dr. ing.

Viorel TOBOLCEA
dr.ing. Valentin CREŢU
dr.ing. Cosmin TOBOLCEA

TRATAREA APELOR UZATE

Scheme tehnologice

- Iaşi 2010 -
 INTRODUCERE

În ultimele decenii, odată cu sporirea gradului de civilizaţie,

dezvoltarea industriei şi modernizarea agriculturii în ţara noastră şi pe plan
mondial s-a remarcat pe lângă un consum mare de energie şi o cerinţă
considerabilă de apă, ceea ce implică, în mod obligatoriu, reabilitarea şi
extinderea sistemelor de canalizare orăşeneşti sau industriale.
Influenţa nocivă a fiecărei categorii de apă uzată asupra apei
receptorilor naturali (emisari) trebuie abordată în conformitate cu legislaţia de
protecţie a mediului.
În vederea protecţiei calităţii apelor şi al realizării unor investiţii de
tratare a apelor uzate eficiente şi economice, ori de câte ori este posibil se fac
recomandări în sensul recuperării unor substanţe utile din apele uzate, al
folosirii apelor uzate şi nămolurilor în diferite scopuri : irigare, fertilizare,
recirculare, al înlocuirii în procesul tehnologic al unor substanţe deosebit de
nocive, greu de îndepărtat, a valorificării diferitelor substanţe extrase din apele
uzate, ş.a.
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, se doreşte
creşterea nivelului de viaţă la nivel european şi armonizarea legislaţiei de
mediu şi apă din România cu cele din Comunitatea Europeană. Tendinţa
Comunităţii Europene este de finanţare a lucrărilor de investiţii şi pentru
infrastructura acestor localităţi, respectiv a investiţiilor de alimentare cu apă,
canalizări şi drumuri.
Această directivă a C.E. s-a concretizat în apariţia de noi reţele de
alimentare cu apă şi canalizare începând de la localităţi de tip sate, comune,
apoi oraşe şi municipii.
Pentru localităţile unde au existat sisteme de apă, apariţia
autogestiunii unităţilor ce realizează tratarea apelor uzate a impus ca strict
necesară retehnologizarea şi modernizarea instalaţiilor şi a staţiilor sau
complexelor de tratare a apelor uzate. În scopul reducerii costului tratării,
corelat cu încadrarea efluenţilor în restricţiile calitative impuse de protecţia
mediului a apărut ca strict necesară aplicarea managementului tehnic al
tratării apelor uzate.
Conceptual staţiile de tratare a apelor uzate constituie în prezent un
tot unitar, iar desfăşurarea şi delimitarea certă a proceselor, aşa cum s-a
procedat până în prezent, nu mai este posibilă deoarece procesele fizice,
chimice şi biologice se succed şi se suprapun în aceleaşi obiecte. Dinamica
modificărilor tehnologice rezultată din apariţia cu un ritm impresionant a noilor
soluţii de tratare, suprapuse pe modificarea şi perfecţionarea perpetuă a
echipamentelor şi instalaţiilor, completate de pătrunderea automatizărilor în
conducerea proceselor tehnologice şi în monitoringul staţiei de tratare impune
ca strict necesar conceptul de management tehnico-economic.
Alegerea schemei tehnologice, optime, de tratarea a apelor uzate
reprezintă una din deciziile importante care trebuiesc luate, aceasta fiind
condiţionată de numeroşi parametrii, cum ar fi : debitul şi compoziţia apelor
uzate, gradul de epurare necesar, condiţiile locale, modul de tratare a
nămolurilor rezultate, tipul construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor ce urmează a fi
utilizate, perspectivele sistemului de canalizare, etc.
În tratarea preliminară (treapta primară) procesele fizice sunt
realizate conceptual cu utilaje şi echipamente, care în timp suportă creşteri de
randamente, micşorări de preţ de cost al investiţiei şi a cheltuielilor de
exploatare, prin retehnologizări permanente şi automatizări de înaltă ţinută.
Cele mai spectaculoase salturi tehnice sunt realizate în zona
proceselor biologice, unde costurile de tratare au ponderea principală.
În evoluţia tratărilor biologice (treapta secundară) se cunosc
următoarele:
a) până la nivelul anilor 1998, treapta biologică a fost caracterizată
prin procese biologice aerobe în bazine de aerare cu nămol activ (B.A.N.A.),
cu care s-au obţinut randamente de 70 ¸ 75 % în tratarea biologică,
randamente obţinute numai din nefuncţionarea corectă a proceselor biologice
aerobe. Dacă instalaţiile B.A.N.A. ar fi funcţionat perfect, randamentul de
tratare maxim al instalaţiei nu ar fi putut fi decât < 50 %, deoarece prin
procese aerobe se pot elimina din apele uzate numai substanţele organice
dizolvate de tip C-CBO5. Acest tip de substanţe reprezintă 50 ± 5 % din
cantitatea totală de substanţe organice dizolvate, deci restul de 50 ± 5 %
reprezentat de N-CBO5 şi P-CBO5 nu pot fi eliminate deoarece acestea se
îndepărtează prin procese biologice anoxe sau procese biologice anaerobe în
alternanţă cu procese biologice aerobe (tratament ciclic). Faptul că se
obţineau randamente de 70 ¸ 75 % arată că, în B.A.N.A. sistemul de aerare
care ar fi trebuit să menţină O2 ³ 2,5 mg/l, în tot bazinul, în realitate cantitatea
de O2 nu putea fi atinsă, iar datorită defectelor sistemului de aerare, în
anumite zone ale bazinului lipsa O2 a generat dezvoltarea de procese
biologice anoxe (O2 = 0,1 ¸ 0,5 mg/l) sau chiar procese biologice anaerobe
(O2 = 0 mg/l).
b) începând cu anul 1995, în proiecte şi apoi din anul 1998 în
investiţii, s-au introdus tehnologii de tratare şi a substanţelor de tip N-CBO5 şi
P-CBO5. Alternanţa de procese (ciclice) aerobe şi anoxe/anaerobe pentru
eliminarea parţială/totală a substanţelor organice de tip N-CBO5 şi P-CBO5 s-
a făcut prin crearea unor zone (reactoare) distincte de tip defosfatare,
denitrificare, nitrificare, urmate de posibilităţi de recirculare diferite, în funcţie
de tehnologie. Cele trei tipuri de procese au definit trei tipuri de reactoare
biologice diferite, cu mase biologice diferite. În acest fel au apărut aceste
tratări ori după treapta secundară configurând pentru început, la noi în ţară
tratări terţiare orăşeneşti, ori procesele biologice au fost suprapuse peste
treapta primară şi treapta secundară şi astfel au apărut tratări avansate ce au
definit treptele în treaptă primară avansată / secundar avansată.
c) începând cu anul 2000, când au fost consumate primele fonduri de
preaderare a României la Comunitatea Europeană, au apărut procesele
chimice de dezinfecţie sau cele alternative (UV, ş.a.), ele definind treapta
terţiară.
d) din anul 2005 s-au impus pe piaţa de specialitate tehnologiile de
fixare pe diferite tipuri de membrane fixe, a masei biologice. Ele au fost
gândite modular, în module aşezate peste sistemul de aerare adoptat din
1995, care era, de difuzori cu bule fine.
Această tehnologie poartă denumirea de M.B.R.
Tehnologiile prezentate în prima parte, au particularitatea că
procesele biologice indiferent de ţinta lor C-CBO5, N-CBO5 sau P-CBO5 se
realizează cu ajutorul microorganismelor.
Parametrii cei mai importanţi care influenţează semnificativ procesul
de tratare, modificând semnificativ speciile de microorganisme dominante
este temperatura apei uzate în momentul tratamentului biologic, cantitatea de
O2 şi cantitatea şi tipul de substanţă organică dizolvată.
Dacă până în urmă cu doi ani (2008) tehnologiile aplicate puteau trata
apele uzate numai până la 12oC, folosind în reactoarele biologice 95 %
bacterii şi 5% protozoare, în prezent există tehnologii ce permit tratări de N şi
P organic până la temperaturi ale apei de 5oC.
Aceste tehnologiile biologice au la bază un raport invers faţă de
tehnologiile anterioare, respectiv se dispune de 95% protozoare şi 5%
bacterii. Tehnologia poartă denumirea de M.B.B.R. (Moving Bed Biofilm
Reactor), şi este o tehnologie cu membrană fixată pe suporţi mobili, suporţi
care sunt în mişcare continuă în reactorul biologic. Suporţii sunt realizaţi din
materiale cu greutatea specifică apropiată de cea a apei şi pot ocupa până la
60% din volumul reactorului biologic. Membranele sunt astfel concepute încât
permit trecerea oxigenului prin ele. Deoarece bulele de aer eliminate de
sistemul de distribuţie a aerului situat pe radierul reactorului se lovesc şi se
sparg în particule din ce în ce mai mici, transferul de O2 este la fel de bun
pentru distribuţia cu bule mari, comparabilă cu distribuţia cu bule fine la
reactoarele biologice fără suporţi. Cantitatea de aer introdusă în apă este mult
mai mică datorită transferului de O2 foarte bun. Chiar dacă în prezent datorită
preţului ridicat al membranelor nu se realizează micşorarea valorii de
investiţie pe linia apei, în schimb linia nămolului se reduce cu 60¸70% ca
valoare de investiţie faţă de soluţia clasică, însemnând şi reducerea cu
60¸70% a costurilor de tratare a nămolului.
Cele mai mari avantaje sunt generate de posibilitatea de tratare tot
timpul anului la randamentele maxime indiferent de temperatura apei uzate
influenţate, iar al doilea lucru foarte important este scăderea preţului de cost al
apei uzate tratate datorat reducerii considerabile a consumurilor energetice
solicitate de reactoarele biologice.
Tehnologia de tratare biologică M.B.B.R. poate fi uşor aplicabilă pe
oricare din schemele anterior prezentate, în soluţia hidraulică de flux tip
piston, continuă, de tratare a apelor uzate.
Se observă, în ultima perioadă şi o creştere rapidă a tipurilor de
procese chimice aplicate în schemele de tratare tehnologică a apelor uzate,
cu scopul de a reduce costurile de investiţii, exploatare şi implicit preţul apei.
Complexitatea mare a proceselor fizice, chimice şi biologice, corelate
cu multitudinea parametrilor chimici şi biologici a apelor uzate, a condus la
automatizări de mare performanţă (totale) a fluxurilor tehnologice.

”Tratarea apelor uzate – scheme tehnologice” constituie o lucrare

care conferă posibilităţi noi de proiectare tehnologică, conducere, coordonare
a proceselor tehnologice, de monitoring şi control calitativ a tratării apelor
uzate orăşeneşti.
Lucrarea oferă posibilităţi de documentare studenţilor Facultăţii de
Hidrotehnică, de asemenea, specialiştilor hidrotehnicieni şi tuturor celor care
lucrează în domeniu.

Autorii
 9

Capitolul I
Consideraţii generale

1.1. Generalităţi

Apele uzate sunt ape naturale care şi-au modificat caracteristicile

chimice şi biologice în urma activităţilor umane, ape ce sunt colectate în
sisteme de canalizare. Apele naturale sunt poluate cu impurităţi, devenind
ape uzate prin utilizarea lor de către om, în cele mai diverse scopuri practice,
prin contactul apelor meteorice (ploaie, zăpadă) cu produse poluante ce se
găsesc în aer (oxizi de sulf, azot, amoniac, pulberi ce conţin acizi metalici,
gudroane ş.a.) şi sol (deşeuri menajere, industriale, îngrăşăminte, pesticide,
ş.a.). /9, 21, 32, 46/
Apele din sistemele de canalizare pot fi:
q ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor gospodăreşti
ale centrelor poluate, precum şi ale nevoilor gospodăreşti, igienico –
sanitare, şi social administrative ale diferitelor feluri de unităţi publice,
industriale, agrozootehnice, ş.a.
q ape uzate industriale rezultate de la industria locală şi de industria
republicană de orice natură, precum şi alte activităţi asemănătoare,
construcţii, transporturi, ş.a.;
q ape uzate de la unităţi agrozootehnice;
q ape meteorice canalizate;
q ape de drenaj canalizate provenite din construcţii pentru drenare, cu
scop de coborâre a nivelului apelor subterane;
 10
q ape din cursuri de suprafaţă poluate;
q ape din infiltraţii.
Apele canalizate pot fi colectate şi transportate prin sisteme de
canalizare unitare, separative sau mixte spre staţiile de tratare a apelor uzate
(staţii de epurare).
Amestecul apelor canalizate în diferitele sisteme a centrelor populate
poartă denumirea simbolică de ape uzate orăşeneşti.
Staţiile de tratare sunt concepute şi realizate cu scop de depoluare a
apelor uzate, astfel încât la evacuarea acestora în mediul înconjurător să nu
aducă modificări ale acestuia.
Apele uzate epurate pot fi evacuate în receptori de tipul cursurilor de
apă (emisari), depresiuni, soluri permeabile ş.a.

1.2. Clasificarea poluanţilor din apele uzate

Datorită complexităţii poluanţilor din apele uzate aceştia pot fi

clasificaţi după starea fizică şi provenienţă conform schemei din figura nr. 1.1.
Procesele de tratare a apelor uzate sunt influenţate în mod direct atât
de provenienţă cât şi de starea fizică a poluanţilor motiv pentru care trebuie
ţinut cont în conceperea staţiilor de tratare de prezentarea de mai jos.
Suspensii
Plutitoare stabile Decantabile

Grosiere Fine Sol. moleculare Soluţii ionice

Insolubile Coloizi Solubile

Stare fizică

POLUANŢI

Provenienţa

Organice Anorganice Biologice Radioactive

Figura 1.1. Clasificarea poluanţilor din apele uzate
 11

Din punct de vedere al stării fizice apele uzate conţin substanţe

poluante insolubile, coloidale şi solubile.
Substanţele insolubile din apă după mărime pot fi grosiere şi fine.
Substanţele insolubile pot fi eliminate din apa uzată în cea mai mare proporţie
prin procedee fizice cu ponderea maximă în treapta mecanică a staţiei de
tratare. În cadrul treptei mecanice impurităţile grosiere sunt reţinute şi
eliminate în grătare, site, separatoare de grăsimi, iar cele fine în denisipatoare
şi decantoare. Cu ajutorul obiectelor prezentate putem elimina din apele uzate
atât substanţele plutitoare ca şi pe cele sedimentabile în proporţie de 25-30%.
Pentru a elimina suspensiile stabile şi coloizii din apele uzate se
impune folosirea procedeului de coagulare prin introducerea de reactivi, sau
prin aerare şi folosirea nămolului activ în exces. Procesul de coagulare poate
avea loc în decantoarele treptei mecanice sau în obiectele separate de tipul
preaeratoarelor. Substanţele insolubile nereţinute în treapta mecanică, colizii
şi substanţele solubile de provenienţă organică biodegradabile sunt
eliminate în treapta biologică. Substanţele solubile de natură organică
nebiodegradabile sunt eliminate prin procedee de finisaj în treapta finală
terţiară.
Din punct de vedere al provenienţei poluanţilor aceştia pot fi de
natură organică, anorganică şi radioactivă.
Substanţele organice pot fi de provenienţă vegetală (resturi de
plante, fructe ş.a.) sau animală (materii fecaloide , resturi de carne ş.a.). Din
gama substanţelor organice ne interesează în mod special carbonul organic
ce poate fi reţinut în treapta biologică prin reducerea consumului biochimic de
oxigen (C-CBO5) şi azotul organic ce poate fi redus în faza de nitrificare
(N-CBO5) şi a fosforului (P-CBO5).
Substanţele anorganice pot fi insolubile (nisip, zgură, cărbune ş.a.)
şi solubile (hidrocarburi, sulfuri, acizi şi uleiuri minerale, alcooli ş.a.).
 12
Substanţele anorganice insolubile se pot separa cu ajutorul denisipatoarelor şi
a separatoarelor de ulei, iar cele solubile nu sunt urmărite din punct de vedere
al tratării în staţiile orăşeneşti ele constituind obiectul tratării în staţiile de
preepurare industriale atunci când este cazul.
Poluarea biologică a apelor uzate este caracterizată de prezenţa
bacteriilor, virusuri (peste LMA şi NTPA) ce pot provoca răspândirea bolilor
contagioase, motiv pentru care se impune dezinfectarea apelor înainte de
evacuarea în emisar.
Poluarea radioactivă a apelor uzate poate avea loc datorită
materiilor provenite din industria extractivă din laboratoare care utilizează
aceste substanţe, sau din practica industrială şi agricolă. Datorită faptului că
apele uzate orăşeneşti conţin cantităţi nesemnificative de materii radioactive,
tratarea apelor din punct de vedere a radioactivităţii nu are loc în cadrul
staţiilor de epurare orăşeneşti ci în staţiile de preepurare industriale.
După acţiunea nocivă asupra mediului înconjurător aceleaşi
substanţe poluante prezentate anterior pot fi grupate în substanţe toxice (ionii
metalelor grele, fenoli ş.a.), substanţe explozibile (gaze de fermentare, vapori
de produse petroliere, ş.a.) şi substanţe agresive (hidrogen sulfurat, sulfuri,
cloruri, bicarbonaţi, ş.a.).

1.3. Caracteristicile apelor uzate

Caracterizarea compoziţiei apelor uzate din punct de vedere a

depoluării acestora se face în baza analizelor de laborator ce urmăresc o
serie de caracteristici fizice, chimice şi biologice. /11, 22, 48, 50/

1.3.1. Caracteristici fizice

Principalele caracteristici fizice ce sunt urmărite în cadrul staţiilor de
tratare a apelor uzate sunt: turbiditatea, culoarea, mirosul şi temperatura.
 13
Turbiditatea apei uzate indică numai în linii mari conţinutul de materii
în suspensii. Poate fi măsurată în grade pe scara silicei, mg/l - metoda cu
caolin, cm col H2O prin care este văzut un text standard. Această analiză se
poate efectua foarte repede motiv pentru care personalul poate sesiza cu
uşurinţă schimbarea bruscă a compoziţiei apelor.
Culoarea apelor uzate proaspete este gri deschis. Prin fermentarea
substanţelor organice din apă, culoarea apelor uzate devine mai închisă.
Apele uzate care au culori diferite de cele mai sus indicate, arată evacuarea
în reţeaua publică a unor cantităţi importante de ape uzate industriale, care
pot da culori diferite în conformitate cu provenienţa şi natura poluanţilor.
Mirosul. Apele uzate proaspete au un miros specific greu perceptibil.
Cu cât timpul de transport în sistemul de canalizare este mai mare există
posibilitatea ca în apa uzată să apară procese de fermentare anaerobă,
proces caracterizat de un miros specific ce seamănă cu mirosul de ouă
clocite. În cazul în care apele uzate conţin diferiţi poluanţi peste limitele
admise în reţeaua de canalizare publică, aceştia pot produce diferite mirosuri
de cele mai multe ori neplăcute.
Cu ajutorul acestor trei analize, turbiditate, culoare, miros, se pot uşor
detecta deversări cu poluanţi peste limitele admisibile, ceea ce permite
personalului de exploatare să ia urgent măsurile de rigoare pentru a preveni
deteriorarea proceselor de tratare a apelor uzate.
Temperatura apelor uzate orăşeneşti este de obicei cu 2...3°C mai
ridicată faţă de apele din reţeaua de alimentare ea fiind dependentă de
prezenţa apelor uzate industriale. Temperatura este un factor ce influenţează
procesele de tratare. Astfel ea poate modifica în mai mică măsură procesul
de coagulare şi decantare, dar modifică pregnant procesele de epurare
biologică (prin modificări asupra reacţiilor biochimice şi a celor de dizolvare).
 14
1.3.2. Caracteristicile chimice
Concentraţia de ioni de hidrogen (pH) este un indicator care
influenţează procesele de tratare biologice şi chimice, în staţia de tratare a
apelor uzate valoarea pH-ului trebuind să fie cuprinsă între 6-8,5.
Potenţialul de reducere prin oxidare (potenţial Redox, rH).
Potenţialul de oxidoreducere furnizează informaţii asupra puterii de oxidare
sau reducere a apei sau nămolului. În scara Redox, notaţia rH exprimă
inversul logaritmului presiunii de oxigen. Rezultatele stabilite în milivolţi pot fi
puse sub formă logaritmică cu ajutorul notaţiei rH. Scara de măsură a
potenţialului Redox are ca valori extreme 0 şi 42. Valori sub 15 înseamnă că
proba se găseşte în faza de reducere, corespunzătoare fermentării anaerobe;
valori peste 25 caracterizează o probă în faza de oxidare anaerobă, de
exemplu nămolul activ. Testul cu albastru de metilen are valori ale rH =
13,5...15,0.
Oxigenul dizolvat (O2) este unul din elementele chimice care
caracterizează cel mai bine starea de poluare a unei ape. Oxigenul se
găseşte în cantităţi mici în apele uzate (1-2 mg/l), însă numai când sunt
proaspete şi după epurarea biologică. Oxigenul dizolvat reprezintă un
parametru ce caracterizează funcţionarea corectă a epurării biologice aerobe.
Determinarea oxigenului dizolvat poate fi realizată prin metoda Winckler sau
prin metode electro-chimice.
Materii în suspensii (M.S.), reprezintă substanţele insolubile din
apă, care se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare. În funcţie
de greutatea specifică materiile în suspensie pot fi sedimentabile,
nesedimentabile şi plutitoare.
Separarea materiilor în suspensie se face prin filtrare sau centrifugare
urmată de uscare la 105° şi cântărirea reziduului. Rezultatul se exprimă în
mg/l. Materiile în suspensie sedimentabile se determină prin metoda
volumetrică cu ajutorul conurilor Imhoff sau a cilindrilor gradaţi, măsurându-se
 15
în ml/l. O altă posibilitate este determinarea gravimetrică folosindu-se conuri
Imhoff şi metoda de determinare a materiilor în suspensie, măsurându-se în
mg/l. Materiile în suspensie sedimentabile raportate procentual faţă de
materiile în suspensie totale ne indică randamentul procesului de decantare.
Determinările materiilor în suspensie plutitoare se face după metode folosite
la cele sedimentabile, cu modificarea că se urmăresc materiile în suspensie
ridicate la suprafaţă.
Pentru a determina raportul dintre substanţele minerale şi cele
organice din materiile în suspensie, se recurge la calcinarea acestora la 600-
800°C. Pierderea prin calcinare reprezintă substanţele organice, iar reziduul
rezultat la calcinare reprezintă substanţe minerale.
Materii solide totale (MTS) reprezintă suma materiilor solide în
suspensie şi a materiilor solide dizolvate. Pentru determinarea materiilor
solide totale se recurge la evaporarea probei de apă naturală, reziduul
reprezentând conţinutul total de materii solide. Pentru determinarea materiilor
solide dizolvate se procedează la fel ca mai sus, cu apa rezultată în urma
filtrării, la stabilirea materiilor în suspensie. Prin preluarea de probe după
diferite trepte de tratare putem aprecia randamentul epurării apelor uzate,
cunoscând materiile solide totale (minerale şi organice).
Substanţele organice ca prezenţă în apele uzate reprezintă un
indicator foarte important pentru că acestea constituie un factor de poluare
predominant, care urmează a fi eliminat în treapta biologică. Tehnologiile de
tratare a apelor uzate sunt concepute cu scopul de a elimina conţinutul global
de substanţe organice.
Concentraţia substanţelor organice din apele uzate se poate
determina prin consumul de oxigen necesar pentru descompunerea lor. S-a
adoptat ca echivalent al substanţei organice consumul de oxigen deoarece la
evacuarea apelor uzate în emisar se produce o diminuare a oxigenului
dizolvat existent în acestea ca urmare a descompunerii lor ceea ce poate
 16
provoca distrugerea fondului piscicol şi în general a tuturor organismelor
acvatice. Pe de altă parte oxigenul este necesar proceselor anaerobe de
epurare sau de autoepurare, folosindu-se consumul de oxigen la
dimensionarea treptei biologice. Consumul chimic de oxigen (CCO-Cr)
măsoară conţinutul de carbon din toate felurile de materii organice prin
stabilirea oxigenului consumat din bicarbonatul de potasiu în soluţie acidă.
Determinarea nu oferă posibilitatea de a diferenţia materia organică
biodegradabilă şi nebiodegradabilă din apa uzată. Din această cauză este
folosit un alt indicator, consumul biochimic de oxigen (CBO) care reprezintă
cantitatea de oxigen necesară pentru descompunerea sub influenţa
microorganismelor, a substanţelor organice. Consumul biochimic de oxigen
caracterizează partea biodegradabilă din materiile organice exprimate în
CCO, CBO măsoară direct consumul de oxigen cerut de organismele care
produc descompunerea şi indirect cantitatea de materii organice ce se pot
descompune.
Deci CBO poate fi mai mic sau egal cu CCO. Valoarea CBO/CCO ne
dă informaţii privind eficienţa treptei biologice în reducerea de substanţe
organice. Când raportul CBO/CCO este mai mic sau egal cu 0,5 se
recomandă folosirea treptei biologice. Cu cât descompunerea substanţelor
organice sub influenţa microorganismelor este mai mare cu atât raportul
CBO/CCO este mai mic.
Azotul total reprezintă suma amoniacului liber, azotului organic,
nitriţilor şi a nitraţilor. Azotul organic şi amoniacul liber sunt luaţi ca indicatori ai
substanţelor organice azotoase prezente în apa uzată, iar amoniacul proteic
drept indicator al azotului organic care se descompune. Amoniacul liber este
rezultatul descompunerii bacteriene a materiilor organice şi se regăseşte în
cantităţi de 15-50 mg/l în apa uzată brută (la intrarea în staţia de epurare).
Apele uzate proaspete au un conţinut relativ mare de azot organic şi
scăzut de amoniac proaspăt, iar cele mai puţin proaspete au un conţinut mare
 17
de amoniac liber şi scăzut de azot organic. Amoniacul constituie o formă
intermediară în ciclul complex al azotului. În stadiul său iniţial amoniacul este
un gaz solubil, dar în anumite condiţii ale pH-ului el se transformă fie într-un
compus necombinat, fie sub formă ionizată, formă denumită azot amoniacal,
ce este asimilabilă de către bacterii şi folosită la generarea celulelor noi.
Se recomandă pentru funcţionarea în bune condiţii a treptei biologice
ca proporţiile între concentraţia de materii organice exprimate în CBO şi azot
să fie CBO/N=100/5.
Nitriţii reprezintă faza intermediară între amoniac şi nitraţi iar
prezenţa lor se datorează oxidării bacteriene a amoniacului. Nitraţii reprezintă
stadiul final de oxidare a azotului organic şi amoniacal. Prezenţa nitraţilor
indică o epurare biologică completă a apelor uzate şi caracterizează o apă
stabilă în ce priveşte transformările ce pot avea loc.
Fosforul ca prezenţă în apele uzate ne interesează sub formă de
fosfaţi, aceştia fiind compuşi biogeni. Pentru desfăşurarea corectă a
proceselor biologice de epurare este necesar ca aceşti compuşi biogeni ai
fosforului şi cei ai azotului să fie prezenţi în apele uzate în raport
CBO5/N/P=100/5/1.
Clorurile şi sulfurile nu aduc modificări esenţiale proceselor de
epurare, Insă ele trebuie cunoscute deoarece clorurile într-o cantitate mai
mare de 200 mg/l trebuie luate în considerare la stabilirea CCO-ului şi
eliminate din calcul, iar sulfaţii în condiţii anaerobe sunt reduşi la sulfuri.
Acestea din urmă prezintă agresivitate faţă de materialele din care este
executată staţia de tratare.
Substanţele extractibile din apele uzate pot fi grăsimile (animale şi
vegetale), hidrocarburile (uleiuri minerale, hidrocarburi grele, ş.a.), acizi graşi,
unele insecticide, săpunuri, grăsimi, gudroane, ş.a. Substanţele extractibile cu
eter de petrol se determină sub două forme: substanţe total extractibile şi
săpunuri şi esteri complecşi.
 18
Detergenţii sunt de trei categorii: anionici, cationici şi neionici.
Detergenţii anionici evacuaţi din gospodărie şi industrii sunt cei mai dăunători
în procesele de epurare. Cele mai importante prejudicii produse de detergenţi
sunt: coboară tensiunea apei la suprafaţă sau a interfeţelor şi în acest fel
măreşte umiditatea substanţelor cu care intră în contact, emulsionează
grăsimile şi uleiurile, dispersează sau defloculează materii coloidale, plutesc
şi înspumează, distrug bacterii sau alte organisme necesare epurării
biologice.
Cu toate că acest consum biochimic de oxigen al detergenţilor
sintetici este mai mic decât al săpunurilor, emulsionarea uleiurilor şi
deflocularea substanţelor coloidale produc prejudicii grave în sedimentarea
materiilor solide în suspensie, lăsând să treacă mai departe numai unele
dintre acestea. Se produce astfel o creştere a încărcării organice în instalaţia
biologică, scăzând randamentul acestora precum şi producţia de gaz în
metantancuri.
În bazinele de nămol activ procesul de oxigenare este redus datorită
prezenţei la suprafaţa apei a spumei produse de detergenţi.
Substanţele toxice din apa uzată sunt caracteristice pentru apele
uzate industriale, ele având o limită admisibilă în cazul deversării în reţeaua
de canalizare. Principalele substanţe toxice urmărite în analizele de laborator
ale apelor uzate sunt: crom total (Cr), cupru (Cu), cadmiu (Cd), nichel (Ni),
zinc (Zn), plumb (Pb), cu concentraţia maximă admisibilă de 1 mg/l.

