratare a nisipului

Htotcdn = 1.028 m

dcdjdn [m] distanta recomandata dintre compartimentele de deznisipare si


jgheaburile de dezhidratare a nisipului

dcdjdn = 0.95 m

3.3.Elemente de calcul si proiectare pentru echipamente de separare prin flotatie a


grasimilor si uleiurilor din apele uzate urbane. Separator de grasimi cu insuflare de aer la
joasa presiune

31
Fig. 3.3.1. Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor prin
remuu pozitiv

Determinarea parametrilor principali, dimensionali si functionali ai separatorului de


grasimi cu insuflare de aer la joasa presiune, se face utilizand un software specializat, rezultand
urmatoarele valori:
Parametri functionali:
Qc [m3/zi]- debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care ptrunde in separatorul de
grasimidin cadrul statiei de epurare
o Qc=24640 m3/zi
Qv [m3/h]- debitul de verificare de apa uzata care patrunde in separatorul de grasimi din
cadrul statiei de epurare
o Qv=2390 m3/h
Qaer [m3/h]- debitul de aer care trebuie insuflat in bazinul separatorului de grasimi
o Qaer=616.012 m3/h
vr [m/h]- viteza de ridicare a particulelor de grasime (cu valori recomandate cuprinse intre
8-15 m/h)

32
o vr=12 m/h
t [h]- timpul mediu de trecere a apei prin separatorul de grasimi (se recomanda sa aiba
valori intre 0,083-0,2 h)
o t=0,111 h
vL [m/s]- viteza longitudinala de curgere a apei prin separatorul de grasimi
o vL=0,03 m/s
Parametrii dimensionali ai compartimentelor separatorului de grasimi:
b [m]- latimea compartimentului la partea inferioara (cu valori uzuale de cca.1m)
o b=1 m
H [m]- adancimea apei in compartimentele separatorului de grasimi (intre oglinda apei
pentru debitul de calcul si partea inferioara a dispozitivului de distributie a aerului
comprimat sub forma de bule), care poate lua valori intre 1,2-3 m
o H=2 m
B1 [m]- latimea compartimentului separatorului de grasimi, masurata la oglinda apei
pentru debitul de calcul Qc, care poate lua valori intre 2-4,5 m
o B1=3 m
g [grade]- unghiul de inclinare a peretilor laterali ai compartimentului, fata de vertical
o
g=26,565 0
icsg- numarul de compartimente active ale separatorului de grasimi
o icsg=2 (+2 de rezerva)
L1sg [m]- lungimea utila a unui compartiment activ al separatorului de grasimi
o L1sg=14.26 m
S1 [m2]- aria sectiunii transversale a unui compartiment, corespunzatoare debitului de
calcul
o
S1=4 m2
Vsg [m3]- volumul separatorului de grasimi
o
Vsg=114.076 m3
hv [m]- suprainaltarea peretilor jgheaburilor de colectare a grasimilor peste nivelul
aferent debitului de calcul
o hv=0.761 m

Parametrii dimensionali ai podului rulant de evacuare a peliculei de grasimi


Bpr [mm]- latimea platformei podului rulant
o Bpr=1500 mm
Lpr [mm]- lungimea platformei podului rulant
o Lpr=4300 mm

3.4. Determinarea parametrilor principali, dimensionali i funcionali ai decantorului


primar longitudinal

3.4.1. Aspecte generale


Decantoarele sunt instalaii utilizate pentru separarea din apele uzate a substanelor
sedimentabile gravimetric aflate n suspensie care se depun pe radierul acestora i poart
denumirea generic de nmol. Nmolurile au natur i aspecte diferite n funcie de locul de

33
plasare a decantoarelor n schema tehnologic a staiilor de epurare a apelor uzate urbane,
putndu-se deosebi urmtoarele categorii: nmoluri primare rezultate n decantoarele din treapta
mecanic, nmoluri secundare rezultate n decantoarele din treapta biologic i, eventual,
nmoluri teriare de la decantoarele din treapta teriar atunci cnd staiile de epurare sunt dotate
cu o astfel de treapt. Indiferent de treapta n care se gsesc, decantoarele sunt de regul ultimul
obiect tehnologic de prelucrare a apelor uzate din cadrul acesteia.
Decantoarele uzual utilizate n staiile de epurare actuale se pot clasifica dup mai multe
criterii, i anume:
- dup direcia de curgere a apei:
- decantoare orizontale longitudinale;
- decantoare orizontale radiale;
- decantoare verticale;
- decantoare de tip special (cu module lamelare, ciclatoare, etc.);
- dup modul de evacuare a nmolului:
- decantoare cu evacuare manual;
- decantoare cu evacuare mecanic;
- decantoare cu evacuare hidraulic;
- dup calitatea de a realiza i alte procese tehnologice n afar de sedimentarea
impuritilor din apa uzat:
- decantoare obinuite n care se realizeaz numai sedimentarea impuritilor din
apa uzat;
- decantoare cu etaj (Imhoff) n care se realizeaz pe lng sedimentarea
impuritilor din apa uzat i fermentarea anaerob i criofil (la temperatura mediului ambiant)
a nmolului rezultat.