1.3.3. Caracteristici biologice

Din gama caracteristicilor biologice ne interesează indicatorii
bacteriologici care cuprind numărul total de bacterii care se dezvoltă pe agar
şi numărul de bacili coli. În mod suplimentar conform situaţiei şi posibilităţilor
existente se mai pot efectua determinări de streptococ fecal, salmonella,
bacteriofagi, euterici, enterovirusuri, ouă de paraziţi, leptospire, ş.a.
 19

1.4. Calculul concentraţiilor de poluanţi la intrarea

în staţia de tratare

În cazul când trebuie făcută proiectarea pentru o reţea de canalizare

şi o staţie de tratare neexistente ne folosim de o serie de date empirice
pornind de la cantităţile specifice de poluanţi şi normele de consum pentru
nevoi gospodăreşti folosite pentru canalizări.
a × 1000
C pol = [mg / l ] (1.1)
qi
unde: Cpol – concentraţia de poluanţi (mg/l);
a – cantitatea specifică de poluant ce revine pe cap de locuitor pe zi (g S.U./zi om);
qi – debit mediu specific pe om şi zi pe categorii de confort edilitar (l/om zi).

Tabelul 1.1. Cantităţi specifice de poluanţi ce revin pe cap de locuitor pe zi

Nr. crt. Indicatori Cantitatea specifică de poluanţi
(g S.U./om zi)
1 materii în suspensie (m.s.) 65
2 CBO total al probei nesedimentabile 75
3 azot amoniacal (NH4) 8
4 fosfaţi (P2O5) 3,3
5 cloruri (Cl-) 9
6 detergenţi 2,5
Notă: În cazul în care există locuitori ce sunt racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi
nu sunt racordaţi la reţeaua de canalizare se consideră că aceştia dispun de fose septice.

Curăţirea foselor septice prin vidanjare influenţează concentraţiile în

poluanţi la intrarea în staţiile de epurare în proporţie de 33% faţă de
concentraţiile cantităţilor specifice prezentate în tabelul 1.1. Debitul mediu
specific pe om şi zi în acest caz se consideră 25 l/om zi.
Relaţia de calcul este prezentată mai jos:
0,33 × a × 1000
C `pol = [mg / l ] (1.2)
25

Concentraţiile provenite de la apele uzate industriale se preiau prin

 20
similitudine cu industrii de aceleaşi profil sau sunt prezentate de tehnologii de
specialitate din ramura respectivă.
Amestecul concentraţiilor în apele uzate influenţate în staţia de
med
tratare Cpol se calculează cu următoarea relaţie:
n m
men. ind ind .
å C pol × Quz . zi .med + å C pol × Quz. zi .med
i =11 j =1
C med
pol = n m
(1.3)
men. ind .
å Quz . zi .med + å Quz .zi .med
i =1 j =1

unde: i = 1 … n – grade de confort edilitar;

men
Quz.zimed – debitul uzat zilnic în mediu menajer (mc/zi);
j = 1 … m – numărul de industrii;
ind
Cpol – concentraţia în poluanţi industriali (mg/l);
ind
Quz.zimed – debitul uzat zilnic mediu industrial (mc/zi).

1.5. Numărul echivalent de locuitori (Ne)

Aportul de concentraţii cu care apele uzate industriale intervin în

reţeaua de canalizare şi staţia de epurare poate fi stabilit şi ca număr
echivalent de locuitori.
m
å C ind ind .
pol × Quz. zi .med
Ne =
j =1
[loc] (1.4)
a
Acest număr echivalent de locuitori intră în calculele de dimensionare
a obiectelor din staţiile de tratare prin însumarea cu numărul de locuitori de
perspectivă.
 21

1.6. Debitele de calcul ale staţiilor de tratare

Debitele influente în staţiile de tratare depind de tipul sistemelor de

canalizare, respectiv sistemul unitar sau sistemul separativ sau sistemul mixt,
conform figurii 1.2. /2, 23, 34, 40, 47/
În cazul sistemului de canalizare unitar debitele ce caracterizează
dimensionarea staţiei de tratare sunt:
- debitul uzat orar maxim (Quz.or.max.);
- debitul uzat zilnic maxim (Quz.zi.max.);
- debitul meteoric ce ajunge în staţia de tratare (Qpl).
La dimensionarea staţiilor de tratare ce prelucrează debitele
provenite dintr-un sistem de canalizare separativ se consideră numai Qor.max.
şi Quz.zi.max. ca debite iniţiale.
Verificarea dimensionărilor hidraulice se face la debitul uzat orar
minim (Qor.min).

C.D.1 C.D.2
S.E. S.E.

a – separativ b – unitar

a b

CD1 CD2
S.E.

c – mixt
Figura 1.2. Sisteme de canalizare
S.E. – staţii de epurare (tratare); CD – camere deversoare
 22

Cd Reţeaua publică
bazin tampon
CD - cameră
deversoare
SPpl Cl
BT(BR) SP - staţie pompare principală
conductă
(bazin de retenţie)
cameră de disipare energie
CdE CL

G camera grătarelor
CL
emisar (E)
Dn deznisipator

TREAPTA PRIMARA
Construcţii de epurare
biologică anaerobă (Eban) CL
CR
Q debitmetru
CL
CR cameră repartiţie
CL/2 CL/2

Dp Dp decantor primar

CL/2 CL/2
Eban TREAPTA SECUNDARA
construcţii epurare biologică
Eba aerobă
CR CL/3
decantoare secundare
Ds
Ds Ds
CL
TREAPTA TERTIARA

Ca cameră amestec GR gospodarie

reactivi
CL

Bc bazine contact

E CL

Figura 1.3. Obiectele staţiei de tratare (circuit apă uzată) variante

 23
Tabelul 1.2. Debite pentru dimensionarea şi verificarea obiectelor staţiilor de tratare
Nr. Obiectele staţiei de tratare Sisteme de canalizare
crt. Denumire Simb. cu bazin tampon pentru fără bazin tampon
separativ
debite meteorice pentru debite meteorice
debite de
dim. verif. dim. verif. dim. verif.
1 Camera
CD Qc Qc
deversoare
2 Canal deversor Cd Q=Quz.or.max. Qpl Qc- Quz.or.max
3 Bazin tampon Qc-
BT
(retenţie) Qpl 2Quz.or.max-
(BR)
Qadm
4 Staţie pompare Quz.or.max-
SPp1 Qpl/24
ape meteorice Quz.or.min
5 Canal de legătură
C1 Quz.or.max Quz.or.min
între CD şi SPpl
6 Staţie de pompare
SP Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2 Quz.or.max Quz.or.min
(SP) principală
7 Camera de
CdE Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2O Quz.or.min
disipare a energiei
8 Canal de legătură
1/4
între obiectele CL Quz.or.min 1,4 Quz.or.max Quz.or.min 2,8 Quz.or.max Quz.or.min
Quz.or.max
staţiei
9 Camera grătarelor G Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2 Quz.or.max Quz.or.min
10 Desnisipator Dn Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2 Quz.or.max Quz.or.min
11 Debitmetru Q Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2 Quz.or.max Quz.or.min
12 Camera repartiţie CR Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min 2 Quz.or.max Quz.or.min
13 Decantoare
Dp Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.min
primare
14 Constr. epurare
Eban Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max
biologică anaerobă
15 Constr. epurare
biologică aerobă, Eba Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max
filtre
16 Constr. epurare
biologică aerobă, Eba Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max
bazin de aerare
17 Decantoare
Ds Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max
secundare
18 Camera de
Ca Quz.or.max Quz.or.min Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max Quz.or.min
amestec
19 Bazin de contact Bc Quz.or.max Quz.or.max 2 Quz.or.max

Atât la dimensionare cât şi la verificare, indiferent de sistemul de canalizare,

trebuie cunoscută cronograma de debite. Acesta reprezintă variaţia orară a debitelor
(sumate) la intrarea în staţia de tratare.
Obiectele staţiilor de tratare prezentare în fig. 1.3 vor fi dimensionate şi
verificate conform debitelor prezentate în tabelul 1.2.

La începutul procesului tehnologic de tratare a apelor uzate în cazul

sistemului de canalizare unitar datorită debitului meteoric ce intervine accidental şi cu
variaţii mari cantitative pentru a nu supradimensiona obiectele staţiei din dorinţa de a
 24
realiza un proces tehnologic corect se impun următoarele variante:
1 – amplasarea unei camere deversoare ce permite ca fluxul tehnologic să fie
dimensionat la Quz.or.max.. Apele suplimentare pe timp de ploaie sunt transportate prin
canalul deversor la un bazin tampon dimensionat la Qpl. Aceste ape sunt preluate de o
staţie de pompare ape meteorice şi reintegrate în circuitul apei atunci când debitele
influente în staţia de tratare sunt mai mici decât Quz.or.max.. Staţia de pompare este
verificată la posibilitatea de a evacua apele din bazinul tampon în maxim 24 de ore.
Pentru disiparea energiei apei pompate este preferabil ca descărcarea apelor din
conducta de refulare să aibă loc în bazinul de compensaţie a staţiei de pompare
principală.

2 – amplasarea unei camere deversoare ce permite ca fluxul tehnologic să fie

dimensionat la 2 Quz.or.max.. În acest caz apa suplimentară pe timp de ploaie evacuată în
camera deversoare este transportată prin canalul deversor la un bazin de retenţie.
Acest bazin este dimensionat la Qc – 2 Quz.or.max. – Qadm, unde Qc este debitul de calcul
influent în staţia de tratare pe timp de ploaie, Qadm este debitul amestecului de ape
meteorice şi uzate ce poate fi evacuat neepurat în emisar, ţinându-se seama de
condiţiile de calitate impuse de normele de deversare a apelor în emisar.
Considerăm varianta 1 ca variantă optimă de dimensionare faţă de varianta
2, deoarece prezintă următoarele avantaje: micşorarea dimensiunilor obiectelor staţiei
de tratare cu 50% şi reducerea valorii de investiţie; tratarea totală a amestecului de ape
uzate şi meteorice influente în staţie; uniformizarea ca debite, ca tehnologii de tratare
în staţie.
Canalele de legătură între obiectele staţiei de epurare se dimensionează cu
un spor de debite de 40% pentru ca acestea să poată prelua surplusul de debit la o
eventuală extindere.
Dimensionarea obiectelor la care timpul de retenţie hidraulic nu depăşeşte
două ore se face la Quz.or.max. Singurele obiecte ce vor fi dimensionate la debitul uzat
zilnic maxim (Quz.zi.max.) sunt construcţiile de epurare biologică anaerobă.
Bazinele de aerare, din cadrul treptei de epurare biologică aerobă, se vor
dimensiona la debitul uzat mediu preluat din cronograma de debite orare maxime a
orelor de vârf consecutive egale cu timpul de aerare (Quz.or.max.menmed).
 25

Capitolul II
Determinarea gradelor de epurare

Procedeele de tratare a apelor uzate şi schemele tehnologice ce

determină alegerea obiectelor din cadrul unei staţii de tratare a apelor uzate
sunt condiţionate de caracteristicile apei uzate influente şi de parametrii
impuşi efluentului la deversarea în emisar. Schemele tehnologice ale staţiilor
de tratare sunt condiţionate de gradul de epurare necesar, definit prin
procentul de reducere a unor părţi din elementele fizice, chimice şi biologice
în procesele de tratare a apelor uzate, în aşa fel încât efluentul să
îndeplinească condiţiile normate privind deversarea apelor uzate în mediul
înconjurător.

2.1. Condiţii de calitate şi de deversare

Apele uzate la intrarea în staţia de tratare sunt caracterizate din punct

de vedere fizic, chimic şi biologic de apele ce provin de la diferiţi consumatori
(menajeri şi industriali). Pentru reţeaua de canalizare publică există o serie de
normative ce reglementează condiţiile de descărcare a apelor uzate,
prezentate în tabelul 2.1 (NTPA 002/2005). /14, 23, 49, 58, 59/
Unităţile industriale la care gradul de încărcare cu substanţe poluante
este mai mare decât valorile maxime admisibile, prezentate în tabelul 2.1,
sunt obligate să dispună de staţii de preepurare a apelor uzate care să
satisfacă condiţiile impuse, iar unităţile medicale să dispună de instalaţii de
dezinfectare a acesteia.
Evacuarea apelor uzate în emisari nu trebuie să prejudicieze
folosinţele din aval şi de aceea este necesar ca apa emisarului după
 26
amestecul cu apă uzată să îndeplinească condiţiile de calitate normate. Există
trei categorii de calitate a apei emisarilor sau a unor tronsoane de pe aceştia
în funcţie de folosinţa în aval de secţiunea de evacuare a apelor uzate,
categorii prezente în tabelul 2.2.

Tabel 2.1. Valori maxime admisibile la evacuarea în reţeaua de canalizare publică

Nr. Indicator de calitate U.M. Val. Metoda de analiză
crt. max.
0
1. Temperatura C 40 -
2. pH unităţi pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97
3. Materii in suspensie mg/dmc 350 STAS 6953-81
4. CBO5 mg O2/dmc 300 STAS 6560-82
5. CCO(Cr) mg O2/dmc 500 SR ISO 6060/96
6. Azot amoniacal [NH4+] mg/dmc 30 STAS 8683-70
7. Fosfor total (P) mg/dmc 5,0 STAS 10064-75
8. Cianuri totale (CN) mg/dmc 1,0 SR ISO 6703/1-98
9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dmc 1,0 SR ISO 10530-97
10. Sulfiţi (SO3)2- mg/dmc 2 STAS 7661-89
11. Sulfaţi (SO4)2- mg/dmc 600 STAS 8601-70
12. Fenoli antrenabili cu vapori de apă mg/dmc 30 STAS 7167-92
13. Substanţe extractibile cu solv.org. mg/dmc 30 SR 7587-96
14. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dmc 25 SR ISO 7875/1,2-96
15. Plumb (Pb2+) mg/dmc 0,5 STAS 8637-79
16. Cadmiu (Cd2+) mg/dmc 0,3 SR ISO 5961/93
17. Crom total (Cr3+)+(Cr6+) mg/dmc 1,5 SR ISO 9174-98
18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dmc 0,2 STAS 7884-91
2+
19. Cupru (Cu ) mg/dmc 0,2 STAS 7795-80
20. Nichel (Ni2+) mg/dmc 1,0 STAS 7987-67
21. Zinc mg/dmc 1,0 STAS 8314-87
22. Mangan total (Mn) mg/dmc 2,0 SR ISO 6333-96
23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dmc 0,5 STAS 6364-78

Observaţii:
1) Valoarea concentraţiei CCO(Cr) este condiţionată de respectarea raportului
CBO(5)/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiţii vor putea fi utilizate si
rezultatele determinării consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu,
urmărindu-se cunoaşterea raportului CCO(Mn)/CCO(Cr) caracteristic apei uzate.
2) Pentru localităţi în care apa potabila din reţeaua de distribuţie conţine zinc in
concentraţie mai mare de 1 mg/dmc se va accepta aceeaşi valoare si la racordare, dar nu mai
mare de 5 mg/l.
3) Metoda de analiza va fi cea corespunzătoare standardului in vigoare.
Dacă pe colectorul reţelei de canalizare a localităţii, in punctul de racord al sursei de
ape uzate, curge in permanenţă un debit care asigura diluarea corespunzătoare a acestora,
operatorul de servicii publice care exploatează şi administrează reţeaua de canalizare poate stabili
condiţiile de evacuare, ţinând seama de diluţia realizată. În aceste situaţii utilizatorii de apă care se
 27
racordează la reţeaua de canalizare din localitate sunt obligaţi să amenajeze căminul de racord
corespunzător necesităţilor de protejare a construcţiei şi cu respectarea condiţiilor de salubritate şi
a igienei mediului.
În cazul în care în apa uzată se găsesc mai multe metale grele din categoria: Cu, Cr, Ni,
Mn, suma concentraţiilor lor nu trebuie sa depăşească valoarea de 5,0 mg/dmc; daca se găsesc
doar metale grele, precum Zn şi/sau Mn, suma concentraţiilor acestora nu poate depăşi valoarea
de 6,0 mg/dmc.
Enumerarea din tabel nu este limitativă; operatorul de servicii publice care exploatează
şi administrează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, împreună cu proiectantul care deţine
răspunderea realizării parametrilor proiectaţi şi, după caz, prin implicarea unităţii de cercetare
tehnologica, care a fundamentat soluţia de proiectare pentru reţeaua de canalizare şi/sau pentru
staţia de epurare, pot stabili, în funcţie de profilul activităţii desfăşurate de abonat, limite si pentru
alţi indicatori, ţinând seama de prescripţiile generale de evacuare şi, atunci când este cazul, şi de
efectul cumulat al unor agenţi corosivi şi/sau toxici asupra reţelei de canalizare şi instalaţiilor de
epurare.

Tabelul 2.2. Categorii de calitate a apei emisarilor

Categoria Apele de suprafaţă care se utilizează pentru:
I - alimentarea centralizată cu apă potabilă;
- alimentarea cu apă a acelor intreprinderi din industria alimentară, din
alte ramuri industriale, precum şi a unităţilor agrozootehnice, dacă
anumite procese tehnologice sau folosinţe importante necesită o apă de
calitate celei potabile;
- Reproducerea şi dezvoltarea salmonidelor în anumite zone ale
cursurilor de apă, precum şi alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole;
- ştranduri organizate.
Categoria Apele de suprafaţă care se utilizează pentru:
II - piscicultură (în afară de salmonicultură) în anumite zone ale cursurilor
de apă, precum şi pentru alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole în
afara celor salmonicale;
- scopuri urbanistice şi de agrement.
Categoria Apele de suprafaţă care se utilizează pentru:
III - alimentarea cu apă a sistemelor de irigaţie;
- alimentarea cu apă a industriilor pentru necesităţi tehnologice;
- satisfacerea altor folosinţe nemenţionate în categoriile de calitate I şi II

Condiţiile de calitate care trebuie realizate pe cursurile de apă, pentru

categoriile I şi II se referă la secţiunile de control situate la 1 km amonte de
punctul sau zona de folosinţă.
Pentru apele stătătoare, aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite în
limita unei zone în jurul punctului de folosinţă (de captare), cu raza de 0,5 km.
Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali sunt prezentate în
tabelul 2.3 (NTPA 001/2005).
 28
Tabelul 2.3. Valori maxime admisibile la evacuarea în receptori naturali
Nr. Indicator de calitate U.M. Val. max. Metoda de analiză
crt.
0
1. Temperatura C 35 -
2. pH unităţi pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97
3. Materii in suspensie mg/dmc 35,0(60) STAS 6953-81
4. CBO5 mg O2/dmc 20(25) STAS 6560-82
5. CCO(Cr) mg O2/dmc 70(125) SR ISO 6060/96
6. Azot amoniacal [NH4+] mg/dmc 2,0(3,0) STAS 8683-70
7. Azot total (N) mg/dmc 10,0(15,0) STAS 7312-83
8. Azotaţi [NO3-] mg/dmc 25,0(27,0) STAS 8900/1-71
9. Azotiţi [NO2-] mg/dmc 1,0(2,0) STAS 8900/2-71
10. Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 0,5 SR ISO 10530-97
11. Sulfiţi [SO32-] mg/dmc 1,0 STAS 7661-89
12. Sulfaţi [SO42-] mg/dmc 600,0 STAS 8601-70
13. Fenoli antrenabili cu vapori de apă mg/dmc 0,3 STAS R 7167-92
14. Substanţe extractibile cu solv. org. mg/dmc 20,0 SR 7587-96
15. Produse petroliere mg/dmc 5,0 SR 7277/1-95
16. Fosfor total (P) mg/dmc 1,0(2,0) SR EN 1189-99
17. Detergenţi sintetici mg/dmc 0,5 SR ISO 7825/1-1996
18. Cianuri totale (CN) mg/dmc 0,1 SR ISO 6703/1-98
19. Clor rezidual liber [Cl2] mg/dmc 0,2 STAS 6364-78
20. Cloruri (Cl-) mg/dmc 500 STAS 8663-70
21. Fluoruri (F-) mg/dmc 5,0 STAS 8910-71
22. Reziduu filtrat la 1050C mg/dmc 2000,0 STAS 9187-84
23. Arsen (As+) mg/dmc 0,1 SR ISO 6595-97
24. Aluminiu Al3+) mg/dmc 5,0 STAS 9411-83
25. Calciu Ca2+ mg/dmc 300 STAS 3662-90
26. Plumb (Pb2+) mg/dmc 0,2 STAS 8637-79
27. Cadmiu (Cd2+) mg/dmc 0,2 STAS 7852-80
28. Crom total (Cr3+) + (Cr6+) mg/dmc 1,0 STAS 7884-91
6+
29. Crom hexavalent (Cr ) mg/dmc 0,1 STAS 7884-91
30. Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) mg/dmc 5,0 SR ISO 6332-96
31. Cupru (Cu2+) mg/dmc 0,1 STAS 7795-80
32. Nichel (Ni2+) mg/dmc 0,5 STAS 7987-67
33. Zinc (Zn2+) mg/dmc 0,5 STAS 8314-87
34. Mercur (Hg2+) mg/dmc 0,05 STAS 8045-79
+
35. Argint (Ag ) mg/dmc 0,1 STAS 8190-68
36. Molibden (Mo2+) mg/dmc 0,1 STAS 11422-84
2+
37. Seleniu (Se ) mg/dmc 0,1 STAS 12663-88
38. Mangan total (Mn) mg/dmc 1,0 STAS 8662/1-96
39. Magneziu (Mg2+) mg/dmc 100,0 SR ISO 7980-97
40. Cobalt (Co2+) mg/dmc 1,0 STAS 8288-2001
Observaţii:
- Valorile de 20 mg O(2)/l pentru CBO(5) si 70 mg O(2)/l pentru CCO(Cr) se aplică în cazul staţiilor
de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru staţiile de epurare noi, extinderi sau
retehnologizări, preconizate sa fie proiectate după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se vor
 29
aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg O(2)/l pentru CBO(5) si 125 mg O(2)/l pentru CCO(Cr).
- Suma ionilor metalelor grele nu trebuie sa depăşească concentraţia de 2 mg/dmc, valorile
individuale fiind cele prevăzute in tabel. În situaţia in care resursa de apă/sursă de alimentare cu
apa conţine zinc în concentraţie mai mare decât 0,5 mg/dmc, aceasta valoare se va accepta si la
evacuarea apelor uzate în resursa de apă, dar nu mai mult de 5 mg/dmc.

În tabelul 2.3’ sunt prezentate valorile limită pentru fiecare clasă de

calitate a apelor de suprafaţă.
A. Determinări fizico-chimice la apă
Valori limită pe clase Unitate Clasa de calitate
de I II III IV V
măsură
A.1 Indicatori fizici
Temperatură °C Nu se normează
pH 6,5 – 8,5
A.2 Regimul oxigenului
Oxigen dizolvat mg/l O2 7 6 5 4 <4
CBO5 mg/l O2 3 5 10 25 > 25
CCO-Mn mg/l O2 5 10 20 50 > 50
CCO-Cr mg/l O2 10 25 50 125 > 125
A.3 Nutrienţi
Amoniu N-NH4+ mg N/l 0,2 0,3 0,6 1,5 > 1,5
Azotiţi N-NO2- mg N/l 0,01 0,06 0,12 0,3 > 0,3
Azotaţi N-NO3- mg N/l 1 3 6 15 > 15
Azot total – N mg N/l 1,5 4 8 20 > 20
Ortofosfaţi P – PO43- mg P/l 0,05 0,1 0,2 0,5 > 0,5
Fosfor total – P mg P/l 0,1 0,2 0,4 1 >1
Clorofilă „a” mg/l 25 50 100 250 > 250
A.4 Ioni generali, salinitate
Reziduu filtrabil uscat la 105°C mg/l fond 500 1000 1300 > 1300
Sodiu (Na+) mg/l fond 50 100 200 > 300
Calciu (Ca2+) mg/l 75 150 200 300 > 300
Magneziu (Mg2+) mg/l fond 25 50 100 > 100
Fier total mg/l fond 0,1 0,3 1,0 > 1,0
Mangan total mg/l fond 0,05 0,1 0,3 > 0,3
Cloruri (Cl-) mg/l fond 100 250 300 > 300
2-
Sulfaţi (SO4 ) mg/l 80 150 250 300 > 300
A.5. Metale
A.5.1. Fracţiune dizolvată
Zinc (Zn2+) mg/l fond 5 10 25 > 25
Cupru (Cu2+) mg/l fond 2 4 8 >8
Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/l fond 2 4 10 > 10
Plumb (Pb2+) mg/l fond 1 2 5 >5
2+
Cadmiu (Cd ) mg/l fond 0,1 0,2 0,5 > 0,5
2+
Mercur (Hg ) mg/l fond 0,1 0,15 0,3 > 0,3
 30
2+
Nichel (Ni ) mg/l fond 1,0 2,0 5,0 > 5,0
Arsen (As2+) mg/l fond 1,0 2,0 5,0 > 5,0
A.5.2 Concentraţie totală
Zinc (Zn2+) mg/l fond 100 200 500 > 500
Cupru (Cu2+) mg/l fond 20 40 100 > 100
Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/l fond 50 100 250 > 250
Plumb (Pb2+) mg/l fond 5 10 25 > 25
Cadmiu (Cd2+) mg/l fond 1 2 5 >5
Mercur (Hg2+) mg/l fond 0,1 0,2 0,5 > 0,5
Nichel (Ni2+) mg/l fond 50 100 250 > 250
Arsen (As2+) mg/l fond 5 10 25 > 25
A.6. Substanţe toxice
Fenoli (index fenolic) mg/l fond 1 20 50 > 50
Detergenţi anionici activi mg/l fond 500 750 1000 > 1000
AOX mg/l 10 50 100 250 > 250
Hidrocarburi petroliere mg/l fond 100 200 500 > 500
PAH-uri (sumă de 6) mg/l - - - - -
PCB-uri (sumă de 7) mg/l - - - - -
Lindan ((gama) -HCH) mg/l 0,05 0,1 0,2 0,5 > 0,5
pp’DDT mg/l 0,001 0,01 0,02 0,05 > 0,05
Atrazin mg/l 0,02 0,1 0,2 0,5 > 0,5
Triclor metan mg/l 0,02 0,6 1,2 1,8 > 1,8
Tetraclormetan mg/l 0,02 1 2 5 >5
Tricloretan mg/l 0,02 1 2 5 >5
Tetracloretan mg/l 0,02 1 2 5 >5

B. Determinări fizico-chimice la sedimente (fracţiune < 63 mm)

Component U.M. Concentraţie limită
Arsen mg/kg 17
Cadmiu mg/kg 3,5
Crom mg/kg 90
Cupru mg/kg 200
Plumb mg/kg 90
Mercur mg/kg 0,5
Zinc mg/kg 300
Benz (a) piren mg/kg 750
Lindan mg/kg 1,4
PCB-uri mg/kg 280

C. Analize biologice
Indicator Cl. I-a Cl. II-a Cl. III-a Cl. IV-a Cl. V-a
Index saprobic MZB £ 1,8 1,81 – 2,3 2,31 – 2,7 2,71 – 3,2 > 3,2
 31

D. Analize microbiologice
Indicator * Cl. I-a Cl. II-a Cl. III-a Cl. IV-a Cl. V-a
Coliformi totali 500 10000 - - -
Coliformi fecali 100 2000 - - -
* număr probabil de colonii/100 ml

E. Indicatori pentru procesul de eutrofizare – lacuri naturale şi de acumulare

E.1. Valori pentru nutrienţi
Stadiul trofic P total, mgP/l N mineral total, mgN/l
Ultraoligotrof Până la 0,005 0,200
Oligotrof 0,005 – 0,01 0,200 – 0,400
Mezotrof 0,01 – 0,03 0,400 – 0,650
Eutrof 0,03 – 0,1 0,650 – 1,500
Hipertrof Peste 0,1 1,500
E.2. Valorile pentru biomasa fitoplanctonică
Stadiul trofic Biomasa maximă a fitoplanctonului în zona fotică (mg/l)
Ultraoligotrof 0-1
Oligotrof 1–3
Mezotrof 3–5
Eutrof 5 – 10
Hipertrof Peste 10
E.3. Valori pentru clorofila „a”
Stadiul trofic MEDIE MAXIMĂ
Medie anuală în zona fotică Media maximă anuală în zona fotică
(mg. m -3) (mg. m -3)
Ultraoligotrof <1 < 2,5
Oligotrof < 2,5 <8
Mezotrof 2,5 - 8 8 – 25
Eutrof 8 – 25 25 – 75
Hipertrof 25 - 75 > 75
E.4. Valori ale saturaţiei de oxigen dizolvat
Stadiul trofic Saturaţia minimă de oxigen (%)
Ultraoligotrof şi oligotrof Peste 70
Mezotrof 10 - 70
Eutrof şi hipertrof Sub 10

Valorile limită ale principalelor substanţe poluante şi caracteristicile

admisibile ale apelor uzate înainte de evacuarea în Marea Neagră, pentru
păstrarea echilibrului biologic şi menţinerea vieţii în mediul marin şi din punct
de vedere a respectării normelor igienico-sanitare în zonele de îmbăiere sunt
prezentate în tabelul 2.4.
 32

Tabelul 2.4. Valori limită admise înainte de evacuarea în Marea Neagră

Nr. Substanţe poluante U.M. Evacuare pentru Evacuare în zone
crt. echilibru biologic de îmbăiere
1 pH 5 – 9,5 5 – 9,5
2 Temperatura °C max +35 max +35
3 Materii în suspensii mg/l 25 50
4 Consum biochimic de oxigen(CBO5) mg/l 40 40
5 Plumb (Pb) mg/l 0,5 0,5
6 Arsen (As) mg/l 0,5 0,5
7 Zinc (Zn) mg/l 0,3 3,0
8 Cupru (Cu) mg/l 2,0 2,0
9 Crom (Cr) mg/l 0,5 2,0
10 Pesticide organofosfatice mg/l 1,0
11 Detergenţi anionici mg/l 2,0 2,0
12 Petrol şi produse petroliere mg/l 5,0 5,0
13 Fenoli mg/l 0,2 0,2
14 Cianuri simple (CN) mg/l 1,0 1,0
15 Ortofosfaţi (PO4) mg/l 100 100
16 B. Coliforme (tota) mg/l 500000 3000000
17 B. Coliforme fecale mg/l 50000 120000

2.2. Gradul de epurare necesar

2.2.1. Valorificarea apelor uzate tratate şi a nămolurilor – grade

de epurare
Tratarea apelor uzate (epurarea) pentru folosinţe agricole în
sistemele de irigaţii reprezintă ansamblul de măsuri şi procedee prin care
impurităţile de natură chimică (minerală şi organică) sau bacteriologică
conţinute în apele uzate sunt reduse la anumite limite astfel încât aceste ape
să nu dăuneze solului şi culturilor ci prin componentele lor acestea să
contribuie la sporirea producţiei şi să nu pericliteze ecosistemul.
Procedeele de tratare a apelor uzate şi schemele tehnologice ce
determină alegerea obiectelor din cadrul unei staţii de tratare a apei uzate
sunt condiţionate de caracteristicile apelor uzate, de parametrii solicitaţi de
folosinţa acestor ape tratate, directă sau indirectă (prin cursuri de suprafaţă),
 33
şi respectiv de caracteristicile apelor de suprafaţă ce au scop de emisari (ape
curgătoare sau stătătoare). Schemele tehnologice ale staţiilor de tratare sunt
condiţionate de gradul de epurare necesar, definit prin procentul de reducere
a unor părţi din componentele fizice, chimice şi biologice în procesele de
tratare a apelor uzate în aşa fel încât afluentul să îndeplinească rolul de
reglare a necesarului de substanţe nutritive în ecosistemul agricol ce
constituie folosinţa. /6, 15, 29, 35, 43, 47/
Se defineşte ca irigare directă cu ape uzate cazul când apele uzate
tratate sunt introduse direct de la gura de evacuare a staţiei de tratare în
sistemul de irigaţii ce constituie folosinţa iar ca irigare indirectă cazul când
apele uzate sunt deversate prin gura de evacuare din staţia de tratare într-un
emisar (apă de suprafaţă curgătoare sau stătătoare) şi apoi de aici sunt
introduse în sistemul de irigaţii ce constituie folosinţă.
Dacă la irigarea directă parametrii care impun adoptarea schemei
tehnologice de tratare au drept caracteristică principală elementele din
secţiunile de intrare în staţia de tratare şi sistemul de irigaţii, la irigarea
indirectă trebuie să ţinem cont de caracteristicile emisarului privind
posibilităţile acestuia de diluţie şi autoepurare a apelor uzate.
Epurarea apelor uzate cuprinde două linii tehnologice distincte:
1. linia tehnologică de tratare a apei uzate, care are drept scop
reţinerea şi/sau tratarea substanţelor nocive în produşi nenocivi a cărui
produs este un efluent tratat;
2. linia tehnologică de tratare a nămolului, care are drept scop
tratarea şi deshidratarea produşilor reţinuţi în linia tehnologică a apei, a cărui
produs este nămolul tratat.

Linia tehnologică de tratare a apei în funcţie de gradul de epurare

necesar poate fi formată din una sau mai multe trepte de tratare ce pot alcătui
scheme de tipul:
a) treaptă primară;
 34
b) treaptă primară şi treaptă secundară;
c) treaptă primară, treaptă secundară şi treaptă terţiară;
d) treaptă primară avansată, treaptă secundară avansată şi treaptă
terţiară.

Diferenţierea treptelor apare din raportul diferit al proceselor fizice,

chimice şi biologice vizavi de succesiunea sau suprapunerea acestor
procese.
Procesele fizice se referă la eliminarea substanţelor insolubile din
apele uzate şi ele sunt sitarea, sedimentarea. flotarea şi câmp inerţial. Aceste
procese au loc în diferite construcţii şi instalaţii la dimensionarea cărora
elementele hidraulice au o importanţă primordială, vis-a-vis de mărimea şi
greutatea particulelor insolubile. Prin aceste procedee se urmăresc
modificările chimice şi biologice asupra caracteristicilor apelor tratate.
Procesele fizice au generat grupe de obiecte de tip: site, grătare,
cominutoare pentru separare prin sitare, denisipatoare pentru sedimentarea
substanţelor minerale insolubile, decantoare pentru sedimentarea
substanţelor organice insolubile, separatoare de grăsimi şi uleiuri pentru
flotaţie şi centrifugi, decantoare şi hidrocicloane pentru procese fizice în câmp
inerţial. În funcţie de direcţia de circulaţie a apei, posibilităţile de eliminare a
reţinerilor, forma şi dimensiunile obiectelor se disting, pentru fiecare grupă de
utilaje, foarte multe tipuri.
Procesele chimice se referă la intervenţia în linia de tratare a apelor
uzate cu diferiţi reactivi cu scopul de a accelera procesele fizice (coagulare,
precipitare, floculare) sau a proceselor biologice (modificări de pH - optim
pentru anumite forme de viaţă) sau cu scop de modificare a caracteristicilor
chimice (a substanţelor organice şi anorganice) a apelor uzate. În ultima
perioadă se folosesc modificatori energetici ca reactivi chimici din gama
polielectroliţilor sau a zeoliţilor cu scop de corecţie a caracteristicilor
efluentului. Pentru declanşarea şi urmărirea proceselor chimice trebuie să
 35
dispunem de gospodărie de reactivi, camere de dozare, bazine de amestec şi
bazine de contact sau filtre cu diferiţi zeoliţi.
Procesele biologice se referă la declanşarea şi controlarea pe fiecare
treaptă în parte a unor grupe specifice de microorganisme ce alcătuiesc
ecosisteme distincte pe fiecare treaptă de tratare cu scop de a modifica
caracteristicile chimice a apelor uzate şi de a depolua apele de substanţele
dizolvate în acestea la limitele dorite. În funcţie de formele de viaţă ce
participă la tratarea biologică a apei se deosebesc procese aerobe realizate în
prezenţa oxigenului folosit de microorganisme pentru oxidarea substanţelor
organice cu producere de CO2 şi H2O şi procese anaerobe, în lipsa
oxigenului, ce au la bază reducerea substanţelor organice cu producere de
produşi intermediari (acizi) şi gaze (CH4 , H2S, N2 , CO2). Ecosistemele
distincte create pot realiza corecţia de substanţă organică globală prin
urmărirea CBO sau cu ecosisteme dirijate secvenţial ce pot urmări reducerea
carbonului organic C-CBO, azotului organic N-CBO (nitrificare, denitrificare)
sau a fosforului organic P-CBO (defosfatare). Procesele biologice pot fi
urmărite pe toată linia tehnologică a apei sau secvenţial pe fiecare treaptă de
tratare. Ele au generat diferite instalaţii specifice de tipul bazine de aerare,
filtre biologice aerobe şi anaerobe, bazine de epurare biologică anaerobă
etanşe, turnuri de oxigenare, ş.a. În treapta primară procesele biologice se
suprapun celor fizice în aceleaşi instalaţii, iar în cea terţiară în instalaţii
specifice.
Procesele biologice au necesitat şi diferite utilităţi de tipul staţii de
suflante (uzine de aer), reţele de distribuţie aer comprimat (pentru procesele
aerobe) şi gazometre gaz combustibil, centrale termice, reţele agent termic
(pentru procese anaerobe).
Pentru că după o tratare biologică se impune separarea masei de
microorganisme din apele uzate şi refolosirea acesteia, finalul tratării biologice
este alcătuit din instalaţii de sedimentare de tip decantoare.
 36
Având în vedere debitele mari de ape uzate orăşeneşti tratarea
substanţelor dizolvate în apele uzate se preferă a se realiza cu procedee
biologice şi nu chimice deoarece procedeele biologice sunt mult mai
economice. Procedeele chimice vor fi folosite pentru ape uzate orăşeneşti
numai pentru a păstra productivitatea maximă a proceselor biologice şi în
treapta terţiară pentru dezinfecţie.
Treapta de tratare primară generală este alcătuită din obiecte de tip
grătar, denisipator, separator de grăsimi, decantor primar, treapta secundară
din bazine de aerare (filtre biologice) şi decantare secundare, iar treapta
terţiară din obiectele specifice procesului preponderent.
Treapta primară avansată şi secundară avansată presupun
suprapunerea de procedee din treapta terţiară peste treapta primară şi
secundară. În acest fel se modifică raportul proceselor în aceleaşi utilaje sau
prin utilaje suplimentare.
În treapta primară (primară avansată) şi secundară (secundară
avansată) se pot obţine reduceri a substanţelor considerate poluante de până
la maxim 90% . Restul de 10% se rezolvă în treaptă de finisare denumită
treaptă terţiară.
Ponderea proceselor de tratare, denumirea treptelor şi ponderea
proceselor (%) o regăsim în tabelul 2.5.
Tabelul 2.5. Ponderea proceselor de tratare pe fiecare treaptă în linia tehnologică
de epurare a apei.
Denumirea treptei Procese
fizice biologice chimice
mecanică 100 - -
mecano-chimică >40 - <60
primară primară >70 <30 -
>50 <40 <10
primară avansată 40¸50 50¸60 -
<40 >60 -
secundară biologică <30 >70 -
secundară avansată <15 >85 -
terţiară 15¸90 0¸85 10¸60
 37
Linia tehnologică de tratare a nămolului (cu câteva procente de
substanţă uscată) trebuie formată obligatoriu din treaptă de tratare a
nămolului pentru reducerea poluanţilor pe care îi conţine nămolul şi treaptă de
deshidratare.
Treapta de tratare a nămolului are la bază procese biologice de
tratare anaerobă sau aerobă în funcţie de cantitatea de nămol şi
caracteristicile în elemente poluante. Datorită cantităţilor relativ mari de
nămoluri extrase din apele uzate orăşeneşti se preferă soluţia de tratare
biologică anaerobă în instalaţii denumite generic metantancuri, datorită
faptului că principalul produs secundar al procesului biologic este metanul ce
se găseşte sub formă de gaz combustibil (biogaz).
Productivitatea biologică maximă se regăseşte în soluţia de
fermentare mezofilă, de 20 zile, la temperatura de 35°C+1°C, vizavi de faptul
că în cazul fermentării criofile (la temperatura mediului ambiant) preţul tratării
ar fi foarte ridicat datorită timpului mare de retenţie de 90¸120 zile, iar în cazul
fermentării termofile 55¸70°C, aportul suplimentar de energie ar fi costisitor
faţă de prima variantă, ţinând cont de faptul că timpul de retenţie s-ar reduce
la numai 8-12 zile.
Construcţiile şi instalaţiile ca utilităţi sunt: gazometre, centrale
termice, recirculori nămol pentru omogenizare, ş.a.
Treapta de deshidratare este deosebit de importantă în cazul irigării
indirecte deoarece pentru reducerea cheltuielilor de transport suntem nevoiţi
să reducem volumul nămolului tratat, deoarece după tratare umiditatea este
mai mare de 93% . Deshidratarea este în principal de două tipuri: naturală şi
artificială. Deshidratarea artificială poate fi: mecano-fizică, chimică şi termică.
Se desprind ca instalaţii distincte de deshidratare înainte de tratarea
nămolului concentratoarele de nămol ce pot reduce umiditatea cu 1¸1.5%
În cazul irigării directe, deshidratarea după tratare poate lipsi cu
condiţia introducerii unei instalaţii de dozare a nămolului tratat ce urmează a fi
 38
amestecat cu apele uzate la intrarea în sistemul de irigaţie.
Trebuie menţionat că până în prezent la noi în ţară staţiile de tratare a
apelor uzate orăşeneşti dispun de treaptă mecanică (20%) şi treaptă primară-
mecanică şi treaptă secundară-biologică (80%). Nici o staţie nu dispune în
prezent de restul de trepte prezentate în tabelul 2.5. Din punct de vedere a
tratării nămolului se practică tratarea cu procedee anaerobe (96%) mezofile,
fără dezinfecţie, iar deshidratarea existentă este cea naturală.

2.2.1.1. Gradul de epurare în cazul irigării directe cu ape uzate

Paleta foarte mare de substanţe ce există în apele uzate creează

premisa unor surse potenţiale de elemente fertilizante pentru agricultură
atunci când procesele tehnologice din staţia de epurare sunt astfel
coordonate încât limita finală să coincidă cu necesarul din sol.
Astfel dacă se ia în considerare schema de gospodărire calitativă a
apei şi a nămolului pentru cazul irigării directe cu indicarea secţiunilor
caracteristice calitative rezultă schema din fig. 2.1.
Bilanţul global al substanţelor minerale fertilizante pe traseul R.C.P. -
> S.E. -> S.I. -> E.A.
SMef + SMn = SMinf [mg/l] (2.1)
iar,
SMef = SMsi (2.2)
SMTn = SM + SOM (2.3)
SOinf = SOMn + SOn + SOV + SOMef + SOef [mg/l] (2.4)
unde: SOM = substanţă organică mineralizată,
SMT = substanţă mineralizată totală,
SOV = substanţă organică volatilă, care este eliminată din apă uzată
sau nămol prin trecerea în diferite gaze în funcţie de tipul procesului biologic
(aerob, anox, aerob - pe linia tehnologică a apei şi anaerob pe linia
tehnologică a nămolului) conform schemei din figura 2.2.
 39
Staţie de tratare ape uzate
Ecosistemagricol
1 2 3
Qinf Qef Qsi
SMinf SMef SMsi
SOinf SOef SOsi
Treaptă Treaptă Treaptă
RCP primară
V SI
secundară terţiară

SO>SM SM>SO SM 4

Treaptă Treaptă
SO<SM V Ecosisteme agricole
tratare nămol deshidratare

EA1 EA2 .....En

QN1 QN2 .....QNn

SMN1 SMN2 .....SMNn

SON1 SON2 .....SONn

Figura 2.1. Schema gospodăririi calitative a apei şi nămolului pentru o staţie de

epurare ce deserveşte un sistem de irigaţii (S.I.) cu irigare directă.
Q – Debit ; SM – Substanţe minerale fertilizante; SO– Substanţe organice; inf. – influent;
ef. – efluent; SI – Sistem irigaţii; N – Nămol; EA – Ecosistem agricol; V – Valorificare;
RPC – Reţea de canalizare publică

Atmosfera
Qa
6 5
Qg Ca
1 Cg S.S. 2
Q inf Q ef
C inf C ef

RCP S.E.
Q gc 4
C gc
Qn
Cn
V GGC
7

Consumatori

Figura 2.2. Schema circulaţiei generale de gaze şi substanţe organice volatile într-o
staţie de epurare: R.P.C. - reţea de canalizare publică; SE - staţie de epurare;
Q - debite; C-concentraţii, inf. - influent; ef. - efluent; n - nămol; a-aer atmosferic; g - diferite
gaze; gc - gaze combustibile; GGC - gospodărie de gaze combustibile; V - valorificare;
SS - staţie suflante; 1,2,3,...,7-secţiuni caracteristice.

Bilanţul de substanţe volatile din grupele de substanţe organice

trebuie făcut ţinând cont de gazele introduse (aer), în apa uzată, gazele
emanate, CO2, N2, CH4, H2S, ş.a. şi de gazele rezultate din procesul de
 40
tratare a nămolului drept gaze combustibile. Astfel:
S(Q * C)intrări = S( Q * C)ieşiri (2.5)
deci:
Qinf * Cinf + Qa * Ca = Qef * C ef + Qn * Cn + Qgc * Cgc + Qg * Cg (2.6)
Valorile SOn şi SOef sunt de obicei foarte mici, în funcţie de
ecosistemele agricole. Astfel dacă pe linia apei urmărim SMef = SMsi şi SOef =
SOsi pe linia tehnologică a nămolului QN , debitul de nămol cu caracteristicile
SMN şi SON acoperă necesităţile a altor "n" ecosisteme agricole ce nu dispun
de sisteme de irigaţii, conform fig. 2.1.
n
SMN = å SMN i = SMN1 + SMN 2 + L + SMN n [mg/l] (2.7)
i =1
n
SON = å SON i = SON1 + SON 2 + L + SON n [mg/l] (2.8)
i =1

În acest mod necesarul de fertilizant pentru ecosistemul agricol irigat

direct cu apele uzate tratate astfel încât acestea să satisfacă necesarul de
fertilizanţi (N.P.K.) a ecosistemului agricol în funcţie de caracteristicile solului
şi tipul culturii, iar diferenţa faţă de valorile influente în secţiunea (1) să fie
eliminate din apa uzată sub formă de nămol şi să fie folosite în alte
ecosisteme agricole EA1, EA2 .... EAn .
Cantităţile de nutrienţi în secţiunile caracteristice se pot determina
astfel:
- secţiunea 1 - cantităţile de nutrienţi la intrarea în staţia de epurare
(Ginf):
Ginf 1 = Qinf * SMinf [kg/zi] (2.9)
Ginf 2 = Qinf * SOinf [kg/zi] (2.10)
- secţiunea 2 - cantităţile de nutrienţi la ieşirea din staţia de epurare
(Gef):
Gef1 = Qef * SMef [kg/zi] (2.11)
Gef 2 = Qef * SOef [kg/zi] (2.12)
 41
- secţiunea 3 - cantităţile de nutrienţi din sistemul de irigaţie necesari
pentru asigurarea echilibrului ecologic în ecosistemul agricol :
1
G EA = GSI1 = Gef1 [kg/zi] (2.13)
2
G EA = GSI2 = Gef2 [kg/zi] (2.14)
- secţiunea 4 - cantităţile de nutrienţi care nu sunt necesari în
ecosistemul agricol ce dispune de sistem de irigaţie şi vor fi folosite în alte
ecosisteme agricole (EA1, EA2, ..., EAn).
GN1 = QN * SMN [kg/zi] (2.15)
GN2 = QN * SON [kg/zi] (2.16)
În baza acestei informaţii generale putem stabili gradul de epurare
după substanţele minerale (S.M), care ne interesează (N, P, K, Ca, S, etc.) şi
după substanţele organice (S.O), grade care ne ajută la stabilirea liniilor
tehnologice de tratare a apei şi nămolului.
Astfel, gradul de epurare (E) se stabileşte cu relaţia generală :
SM inf - SM ef
E[%] = (2.17)
SM inf
sau
SOinf - SOef
E[%] = (2.18)
SOinf
Stabilirea SMinf, SOinf se face în laborator, iar pentru valorile SMef şi
SOef sunt tocmai valorile necesare ecosistemului agricol, ce dispune de
sistem de irigaţie cu ape uzate tratate.