3.4.2. Determinarea parametrilor principali ai decantorului primar longitudinal


3.4.2.1. Construcia i funcionarea decantorului primar longitudinal
Sunt bazine din beton armat cu forma n plan dreptunghiular, avnd lungimi cuprinse
ntre 30 m i 100 m i adncimi medii de 3 m. Aceste bazine se construiesc separat sau n
grupuri, n scopul obinerii unor reduceri ale suprafeelor de teren i economisirea volumelor de
beton n perei, precum i pentru utilizarea n comun ale instalaiilor de curire.
Radierul bazinului se execut cu o pant medie de 0,01, invers sensului de curgere a apei,
pentru o mai uoar alunecare a nmolului spre plnia de colectare situat la captul amonte al
decantorului.
Colectarea nmolului spre plnia de nmol se poate face mecanic prin mecanisme
rzuitoare montate pe un crucior sau pe un lan fr sfrit, precum i manual, cu ajutorul
hidromonitoarelor.

34
Figura 3.4.2.1. Decantor primar orizontal longitudinal
Cnd se folosete rzuitorul mobil montat pe crucior, n faa cruciorului se prevede o
lam pentru colectarea spumei i a substanelor grase care plutesc la suprafaa apei, acestea fiind
mpinse spre un jgheab special pentru evacuarea materiilor plutitoare, fiind aezat la partea
amonte a decantorului.
ndeprtarea nmolului din plnie se face prin gravitaie (dac condiiile locale permit) folosind
o conduct cu diametrul minim de 200 mm, sau prin pompare folosind o conduct de refulare cu
un diametru mai mare de 150 mm, precum i prin presiunea hidrostatic (cazul cel mai rspndit)
diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.

Figura3.4.2.2. Dispozitive de distribuie a apei cu orificii si deflector utilizate la decantorul


orizontal longitudinal
Pentru curirea decantorului se folosete raclorul tip DLP (decantor longitudinal primar)
furnizat de diferite firme din ar i din strintate a cror performane i fiabilitate contribuie
hotrtor la buna desfurare a proceselor tehnologice. Pentru distribuia uniform a apei n bazin
i n special pentru disiparea energiei cinetice, la intrare, se prevd perei transversali
semiscufundai cu nlimea 0,5-0,7 m aezai la o distan de 0,5-0,7 m fa de orificiile
deflectoare. Uneori se execut perei semiscufundai i n captul aval al decantorului la o
distan de 0,30 m fa de deversor. Deversorul funcioneaz de obicei nenecat, fiind alctuit din
tol metalic, reglabil pe vertical, avnd la partea superioar crestturi triunghiulare ale cror
laturi fac un unghi de 90.

Fig. 3.4.3.3. Decantor longitudinal primar cu colectarea nmolului cu racloare pe lanuri


1.lanuri speciale; 2. raclete; 3.arbore; 4.roi de lan; 5.axe de ntoarcere; 6.roi de lan; 7.in
glisare; 8.ghidaj; 9.supori centrali ;10.reductor; 11.transmisie cu lan.

35
Fig. 3.4.2.4. Parametri dimensionali ai bazinelor decantoarelor primare longitudinale

n cazul decantoarelor primare longitudinale, n cele mai multe cazuri un pod rulant deservete
un singur bazin i este dotat cu organe de colectare ale nmolului i spumei necesare deservirii
acestuia. Spre exemplificare vor fi prezentate mai multe variante de poduri rulante care deservesc
decantoare, i anume: n figura 3.4.2.2 este prezentat un pod rulant pentru decantoare primare
longitudinale cu colectare mecanic a nmolului cu lam racloare avnd mecanism de
poziionare cu flotoare.
Sistemul hidraulic de colectare evacuare a nisipului/nmolului este format (vezi figura
3.14) din conductele de suciune 1 prevzute cu sorburile 2 astfel profilate nct la deplasarea
podului rulant s baleieze complet zonele de depunere a nisipului/nmolului, rezervorul tampon
3 i instalaia de evacuare a nisipului/nmolului (prin pompare sau prin sifonare) compus din
pompa de lucru/amorsare 4 i conductele de transport 5 care preia nisipul/nmolului din
rezervorul tampon i l evacueaz n jgheabul drenant longitudinal 6.