2.2.1.2. Gradul de epurare în cazul irigării indirecte cu ape uzate

Irigarea indirectă este caracterizată prin faptul că apa uzată tratată nu
este folosită direct în sistemul de irigaţii ci ea este amestecată cu apele unui
emisar, o apă de suprafaţă urmând ca, după un anumit parcurs al apelor
amestecate, acestea să fie folosite într-un sistem de irigaţii pentru un anumit
ecosistem agricol, conform figurii 2.3.
 42
Dacă elementele deversate în emisar ar satisface nevoile
ecosistemului agricol am distruge ecosistemul emisarului prin eutrofizare. Din
această cauză elementele nutritive sunt evacuate din circuitul apei în cel al
nămolului.
Cursul de apă, emisarul, poate fi o apă de suprafaţă tip apele
curgătoare (pârâu, râu, fluviu) sau un lac natural ori artificial, cu debite Qem <
Qef , Qem = Qef sau Qem > Qef . Din acest motiv trebuie cunoscut coeficientul
de amestec şi diluţie a apelor uzate cu apele emisarului în secţiunea de
control (5) în care trebuie să realizăm caracteristicile admisibile standardizate
pentru categoria de calitate a cursului de apă.
Atunci când râul nu are posibilitate de autoepurare ne bazăm numai
pe diluţie şi amestec pentru înscrierea sub limitele admisibile în secţiunea 5.
Dacă apele emisarului în secţiunea 4 sunt de caracteristici
superioare, putem deversa în secţiunea 2 ape cu caracteristici mai poluante
dar care în amestec cu apele emisarului să dea în secţiunea 5 valorile
admisibile.
Dacă apele emisarului în secţiunea 4 sunt ape poluate atunci trebuie
să descărcăm din secţiunea 2 ape de calităţi superioare pentru a obţine în
secţiunea 5 limitele admisibile.
Modul de calcul al dispersiei-diluţiei al apelor uzate descărcate în ape
stătătoare diferă mult de cele de amestec cu ape râurilor.
Procesul de diluţie sub aspectul câmpurilor de forţe şi ai parametrilor
hidrodinamici predominanţi se poate împărţi în două faze importante: diluţia
iniţială (di) în care mişcarea efluentului are caracterul unui jet simplu sau
multiplu şi se desfăşoară într-un volum limitat, denumit câmp apropiat al
mişcării şi diluţia ulterioară (du) dominată de difuzia moleculară şi turbulentă
care au loc într-un spaţiu practic nelimitat denumit câmpul îndepărtat al
mişcării, de condiţiile hidrometeorologice aleatorii şi de caracteristicile
morfologice ale zonei.
 43
1 SOV 2
Q inf Q ef
SMinf SMef
SO inf SO ef

r
isa
Staţia de tratare 4

Em
RCP
ape uzate Q em
SMem
3 SO em
QN -Q NSI QN
SMN SMN
8 Ecosistem Agricol

lT
V SON
SON Irigat Indirect

1km
EA 1 EA 2 .....E n 5 9
Q em+Qef Q EA
Q N1 Q N2 Q Nn SMadm SMEA
SM N1 SM N2 SM Nn SO adm SOEA

SO N1 SO N2 SO Nn SI

Ecosisteme agricole
7
6 Q NSI
Q si SMN
SM si
SON
SO si
nămol mineralizat

Figura 2.3. Schema gospodăririi calitative a apei şi nămolului pentru o staţie de

epurare ce deserveşte un sistem de irigaţii (S.I.) cu irigare indirectă:
RPC – Reţea de canalizare publică; SI – Sistem de irigaţie; EA – Ecosistem agricol; Q – Debit;
SM – Substanţe minerale fertilizante; SO– Substanţe organice; inf. – influent; ef. – efluent; em.
– emisar; adm. – admisibile; ; N – Nămol; V – Valori; lT – lungimea pe talveg a cursului de apă

Zonele caracteristice ale difuziei sunt prezentate în figura 2.4 unde:

C0 - concentraţia poluantului în apa uzată evacuată,
Ca - concentraţia poluantului în apa lacului,
C1 - concentraţia poluantului la finalul diluţiei iniţiale,
C2 - concentraţia poluantului la finalul diluţiei ulterioare.
uscat lac

Co

Co Ca 1 2
Staţia de tratare Co C1
ape uzate
C2
Co

Zona I Zona a II-a Zona a III-a

diluţie diluţie autoepurare
iniţială ulterioară
(d i ) (d u)
Figura 2.4. Zone ce caracterizează diluţia într-un loc natural sau artificial
 44
Deci gradul de diluţie pe fiecare fază în parte poate fi scris:

di =
(C o - C a ) (2.19)
(C1 - Ca )
şi

di =
(C1 - Ca ) (2.20)
(C 2 - C a )
precum şi în general (sau total):

di =
(C0 - C a ) (2.21)
(C 2 - C a )

Rezolvând ecuaţia (2.19) în funcţie de (C0 - Ca) şi ecuaţia (2.20) în

funcţie în funcţie de (C2 - Ca) şi înlocuind rezultatele în ecuaţia (2.21) obţinem
diluţia totală (d):
d = di * du (2.22)
Prezentarea pe cazuri speciale şi calcul de precizie se face în
"Managementul apelor uzate" - 1993 p. 46¸59.
De asemenea caracteristicile în secţiunea 2 de descărcare a apelor
uzate în emisar sunt influenţate de caracteristicile biologice ale cursului de
apă pe lungimea lT, respectiv de puterea de autoepurare a emisarului.
Prin autoepurare se înţelege ansamblul de procese naturale de
tratare a efluenţilor uzaţi, prin care emisarii sunt readuşi la caracteristicile
calitative iniţiale. Din punct de vedere a proceselor care intervin la realizarea
autoepurării se poate vorbi despre o autoepurare fizico-chimică realizată cu
preponderenţă de procese de neutralizare, sedimentare, absorbţie, floculare
şi despre o autoepurare biologică realizată prin fenomene de oxidare
biochimică a substanţelor organice.
În urma mineralizării substanţelor organice în emisar rezultă o serie
de produşi finali cum ar fi: sărurile minerale (nitraţi, fosfaţi, sulfaţi), gaze (CO2,
H2S, H2, N2) şi apă. Aceste produse finale sunt reintegrate în circuitul de
 45
substanţe a ecosistemului caracteristic emisarului, alcătuind astfel un lanţ
trofic specific acestuia, lanţ trofic caracterizat de mai multe nivele trofice în
funcţie de categoria de calitate sanitară a cursului de apă, conform figura 2.5.
Atmosfera Ape uzate

Niv.
trafic

Bacterii S
I U
aerobe
B
S
Substanţe Celule T
Gaze A
O minerale noi

Ecosistem emisar
X N
I Ţ
G Plante şi alge E
II Protozoare
E Plante şi alge
N O
R
Peşti Animale acvatice G
III inferioare A
fitofagi
N
I
C
E
IV Peşti

Alte ecosisteme: agricultura, zootehnie,

V industrie
Consumator final OMUL

Figura 2.5. Circuitul substanţelor organice în ecosistemul emisarilor

Deoarece limitele admisibile standardizate permit numai valori relativ

mici privind elementele fertilizante necesare ecosistemului agricol ce dispune
de sistem de irigaţie, relativ luând în considerare numai ecosistemul
emisarului diferenţa necesară de elemente fertilizante este scoasă din linia
tehnologică de tratare a apei din Staţia de Epurare; şi introduse în linia de
tratare a nămolului. Elementele fertilizante necesare pentru a acoperi
diferenţa dintre necesarul ecosistemului agricol şi elementele din apa
emisarului este acoperită cu elementele fertilizante din nămolul mineralizat al
staţiei de epurare.
Cantitatea suplimentară de nămol faţă de necesarul anterior este
folosită în ecosistemele agricole EA1, EA2, ..., EAn.
 46
Cantităţile de nutrienţi ce caracterizează secţiunile caracteristice se
pot calcula astfel:
- secţiunea 1 - cantităţile de nutrienţi la intrarea în staţia de epurare
din reţeaua de canalizare publică (Ginf):
Ginf1 = Qinf * SMinf [kg/zi] (2.23)
Ginf2 = Qinf * SOinf [kg/zi] (2.24)
- secţiunea 2 - cantităţile de nutrienţi efluenţi din staţia de epurare în
apele uzate tratate (Gef):
Gef1 = Qef * SMef [kg/zi] (2.25)
Gef2 = Qef * SOef = Qef (SOinf - SMN - SON - SOV - SMef) [kg/zi] (2.26)
- secţiunea 3 - cantităţile de nutrienţi din nămolul mineralizat din staţia
de epurare (GN):
GN1 = QN * SMN [kg/zi] (2.27)
GN2 = QN * SON [kg/zi] (2.28)
- secţiunea 4 - cantităţile de nutrienţi din apa emisarului în amonte de
vărsarea apelor uzate (Gem):
Gem1 = Qem * SMem [kg/zi] (2.29)
Gem2 = Qem * SOem [kg/zi] (2.30)
- secţiunea 5 - cantităţile de nutrienţi în secţiunea de control (Gadm):
Gadm1 = (a * Qem + Qef) * SMadm [kg/zi] (2.31)
Gadm2 = (a * Qem + Qef) * SOadm [kg/zi] (2.32)
- secţiunea 6 - cantităţile de nutrienţi preluate din emisar de către
sistemul de irigaţii (Gsi):
Gsi1 = Qsi * SMsi = Qsi * SMadm [kg/zi] (2.33)
Gsi2 = Qsi * SOsi = Qsi * SOadm [kg/zi] (2.34)
- secţiunea 7 - cantităţile de nutrienţi ce provin din nămolul mineralizat
(GNsi):
GNsi1 = QNsi * SMN [kg/zi] ® SM (2.35)
GNsi2 = QNsi * SON [kg/zi] ® SO (2.36)
 47
sau
GNsi1 = G1EAsi - Gsi1 [kg/zi] ® SM (2.37)
2
GNsi2 = G EAsi - Gsi2 [kg/zi] ® SO (2.38)
- secţiunea 8 - cantităţile de nutrienţi din nămolul staţiei de epurare ce
pot fi folosite în alte ecosisteme agricole diferite de ecosistemul agricol dotat
cu sistem de irigaţie (GEAn):
n
G EAn = å G EAi = G EA1 + G EA 2 + ... + G EAn [kg/zi] (2.39)
i =1

GEAn = GN - GNsi [kg/zi] (2.40)

1
G EAn = (QN - QNsi) * SMN [kg/zi] (2.41)
2
G EAn = (QN - QNsi) * SON [kg/zi] (2.42)
- secţiunea 9 - cantităţile de nutrienţi necesare în ecosistemul agricol
dotat cu sistem de irigare indirectă:
G1EA = Gsi1 + GNsi1 [kg/zi] (2.43)
G2EA = Gsi2 + GNsi2 [kg/zi] (2.44)
Transportul nămolului mineralizat de la staţia de tratare a apelor
uzate la ecosistemul agricol se face cu mijloace auto.
Atunci când cantitatea totală de nutrienţi care poate ajunge pe
ecosistemul agricol nu satisface necesarul de intrări, aceasta se
suplimentează cu îngrăşăminte.
Determinarea gradului de epurare în funcţie de substanţele minerale
care ne interesează (SM) şi respectiv după cantitatea de substanţe organice
este condiţionată de categoria de calitate sanitară a emisarului. Deoarece
gradul de epurare impune tehnologia de tratare a apei şi nămolului acesta se
stabileşte astfel în acest caz:
a) - gradul de epurare pentru substanţele minerale se stabileşte
cu relaţia (2.45):
SM inf - SM ef
E[%] = (2.45)
SM inf
 48
SMef - necunoscut, se stabileşte cu relaţia:
a * Qem
SM ef = (SM adm - SM em ) + SM adm [mg/l] (2.46)
Qef

unde a - coeficientul de amestec (I. D. Rodziler), ce depinde de tipul de diluţie.

b) gradul de epurare din punct de vedere a substanţelor

organice (SO) exprimate prin CBO la 20 zile se stabileşte cu relaţia:
SOinf - SOef
E[%] = (2.47)
SOinf

Valoarea necunoscută este SOef ce poate fi stabilită în două variante:

- varianta I-a - fără considerarea autoepurării:
a * Qem
SOef = (SOadm - SOem ) + SOadm [mg/l] (2.48)
Qef

- varianta a-II-a - ţine cont de autoepurare:

SOef =
a * Qem
Qef 10 - k1t
(SO
adm )
- SOem * 10 -k1t +
SOadm
10 -k1t
[mg/l] (2.49)

unde: t [zile] - timpul pe care îl parcurge apa între secţiunea de vărsare şi

emisar şi cea de control;
k1 - viteza consumului de oxigen.

c) calculul gradului de epurare după cantitatea de substanţe

organice exprimate prin oxigenul dizolvat în apa emisarului (E%):
SOinf - SOef
E[%] = (2.50)
SOinf
SOef - valoare necunoscută ce poate fi stabilită în două variante:
- varianta I-a - fără considerarea reaerării:

a * Qem
SOef = (Oem - 0.4 * SOem - Omin ) - Omin [mg/l] (2.51)
0.4 * Qef 0.4
 49
unde:
Omin - valoarea minimă admisibilă a oxigenului dizolvat în apa
emisarului;
Oem - cantitatea de oxigen dizolvat în apa emisarului, în amonte de
secţiunea de deversare [mg/l]
0.4 - coeficient de transformare a CBO20 în CBO5.

- varianta II-a - ţine seama de reaerare:

SOef =
( )
SOo Qef + a * Q em - a * Qem * SO em
Q ef [mg/l] (2.52)

unde:

SOo = SOam =
(k 2 - k1 )(Dcr max - Do - k2tcr ) [mg/l] (2.53)
k1 æç10 -k tcr - 10 - k2tcr ö÷
1

è ø
unde:
Dcrmax = Os - Omin[mg/l] (2.54)
Os - oxigenul la saturaţie,
Omin - valoarea minimă admisibilă a oxigenului dizolvat,
k1 - viteza consumului de oxigen,
k2 - coeficient de reaerare,
Do = Os - Oem [mg/l] (2.55)
Oem - oxigenul emisarului în amonte de punctul de intersecţie cu
apele uzate tratate,
tcr - se stabileşte prin încercări cu valorile lui SOo în relaţia:
ìï k é D (k - k1 ) ù üï
lgí 2 ê1 - 0 2 úý
ïî k1 ë k1 * SOo û ïþ
t cr = [zile] (2.56)
k 2 - k1
care este introdus în relaţia deficitului critic (Dcr):
 50

Dcr =
k1 * SOo
k 2 - k1
( )
10 -k1tcr - 10 -k2tcr + Do * 10 -k2tcr [mg/l] (2.57)

deficit care trebuie să dea Oem = Os - Dcr , cu o valoare mai mare sau egală cu
valoarea standardizată (maximă admisibilă în funcţie de categoria de calitate
sanitară).

max
Dacă diferenţa este mai mică se reia calculul de la Dcr până când
SOo verifică relaţiile. Această valoare finală conduce la stabilirea SOef în
funcţie de cantitatea de oxigen din apa emisarului, cantitate de substanţe
organice ce poate fi deversată în emisar fără a depăşi maximum admis şi fără
a prejudicia oxigenul din râu în timpul proceselor biologice de transformare a
acestora în substanţe minerale.
Astfel putem stabili gradele de epurare care să ne ducă la alegerea unei
tehnologii adecvate cerinţelor.

Prin tehnologia adoptată cunoscând SMef şi SOef, stabilim SMN si

SON cu elementele de calcul a bilanţului în ecosistemele agricole sub forma
anterior prezentată.

Aceasta abordare a circuitului de substanţe nutritive în natură, prin

deplasarea în diferite ecosisteme, reuşeşte să rezolve ecosistemul emisarului
şi ecosistemele agricole cu elemente deficitare în scopul de a înlocui o mare
parte din cantităţile de îngrăşăminte chimice deosebit de scumpe şi de
refolosire a apelor uzate şi a elementelor existente în acestea.
Având în vedere complexitatea mare a calculului gradului de epurare
se prezintă în figura 2.5* schema logică a programului de calcul pentru
stabilirea gradului de epurare, schemă logica ce alcătuieşte programul de
calcul CBO5 ce poate fi aplicat pentru orice parametru urmărit în linia
tehnologică de tratare a apei şi care are influenţă asupra caracteristicilor
productive a culturii irigate prin irigare indirectă.
 51
a b
START START

READ READ a; T;
Date iniţiale:
Vmed ; Qem ; Q ef ; L adm ; L ef
Vmed ; H med ; Imed ; sau V

READ l ef; K 1; L ef ; E
l D ; l T ; Q ef ; Q em ; L inf
L adm ; L em
WRITE
C; DT; ? l ef ; K 1; L ef ; E

a; l am; E; Leg
STOP

WRITE
C; DT; ?; a; l am d
E; L eg START

STOP READ
Q ef ; L ef ; Q em ; L em; a
c
START
;O
L am; K 2b; K 2a; K 2
READ
O em ; O min ;O ;O
Dcr min em; E ; L ef

L ef ; a ; L em ; L inf ; E WRITE; O ;O
L am; K 2 s; Dcr em
O min ; L ef ; E
WRITE
a; L ef ; L em ; L inf ; E STOP

STOP

e e
START START

READ READ
Q em; Qef ; Ms inf ; Ms em; Ms adm Q em; Qef ; C inf
;C em; C adm

M s ef ; E C ef ; E

WRITE WRITE
M s ef ; E C ef ; E

STOP STOP

Figura 2.5*. Schema logică a programelor de calcul pentru gradele de epurare

a – fără autoepurare; b – cu autoepurare; c – fără reaerare; d – cu reaerare;
e – materii şi suspensii; f – substanţe toxice
 52

2.2.2. Determinarea gradelor de epurare

Prin grad de epurare necesar, definit şi ca eficienţă necesară
realizată în staţia de tratare a apelor uzate, se înţelege procentul de reducere,
ca urmare a tratării unor părţi din anumite substanţe conţinute în apa uzată,
astfel încât părţile ce au mai rămas din aceste substanţe în apa epurată, după
amestecul acestora cu apa emisarului, să se încadreze sub valoarea limită
indicată de normativele în vigoare. În stabilirea gradului de epurare se ţine
seama de calitatea corespunzătoare folosinţelor din avalul punctului de
deversare. /10, 16, 21, 44, 46, 50/

La deversarea apelor uzate tratate într-un emisar se stabilesc

secţiunile de control indicate în figura 2.6

R.C.P.

(Qinf x Cinf)
[(a Qem + Qef) x Cadm]
1
m
4 1K
S.E.
(Qf x Cef) 5
2
(Qf; Cf)
G.V.
F

E
lT

3 (Qem x Cem)

Figura 2.6. Secţiuni caracteristice pentru calculul gradului de epurare necesar

R.C.P. – reţea de canalizare publică; S.E. – staţie de epurare (staţie de tratare a apelor
uzate); G.V. – gaură de vărsare; E – emisar; lT – lungimea cursului de apă măsurată pe talveg;
F – folosinţa apei din emisar; 1, 2, 3, 4, 5 – secţiuni de control calitativ
 53

În general, gradul de epurare conform definiţiei de mai sus rezultă din

ecuaţia:

E (%) =
(C inf- Cef )
´ 100 (2.58)
Cinf
unde: Cinf – concentraţia iniţială a substanţei pentru care se determină gradul de epurare, din
apele influente în staţia de tratare (mg/l; g/mc);
Cef – concentraţia aceleiaşi substanţe din efluent, după tratarea apei uzate, stabilită
astfel încât după amestecul cu apa emisarului valoarea concentraţiei în emisar să rămână sub cea
limită prevăzută pentru categoria de calitate sanitară (mg/l; g/mc).

Valoarea concentraţiei Cef poate fi stabilită cu ajutorul ecuaţiei de

bilanţ a cantităţii de masă poluantă, alcătuită conform schemei din figura 2.6,
corespunzător secţiunii de calcul (control) „4”.
Cantităţile de poluanţi din secţiunile 1 – 6 care influenţează stabilirea
gradului de epurare sunt prezentate astfel:
- secţiunea 1 – cantitatea de poluanţi efluentă în staţia de tratare (Ginf):
Ginf = Qinf × Cinf (kg/zi) (2.59)
- secţiunea 2 – cantitatea de poluanţi efluentă din staţia de tratare (Gef):
Gef = Qef × Cef (kg/zi) (2.60)
- secţiunea 3 – cantitatea de poluanţi din emisar în amonte de punctul de
vărsare a apelor uzate tratate (Gem):
Gem = Qem × Cem (kg/zi) (2.61)
- secţiunea 4 – cantitatea de poluanţi în secţiunea de control şi de calcul
admisibilă în emisar cu 1 km în amonte de secţiunea de folosinţă (Gadm):
Gadm = (a × Qem + Qef) × Cadm (kf/zi) (2.62)
unde: a – coeficientul de amestec.
- secţiunea 5 – secţiunea de folosire a apei emisarului.
Având în vedere cele menţionate mai sus putem scrie ecuaţia
bilanţului de materii poluante astfel:
a × Gem + Gef £ Gadm (2.63)
 54
deci:
a × Qem × Cem + Qef × Cef £ (a × Qem + Qef) ×Cef (2.64)
Sub această formă ecuaţia 2.7 prezintă o legătură între condiţiile de
calitate sanitară a apelor emisarului în secţiunea de calcul (Cadm) şi gradul de
epurare (Cef). În baza ecuaţiei 2.7 putem exprima concentraţia în poluanţi a
apelor uzate tratate (Cef) astfel:
Cef £ a × Qem × (Cadm – Cem) / Qef + Cadm (2.65)
Concentraţia în poluanţi a apelor efluentului variază în funcţie de
diluţia reală (a × Qem / Qef) şi de capacitatea de autoepurare a emisarului. Din
poluanţii evacuaţi în emisar se disting două grupe diferite în funcţie de
transformările fizice, chimice şi biologice ce le pot suporta în apa emisarului:
- poluanţi netransformabili (materii în suspensie, substanţe toxice, substanţe
radioactive, ş.a.);
- poluanţi transformabili (substanţe organice exprimate prin CBO, pH, ş.a.).
În cazul poluanţilor netransformabili ecuaţia 2.8 poate fi folosită direct
pentru calculul gradului de epurare necesar, dar pentru poluanţii transformabili
ecuaţia poate sau nu să se modifice dacă luăm sau nu în considerare
capacitatea de autoepurare a emisarului.

Determinarea gradelor de epurare în funcţie de poluantul urmărit se

poate face conform prezentării din cartea „Managementul tratării apelor uzate”
editura Tehnopress Iaşi 2004.
Pentru proiectarea rapidă a gradelor de epurare s-au alcătuit
programe de calcul care rezolvă toate variantele de calcul a gradelor de
epurare. Prezentarea teoretică rezumativă a modului de calcul a gradelor de
epurare a prezentăm în cele ce urmează.
 55

2.2.2.1 Consideraţii teoretice privind determinarea gradelor de epurare

1.Calitatea apei tratate din punct de vedere a materiilor organice (CBO)

L inf - L ef
E1.1% = × 100 (2.66)
L inf

Linf = este CBO a apelor uzate influente în staţia de tratare;

Lef = este CBO a apelor tratate efluente din staţia de tratare (necunoscut)

Determinarea valorii Lef

1.1 Calculul fără considerarea autoepurării:
a × Qem
L ef = × (L adm - L em ) + L adm , (mg/l) (2.67)
Qef
Qem = debitul emisarului (receptorului)
Qef = debitul apelor uzate tratate
Ladm = CBO5 (la cinci zile) admisibil în apele de suprafaţă conform
STAS – tabelul 2.3
Ladm = 2 mg/l pentru categoria I de calitate sanitară
Ladm = 4 mg/l pentru categoria a II a de calitate sanitară
Ladm = 10 mg/l pentru categoria a III a de calitate sanitară
Categoria de calitate sanitară a apei de suprafaţă ce reprezintă
emisarul (receptorul) este dată conform datelor de la R.A.A.R.
Lem = CBO5 a emisarului (receptorului) în amonte de secţiunea de deversare
a apelor uzate tratate, (mg/l)
a = coeficientul de amestec (I.D. Rodziller)
-α3 l
1- e T
a= (2.68)
Q - α3 lT
1 + em × e
Q ef

lT = distanţa între secţiunea de evacuare a apelor uzate şi secţiunea

de calcul (cu 1 km amonte de punctul de folosinţă), măsurat în (m)
 56
a = coeficientul ce se ia în considerare condiţiile hidraulice de
amestec (V.A. Frolov)

DT
α = ζ × ×3 (2.69)
Q ef

z = coeficientul ce depinde de tipul instalaţiei sau construcţiei de

deversare a apelor uzate tratate în emisar şi de poziţia acesteia
z = 1,0 pentru evacuări concentrate în mal
z = 1,5 pentru evacuări concentrate în zona de viteză maximă, în talveg
z = 3,0 pentru evacuări prevăzute în instalaţii şi construcţii de dispersie
(conducte orizontale cu orificii, sau altele)
j = coeficientul de sinuozitate a râului
lT
= (2.70)
lD

lD = distanţa în linie dreaptă între punctul de vărsare a apelor uzate tratate în

emisar şi secţiunea de control (un km de punctul de folosinţă), (m)
DT = coeficientul difuziei turbulente
v med × Hmed × g
DT = (2.71)
2×m×C
unde:
vmed = viteza medie a cursului de apă între secţiunile considerate
Hmed = adâncimea medie a cursului de apă între secţiunile considerate
g = acceleraţia gravitaţională
C = coeficientul lui Chezy
1 6
C= × Hmed (2.72)
n
unde: n = coeficientul de rugozitate a râului (tabelul 2.5)
v med
sau cu relaţia: C= (2.73)
Hmed × imed
 57
unde: imed = panta medie a cursului de apă
Atunci când se obţine din calcule a = 0,8 – 1 se adoptă ca valori de
proiectare a = 0,7 – 0,8, valoare care depinde de :
- determinarea distanţei de amestec (lam):
3
é 1 a × Qem + Q ef ù
lam ê2.3 × × lg (2.74)
ë α (1 - a) × Qef úû
dacă:
1). lam < lT trebuie mărit coeficientul de amestec şi deci rezultă mişcarea
gradului de epurare necesar
2). lam > lT trebuie să micşorăm coeficientul de amestec şi să mărim gradul de
epurare
3). soluţia corectă lT = lam

1.2 Calculul ce ţine seama de autoepurare (mineralizarea substanţelor

organice)
1.

L ef =
a × Q em
Q ef × 10 - k 1 ×t
( )
× L adm - L em × 10 - k 1 ×t +
L adm
10 - k 1 × t
, (mg/l) (2.75)

lT
unde: t= , (zile) (2.75')
v med × 86400

k1 = viteza consumului de oxigen, (zile-1) la diferite temperaturi a = T°C

k1 = k120° × 1.047(T-20) , (zile-1) (2.76)
unde k120° = viteza consumului de oxigen la 20°C, respectiv k120° = 0.1 (zile-1)
T = temperatura medie a cursului de apă după amestecul cu apele uzate (°C)
Astfel tabelul 2.5 – Valorile constantei de consum a oxigenului în funcţie de
temperatură.
Temperatura T(°C) 0 5 10 15 20 25 30
k1 0,04 0,05 0,063 0,08 0,1 0,126 0,158
 58
Dacă k1 = 0,1 pentru temperatura de 20°C tot aceeaşi valoare o are
pentru receptori cu debite şi adâncimi mari (tabelul 2.9)

Astfel (tabelul 2.6) – Valorile vitezei de consum a oxigenului pentru

diferiţi receptori
Felul receptorului k1 (zile-1)
cu debite cu adâncimi mari, 0,1 Qem > 100
Qem > 200 mc/s
cu debite mari şi impurificare puternică, 0,15 Qem >50
Qem = 100 – 200 mc/s
cu debite medii, 0,2 – 0,25 Qem < 50
Qem = 40 – 100 mc/s
cu debite mici, 0,3 Qem < 1 mc/s;
Qem = 10 – 40 mc/s vmed < 2 m/s
cu debite mici şi viteze mari, 0,6 Qem < 1 mc/s;
Qem < 10 mc/s vmed > 2 m/s

În concluzie valoarea k1 se stabileşte parcurgând următoarele etape:

- se alege k1 în funcţie de tipul receptorului;
- se măreşte sau se micşorează valoarea în funcţie de temperatură;
- se alege valoarea rezultată cu valoarea corectă k1.

2. Calitatea apei epurate din punct de vedere a oxigenului dizolvat în apa

emisarului
Linf - L ef
E2.1% = × 100 (2.77)
Linf
Linf = este CBO a apelor uzate influente în staţia de tratare (prin analiza de
laborator)
Lef = este CBO a apelor tratate efluente din staţia de tratare (necunoscut)

2.1 Calculul fără considerarea reaerării

a × Q em Q
L ef = × (Q em - 0.4 × L em 20 - Qmin ) - min , (mg/l) (2.78)
0.4 × Q ef 0.4

unde:
 59
Qem = cantitatea de oxigen dizolvat în apa emisarului în amonte de secţiunea
de deversare, (mg/l)
Qmin = valoarea minimă admisibilă a oxigenului dizolvat în apa emisarului
conform STAS (tabelul 2.3) – categoria de calitate sanitară a cursului de
suprafaţă
Qmin = 7 mg/l pentru categoria I de calitate sanitară;
Qmin = 6 mg/l pentru categoria II de calitate sanitară;
Qmin = 5 mg/l pentru categoria a III a de calitate sanitară;
Qmin = 4 mg/l pentru categoria a IV a de calitate sanitară.
Qmin < 4 mg/l pentru categoria a V a de calitate sanitară;
Lem20 = CBO20 al apei emisarului în amonte de secţiunea de deversare
Lem20 = 1,45 × Lem
0,4 = coeficient de transformare a CBO20 în CBO25
Qem = debitul emisarului (receptorului)
Qef = debitul apelor uzate tratate

2.2 Calculul ce ţine seama de reaerare

Linf - L ef
E% = × 100 (2.79)
Linf

Linf = este CBO a apelor uzate influente în staţia de tratare (prin analiza de
laborator)
Lef = este CBO a apelor tratate efluente din staţia de tratare (necunoscut)
Lef = calculat cu relaţia 2.18 este introdus în relaţia
Q ef × L ef + a × Q em × L em
L am = , (mg/l) (2.80)
Q ef + a × Q em

unde:
Lam = CBO al amestecului dintre emisar şi apa uzată în secţiunea de
evacuare a apelor uzate. Lam este introdus în relaţia ”tcr”:
 60
ìï k é D × (k - k1 )ù üï
lgí 2 × ê1 - 0 2 úý
ï k1 ë k1 × L am û ïþ
t cr = î , (zile) (2.81)
k 2 - k1

unde k2 = constanta vitezei de dizolvare a oxigenului în procesul de reaerare.

k2 este stabilit funcţie de temperatură şi de caracteristicile cursului de apă
20° (T-20) -1
k2T = k2 × 1.024 , (zile ) (2.82)
k2T = constanta vitezei de dizolvare a oxigenului la temperatura T (valorile în
20°
tabelul 2.12), unde k2 este constanta vitezei de dizolvare a oxigenului la T =
20°C
0,97 -1,67 -1
k2 = 4,96 × vmed × Hmed (zile ) (2.83)
Se adoptă pentru k2 o valoare de interpolare
D0 = deficitul iniţial
D0 = Os – Oem (mg/l) (2.84)
unde Os = cantitatea de oxigen la saturaţie (mg/l) în funcţie de temperatura
amestecului dintre apa emisarului şi apa uzată tratată (tabelul 2.7)

Tabelul 2.7. Valorile oxigenului la saturaţie

T°C 1 3 5 7 10 12
O2 (mg/dm3) 14,23 13,48 12,80 12,17 11,33 10,83
T°C 15 18 20 22 25 30
O2 (mg/dm3) 10,15 9,64 9,17 8,83 8,38 7,63

Oem = cantitatea de oxigen din apa emisarului înainte de punctul de vărsare

ape uzate (mg/l)
k1 = viteza consumului de oxigen (zile-1) (se calculează ca relaţia lui k1 de mai sus)
Cu valoarea ”tcr” obţinută calculăm ”Dcr” astfel:

Dcr =
k1 × L am
k 2 - k1
( )
× 10 - k 1 ×t cr - 10 -k 2 × t cr + D0 × 10 - k 2 ×t cr , (mg/l) (2.85)

Dcr = deficitul critic

Pentru a verifica dacă Lef adoptat la calculul gradului de epurare este
corectă atunci comentăm relaţia:
 61
OemI = Os – Dcr , (mg/l) (2.86)
astfel:
I
- dacă Oem este mai mare sau egal cu valoarea Omin în funcţie de categoria
de calitate sanitară, calculul este terminat, iar în calculul gradului de epurare
considerăm Lef cu valoarea anterior adoptată;
I
- dacă Oem este mai mic ca valoarea Omin în funcţie de categoria de calitate
sanitară, valoarea Lef adoptată anterior conduce la un conţinut de oxigen
dizolvat în apa emisarului mai mic decât valoarea minimă admisibilă pentru
categoria respectivă. În acest caz se stabileşte o nouă valoare pentru Lef
max
plecând de la relaţia deficitului critic admisibil (Dcr ):
max
Dcr = Os – Omin , (mg/l) (2.87)
Omin = valoarea minimă din tabelul 2.3, pentru categoria respectivă a
emisarului
Valoarea Dcrmax se introduce în relaţia 2.29, obţinând prin încercări o
nouă valoare Lam:

(k 2 - k1 ) × (Dmax - D0 × 10 -k 2 × t cr
) , (mg/l)
L am =
( )
cr
- k 1 × t cr - k 2 ×t cr
(2.88)
k1 × 10 - 10
tcr introdus se stabileşte prin încercări.

Se consideră că valoarea finală a lui Lam este acea valoare care verifică tcr,
introdus în calculul lui Lam. Acest Lam astfel obţinut concură la stabilirea lui Lef
cu relaţia:
L am × (Q ef + a × Q em ) - a × Q em × L am
L ef = , (mg/l) (2.89)
Q ef

3. Calitatea apei epurate din punct de vedere a materiilor în suspensie

(M.T.)
MSinf - MSef
E% = × 100 (2.90)
MSinf
 62
MSinf = materiile în suspensie influente, (mg/l)
MSef = materiile în suspensie efluente (necunoscut)
a × Q em
MSef = × (MSadm - MSem ) + MSadm , (mg/l) (2.91)
Q ef

unde:
MSem = materiile în suspensie a emisarului în secţiunea din amonte de cea de
vărsare a apelor uzate tratate;
MSadm = cantitatea de materii în suspensii admisibile în apa emisarului în
funcţie de categoria de calitate sanitară (conform tabelului 2.3).

4. Calitatea apei din punct de vedere al substanţelor toxice

tox tox
Cinf - Cef
E% = tox
× 100 (2.92)
Cinf
unde:
Cinftox = concentraţia de substanţă toxică influentă în staţia de tratare
Ceftox = concentraţia de substanţă toxică efluentă din staţia de tratare
(necunoscută)

C tox
ef =
a × Q em
Q ef
(
× Ctox )
tox tox
adm - Cem + Cadm , (mg/l) (2.93)

unde:
Cemtox = concentraţia de substanţă toxică din apa receptorului (emisarului)
înainte de evacuarea apelor uzate, (mg/l);
Cadmtox = concentraţia de substanţă toxică admisă în secţiunea de control a
receptorului, (mg/l), (conform tabelului 2.3)
Concentraţia de substanţă toxică poate fi practic orice substanţă
cuprinsă în tabelul 2.3. Pentru orice substanţă trebuie, dacă ne interesează,
să facem calculele de la punctul numărul 4.
 63
2.2.2.2 Programe de calcul pentru determinarea gradelor de epurare
#include<math.h>
#include<stdio.h>
#include<conio.h>
/* globvar.c */
float C,vmed,Lef,Hmed,Ladm,Lem,Qef,Qem,imed;
float hi,h,DT,lD,lT,csr,alfa,r,dq,r1,expa,ea,a;
float lam,l,l1,l2,l3=3,E,Linf,T,k1,k2,T1,T2,t;
float zk1,n,c,c1,Oem,Omin,Lam,tcr;
float MSinf;
float MSef;
float MSem;
float MSadm;
float Cinf;
float Cef;
float Cem;
float Cadm;
float Os;
float D0;
float Dcr;
float Oem1;
float Dcrmax;
float g=9.81,m=24,ci=1,expo=0.333,expo1=0.166;
float expo2=0.97,expo3=-1.67,k2a,k2b;

/* cbo5.c */
/* 1. -Calitatea apei tratate din punct de vedere a materiilor organice (CBO)
void epur_v11(void)
{textbackground(BLUE); textcolor(LIGHTGREEN);
window(1,1,80,3); gotoxy(3,2);
cputs(" đ 1.1. -Calculul fara considerarea autoepurarii đ ");
getch(); window(1,1,80,25); clrscr();
printf("Introduceti viteza medie a cursului de\n");
printf("apa intre sectiunile considerate: vmed=");
scanf("%f",&vmed);
printf("Intoduceti adincimea medie a cursului\n");
printf("de apa intre sectiunile considerate: Hmed=");
scanf("%f",&Hmed);
clrscr();
printf("Cunoasteti panta medie a cursului de apa ? "); scanf("%c",&c);
if((c=getchar())=='d') {
printf("\nIntroduceti panta medie a cursului de apa : imed=");
scanf("%f",&imed);
hi=Hmed*imed;
h=sqrt(hi);
C=vmed*h;
}
else {
printf(" Atunci introduceti coeficientul de rugozitate a albiei:");
printf("\n\nTabel cu coeficienti de rugozitate a albiilor deschise : : n\n\n");
printf("\n1.Albii curate,drepte,cu pat neted _____________________________: 0.025");
printf("\n2.Albii de cimpie, riuri mari si medii, curgere favorabila _____: 0.03 ");
printf("\n3.Albii relativ curate, de cimpie, sinusoidale, cu pat neregulat: 0.04 ");
printf("\n4.Albii de riuri mari si medii murdare, sinusoidale, cu fund de ");
printf("\n piatra, ierburi, tufari_______________________________________: 0.05 ");
printf("\n5.Albii neregulate, cu vegetatie, riu de munte cu praguri_______: 0.067");
printf("\n6.Albii cu curgere lenta si vegetatie multa sau de munte cu ");
printf("\n pietre mari __________________________________________________: 0.08 ");
printf("\n7.Albii de munte cu cascade sinusoidale ________________________: 0.01 ");
printf("\n8.Albii tip balta ______________________________________________: 0.133");
printf("\n\n\nCoeficientul de rugozitate al riului, n = ");
scanf("%f",&n);
C=(1/n)*pow(Hmed,expo1);
}
clrscr();
printf("Introduceti distanta in linie dreapta intre punctul lD :"); scanf("%f",&lD);
printf("Introduceti lT :"); scanf("%f",&lT);
printf("Introduceti Qef:"); scanf("%f",&Qef);
printf("Intro. Qem:"); scanf("%f",&Qem);
printf("Intro. Linf:"); scanf("%f",&Linf);
printf("Intro. Ladm care poate lua una din valorile:\n");
printf("Ladm=5[mg/l] pt. cat.I de calitate sanitara.\n");
 64
printf("Ladm=7[mg/l] pt. cat. II de calitate sanitara.\n");
printf("Ladm=12[mg/l] pt. cat. III de calitate sanitara. :");
scanf("%f",&Ladm);
printf("\nIntroduceti Lem :"); scanf("%f",&Lem);
csr=lT/lD;
DT=(vmed*Hmed*g)/(2*m*C);
dq=DT/Qef;
r=pow(dq,expo);
alfa=(ci*csr)*r;
printf("Coef. lui Chezy %.3f\n",C);
printf("Coef. dif. turb: %.3f\n",DT);
printf("alfa %.3f ",alfa);
r1=pow(lT,expo);
expa=(-1)*(alfa*r1);
ea=exp(expa);
a=(1-ea)/(1+(Qem/Qef)*ea);
printf("\nCoef. de amestec a=%.3f",a);
if(a>0.8) a=0.8;
l=(a*Qem+Qef)/((1-a)*Qef);
l1=log10(l);
l2=2.3*(1/alfa)*l1;
lam=pow(l2,l3);
printf("\nlam=%.3f",lam);
Lef=((a*Qem)/Qef)*(Ladm-Lem)+Ladm;
E=((Linf-Lef)/Linf)*100;
printf("\nGradul de epurare E1.1=%.2f%",E);
printf("\n CBO al apelor tratate efluente din statia de tratare Lef=%.3f",Lef);
getch(); clrscr();}

void epur_v12(void)
{printf("\n 1.2.-Calculul cu considerarea autoepurarii");
printf("\n\nIntroduceti temperatura medie a cursului de apa in řC T:"); scanf("%f",&T);
if(Qem<=1) { if(vmed>2) k1=0.6;
else k1=0.3;}
if(Qem>1 || Qem<=2) k1=0.29;
if(Qem>2 || Qem<=4) k1=0.28;
if(Qem>4 || Qem<=6) k1=0.27;
if(Qem>6 || Qem<=8) k1=0.26;
if(Qem>8 || Qem<=10) k1=0.25;
if(T<20) {
T1=20-T;
k1=k1-T1*0.008; }
else {
T2=T-20;
k1=k1+T2*0.008;}
Lef=0;
t=lT/(vmed*86400);
zk1=pow(10,((-1)*k1*t));
Lef=((a*Qem)/(Qef*zk1))*(Ladm-Lem*zk1)+Ladm/zk1;
printf(" \n k1 =%.3f",k1);
printf(" \n Lef=%.3f",Lef);
E=0; E=((Linf-Lef)/Linf)*100;
printf(" \n E1.2=%.3f%",E); getch(); clrscr();
}

epur_v21()
{printf(" 2. -Calitatea apei uzate din punctul de vedere\n");
printf(" a oxigenului dizolvat in apa emisarului\n\n\n");
printf(" 2.1 –Calculul fara considerarea reaerarii\n\n");
printf("Introduceti cantitatea de oxigen dizolvat in apa emisarului \n");
printf("in amonte de sectiunea de deversare [mg/l] Oem : "); scanf("%f",&Oem);
printf("\nPentru introducerea valorii minime admisibile a oxigenului dizolvat");
printf("\nin apa emisarului Omin vizualizati tabelul urmator\n");
clrscr();
again:
printf(" Tabel cu valoarea minima admisibila a oxigenului \n");
printf(" dizolvat in apa emisarului , conform STAS : \n");
printf("_______________________________________________________________________________\n");
printf("Nr. Indicatori ai calitatii (U.M.) : Categoria de calitate sanitara:\n");
printf(" I II III\n");
printf(" 1. Oxigen dizolvat in apa (O2), mg/dm3 min. 6 5 4\n");
printf(" 2. Consumul biochimic de oxigen (CBO5), mg/dm3 max. 5 7 12\n");
printf(" 3. Consumul chimic de oxigen (CCO): \n");
 65
printf(" -prin metoda cu pemanganat de potasiu (CCO-Mn). 10 15 25\n");
printf(" -prin metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr). 12 20 30\n");
printf(" 4. Cloruri (Cl), mg/dm3, max. 200(1) 400 400\n");
printf(" 5. Sulfati (SO4), mg/dm3, max. 200(1) 400 400\n");
printf(" 6. Calciu (Ca), mg/dm3, max. 150(1) 200 300\n");
printf(" 7. Magneziu (Mg), mg/dm3, max. 50(1) 100 200\n");
printf(" 8. Reziduu fix, mg/dm3. 500(1) 1000 1200\n");
printf(" 9. Materii in suspensie in apele uzate inainte de \n");
printf(" evacuarea lor in emisar, in functie de gradul de \n");
printf(" dilutie, mg/dm3: \n");
printf(" -- 0 ... 20 mg/dm3, max. 20..40 25..60 30..100\n");
printf(" -- 20 ... 50 mg/dm3, max. 40..100 60..150 100..250\n");
printf(" -- 50 ...150 mg/dm3, max. 100..300 150..450 250..750\n");
printf(" -- 150 ...500 mg/dm3, max. 300.1000 450.1500 750.2500\n");
printf("10. Cresterea temperaturii fata de temperatura \n");
printf(" maxima medie naturala, C max. 3 5 5\n");
getch(); clrscr();
printf("11. Culoarea apelor uzate diluate cu ape de supra- nu trebuie sa fie percep-\n");
printf(" fata intr-un raport corespunzator dilutiei ce tibila in coloana cu \n");
printf(" se obtine la debitul minim la emisarului , cu inaltimea de: \n");
printf(" asigurarea de 95% . 20cm 10cm 5cm \n");
printf("12. Mirosul apelor uzate cu apa distilata, intr-un \n");
printf(" raport corespunzator dilutiei ce se obtine la de- \n");
printf(" bitul minim al emisarului. fara miros \n");
printf("13. Bacili coli/dm3, max. 100 nu se normeaza\n");
printf("14. pH 6.5..8.5 6.5..8.5 6.6..9\n");
printf("15. Acizi naftenici, mg/dm3, max. 0.3 0.3 0.3\n");
printf("16. Acid pieric, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("17. Alaun de potasiu, mg/dm3, max. 50 50 50\n");
printf("18. Anilina , mg/dm3, max. 20 20 20\n");
printf("19. Amoniac liber, mg/dm3, max. 0.1 0.3 0.5\n");
printf("20. Argint (Ag), mg/dm3, max. 0.01 0.01 0.01\n");
printf("21. Arsen (As), mg/dm3, max. 0.05 0.2 0.5\n");
printf("22. Benzaldehida, mg/dm3, max. 17 17 17\n");
printf("23. Benzen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("24. Bioxid de sulf, mg/dm3, max. 20 20 20\n");
printf("25. Bioxid de carbon liber, mg/dm3, max. 50 50 50\n");
printf("26. Cadmiu (Cd), mg/dm3, max. 0.005 0.03 0.2\n");
printf("27. Chinolina, mg/dm3, max. 10 10 10\n");
printf("28. Cianuri simple, mg/dm3, max. 0.01 0.02 0.05\n");
printf("29. Cloramina, mg/dm3, max. 0.02 0.02 0.02\n");
getch(); clrscr();
printf("30. Clor liber, mg/dm3, max. lipsa lipsa lipsa\n");
printf("31. Clorbenzen, mg/dm3, max. 0.1 0.1 0.1\n");
printf("32. Cloroform, mg/dm3, max. 40 40 40\n");
printf("33. Cobalt, mg/dm3, max. 1 5 5\n");
printf("34. Crom trivalent, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("35. Crom hexavalent, mg/dm3, max. 0.1 0.1 3\n");
printf("36. Cupru (Cu), mg/dm3, max. 0.1(2) 0.1(2) 3\n");
printf("37. Detergenti anionici, mg/dm3, max. 1 2 3\n");
printf("38. Detoxan, mg/dm3, max. 0.02 0.02 0.02\n");
printf("39. Dinitrobenzen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("40. Dinitroclorbenzen,mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("41. Dinitrofenol, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("42. Dinitronaftalina, mg/dm3, max. 0.1 0.1 0.1\n");
printf("43. Dinitrotoluen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("44. Fier total ionic (Fe),mg/dm3, max. 0.3 1 1\n");
printf("45. Fenoli antrenabili cu vapori de apa \n");
printf(" (monofenoli), mg/dm3, max. 0.001 0.02(3) 0.2\n");
printf("46. Fluor, mg/dm3, max. 0.5 1 1\n");
printf("47. Furfurol, mg/dm3, max. 5 5 5\n");
printf("48. Hexalcorciclohexan, mgdm3, max. 0.02 0.02 0.02\n");
printf("49. Hidrazina, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("50. Hidrogen sulfurat si sulfuri (H2S), mg/dm3, max. lipsa lipsa lipsa\n");
getch();
clrscr();
printf("51. Mangan (Mn), mg/dm3, max. 0.1 0.3 0.8\n");
printf("52. Mercaptan, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("53. Mercur, mg/dm3, max. 0.005 0.01 0.02\n");
printf("54. Mononitrobenzen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("55. Mononitrotoluen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("56. Naftalina, mg/dm3, max. 1 1 1\n");
printf("57. Naftilamina, mg/dm3, max. 6 6 6\n");
 66
printf("58. Naftol, mg/dm3, max. 2 2 2\n");
printf("59. Nichel (Ni), mg/dm3, max. 0.1 0.1 0.1\n");
printf("60. Nitroclorbenzen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("61. Nicotina, mg/dm3, max. 1 1 1\n");
printf("62. Nitrati (NO3), mg/dm3, max. 13 30 -\n");
printf("63. Plumb (Pb), mg/dm3, max. 0.1 0.1 0.1\n");
printf("64. Sulfura de carbon,mg/dm3, max. 1 1 1\n");
printf("65. Tanin, mg/dm3, max. 10 10 10\n");
printf("66. Tetraetil de plumb,mg/dm3, max. lipsa lipsa lipsa\n");
printf("67. Toluen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("68. Terebentina, mg/dm3, max. 0.2 0.2 0.2\n");
printf("69. Tetranitrometan, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("70. Tetraclorura de carbon, mg/dm3, max. 5 5 5\n");
printf("71. Trinitrotoluen, mg/dm3, max. 0.5 0.5 0.5\n");
printf("72. Titei si produse petroliere, mg/dm3, max. 0.1 0.1 0.1\n");
printf("73. Zinc (Zn), mg/dm3, max. 0.01 0.1(4) 0.1\n");
getch();
clrscr();
printf("-------------------------------------------------------------------------------\n");
printf(" Observatii : \n");
printf("1. Pentru strandurile organizate , aceste limite pot fi depasite , pina la \n");
printf("limitele categoriei II. \n");
printf("2. Pentru folosinte piscicole, continutul maxim admis este 0.01 mg/dm3, cu \n");
printf("luarea in consideratie a conditiilor tehnico-economice avantajoase pentru \n");
printf("economie \n");
printf("3. Pentru folosinte piscicole, continutul maxim admis este 0.01 mg/dm3, cu \n");
printf("luarea in considerare a conditiilor tehnico-economice avantajoase pentru \n");
printf("economie \n");
printf("4. Pentru folosinte piscicole, continutul maxim admis este 0.01 mg/dm3, cu \n");
printf("luarea in considerare a conditiilor tehnico-economice avantajoase pentru \n");
printf("economie \n");
printf("-------------------------------------------------------------------------------\n");
printf("\n\n\nAti ales valorile interesate ? (d/n):"); getch();
if((c1=getchar())!='d') goto again;
clrscr();
printf("\nIntroduceti valoarea minima admisibila a oxigenului dizolvat");
printf("\nin apa emisarului conform tabelului de mai sus [mg/l] Omin : ");
scanf("%f",&Omin);
Lef=0; Lef=((a*Qem)/(0.4*Qef))*(Oem-0.4*(Lem*1.45)-Omin)-Omin/0.4;
printf("\n a=%.3f",a);
printf("\n Lem =%.3f",Lem);
printf("\n Lef =%.3f",Lef);
printf("\n Linf=%.3f",Linf);
E=0; E=((Linf-Lef)/Linf)*100;
printf("\n E2.1=%.3f%",E);
getch(); clrscr();
}