36
Fig. 3.4.2.5. Pod rulant pentru decantoare primare longitudinale cu lam racloare de colectare a
nmolului cu flotoare i tren de rulare cu roi metalice pe ine [8]
1 platform, 2 mecanism de acionare a podului rulant, 3 racord electric aerian, 4 lam
racloare, 5 flotor, 5 mecanism de poziionare a lamei racloare, 7 jgheab oscilant,
8 lam pentru spum, 9 tablou de comand, 10 tampon amonte,
11 tampon aval, 12 lam deversant, 13 cale de rulare.

37
3 4 5

Fig. 3.4.2.6. Schema de principiu a unui sistem hidraulic de colectare evacuare a nisipului care
echipeaz un pod rulant pentru deznisipatoare longitudinale

Parametrii constructive si debitul de intrare ale decantorului primar longitudinal s-au


obtinut cu ajutorul unui soft specializat acestia fiind urmatorii:

Parametri functionali
Qc[m3/zi] debit de calcul

Qc=24640 m3/zi

Qv[m3/h] debit de verificare

Qv=2390 m3/h

Vnp[m3/zi ] - volumul de namol primar retinut

Vnp=108.453 m3/zi

iev numarul de evacuari

iev=6

u[m/h] viteza de sedimentare

u=1.1 m/h

icd numarul de compartimente active

38
icd=2 (se prevad incape atatea de rezerva)

hnamcomp [m] inaltimea namolului

hnamcomp=0.019 m

Parametri dimensionali ai compartimentelor de decantare

b1[m] latimea compartimentului decantorului

b1=8 m

b2[m] latimea compartimentului decantorului la nivelul radierului

b2=7.3 m

L[m] lungimea compartimentului

L=58.335 m

rap raportul dintre L si bi

rap=7.292

hu[m] inaltimea utila

hu=2.8 m

hs[m] inaltimea zonei de siguranta

hs=0.4 m

hn[m] inaltimea stratului neutru

hn=0.2 m

hd[m] inaltimea stratului de decantare

hd=0.4 m

H[m] inaltimea totala a compartimentelor

H=3.8 m

39
Su[m2] suprafata transversal utila


Su=22.4 m2

Vu[m3] volumul util

Vu=1307 m3

E[m] ecartamentul cailor de rulare ale podurilor rulante

E=7.9 m

Lb[m] lungimea baselor de colectare a namolului

Lb=2 m

hbmin[m] inaltimea minima a baselor de colectare

hbmin=1.459 m

Parametri dimensionali ai podului rulant de evacuare a namolului

Bpr[mm] latimea platformei podului rulant


Bpr=1500 mm
Lpr[mm] lungimea platformei podului rulant
Lpr=8300 mm

3.5.Elemente de calcul si proiectare pentru bazinele cu namol activ. Bazin cu namol


activ cu aerare pneumatica

40
Fig.3.5.1.Bazin cu namol activ

Fig.3.5.1.Bazin cu namol activ, cu aerare pneumatica cu bule fine

Determinarea parametrilor principali, dimensionali si functionali ai bazinului cu namol


activ cu aerare pneumatica, se face utilizand un software specializat, rezultand urmatoarele
valori:

Parametri functionali:
Qc [m3/zi]- debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in bazinul cu
namol activ din cadrul statiei de epurare
o Qc=2640 m3/zi
QRmax [m3/h]- debitul maxim admis in exploatare de recirculare a namolului activat
preluat din decantorul secundar si reintrodus in bazinul de aerare
o QRmax=718.667 m3/h
Qv [m3/h]- debitul de verificare, de apa uzata care patrunde in bazinul de aerare cu namol
activ din cadrul statiei de epurare
o Qv=1745 m3/h
L5B [kg/zi]- cantitatea de substanta organica (exprimata in CBO5) care intra in treapta
biologica a statiei de epurare intr-o zi prin apa uzata influenta
o L5B=6283 kg/zi
IOB [kg/m3.zi]- incarcarea organica a bazinului de aerare
o IOB=2.029 kg/m3.zi
GN [kg]- cantitatea totala de namol activat (exprimata in materii totale in suspensie) care
se gaseste in bazinul de aerare
o GN=7741 kg
QR [m3/zi]- debitul de namol activat recirculate
o QR=1478 m3/zi
Nex [kg/zi]- cantitatea de namol biologic activat in exces