void epur_v22(void)
{printf("\n 2.2 –Calculul ce tine seama de reaerare\n\n\n");
Lam=(Qef*Lef+a*(Qem*Lem))/(Qef+a*Qem);
printf("Lam = CBO al amestecului dintre emisar si apa\n");
printf("uzata in sectiunea de evacuare a apelor uzate.\n");
printf("Lam =%.3f\n",Lam);
k2b=4.96*pow(vmed,expo2)*pow(Hmed,expo3);
printf("\nk2b=%.3f",k2b);
if(vmed<=0.05) {
if(T==10) k2a=0.100;
if(T==11) k2a=0.102;
if(T==12) k2a=0.104;
if(T==13) k2a=0.106;
if(T==14) k2a=0.108;
if(T==15) k2a=0.110;
if(T==16) k2a=0.118;
if(T==17) k2a=0.126;
if(T==18) k2a=0.134;
if(T==19) k2a=0.142;
if(T==20) k2a=0.150;
if(T==21) k2a=0.158;
if(T==22) k2a=0.166;
if(T==23) k2a=0.174;
if(T==24) k2a=0.182;
if(T==25) k2a=0.190; }
 67
if(vmed>0.05 || vmed<=0.5){
if(T==10) k2a=0.170;
if(T==11) k2a=0.173;
if(T==12) k2a=0.176;
if(T==13) k2a=0.179;
if(T==14) k2a=0.182;
if(T==15) k2a=0.185;
if(T==16) k2a=0.188;
if(T==17) k2a=0.191;
if(T==18) k2a=0.194;
if(T==19) k2a=0.197;
if(T==20) k2a=0.120;
if(T==21) k2a=0.123;
if(T==22) k2a=0.126;
if(T==23) k2a=0.129;
if(T==24) k2a=0.112;
if(T==25) k2a=0.115; }
if(vmed>0.5 || vmed<=1.5) {
if(T==10) k2a=0.425;
if(T==11) k2a=0.432;
if(T==12) k2a=0.439;
if(T==13) k2a=0.446;
if(T==14) k2a=0.453;
if(T==15) k2a=0.460;
if(T==16) k2a=0.468;
if(T==17) k2a=0.476;
if(T==18) k2a=0.484;
if(T==19) k2a=0.492;
if(T==20) k2a=0.500;
if(T==21) k2a=0.508;
if(T==22) k2a=0.516;
if(T==23) k2a=0.524;
if(T==24) k2a=0.532;
if(T==25) k2a=0.540; }
if(vmed>1.5) {
if(T==10) k2a=0.684;
if(T==11) k2a=0.695;
if(T==12) k2a=0.706;
if(T==13) k2a=0.717;
if(T==14) k2a=0.728;
if(T==15) k2a=0.740;
if(T==16) k2a=0.752;
if(T==17) k2a=0.764;
if(T==18) k2a=0.776;
if(T==19) k2a=0.788;
if(T==20) k2a=0.800;
if(T==21) k2a=0.813;
if(T==22) k2a=0.826;
if(T==23) k2a=0.839;
if(T==24) k2a=0.852;
if(T==25) k2a=0.865; }
k2=(k2a+k2b)/2;
if(T==10) Os=11.33;
if(T==11) Os=11.08;
if(T==12) Os=10.83;
if(T==13) Os=10.60;
if(T==14) Os=10.37;
if(T==15) Os=10.15;
if(T==16) Os=9.98;
if(T==17) Os=9.81;
if(T==18) Os=9.64;
if(T==19) Os=9.40;
if(T==20) Os=9.17;
if(T==21) Os=9.00;
if(T==22) Os=8.83;
if(T==23) Os=8.68;
if(T==24) Os=8.53;
if(T==25) Os=8.38;
if(T==26) Os=8.23;
if(T==27) Os=8.08;
if(T==28) Os=7.93;
if(T==29) Os=7.78;
if(T==30) Os=7.63;
 68
printf("\nOs=%.3f",Os);
printf("\nk2=%.3f",k2);
D0=Os-Oem;
tcr=log10((k2/k1)*(1-(D0*(k2-k1))/(k1*Lam)))/(k2-k1);
Dcr=((k1*Lam)/(k2-k1))*(pow(10,(-1)*k1*tcr)-pow(10,(-1)*k2*tcr))+D0*pow(10,(-1)*k2*tcr);
printf("\nDeficitul critic Dcr=%.3f",Dcr);
Oem1=Os-Dcr;
printf("\nOem1=%.3f",Oem1);
printf("\nOmin=%.3f",Oem);
if(Oem1<Omin) {
Dcrmax=Os-Omin;
Lam=((k2-k1)*(Dcrmax-D0*pow(10,(-1)*k2*tcr)))/(k1*(pow(10,(-1)*k1*tcr)-
pow(10,(-1)*k2*tcr)));
Lef=(Lam*(Qef+a*Qem)-a*Qem*Lem)/Qef;
}
E=((Linf-Lef)/Linf)*100;
printf("\n E2.2=%.3f%",E);
getch();
}

void epur_v23(void)
{clrscr();
printf("\n 3.–Calitatea apei epurate din punct de vedere a materiilor in suspensie (MT)
\n\n");
printf("\n Calitatea apei epurate din punct de vedere");
printf("\n a materiilor in suspensie ( M.S.)\n\n\n");
printf("\nIntroduceti cantitatea materiilor in suspensie influente MSinf:");
scanf("%f",&MSinf);
printf("\nIntroduceti MSem :");
scanf("%f",&MSem);
printf("\nIntroduceti MSadm :");
scanf("%f",&MSadm);
MSef=((a*Qem)/Qef)*(MSadm-MSem)+MSadm;
printf(" MSef=%.3f",MSef);
E=((MSinf-MSef)/MSinf)*100;
printf("\n E2.3=%.3f%",E);
getch();
}

void epur_v24(void)
{clrscr();
printf("4. –Calitatea apei din punct de vedere al substantelor toxice \n\n");
printf(" Calitatea apei din punct de vedere al substantelor toxice\n\n");
printf("Introduceti Cinf:");
scanf("%f",&Cinf);
printf("\nIntroduceti Cem :");
scanf("%f",&Cem);
printf("\nIntroduceti Cadm:");
scanf("%f",&Cadm);
Cef=((a*Qem)/Qef)*(Cadm-Cem)+Cadm;
printf("\n Cef:%.3f",Cef);
E=((Cinf-Cef)/Cinf)*100;
printf("\n E2.4=%.3f%",E);
getch();
}

void main(void)
{clrscr();
epur_v11();
epur_v12();
epur_v21();
epur_v22();
epur_v23();
epur_v24();
}
 69

Capitolul III
Procedee de tratare a apelor uzate.
Scheme tehnologice

3.1. Procese şi procedee de tratare a apelor uzate

Tratarea apelor uzate (epurarea) reprezintă ansamblul de măsuri şi

procedee prin care impurităţile de natură chimică (minerală şi organică) sau
bacteriologică conţinute în apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel
încât aceste ape să nu dăuneze receptorului în care se evacuează şi să nu
pericliteze folosirea apelor acestuia.

Procesele de epurare sunt, în mare măsură, asemănătoare cu cele

care au loc în timpul autoepurării apelor de suprafaţă, numai că sunt dirijate
de către om şi se desfăşoară cu o viteză mult mai mare. Instalaţiile de tratare
a apelor uzate sunt realizate în scopul intensificării şi favorizării proceselor
care se desfăşoară în decursul autoepurării.

Procesele de epurare sunt de natură fizico-mecanică, chimică şi

biologică. În urma aplicării acestor procese rezultă că principalele produse:
apele epurate (efluentul tratat) care sunt evacuate în receptor sau pot fi
valorificate în irigaţii sau alte folosinţe şi respectiv nămolurile, care sunt tratate
şi de asemenea valorificate.
 70

Epurarea apelor uzate cuprinde deci următoarele două mari grupe de

operaţii succesive:
q reţinerea şi / sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi;
q prelucrarea substanţelor rezultate sub diverse forme (nămoluri, emulsii,
spume, ş. a. ) rezultate din prima operaţie.

Procesele de epurare sunt realizate în cadrul staţiilor de tratare a

apelor uzate prin utilizarea procedeelor precum şi a instalaţiilor şi construcţiilor
adaptate în funcţie de tipul şi proprietăţile poluanţilor. /3, 21, 27, 31, 45, 57/

3.1.1. Procedee de tratare fizico-mecanică

Ele au la baza lor procesele fizice şi mecanice şi sunt utilizate în
treapta mecanică (sau primară) pentru eliminarea substanţelor insolubile din
apele uzate. În funcţie de mărimea şi greutatea acestor substanţe sunt
eliminate din apele uzate prin sitare, sedimentare, flotare sau în câmp inerţial.

Sitarea constă în reţinerea şi eliminarea din apele uzate a corpurilor

grosiere, realizată prin trecerea apei în site cu dimensiunea orificiilor (ochiuri
sau găuri) diferită sau printre bare pozate la distanţe diferite (grătare).

Sedimentarea este un proces de separare a particulelor solide din

suspensie (apa uzată), prin acţiunea forţelor de gravitaţie, astfel ca amestecul
lichid – solid este separat în lichid limpezit la partea superioară şi suspensii
concentrate la partea inferioară. Se realizează în două trepte, respectiv în
denisipatoare, cu scop de reţinere cu preponderenţă a substanţelor minerale
şi în decantoare unde sunt reţinute cu preponderenţă substanţele organice
decantabile.
 71
Flotaţia este un procedeu unitar de separare din apă sub acţiunea
câmpului gravitaţional terestru, a particulelor cu densitate medie mai mică
decât a apei. Flotaţia este de două tipuri: naturală şi artificială. În primul caz
particulele de materiale mai uşoare decât apa (uleiuri, grăsimi etc.) tind să se
ridice la suprafaţa lichidului stagnant sau aflat într-o curgere liniştită (fără
turbulenţă). Flotaţia artificială cu agent de flotare aerul accelerează procesul
de flotaţie a particulelor cu densitatea mai mică ca a aerului, separând într-un
timp mult redus până la cinci minute uleiurile şi grăsimile din apa uzată.
Particulele separate în partea superioară sunt colectate în cămine separate.
Flotaţia poate avea loc în separatoare de grăsimi, separator de grăsimi cuplat
cu denisipator sau separator de grăsimi cuplat cu decantor şi în decantor.
Separatoarele în câmp inerţial realizează separarea din apele uzate a
particulelor la care se măreşte forţa de sedimentare prin accesul suplimentar
al forţei de inerţie atunci când apa capătă o mişcare de rotaţie în obiecte ca:
site rotative, centrifugi, denisipatoare şi decantoare tangenţiale, hidrocicloane.
Depunerile (nămolurile) din aceste construcţii şi instalaţii sunt eliminate din
circuitul apei şi depozitate (nămolul din denisipatoare) sau prelucrate prin
stabilizarea materiei organice şi deshidratare pentru a le modifica mirosul,
aspectul, umiditatea şi gradul de nocivitate.
Pentru stabilizarea nămolurilor (mineralizarea acestora) se pot folosi
procedee aerobe şi anaerobe realizate în construcţii şi instalaţii de tipul fose
septice, iazuri de nămol, staţii de compostare, decantoare cu etaj, bazine
deschise, rezervoare ermetice de fermentare metanică (metantancuri).
Deshidratarea nămolurilor se poate realiza atât pe cale naturală în
bazine de îngroşare, pe platforme de uscare sau în iazuri de nămol, cât şi pe
cale artificială prin procedee mecanice (filtre–vacuum, filtre–prese, centrifuge,
filtre-sită) sau termice (tambure uscătoare, staţii de incinerare). Nămolul
deshidratat poate fi folosit în agricultură ca îngrăşământ, cu condiţia verificării
compoziţiei acestuia şi comparării cu normele tehnice în vigoare.
 72

3.1.2. Procedee de tratare fizico–chimică

Aceste procedee de bazează îndeosebi pe acţiunea substanţelor
chimice asupra materiilor solide în suspensie greu separabile prin decantare
simplă a bacteriilor, ş. a. şi au ca scop: - coagularea materiilor solide în
suspensie şi decantarea acestora cu o eficienţă mai ridicată decât în epurarea
fizico-mecanică: oxidarea substanţelor organice şi celulelor bacteriene,
realizată prin clorurarea apelor uzate. Pentru epurarea fizico-chimică se
prevăd următoarele construcţii şi instalaţii: gospodăria de reactivi, camere de
amestec, camere (bazine) de reacţie şi sedimentatoare. Nămolurile ce provin
din această tratare a apelor uzate au un volum mai mare decât cel obţinut prin
sedimentarea simplă şi sunt mai greu de tratat deoarece conţin şi substanţe
chimice (coagulanţi) introduse.
Clorarea apelor uzate se realizează în instalaţii de clorare şi bazine
de contact, având ca rezultat final dezinfecţia (lichidarea bacteriilor patogene).
Acest procedeu se aplică în stadiul final de tratare a apelor uzate.
Ansamblul de procedee ce conduce la eliminarea materiilor solide în
suspensie separate prin decantare cu sau fără ajutorul substanţelor de
coagulare, prin flotare, sitare şi separare prin câmp inerţial constituie tratarea
primară sau mecanică.

3.1.3. Procedee de tratare biologică

Aceste procedee se bazează pe folosirea capacităţii
microorganismelor, de a asimila şi mineraliza substanţele organice dizolvate
în apele uzate care au suportat de obicei prima treaptă de tratare – tratare
primară.
În funcţie de microorganismele participante la tratarea biologică a
apei se deosebesc procese biologice aerobe, care se realizează în prezenţa
oxigenului (O2>2,5 mg/l), folosit de microorganismele aerobe pentru oxidarea
 73
substanţelor organice cu producere de CO2 şi H2O şi procese biologice
anaerobe (O2=0 mg/l), care se desfăşoară în absenţa oxigenului şi au la baza
lor reducerea substanţelor organice cu eliminarea de produşi intermediari
(acizi) şi gaze (CH4,H2S, H2, N2, CO2).
În ultimii ani având în vedere tehnologiile de reducere a N şi P din
apele uzate s-au dezvoltat şi controlat şi procese biologice anoxice
(O2=0,1¸0,5 mg/l), cu ajutorul microorganismelor anaerobe facultativ aerobe
(eliminare fosfor) şi a celor aerobe facultativ anaerobe (eliminare azot).
Dezvoltarea celor trei tipuri de procese a fost necesară, avându-se în
vedere faptul că circa 50±5% din cantitatea de substanţe organice dizolvate
este reprezentată de C-CBO5, iar restul de 50±5% este reprezentată
substanţele organice (N-CBO5) + (P-CBO5).
C-CBO5 se elimină din apă uzată prin procese biologice aerobe,
proces suprapus şi pe faza de descompunere a nămolului prin procese de
nitrificare.
N-CBO5 se elimină prin alternanţe de procese biologice aerobe
(nitrificare) şi anoxice (denitrificare), eliminarea de azot având loc în zona
proceselor anoxice.
P-CBO5 se elimină prin procese biologice anaerobe, cu randament
maxim şi cu randament mai mic în zone anoxice cu microorganisme
anaerobe facultativ aerobe.
Tratarea biologică poate avea loc în condiţii apropiate de cele
naturale sau în condiţii create artificial. Epurarea biologică în condiţii naturale
se poate realiza în câmpuri de irigare sau infiltrare şi iazuri biologice.
Epurarea biologică în condiţii artificiale se realizează în filtre biologice aerobe
sau anaerobe şi bazine de aerare sau de epurare anaerobă cu nămol activ,
definite ca reactoare biologice.
Atunci când apele uzate au concentraţii relativ mici de substanţă
organică se prevede treapta biologică cu procese aerobe (CBO5<600 mg/l),
 74
iar când concentraţiile sunt mari (CBO5>1000-1200 mg/l) se prevede treapta
biologică cu procedee combinate (tratare cu procedee anaerobe urmată de
procedee aerobe).
Tratarea biologică a apelor uzate mai este cunoscută sub numele de
treaptă de tratare secundară. Ea mai poate fi urmată şi de o treaptă de tratare
terţiară atunci când condiţiile de evacuare a apelor tratate în emisari impun un
grad de epurare mai avansat decât cel posibil la o epurare mecano-biologică
clasică, sau atunci când se impune şi eliminarea compuşilor de azot şi fosfor,
sau este nevoie de o finisare suplimentară.

În ce priveşte eficienţa – randamentul – diferitelor instalaţii, el este de

obicei exprimat prin posibilitatea acestora de a reduce materiile organice
(exprimate prin CBO), materiile în suspensie separabile prin decantare şi
bacteriile.

În tabelul 3.1 sunt prezentate performanţele medii care pot fi obţinute

la tratarea unor ape uzate orăşeneşti cu un conţinut maxim de 30% ape
industriale, care nu conţin substanţe toxice şi caracterizate printr-un conţinut
de materii în suspensie de 250mg/l, CBO5 =250mg/l, CCO=500 mg/l, azot
total (Keldall) = 50mg/l, fosfor 10mg/l şi conţinut total de materii solide 1200
mg/l.
Semnificaţiile cifrelor de la exponenţi sunt :
ns - nesemnificativ; 1) 70% din Ntotal dacă are loc denitrificarea; 2) 75% din
Ptotal dacă se recurge la defosfatare simultană; 3) 80% din Ptotal dacă se
recurge la defosfatare simultană; 4) 0,2 mg/l dacă se recurge la o floculare (cu
adjuvant) direct pe filtre; 5) conţinutul total de materii solide:100..200 mg/l.
 75
Tabelul 3.1. Performanţe medii obţinute la tratarea unor ape uzate orăşeneşti
Instalaţii şi procedee MS CBO5 CCO NTK P
aplicate

Randament %

Randament %

Randament %

Randament %

Randament %
Concentraţie

Concentraţie

Concentraţie

Concentraţie

Concentraţie
mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l
Grătare, site 5-20 - 5-10 - - - - - - -
Decantare primară 40-60 - 20-35 - 20-35 - 5-10 - ns -
Tratare fizico-chimică 80-95 20 40-65 100 40-65 150 10-15 50 80-90 1
1) 2)
Aerare prelungită 90 30 95-98 20 80 90 90 5 ns -
Bazine cu nămol activ de 3)
90 30 90-95 30 80 90 15 50 ns -
încărcare medie
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de 90 30 90-95 30 80 90 15 50 ns -
încărcare medie
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de 1) 2)
90 30 5 20 80 90 90 5 ns -
mică încărcare (cu
nitrificare)
Decantare primară + filtre
biologice de mare 85 45 80 60 75 120 10-15 55 ns -
încărcare
Decantare primară +
filtrare biologică de mică 90 25 90 25 80 90 15 50 ns -
încărcare
Tratarea fizico-chimică +
filtre granulare pentru 95 15 90 30 80 90 15 50 80-90 1
poluanţi carbonici
Tratarea fizico-chimcă +
filtre granulare pentru 95 10 95 10 90 50 85 10 80-90 1
poluanţi carbonici şi azotaţi
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de 3)
95 10 95 10 90 50 15 50 ns -
încărcare medie + filtre cu
nisip
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de
3)
încărcare medie + filtre 95 10 95 10 90 50 90 5 ns -
granulare pentru poluanţi
azotaţi
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de
4)
mică încărcare + 95 <5 95 <5 90 50 90 5 95 1
defosfatare simultană +
filtrare
Decantare primară +
bazine cu nămol activ de
»1 »1 10 95 5 95 1
mică încărcare + filtre cu
nisip şi CAG + clorare
5)
Idem + membrane <1 <1 < 10 99 < 0,5 99 < 0,1
 76

3.2. Scheme clasice de tratare a apelor uzate

Schema unei staţii de tratare este reprezentată de succesiunea în

plan a obiectelor principale ale acesteia cu arătarea poziţiilor relative între ele
precum şi cu indicaţii asupra fluxului tehnologic al apei, nămolului, ş. a.
Schema staţiei de tratare nu trebuie să fie confundată cu planul de situaţie al
acesteia, în care obiectele, elementele de legătură, instalaţiile ş.a. sunt
prezentate cu cote de nivel, dimensiuni, distanţe între obiecte ş.a.m.d. /12, 25,
40, 42, 48/

Schemele staţiilor de tratare se aleg funcţie de:

1). debitul şi componenţa apelor uzate. Debitul influenţează alegerea
instalaţiilor, al căror domeniu de utilizare este diferit. Componenţa apelor
uzate depinde de proporţia apelor uzate industriale, acestea din urmă
influenţând şi tratabilitatea amestecului de ape prin metodele mecanice şi
biologice în componenţa clasică a instalaţiilor.
2). gradul de epurare necesar, rezultat în urma calculelor arătate anterior.
Valoarea minimă a CBO al efluentului tratat fizico-biologic atât cu folosirea
bazinelor de aerare cu nămol activ, precum şi a filtrelor biologice, este de
ordinul 15 – 25 mg/l. Dacă prin calculul gradului de epurare necesar este
impusă o valoare inferioară celor indicate, schema trebuie să includă o tratare
terţiară (o finisare). În cazul obţinerii unor valori de CBO 15 – 25 mg/l al
efluentului tratat se mai obişnuieşte a se folosi termenul de tratare biologică
completă (totală). O tratare biologică incompletă (parţială) are o valoare a
CBO – ului efluentului tratat superioară celei de 25 – 30 mg/l.
În funcţie de gradul de epurare necesar pot fi utilizate atât procedee
separate (din cele enumerate mai sus) cât şi combinări diferite din ele. Unele
recomandări din acest punct de vedere sunt date în tabelul 3.2.
 77

Tabelul 3.2. Recomandări în vederea alegerii procedeelor de tratare a apelor uzate

în funcţie de gradul de epurare necesar
Gradul de epurare
necesar Procedeele de epurare recomandate
MS, mg/l CBO20 mg/l
³ 80 - fizico-mecanică (primară)
20-25 ³ 100 fizico-mecanică (primară)
25-80 25-80 fizico-mecanică + biologică parţială (primară + secundară)
15-25 15-25 fizico-mecanică + biologică completă (primară + secundară)
< 15 < 15 fizico-mecanică + biologică completă + finisare (primară +
secundară + terţiară)

3). condiţiile locale (climaterice, geotehnice, spaţiul disponibil pentru

construcţia staţiei, precum şi terenuri pentru irigări cu ape uzate şi
valorificarea nămolurilor, ş. a. m. d.). Dacă există posibilitatea unei irigări a
terenurilor agricole, ele pot fi folosite pentru treapta terţiară de tratare a
efluentului tratat mecano-biologic. Posibilitatea valorificării nămolului provenit
de la tratarea apelor uzate ca îngrăşământ poate permite o tratare mai simplă
a acestuia.
4). modul de tratare a nămolului, impune alegerea schemei de tratare a
nămolurilor în interdependenţă cu schema instalaţiilor de tratare a apelor
uzate şi ţinând cont de reîntoarcerea în circuit a apelor provenite din tratarea
nămolurilor.
5). felul construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor care urmează a fi folosite în staţia
de tratare, se regăsesc şi în tabelul 3.3 (treapta primară) şi tabelul 3.4 (treapta
secundară).
6). perspectivele de dezvoltare a obiectivului canalizat, etapele de construcţie
a staţiei, ş. a.
 78

Tabelul 3.3. Construcţii, instalaţii şi utilaje folosite în staţia de tratare

Concentraţie
Domeniul
Performanţe Reducere maximă
de utilizare
Construcţii şi instalaţii de limpezire, CBO20 admisă în
la Qinf,
% % influent, mase
mii mc/zi
ms MS/L
Grătare cu bare nelimitat - - -
Grătare tăietoare (cominutoare) idem - - -
Site idem - - -
Denisipatoare orizontale cu
< 10 - - -
mişcare circulară
Denisipatoare orizontale
< 70 - - -
longitudinale
Denisipatoare tangenţiale < 500 - - -
Denisipatoare aerate > 20 - - -
Decantoare verticale < 20 10-15 10-15 300
Decantoare orizontale
> 15 £ 50 10-15 300
longitudinale
Decantoare radiale (orizontale) > 20 £ 50 10-15 300
Decantoare cu etaj (tip Imhoff) < 10 £ 50 10-15 300
Limpezitoare cu aerare naturală £ 30 £ 70 15-20 500
Biocoagulatoare £ 50 70-75 35-40 500
Decantoare orizontale
longitudinale şi radiale prevăzute > 15 70-75 35-40 500
după o preaerare

Tabelul 3.4. Recomandări în vederea alegerii tipurilor de bazine de aerare cu nămol

activ şi filtre biologice
Instalaţii de tratare biologice recomandate în funcţie de
gradul de biodegradabilitate al amestecului de ape uzate
CBO20 al influentului în
menajere şi industriale
staţia de tratare, (mg/l)
substanţe uşor substanţe greu
biodegradabile biodegradabile
100-150 BANAP, BANAA, FB BANAP, FB
150-2501 (300) BANAR, BANAAR, FB BANAR, DBANAA, DFB, FBA
250 (300) - 500 BANAA, DANAR, FBR BANAR, DBANAA, DFB, FBR
> 500 BANAA, BANAR DBANAA
unde: BANAP – bazine aerate cu nămol activ tip piston; BANAA – idem, tip amestecare totală;
BANAR – idem, cu regeneratoare; BANAAR – bazine de aerare cu nămol activ tip amestecare
totală şi cu regeneratoare; DBANAA – bazine de aerare cu nămol activ tip amestecare totală,
două trepte; FB – filtre biologice; DFB – filtre biologice două trepte; FBA – filtre biologice cu aerare
artificială; FBR – filtre biologice cu recircularea apei tratate.
 79

Scheme de tratare a apelor uzate

Pentru alegerea unei scheme de staţie de epurare trebuie ca

obiectele funcţionale să ocupe o suprafaţă cât mai mică, transportul apei
uzate şi a nămolului să se facă pe distanţe cât mai scurte şi să evite
încrucişări repetate ale conductelor şi canalelor.

În acelaşi timp, pentru o exploatare optimă trebuie prevăzute canale

de ocolire (by-pass) atât pentru întreaga staţie, cât şi pentru treptele de
epurare pentru obiectele principale ale staţiei de epurare.

În figura 3.1 este dată o schemă de tratare fizico-biologică în condiţii

naturale pentru debite mai mici de 10000 m3/zi, prezentându-se 3 variante:
câmpuri de irigare sau filtrare şi iazuri biologice. În cazul folosirii unor câmpuri
de irigare lipseşte o deversare în emisar. Câmpurile de filtrare sunt dotate cu
conducte de drenaj, apa epurată fiind evacuată în emisar, sau pe relief, iar în
cazul unor iazuri biologice este prevăzută şi o treaptă de dezinfecţie prin
clorinare, înglobând o cameră de amestec şi bazine de contact, numai după
aceea urmând o evacuare în emisar.

Treapta fizică este prezentată prin grătare sau site pentru înlăturarea
materiilor grosiere. Există două posibilităţi de lichidare a deşeurilor reţinute de
grătare: în prima variantă materiile grosiere sunt dezintegrate în utilaje
speciale, diluate cu apă şi evacuate în canalul de aducţiune a apelor uzate, în
amonte de grătare, iar în a doua variantă ele ar putea fi stocate în containere
şi apoi transportate la depozitele de gunoi ale oraşului.
 80

V
V
Linia tehnologică
RCP a apei Emisar

N.P.

Linia tehnologică
a nămolului

A.N.
V
Figura 3.1.a) Schemă cu liniile tehnologice de tratare
R.C.P. - reţea de canalizare publică, V - valorificare,
NP - nămol primar, AN - apă de nămol

V
LINIA APEI
SPAU V
RCP Tr. primară Tr. secundară - naturală Emisar

N.P.
LINIA NĂMOLULUI
AN

Tr. tratare
(criofilă) Tr. deshidratare V

AN

SPAN

Figura 3.1.b) Schemă cu treptele de tratare

R.C.P. - reţea de canalizare publică, V - valorificare,
NP - nămol primar, AN - apă de nămol
 81
RCP
Ape uzate brute

Grătare
rare

SPAU

Disipator
energie

materii materii spre depozit

Grătare dese
Dezintegrator Containere deşeuri
grosiere (bare/site) grosiere
(Var.II) (Var.I) grosiere

Valorificare
Apă tehnică pentru nămol Clasor nisip
Denisipator infrastructură
varianta hidroelevator mineral
drumuri

Debitmetru
apă drenaj
SPAD

Decantoare Valorificare
cu etaj nămol Deshidratare
îngrăşământ
IMHOFF fermentat nămol
Apă tehnică agricol
SPAT

Var.I Var.II
Câmpuri Iazuri Câmpuri de irigare
filtrare biologice (culturi agricole)

Sistem de Apă
drenaj subterană

GV GV
Emisar

Figura 3.1.c) Schema pe obiecte a unei instalaţii de tratare cu epurare fizico-

biologică în condiţii naturale (recomandată) pentru debite de până la 10000 mc/zi
Materiile în suspensie minerale sunt separate în denisipatoare, iar
cele organice în mod special în decantoare cu etaj (tip Imhoff), acestea din
urmă reprezentând o construcţie combinată dintr-un decantor propriu-zis,
destinat sedimentării materiilor în suspensie, şi o fosă septică, unde are loc
fermentarea anaerobă a nămolului rezultat din decantor. Nămolul, atât cel din
denisipatoare cât şi cel fermentat este supus unei deshidratări naturale pe
platforme de uscare, dotate cu conducte de drenaj. Apele de drenaj sunt
 82
refulate în canalul apelor uzate în aval de decantoare. Pentru folosinţe tehnice
(diluţie de materii dezintegrate, evacuarea nisipului din denisipator, pregătirea
soluţiei de clor ş.a.m.d.) se foloseşte apa epurată fizic, motiv pentru care este
prevăzută o staţie de pompare şi reţeaua respectivă de conducte.
3
La debite mai mari de 10000 m /zi se prevăd decantoare verticale,
orizontale, radiale, în locul decantoarelor cu etaj, iar pentru fermentarea
nămolului din decantoare, înainte ca acesta să fie evacuat pe platformele de
uscare se folosesc rezervoare separate de fermentare metanică. În acest caz
este nevoie de o pompare a nămolului.
În figura 3.2 este reprezentată o schemă de tratare fizico-biologică
3
pentru staţii cu debite mai mici de 50000 m /zi. Pentru epurarea biologică sunt
prevăzute filtre biologice deoarece condiţiile locale nu permit folosirea epurării
biologice în condiţii naturale.
V
V
RCP Linia apei Emisar

NP NS NT

Linia nãmolului V

AN AN
AN
Figura 3.2.a) Schemă cu liniile tehnologice
R.C.P - reţea de canalizare publică, V - valorificare, NP - nămol primar, NS - nămol secundar,
NT - nămol terţiar, AN - apă de nămol
V
LINIA APEI
SPAU V
RCP Tr. primară Tr. secundară Tr. terţiară Emisar

NAR NS
N.P. N.T.
NAEx NA

LINIA NĂMOLULUI
AN

SPN
Tr. tratare Tr. deshidratare V

AN AN

SPAN

Figura 3.2.b) Schemă cu treptele de tratare

SPAU - staţie de pompare ape uzate, SPAN - staţie de pompare apă nămol,
NAEx - nămol activ în exces, NAR - nămol activ de recirculare
 83
ape uzate
SPAU
din oraş
apă brută

D.E.

Cominutoare
(grătare tăietoare)

Apa pentru nămol spre

Deznisipatoare Platforme nisip
hidroelevatoare mineral valorificare
(evacuare nisip)
uleiuri SPUG AD
Separator de grăsimi uleiuri şi
şi
şi uleiuri grăsimi
grăsimi

SPN
nămol Stabilizator
Decantoare primare
N.P. amestecat de tip deschis
apă epurată primar ape de
apă drenaj
S.P. nămol stabilizat
tehnică
nămol
secundar nămol
deshidratat
Staţie Filtre biologice Deshidratare nămol spre
Clor valorificare

soluţie Camera de amestec + ape de

clor drenaj
debitmetru SPAD

Decantoare secundare
şi contact
apă tratată

emisar
Figura 3.2.c) Schema cu obiectele unei staţii de tratare cu procese fizico-biologice a
apelor uzate cu filtre biologice (recomandată pentru debite de până la 50000 mc/zi),
în special pentru debite uzate industriale

Decantoarele secundare sunt folosite şi ca bazine de contact pentru

treapta de dezinfecţie, iar camera de amestec poate fi şi debitmetru, folosind
în acest scop un debitmetru de tip Parschall. În această schemă pentru o
preepurare grosieră în locul grătarelor cu bare sau sitelor sunt prevăzute nişte
cominutoare care nu necesită utilaje pentru înlăturarea şi dezintegrarea
materiilor grosiere – ele fiind tocate şi antrenate de curentul de ape uzate în
aval de aceste utilaje. În rest schema este similară cu cea precedentă.
 84
În figura 3.3 este dată schema clasică de tratare fizico-biologică cu
bazine de aerare. Treapta primară din această schemă se deosebeşte de
cele precedente prin prezenţa unui denisipator aerat cuplat cu un separator
de grăsimi şi uleiuri (S.G.U.) pentru eliminarea grăsimilor şi uleiurilor în
suspensie, după care urmează un bazin de preaerare, care are menirea de a
intensifica procesul de limpezire a apelor uzate în decantoarele primare.
Această necesitate apare la o concentraţie de materii în suspensie la intrarea
în staţia de tratare a apelor uzate care depăşesc 300 mg/l. În acest scop
nămolul activ în exces este refulat în bazinele de preaerare, jucând rolul unui
coagulant natural.
V
V
RCP Linia apei Emisar

NP NT

Linia nămolului V

AD

Figura 3.3.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

R.C.P - reţea de canalizare publică, V - valorificare, NP - nămol primar,
NT - nămol terţiar, AD - apă decantată

V
SPAU LINIA APEI
V
RCP Tr. primară Tr. terţiară
Tr. secundară Emisar
avansată (dezinfecţie)
N.P. NA NAEx
R
NAEx N.T.
SPNA
N.P.+N.T.

LINIA NĂMOLULUI
SPN
Tr. tratare Tr. deshidratare V

AD
AD
SPAD
Figura 3.3.b) Schemă cu treptele de tratare
SPAU - staţie de pompare ape uzate, SPAN - staţie de pompare apă nămol, SPNA - staţie de
pompare nămol activ NAEx - nămol activ în exces, NAR - nămol activ de recirculare
 85
ape uzate
SPAU
din oraş
apă brută

D.E.

Dezintegra- Gratare cu bare, grăsimi şi

toare Dispozitiv de încălzire
site uleiuri SPUG
apă diluţie

Apa pentru Deznisipatoare aerate nămol spre

Clasor nisip
hidroelevatoare + S.G.U mineral valorificare
O
(evacuare nămol) 2

O2 ape de Schimbător Centrala

Bazine de preaerare drenaj căldură termică Gazometre
agent termic biogaz
aer comprimat nămol activ în exces
SPN
Staţie nămol Fermentatoare metanice
Decantoare primare
suflante N.P. amestecat (metantancuri)

apă epurată primar

nămol fermentat
apă tehnică nămol
O2 Reactor biologic (RB) activ nămol
Aerob / Anox / AN recirculat deshidratat
apă Deshidratare nămol spre
S.P. varianta I
tehnică SPN valorificare
apă tehnică Decantoare secundare
N.A. ape de
Staţie drenaj
Clor SPAD
soluţie Camera de amestec +
clor debitmetru

varianta II nămol
Bazine de contact
secundar
apă tratată

emisar
Figura 3.3.c) Schema pe obiecte a unei staţii de tratare cu procese fizico-biologice
a apelor uzate cu bazine de aerare şi fermentatoare metanice
(staţie de pompare ulei şi grăsimi SPUG)

V
SPAU LINIA APEI
V
RCP Tr. primară Tr. secundară Tr. terţiară
Emisar
avansată avansată (dezinfecţie)
N.P. NS
N.T.
SPNA

LINIA NĂMOLULUI
SPN
Tr. tratare Tr. deshidratare V

AD
AD
SPAD
Figura 3.3.d) Schema pe trepte de tratare
 86

Pentru funcţionarea corectă a bazinelor de aerare, nămolul activ este

refulat după o separare de apele uzate epurate în decantoarele secundare din
nou în bazinele de aerare (nămol recirculat). Nămolul activ în exces este
reţinut împreună cu nămolul primar în decantoarele primare, iar acest
amestec de nămoluri este refulat în fermentatoare metanice în scopul
stabilizării anaerobe a substanţei organice conţinută în nămoluri. Din
fermentarea anaerobă a nămolurilor (în metantancuri) rezultă biogazul, care
este folosit drept carburant. Pentru compensarea volumelor de biogaz sunt
prevăzute gazometrele. Prin folosirea biogazului drept carburant în centrala
termică se obţine agentul termic necesar pentru menţinerea regimului termic
al fermentării anaerobe, transferul de căldură realizându-se prin schimbătoare
de căldură. Surplusul de biogaz poate fi folosit şi pentru alte necesităţi ale
staţiei de tratare.

Pentru asigurarea oxigenului necesar microflorei aerobe din bazinele

de aerare este necesară o staţie de suflante care alimentează cu aer
comprimat atât bazinele de aerare din treapta biologică cât şi desnisipatoarele
aerate ale treptei fizice. De obicei în bazinele de contact se depune o anumită
cantitate de nămol, care este refulat şi el la instalaţiile de tratare a nămolului,
ceea ce în schemele precedente a fost omis scopul simplificării.

Treapta secundară alcătuită din bazine de aerare cu nămol activ,

decantoare secundare şi SPNA - staţie de pompare nămol activ poate fi
transformată în treaptă secundar avansată prin compartimentarea BANA în
două zone, una cu procese anoxe (de denitrificare) şi una cu procese
biologice aerobe (de nitrificare). În această situaţie se poate elimina azotul şi
fosforul organic existent în apele uzate. Schema este prezentată în fig. 3.3d.
În figura 3.4 este prezentată o schemă similară cu cea precedentă,
 87
diferenţa fiind modul de tratare a nămolurilor. Nămolul primar din decantoarele
primare este supus fermentării anaerobe (separat de cel secundar), iar
utilizarea biogazului are loc la fel ca în schema precedentă. Nămolul activ în
exces este stabilizat aerob, îngroşat şi apoi deshidratat pe platforme de
uscare. Apa rezultată de la îngroşarea nămolului este evacuată împreună cu
apele de drenaj în amonte de decantoarele primare.

V
V
RCP Linia apei Emisar

NP NS NT

Linia nãmolului V

AN+AD

Figura 3.4.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

R.C.P - reţea de canalizare publică, V - valorificare, NP - nămol primar,
NS - nămol secundar, NT - nămol terţiar, AN - apă de nămol, AD - apă decantată

LINIA APEI
SPAU
RCP Tr. primară Tr. secundară Tr. terţiară

NP NS NT
NAR SPNT
SPNP SPNA

Tr. deshidratare AN NAEx NT

LINIA I si II TRATARE NAMOL

(îngroşare)

Tr. tratare AN Tr. tratare

(anaerobă) (anaerobă)

AD AN Tr. deshidratare I
Tr. deshidratare
(îngroşare)

AN+AD AD Tr. deshidratare II

(îngroşare)
SPAN+AD

Linia I Linia II

Figura 3.4.b) Schemă cu treptele de tratare

SPAU - staţie de pompare ape uzate, SPAN - staţie de pompare apă nămol, SPNA - staţie de
pompare nămol activ NAEx - nămol activ în exces, NAR - nămol activ de recirculare
 88

ape uzate
SPAU
din oraş
apă brută

D.E.
materii grosiere
dezintegrate
Dezintegra- Gratare cu bare grăsimi şi
Dispozitiv de încălzire
toare uleiuri SPUG
apă diluţie

Apa pentru Deznisipatoare aerate nămol spre

Deshidratare subs. minerale
hidroelevatoare + S.G.U mineral valorificare
O2
agent termic
ape de spre Centrala
consumatori termică Gazometre
drenaj
biogaz spre
aer comprimat
SPN consumatori
Staţie nămol Fermentatoare metanice
suflante Decantoare primare primar Î
(metantancuri)

apă epurată primar

A.N. nămol fermentat
apă tehnică nămol
O2 Reactor biologic (RB) nămol activ îngroşat
nămol
Aerob / Anox / AN recirculat Îngroşătoare deshidratat
apă Deshidratare nămol spre
SPAT
tehnică SPNA valorificare
apă tehnică Decantoare secundare nămol stabilizat
nămol
Staţie secundar Stabilizare
Clor NAEx aerobă SPAD
soluţie Camera de amestec + ape de
clor debitmetru drenaj
O2

nămol
Bazine de contact
terţiar
apă tratată

emisar

Figura 3.4.c) Schema unei staţii de tratare cu procese fizico-biologice cu bazine de

aerare şi stabilizare aerobă a nămolului activ în exces

În figura 3.5 este prezentată o schemă de tratare fizico-biologică cu

filtre biologice de mare încărcare (cu aerare artificială), care diferă de schema
din figura 3.2, aceasta fiind prevăzută cu recircularea apei epurate în scopul
diluării apei uzate (diminuării valorii CBO). Acest lucru se face în cazul unor
CBO ridicate, de obicei mai mari de 300 mg/l, pentru a obţine valori „Lef” de
ordinul 15 – 20 mg/l. În acest caz decantoarele secundare nu mai pot servi
drept bazine de contact, deoarece apa clorată ar deteriora procesele biologice
 89
de epurare, şi treapta de dezinfecţie este clasică – cu camera de amestec
după decantoarele secundare şi prevăzută apoi cu bazine de contact.

Pentru alimentarea cu oxigen a filtrelor biologice de mare încărcare

este necesară staţia de ventilatoare. Şi în această variantă BANA se poate
împărţi în zonă ANOX şi zonă AEROBĂ şi putem să transformăm treapta
secundară în treaptă secundară avansată.

RCP Linia apei

NP NS NT

Linia nãmolului

AN AD

Figura 3.5.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

V
SPAU LINIA APEI
V
RCP Tr. terţiară
Tr. primară Tr. secundară Emisar
(dezinfecţie)
N.P. QR
SPAUTS N.T.
NS

LINIA NĂMOLULUI
SPN
Tr. tratare Tr. deshidratare V

AN AD

SPA
D+AN

Figura 3.5.b) Schema cu treptele de tratare

SPAUTS - staţie de pompare apă uzată tratată secundar, QR - debit de apă uzată recirculată
 90
ape uzate
SPAU
din oraş
apă brută

D.E.

Gratare cu bare, materii depozitul de

grosiere Containere gunoi al oraşului
site

Apa pentru nămol spre

Deznisipatoare Clasor nisip
hidroelevatoare mineral valorificare
agent
ape de termic Centrala
drenaj termică Gazometre
biogaz
SPN Schimbător
nămol căldură
Decantoare primare primar
apă tehnică
apă epurată mecanic apă Fermentatoare metanice
recirculare (metantancuri)
O2
nămol fermentat
Staţie suflante Filtre biologice aerate nămol
(ventilatoare) artificial cu recirculare Deshidratare nămol deshidratat
fermentat spre
nămol
valorificare
apă secundar
S.P. Decantoare secundare
tehnică ape de
apă
apă tehnică drenaj
recirculare SPAD
Staţie soluţie Camera de amestec +
Clor clor debitmetru

nămol
Bazine de contact terţiar
apă tratată

emisar

Figura 3.5.c) Schema pe obiecte a unei staţii de tratare cu procese fizico-biologice

cu filtre biologice cu recircularea apei şi fermentatoare metanice anaerobe
Schema din figura 3.6 diferă de cele precedente cu bazine de aerare
prin prezenţa unor regeneratoare ale nămolului activ recirculat. Nămolul activ
în exces, după o îngroşare prealabilă este amestecat cu nămolul primar şi
supus fermentării anaerobe cu toate accesoriile acesteia. În rest schema
diferă prin tratarea nămolului fermentat. În locul unei deshidratări naturale pe
platforme de uscare este adoptată o deshidratare mecanică, care prevede o
elutriere a nămolului fermentat, îngroşarea lui, condiţionarea chimică cu
coagulanţi în scopul unei mai eficiente deshidratări, şi în final deshidratarea
mecanică. pentru efectuarea acestei deshidratări sunt prevăzute bazinele de
elutriere a nămolului cu alimentare cu apă, îngroşătoare, instalaţii de
 91
condiţionare (dozare, reactive, amestec) şi instalaţii mecanice de
deshidratare. Filtratul rezultat de la deshidratarea mecanică împreună cu
apele de drenaj sunt reintroduse în circuitul apei în amonte de decantoarele
primare sau poate fi folosit pentru elutrierea nămolului fermentat.
Ca şi la schemele anterioare BANA - treapta secundară poate fi
transformată în treaptă secundară avansată, iar dacă NAEx este trimis în
treapta primară ea poate fi transformată în treaptă primară avansată.
Dacă se consideră necesară eliminarea fosforului atunci reactorul
biologic va fi astfel AN / ANOX / AE, cu verificări dorite diferit de zonele
respective. Zonarea pe procese biologice distincte se poate face ori prin
construcţii diferite pentru fiecare proces sau prin compartimentarea unui
singur bazin.
V
V
RCP Linia apei Emisar

NP NS NT

Linia nãmolului

AN AD

Figura 3.6.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

V
LINIA APEI
SPAU V
Tr. primară Tr. secundară Tr. terţiară
RCP Emisar
avansată
NP NS
NA Tr. regenerare
SPNP SPNA
LINIILE TEHNOLOGICE DE TRATARE A NAMOLULUI

NAEx
NA
Ex
Tr. deshidratare I
AN Tr. deshidratare
(îngroşare)
(îngroşare)
AN
NT

Tr. condiţionare
(elutriere)
Va r.II

AN Tr. deshidratare II
(îngroşare)

Tr. tratare Var.I

SPNT
chimică

AN Tr. deshidratare III

(mecanică)

Figura 3.6.b) Schema cu treptele de tratare

 92

ape uzate
SPAU
din oraş
apă brută

D.E.

Cominutoare grăsimi şi
Dispozitiv de încălzire
(grătare tăietoare) uleiuri SPUG

Deznisipatoare aerate nămol spre

Platforme nisip
+ S.G.U mineral valorificare
O2
agent termic
ape de spre Centrala
drenaj consumatori termică Gazometre
gaz metan biogaz spre
aer comprimat
SPNP consumatori
Staţie nămol Fermentatoare metanice
Decantoare primare
suflante primar (metantancuri)
apă epurată mecanic nămol activ nămol fermentat
de recirculare apă de nămol activ
nămol îngroşat
O2 Reactor biologic (RB) Regene- nămol
Aerob / Anox / AN ratoare Îngroşătoare Deshidratare nămol deshidratat
apă spre
SPAT NAR de nămol rezervă
tehnică valorificare
SPNA NAEx
apă tehnică Decantoare secundare
nămol
Staţie secundar apă de Bazin de elutriere
Clor nămol nămol
Camera de amestec + SPAD
soluţie ape de
clor debitmetru drenaj nămol elutriat
O2
apă tehnică SPNT
nămol Staţie Îngrăşător de
Bazine de contact terţiar reactivi nămol elutriat
apă tratată reactivi chimici (coagulanţi) nămol elutriat îngroşat
filtrat SPAN
Deshidratare Condiţionare
mecanică chimică
emisar
nămol deshidratat
spre valorificare
Figura 3.6.c) Schema unei staţii de tratare cu procese fizico-biologice cu bazine de
aerare şi deshidratare mecanică a nămolului fermentat

În figura 3.7 este prezentată o schemă de tratare în exclusivitate

fizico-chimică a apelor uzate cu conţinut preponderent de substanţe greu sau
chiar nedegradabile biologic. Este cazul unor oraşe industriale. O astfel de
schemă a fost realizată în oraşul Radvilischis din Lituania.
La treapta de preepurare reprezentată prin cominutoare şi
denisipatoare întâlnite şi în celelalte scheme este adoptată o nouă soluţie de
deshidratare a nămolului de origine minerală rezultat din denisipatoare.
Amestecul apă şi nisip, refulat din denisipatoare cu ajutorul unor
 93
hidroelevatoare este trecut printr-un hidrociclon pentru separarea materiilor
solide, care sunt descărcate într-un buncăr unde are loc o deshidratare
suplimentară şi apoi încărcate într-un mijloc de transport pentru valorificare.
Deci în acest caz lipsesc platformele de nisip cu toate dezavantajele
lor (terenuri ocupate, drenaje, conducte de evacuare, curăţire de platforme,
ş.a.m.d.).

V
Q uz ind.
V
RCP Linia apei Emisar

N.P.

Linia nãmolului V

A.N. A.D.
Figura 3.7.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

V
Q uz ind. LINIA APEI
V
Tr. primară Tr. terţiară
RCP filtrare fină Emisar
avansată şi dezinfecţie

NP

LINIA NĂMOLULUI
Tr. deshidratare I
(îngroşare) Tr. deshidratare II

AN AD

SPAN +AD
Figura 3.7.b) Schema cu treptele de tratare
 94
ape uzate
din oraş SPAU

D.E.

Cominutoare
(grătare tăietoare)
apă
hidrociclon buncăr transport
apă pentru apă + nisip
Deznisipatoare
hidroelevatoare

Dozare apă
aer
Camera de amestec Gospodărie reactivi

soluţii
reactivi

Camera de reacţie

nămol
Decantoare Îngroşătoare nămol
apă de
S.P. nămol nămol îngroşat

Filtre rapide cu nisip apă de S.P. apă de Deshidratare

Rezervor apă decantată A.D.+
(carbune activ) spălare A.N. drenaj nămol
nămol deshidratat
apă Camera de amestec + (utilizare)
soluţie Staţie aer
spălat debitmetru clor Clor comprimat
filtre
aer Staţie suflante
Rezervor apă comprimat
SPAT
(bazin de contact)
evacuare emisar

Figura 3.7.c) Schema unei staţii de tratare cu procese fizico-chimice a apelor uzate
cu conţinut de substanţe organice greu sau nedegradabile biologic, specifică pentru
debite industriale

Tehnologia de tratare constă în decantarea şi filtrarea apei uzate

după un amestec cu reactivi chimici – coagulanţi în combinare cu floculanţi în
vederea eliminării maxime de poluanţi atât nedizolvaţi cât şi coloidali. În acest
scop sunt prevăzute: gospodărie de reactivi pentru pregătirea şi dozarea
soluţiilor respective de coagulanţi şi floculanţi, sau alţi reactivi cum ar fi laptele
de var, etc. urmată de camera de amestec (reacţie), decantoare, filtre rapide
cu strat de nisip cuarţos cu posibilitatea impunerii şi a unui strat de cărbune
activ în vederea adsorbirii substanţelor nocive dizolvate în apa tratată şi în
final treapta de dezinfecţie obişnuită (prin clorinare). În cazul folosirii filtrelor
rapide cu nisip intervine necesitatea unei spălări periodice a filtrelor în
 95
vederea decolmatării lor, lucru realizat cu ajutorul unor rezervoare şi a staţiei
de pompare a apei de spălat, circuit cu recircularea în cazul apelor murdare
rezultate de la spălarea filtrelor. Pentru o spălare mai eficace a stratului filtrant
se foloseşte şi aerul comprimat obţinut cu ajutorul staţiei de suflante. Această
tehnologie de tratare este similară celei de tratare a apelor de suprafaţă în
scopuri potabile. Nămolul rezultat din decantoare este îngroşat şi apoi
deshidratat prin metode naturale – pe platforme de uscare cu drenaj întâlnite
în schemele precedente sau fizice – cu precădere prin centrifugare.

În figura 3.8 este prezentată o schemă de tratare fizico-chimică în

prima treaptă şi biologică cu folosirea unei noi tehnologii în treapta a doua., iar
treapta finală fiind cea cunoscută de acum şi prezentată în permanenţă – ca
dezinfecţie.

V
Q uz ind.
V
RCP Linia apei Emisar

N.P.

Linia namolului V

A.N. A.D.

Figura 3.8.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

V
Q uz ind. LINIA APEI
V
Tr. primară Tr. terţiară
RCP Tr. secundară (dezinfecţie) Emisar
avansată
NP NT

LINIA NĂMOLULUI
Tr. deshidratare I
(îngroşare) Tr. deshidratare II V
AN AD

SPAN +AD

Figura 3.8.b) Schema cu treptele de tratare

Reactorul MBR este alcătuit din module imersate, pozate deasupra
sistemului de aerare (de obicei din bule fine). Modulele pe care se fixează
masa biologică, reduce foarte mult din NAEx (nămol activ în exces) şi
 96
avantajul nerecirculării NAR (nămolului activ de recirculare) este anulat de
recircularea debitului prin filtru.

SPAU

D.E.