41
o Nex=6108 kg/zi
t [h]- timpul de aerare corespunzator debitului de calcul, care trebuie sa aiba valori mai
mari de 3 h la eficiente ale treptei biologice de peste 85%
o t=3.016 h
Qaer [m3/h]- cantitatea necesara de aer in cazul sistemelor de aerare pneumatica
o Qaer=8542 m3/h

Parametri dimensionali:
V [m3]- volumul util al bazinului de aerare
o
V= 3097 m3
Bp [m]- latimea bazinului de aerare in cazul echiparii acestuia cu sisteme de aerare
pneumatica
o Bp=60125 m
Lp [m]- lungimea bazinului de aerare in cazul echiparii acestuia cu sisteme de aerare
o Lp=103.175 m
Lj [m]- lungimea jgheaburilor de distributie fractionata a apei uzate si namolului
recirculat
o Lj=68 m
Hptot [m]- inaltimea totala a bazinului de aerare in cazul echiparii acestuia cu sisteme de
aerare pneumatica
o Hptot=5.42 m

3.6.Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai


decantoarelor secundare. Decantor secundar longitudinal

Determinarea parametrilor principali, dimensionali si functionali ai decantorului secundar


longitudinal , se face utilizand un software specializat, rezultand urmatoarele valori:

Parametri functionali:
3
Qc [ m /zi] debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in
decantorul secundar
3
o Qc = 24640 m /zi
3
Qch [ m /h] debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in
decantorul secundar
3
o Qch = 1027 m /h
3
QRmax [ m /h] debitul maxim de recirculare care patrunde in decantorul
secundar
3
o QRmax = 718.667 m /h

42
3
Qv[ m /h] debitul de verificare, de apa uzata care patrunde in decantorul
secundar
3
o Qv = 1745 m /h
Csds [kg/zi] cantitatea zilnica de materii in suspensie din decantorul secundar
o Csds = 104700 kg/zi
Vns [kg/zi] volumul de namol secundar retinut zilnic in decantor
o Vns = 103700 kg/zi
iev numarul de evacuari zilnice de namol din decantorul secundar
o iev = 80
3
Vev [ m ] volumul de namol secundar depus in decantor intre doua evacuari
successive
3
o Vev = 129.604 m
icd numarul de compartimente active necesare in decantor
o icd = 2(+ 2 de rezerva)
hnamcomp [m] inaltimea namolului depus in compartimentele decantorului
intre doua evacuari successive
o hnamcomp = 0.139 m
tdc [h] timpul de decantare corespunzator debitului de calcul
o tdc = 3 h
tdv [h] timpul de decantare corespunzator debitului de verificare
o tdv = 1.571 h

Parametri dimensionali:

Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant


o Lpr = 8300 mm
Bpr [mm] latimea platformei podului rulant, cu valori uzuale intre 900-1500
mm
o Bpr = 1500 mm
B [m] latimea compartimentelor decantorului
o B=8m
B1 [m] latimea compartimentelor decantorului la partea superioara, in zona
rigolelor laterale de evacuare a apei limpezite
o B1 = 7.2 m
B2 [m] latimea compartimentelor decantorului in zona radierului
o B2 = 7.2 m
B3 [m] latimea rigolelor laterale de evacuare a apei limpezite
o B3 = 0.4 m
Lu [m] lungimea utila a compartimentelor decantorului
o Lu = 61.404 m

43
L[m] lungimea compartimentelor decantorului
o L = 62.404 m
hu [m] inaltimea utila a compartimentelor decantorului
o hu = 3.3 m
hs [m] inaltimea zonei de siguranta a compartimentelor decantorului
o hs = 0.3 m
hd [m] inaltimea stratului de decantare din compartimentele decantorului
o hd = 0.4 m
H [m] inaltimea totala a compartimentelor decantorului
o H= 4 m
E [m] acartamentul cailor de rulare ale podurilor rulante de evacuare a
namolului ale compartimentelor decantorului
o E =7.9 m
3
Vu [ m ] volumul util al compartimentelor decantorului
3
o Vu = 1540 m

Bibliografie :

1. V.V. Safta, MagdalenaLaura Toma - Elemente de proiectare a echipamentelor i


instalaiilor din treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate Printech,
2003 (Medeea Company)
2. Florea Julieta, Robescu D. - Hidrodinamica instalaiilor de transport hidropneumatic
i de depoluare a apei i aerului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982

3. Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale, Bucuresti, Editura Tehnica, 1987.


4. http//www.huber.com

5. STAS 1342/2-89 Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru uniti


industriale.

6. STAS 1478-90 Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii


fundamentale de proiectare.

44
7. STAS 12431-86 Grtare pentru staiile de epurare a apelor uzate oreneti.
Prescripii generale de proiectare.

45