Cominutoare

nămol
Deznisipatoare Platforme nisip
mineral

soluţii
Gospodărie reactivi Camera de amestec
reactivi

reactivi

Camera de reacţie

Decantoare primare SPN Îngroşătoare nămol

N.P. apă de
nămol nămol îngroşat

Filtre biologice apă de S.P. apă de

S.P. Rezervor apă filtrată A.D.+ Deshidratare nămol
aerobe imersate (MBR) spălare A.N. drenaj
apă spălat filtre soluţie clor nămol deshidratat
aer comprimat
Camera de amestec + Staţie
debitmetru Clor

Staţie suflante Bazine de contact N.T.

emisar

Figura 3.8.c) Schema unei staţii de tratare fizico-chimică + biologică

cu filtre biologice aerobe imersate

Cominutoarele şi denisipatoarele au fost prezente şi în scheme

anterioare, treapta de tratare fizico-chimică are la bază procese de coagulare
urmate de o decantare ulterioară. Mărirea zonei anaerobe în treaptă primară
şi precipitarea fosforului în decantorul primar conduc la realizarea unei trepte
primare anaerobe cu eliminarea de fosfor. Ele sunt condiţionate de un
conţinut ridicat de materii în suspensie greu decantabile, prezenţa lor în apă
influenţa în treapta biologică nefiind dorită. Treapta biologică este alcătuită din
filtre biologice aerobe imersate, care necesită o aerare artificială realizată prin
 97
dispunerea unei staţii de suflante. Spălarea periodică este similară filtrelor
rapide, iar în acest scop sunt prevăzute în gospodăria respectivă: rezervor de
apă filtrată şi staţie de pompare, apa de spălare fiind refulată în amonte de
camera de spălare, etc. Ca şi în schema precedentă nămolul din decantoare
este îngroşat şi apoi supus unei deshidratări naturale (sau mecanice).
Schema prezentată în figura 3.9 are un domeniu de utilizare mai
restrâns, aplicabilă pentru ape uzate de mare încărcare provenind de la unităţi
agrozootehnice sau din întreprinderi ale industriei alimentare.
Treapta primară este reprezentată prin desnisipatoare tip hidrociclon,
site statice (eventual pot fi folosite şi cele rotative) şi decantoare primare.
V
V
RCP Linia apei Emisar

NP NS NT

Linia nãmolului V

AN AN AN

Figura 3.9.a) Schema cu liniile tehnologice de tratare

R.C.P. - reţea de canalizare publică, V - valorificare,
NP - nămol primar, NS - nămol secundar, NT - nămol terţiar, AN - apă de nămol
V
LINIA APEI
V
Tr. secundară I Tr. secundară II Tr. terţiară
RCP Tr. primară Emisar
(avansată) (aerobă) biologică+dezinfecţie
NP=NA
NP NAR
SPNA
NAEx
DE TRATARE A NĂMOLULUI

SPAN
LINIILE TEHNOLOGICE

AN Tr. deshidratare I
(îngroşare) NT

NP
Tr. tratare
AN
SPNP NT

AN Tr. deshidratare SPNT

(mecanică)

Figura 3.9.b) Schema cu treptele de tratare

R.C.P. - reţea de canalizare publică, V - valorificare, SPAN - staţie de pompare apă nămol,
SPNA - staţie de pompare nămol activ, SPNP - staţie de pompare nămol primar, NP - nămol
primar, NAR - nămol activ de recirculare , AN - apă de nămol
 98

Deznisipator tip Sită Decantor Schimbător Filtru biologic

SPAU S.P.
hidrociclon (sub presiune) statică primar de căldură anaerob
apă uzată fracţie solidă nămol primar
brută buncăr
Platformă apă uzată Decantor
epurată anaerob secundar 1 SPNA
stocare SPAN SPN
valorificare
transport var. I
(compostare)
A.N. Schimbător Fermentator
de căldură anaerob
Îngroşător var. II
Bazine de stocare nămol de nămol
SPNA
pt. perioada de frig activ
nămol activ recirculat Centrală
Gazometru
termică

consumatori
biogaz spre
Bazine de aerare
varianta I Iazuri biologice Decantoare N.F.
sau filtre biologice
pentru irigare cu veget. acvatică secundare 2 aerobe imersate (MBR) Deshidratare
A.T. V B.C. B.A.
mecanică
SPAT aer comprimat N.T.
Camera de amestec + soluţie Staţie
clor Clor Staţie
debitmetru R.
suflante C.D. G.R.
A.T. A.T. apă tehnică
SPNT
de la D.S. R.
Bazin N.T. N.T.
de contact
emisar

Figura 3.9.c) Schema unei staţii de tratare fizico-biologică anaerob – aerobă

şi de epurare avansată în iazuri biologice

Epurarea biologică a apelor decantate este realizată în două faze în

treptele secundare I şi II. Prima fază este epurarea biologică anaerobă
efectuată în filtre anaerobe urmate de decantoare secundare. Reactorul
biologic anaerob cu microfloră fixată are randament mai bun decât reactorul
cu masă biologică în suspensie omogenizată continuu. Faţă de soluţia din
schemă există reactoare biologice anaerobe care au randament mai bun şi
poartă denumirea de UASB.
UASB-urile au nămolul definit ca nămol granular. Acesta are
greutatea specifică ce permite o viteză de sedimentare a granulei de nămol
egală cu viteza ascensională a apei uzate de tratat. Astfel nămolul stă la
punct fix, iar apa uzată de tratat circulă în jurul particulei.
Este tehnologia anaerobă cu randamentul maxim de tratare.
Faza a doua este caracterizată de o epurare biologică aerobă
prezentă şi în schemele precedente prin bazine de aerare urmate de
decantoare secundare cu recircularea nămolului activ sau prin filtre aerobe
 99
imersate. Schema în cauza conţine şi o epurare terţiară reprezentată în acest
caz prin iazuri biologice cu o vegetaţie acvatică implantată atât în scopul
reducerii avansate a substanţelor organice şi materiilor în suspensie cât şi a
eliminării azotului şi fosforului. După aceea urmează o utilizare în agricultură a
efluentului tratat sau o evacuare în emisar nu înainte de a fi supus unei
dezinfecţii, prezente prin instalaţiile aferente.
Tratarea nămolurilor conform acestei scheme reprezintă un caz mai
ieşit din comun deşi în aparenţă este cazul unei fermentări anaerobe a
amestecului de nămoluri. Particularitatea în varianta I constă în folosirea unor
fermentatoare anaerobe cu o concepţie deosebită, obţinându-se practic o
lichefiere totală a solidelor, rezultând din fermentatoare nu un nămol fermentat
ci un lichid cu un conţinut de materii solide de ordinul 0,5%. Acest lichid
fermentat este supus unei decantări în decantorul secundar al fazei anaerobe,
comun pentru fluxul apelor uzate şi acest lichid, urmând ca acest să urmeze
în continuare fluxul apelor uzate.
În varianta a-II-a tratarea nămolurilor se face cu fermentare anaerobă
clasică la care deshidratarea se face mecanic cu tratare (condiţionare)
chimică în amonte.

Figurile 3.10 caracterizează schemele tehnologice de tratare

discontinuă a apelor uzate în tehnologia S.B.R.

V
V
RCP Linia apei (S.B.R.) Emisar

Linia nãmolului V

A.N .
Figura 3.10.a) Schemă cu liniile tehnologice
 100
V
LINIA APEI
SPP V
Tr. primară Tr. secundară Tr. terţiară
RCP Emisar
(numai sitare) (S.B.R.) (dezinfecţie)

NP NS=NAEx
LINIA TEHNOLOGICA

AN
A NĂMOLULUI

Tr. deshidratare
SPAD

AD
Tr. tratare V

Figura 3.10.b) Schemă cu treptele tehnologice de tratare

RCP

Grătare
rare

aer comprimat AN+AD

B.T.

SPAU
polielectroliţi
Staţie Site
suflante fine AN+AD
GR
R

CD
AN

Reactor biologic
Functii tehnologice
aer nămol Deshidratare
1,3,5,7 - anox BA BC
comprimat 2,4,6,8 - aerob activ nămol
9 - sedimentator în exces SPNAEx

Dezinfecţie
R R
GR CD BA
Compost AD
A.T. natural
SPAD
A.T. NT NT
SPAT BC
SPNT
V

TRATARE NAMOL

Emisar
Figura 3.10.c) Scheme tehnologice de tratare discontinuă a apelor uzate
în tehnologia S.B.R.
 101
Linia tehnologică a apei este caracterizată de folosirea în treapta
primară a grătarelor rare, a unui bazin tampon aerat (sau cu agitare
mecanică) urmat de staţia de pompare ce conduce apele uzate la staţia de
sitare (site fine rotative sau alte tipuri de site fine tip filtre presă), de unde apa
este deversată în reactorul biologic.
Reactorul biologic funcţionează cu nivel variabil la fiecare ciclu de
tratare. Nivelul minim este dat de necesarul de masă biologică activă (nămol
activ). El poate ocupa 25¸35% din volumul reactorului. Masa biologică este
aerată minim cu ajutorul aerului primit, printr-o reţea de distribuţie echipată cu
difuzori poroşi, de la staţia de suflante. Reactorul este încărcat cu apă uzată
până la nivelul maxim când începe de altfel şi ciclul tehnologic de tratare.
Până are loc ridicarea la nivelul maxim staţia de suflante furnizează O2 în
creştere prin mărirea debitului de aer. Când s-a ajuns la nivelul maxim cu apa
s-a ajuns şi cu debitul de aer la nivelul maxim. Apoi au loc cicluri de nitrificare,
denitrificare (aerobe, anaerobe) în funcţie de reţeta apelor uzate ca încărcări
în substanţe organice dizolvate. Numărul de cicluri şi respectiv durata
acestora este condiţionat de cantitatea de substanţă organică dizolvată
influentă în bazin şi respectiv de cea dorită a fi după tratare (cea efluentă).
În perioada anoxă se opreşte alimentarea cu aer (O2) şi se pornesc
agitatoarele electromecanice care omogenizează nămolul din reactor.
Când s-a atins concentraţia finală pentru evacuare se opreşte
aerarea şi începe sedimentarea nămolului activ. După un anumit timp de
sedimentare dorit începe evacuarea apei din reactor cu ajutorul unei pompe
pe plutitor ce culisează pe glisiere. Golirea apei se face în paralel cu
sedimentarea nămolului. Golirea apei se face până la nivelul minim. Când
nivelul apei se apropie de cel minim, începe evacuarea cu ajutorul pompelor
de nămol a nămolului activ în exces pe linia nămolului. Apa tratată ajunsă în
treapta terţiară suportă dezinfecţia şi apoi intră în circuitul de valorificare
(refolosire) sau este evacuată în emisar.
 102
Nămolul reţinut în treapta primară este deshidratat, iar nămolul activ
în exces suportă un tratament chimic (de obicei cu polielectroliţi anionici sau
cationici) după care este deshidratat cu diferite tipuri de echipamente în
funcţie de debit şi de umiditatea finală solicitată la terminarea treptei de
deshidratare. La staţiile mici se pot folosi filtre saci care permit evacuarea
nămolului deshidratat ambalat în saci speciali. Acest nămol poate fi valorificat
în această formă în agricultură, sau după ce suportă compostare în platforme
special amenajate. Apele de nămol şi cele de drenaj sunt reintroduse în
circuitul apei.

3.3. Tehnologii de tratare a apelor uzate de tip MBBR

Toate tehnologiile anterior prezentate au particularitatea că procesele

biologice indiferent de ţinta lor C-CBO5, N-CBO5 sau P-CBO5 se realizează cu
ajutorul microorganismelor. Din microorganismele specifice tratării apelor
uzate procesele biologice din reactoare sunt realizate în proporţie de 95%
bacterii şi 5% protozoare.
Parametrul cel mai important care influenţează semnificativ procesul
de tratare, modificând semnificativ speciile de bacterii dominante este
temperatura apei uzate în momentul tratamentului biologic.
S-au observat prin studii de laborator şi la scări industriale că
eliminarea de N-CBO5 şi P-CBO5, din apele uzate nu mai are loc prin
tehnologiile anterior prezentate atunci când apele uzate supuse tratării ajung
la temperatura de 12°C, sau randamentele de tratare sunt nesemnificative.
Datorită modificărilor climatice şi în mod special a celor sociale din
România (apa caldă uzată ce ar trebui să încălzească apa rece uzată este din
ce în ce mai redusă cantitativ), s-a realizat că apa uzată influenţată într-o
 103
staţie de tratare ape uzate, are temperatura în perioada octombrie-mai sub
12°C. În această situaţie relativ nouă tehnologia de tratare biologică solicită
modificări de proces. Deoarece ţările nordice s-au confruntat cu aceste
probleme cu mult înaintea noastră, ele au pus la punct tehnologii de tratare a
apelor uzate care să funcţioneze cu randamentele maxime la temperaturi ale
apei uzate până la 5°C. tehnologiile biologice au la bază un raport invers faţă
de tehnologiile anterioare, respectiv dispunem de 95% protozoare şi 5%
bacterii. Tehnologia poartă denumirea de M.B.B.R., este tot o tehnologie cu
membrană fixată pe suporţi, numai că suporţii sunt în mişcare continuă în
reactorul biologic. Suporţii sunt realizaţi din materiale cu greutatea specifică
apropiată de cea a apei şi pot ocupa până la 60% din volumul reactorului
biologic. Membranele sunt astfel concepute încât permit trecerea oxigenului
prin ele. Deoarece bulele de aer eliminate de sistemul de distribuţie a aerului
situat pe radierul reactorului se lovesc şi se sparg în particule din ce în ce mai
mici, transferul de O2 este la fel de bun pentru distribuţia cu bule mari,
comparabilă cu distribuţia cu bule fine la reactoarele biologice fără suporţi.
Chiar dacă în prezent datorită preţului ridicat al membranelor nu se
realizează micşorarea valorii de investiţie pe linia apei, în schimb linia
nămolului se reduce cu 60¸70% ca valoare de investiţie faţă de soluţia
clasică, însemnând şi reducerea cu 60¸70% a costurilor de tratare a
nămolului.
Cele mai mari avantaje sunt generate de posibilitatea de tratare tot
timpul anului la randamentele maxime indiferent de temperatura apei uzate
influenţate, iar al doilea lucru foarte important este scăderea preţului de cost al
apei uzate tratate datorat reducerii considerabile a consumurilor energetice
solicitate de reactoarele biologice.
Tehnologia de tratare biologică M.B.B.R. poate fi uşor aplicabilă pe
oricare din schemele anterior prezentate, în soluţia hidraulică de flux tip
piston, continuă, de tratare a apelor uzate. Tehnologia S.B.R. propune
 104
tratament în regim hidraulic discontinuu, nu se pretează la înlocuirea masei
biologice cu cea de la M.B.B.R.

***

În dimensionarea şi conceperii treptei primare / primare avansate,

trebuie ţinut cont de următoarele elemente privind obiectele ce elimină MTS-ul
din apele uzate supuse tratării:
A) – pentru fluxuri hidraulice continue:
a) – în situaţia reactoarelor biologice cu masă biologică omogenizată
continuu eficienţa eliminării în amonte a M.T.S.-ului este µ ≈ 50%.
b) – în situaţia reactoarelor biologice cu masă biologică fixată pe un suport
fix tip M.B.R. eficienţa eliminării M.T.S.-ului în treapta din amonte trebuie
să fie µ ≈ 70%.
c) – în situaţia reactoarelor biologice cu masă biologică fixată pe suporturi
mobile de tip M.B.B.R. eficienţa eliminării M.T.S.-ului în treapta din
amonte trebuie să fie µ ≈ 90%.

B) – pentru fluxuri hidraulice discontinue:

– în situaţia reactoarelor biologice de tip S.B.R. eficienţa eliminării
M.T.S.-ului treapta din amonte trebuie să fie µ ≈ 35%.
Aceste randamente diferite se pot realiza cu utilaje de grătare şi
sitare de diferite performanţe şi cu sedimentatoare minerale (denisipatoare)
sau organice (decantoare primare) de diferite tipuri şi de diferite concepte
tehnologice.

***
 105

Tendinţe viitoare

În evoluţia tehnologică din ţara noastră există o serie de noutăţi care

au început să fie aplicate, altele în fază de proiect şi altele numai testate în
laborator. Din multitudinea noutăţilor cele mai semnificative respectiv cele
care modifică esenţial schemele tehnologice prezentate anterior sunt:
a) – renunţarea la decantoarele gravitaţionale primare, prin înlocuirea
cu utilaje electromecanice de sitare fină, controlată, conduse automat;
b) – aplicabilitatea mărită a tehnologiilor chimice controlate automat
în linia de tratare a apei şi a nămolului;
c) – mărirea randamentului de transfer a O2 din aer, la sistemele de
aerare pneumatice prin descoperirea sistemelor ce pot produce nanobule;
d) – descoperirea bacteriilor anaerobe ce produc energie termică în
procesul de mineralizare a substanţelor organice dizolvate;
e) – aplicabilitatea mărită a cogeneratoarelor şi transformarea în
energie verde a procesului de depoluare a nămolurilor organice;
f) – conducerea automată a proceselor de tratare necesare depoluării
apelor uzate.

***
a) În situaţia când sedimentarea nu trebuie să asigure performanţe
deosebite privind materiile în suspensie (MTS-ul), atunci decantoarele
primare nu îşi au rostul, ele putând fi înlocuite cu sisteme de sitare fină de
performanţe dorite. În acest sens se prezintă profilele tehnologice a două staţii
de epurare retehnologizate (fig. 3.11 şi 3.12) unde decantoarele primare nu
au mai constituit ţintă în treapta primară pentru eliminarea materiilor totale în
suspensie prin sedimentare, acestea fiind controlate şi eliminate prin sitare.
 Ob. 1 Cămin de Ob. 2 Gratar rar Ob. 3 Grătare des Ob. 4 D esnisipator Ob. 4 D esnisipator O b. 5 Canal P arshall Ob. 5 S eparator de grăsimi şi uleiuri Ob. 6 S.P.A.U. 1 Ob.7 Filtrare fină
avarie şi gură de L=5,00 m, b=1,00 m, L=10,00 m, b=3,40 m, tangenţial longitudinal L=12,00 m, b=1,00 m, h = 3,00 m L=16,80 m, b=12,20 m, h = 6,00 m Dint=4,50 m, h = 6,00 m (sită rotativă)
vărsare I h = 2,50 m h = 2,50 m D=4,00 m, d=2,00 m, L=18,64 m, b=3,60 m, h = 3,15 m
L=4,00 m b=3,00 m, h=4,45 m
h=2,00 m

toximetru substanţe deshidratate

Ob.19 Staţie suflante
Filtre saci 16,8 0 4,5 0 A 1
A
+ 4.3 0 612.39 612.41 612.90 614.20
612.45 612.45 613.95 612.37 612.52 612.52
612.27 612.59 612.49
+ 3.4 0

de la A
611.00 + 2.3 0 A A
610.73 610.36 610.10 611.29
R.C.P. 610.25 610.23 A

Aer
A A S.P.S.M. 610.08 609.88
609.80 610.572 609.73
610.04 609.26 610.19 A
+ 0.2 5

1 5,0 0
12, 00
607.70
609.88

gu

Aer
Nm Nm Nm An
nămol organic

Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer Aer
gu gu gu gu
Cămin colectare ulei
şi grăsimi
Ob.20 Platforme deshidratare nămol
spre valorificare spre depozitul de de şeuri a
613.39 Mun. Câmpulung M.
An
nămol organic

deshidratate
Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex
2

reţineri grătare
An
106

spre depozitul de deşeuri a

Nex
Mun. Câmpulung M.
An An An An An An An An An An 4

Ob.15 Stabilizator aerat de nămol

Ob.14 Îngroşător (V u= 1000 mc)

Nex
nămol organic

An
LEGENDĂ de nămol
619.01
613.45

A apă uzată
14 ,50

An apă nămol Ni Ni Ni Ni
Aer aer Aer
gu grăsimi şi uleiuri 613.62
606.65
An apă nămol
Aer

Nd nămol deshidratat Ns Ns Ns Ns 3
r reactivi îngroşare nămol
Nex nămol în exces Ob.19 Staţie suflante
CL hipoclorit
Ni nămol îngroşat
Aer

Ns nămol stabilizat aerob

Nm nămol mineral
Np nămol primar

Figura 3.11 Profil tehnologic Staţia de epurare Câmpulung Moldovenesc

 Ob.8 Bazin tampon Ob. 9 Reactoare biologice 1 şi 2 Ob.10 Bazin contact O b.11 Cămin final Ob.12 G ură vărsare II şi III
L=36,00 m, b=12,00 m, h = 5,00 m D=25,00 m, hu = 4,15 m L=20,00 m, b=15,00 m, h = 2,00 m
A A
A A A A
617.46
617.16

614.63 S.P.N.

A
A

Aer
Nex
Debitmetru A A A A A A A A A A A A
1 A

A
A A A A

Aer

A
614.52 614.09

A
A
A
613.32

M1 M2 614.28 611.69

A
S.P.A.U. 2 S.P.N. 2 613.98 612.99 613.19 612.91
610.52 s tav ilă

Nex
610.06
611.45 S.P.N. A
611.19

Aer
A A A A

CL
36 .00 2 0,00

Np
Ob.19 S taţie suflante

Nex

Aer
CL

Np
Nex
614.20

CL

2 Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Nex Ob.20 Gospodărie reactivi
CL
107

r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r
614.20

r
Ob.16 LEGENDĂ
D eshidratare Ob.17 Platformă uscare nămol

r
Nd Nd Nd Nd Nd Nd Nd A apă uzată

r
An apă nămol

Nd
gu Aer aer
spre folosinţe
grăsimi şi uleiuri
Nd Nd agricole An apă nămol
3 614.20 Nd nămol deshidratat r reactivi îngroşare nămol
Nex nămol în exces
CL hipoclorit
4 Ni nămol îngroşat
Ns nămol stabilizat aerob
Nm nămol mineral
Np nămol primar

Figura 3.11 Profil tehnologic Staţia de epurare Câmpulung Moldovenesc-continuare

 Staţie de suflante
4 buc. x 1500mc/h

O2 O2 O2 O2
O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2
1

O2
O2
O2
Staţie de sitare fină

O2
Camera grătar Desnisipator şi separator de grăsimi Staţie de pompare ape uzate As As As As As As As As As
2 buc. x 206mc/h 2
Vu=4,50 mc Vu=26 mc

As
Vu=45 mc

O2
A A A A A A A A 3
As
A A A
O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 Bazine de compensare
A
353.69 353.54 N a mol 4
353.69 353.53 353.49 4 buc. x 340mc/buc.

A
A

O2
O2
O2
353.44 355,44
A

C ana l V en turi A A A

O2
O2
O2
N am ol

A
de la camera
A
Na
350.39 350.24 g li si era
de vane De bitmetru p om pei

350.01 349.79 l an ţ
A
A

Na

S .P.A.U S .P .N.
Container 351,50

A
nămol
347.14
Na

Na Na Na Na Na Na Na Na Na 5
108

LEGENDĂ
A Apă brută

Na
A UD Apă uzată decantată
O2 O2
Aer

Na
N Nămol deshidratat
N ex Nămol activ în exces

Na
Nămol îngroşat
Na

Na
Apă nămol
S
Nămol stabilizat
CL

Na
Clor
Na mol
Nămol de la compensare Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na
1
As Apă de spălare site

Spre platformă
nămol

Figura 3.12 Profil tehnologic Staţia de epurare Tg. Neamţ

 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2 O2
1

O2
O2
Gospodăria de reactivi

O2
O2

O2
O2
Reactoare biologice

O2
O2
4 buc. x 480 mc/buc.
2 As As As As As As As As As As As

O2
O2
A UD A UD A UD A UD A UD

As
3 A A A A A

O2
Bazin de contact

O2

A
N a mol N a mol Vu=240 mc

A UD
4

A UD
As
O2
355,40

N a mol
99,49

As
spre gura

O2
de vărsare
352,65

Na mol
O2
O2

N am ol
5

O2

Na
N a mol
O2

Na
O2

N a mol
109

O2
Stabilizator aerat de nămol

Na
Îngroşător de nămol
Vu=224 mc Staţia de deshidratare

N amo l
O2
Vu=140 mc
I nst alaţie de

Na
354,47
d es hidr at ar e nă m ol
S t aţie pre pa ra re Platformă nămol

N amo l
c o agu lant

Na
P om pă doz ato are
3 buc. x 306 mc
B andă

Na
p om p ă tr ans port
Pubela
352,07 f iltra t po m pă
nă m ol

Na
P o m pă c oa gu lan t

349,67
Na

Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na
Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na Na
1

Figura 3.12 Profil tehnologic Staţia de epurare Tg. Neamţ - continuare

 110

În prezent există echipamente automatizate total care înlocuiesc

sedimentarea din decantoarele treptei primare, echipamente care reduc foarte
mult costul de investiţie şi respectiv de exploatare, indiferent de performanţa
dorită pentru sedimentare.

b) Avându-se în vedere abordarea tehnologică automată a

tehnologiilor chimice, cu costuri foarte mici în aplicaţii, în prezent există
tendinţa folosirii reactivilor chimici în optimizarea proceselor fizico-chimice şi
chiar biologice.

Dacă până în prezent staţiile de tratare a apelor uzate nu foloseau

deloc reactivi chimici, acum sunt prezenţi în diferite puncte cu diferite scopuri :
dezinfecţie (Cl2, hipoclorit, ş.a.), sedimentare (prin precipitare, coagulare,
floculare, modificarea încărcării electrice de tipul : clorură ferică, sulfat feros,
polielectroliţi anioonici/cationici,ş.a.), neutralizare (diferiţi acizi şi baze),
corecţie tehnologică de pH (ridicarea/coborârea pH-ului pentru a atinge
valoarea optimă necesară procesului tehnologic în derulare), reactivi de
lucrabilitate (folosit la nămoluri pentru cedarea mai uşoară a apei), etc.

Avându-se în vedere aceste lucruri există tendinţa ca şi în staţiile de

tratare a apelor uzate cu debite orăşeneşti să crească considerabil numărul
de reacţii chimice provocate, ele nemaifiind numai domeniul de aplicaţie
pentru tratarea debitelor industriale.
În cele ce urmează sunt prezentate schemele tehnologice de tratare
a apelor uzate pentru oraşul Turnu Măgurele şi pentru S.C. Vastex S.A.
Vaslui. (fig.3.13 şi 3.14). /53/
 TURNU MĂGURELE
STAŢIE DE EPURARE - FLUX TEHNOLOGIC PROPUS
Q pl = 313 l/s C ON DU CTĂ D E B Y-PASS Q pl = 313 l/s
A A A A

S LUDGE D EWAT ERING S TAT ION

CAM ERA DESHID RA TARE NAM OL

STA ŢI A DE D ES HIDR ATAR E ME CA NICĂ A N ĂM OLU LUI

CENTRIFUGE INJECTOR
PRESS 1

N
N
N

N
N N
DE POZIT STOCA RE DEWATERED SLUDGE
ROL L-O FF BIN
N ĂMOL CONTA INERNAM OL

N
DESHIDRATAT N CENTRIFUGE INJ ECTOR
PRESS 2
TRA NSPORT OR M
BAN DA M
STA ŢIA DE P OM PAR E AMESTEC
N ĂMO L (pr im ar şi în exces )
C ON DU CTĂ D E B Y-PASS

TANK
POLYM ER DOSING REZERVORSTOCARE PRI MARY SLUDGEPUMP1
POL IM ERI POM PANAM OL PRIMAR1
DOZATOR

FILTRATEF ROM
CENTRIF UGE PRESSES
APA NAM OL DELA
CENTRIF UGA
N

N
PRI MARY SLUDGEPUMP2
POM PANAM OL PRIMAR2

M
B AZIN OMOGE NIZA RE
POM PA SUPERNATANT 1 PRI MARY SLUDGEPUMP3
POM PANAM OL PRIMAR3 (nă m ol pr im ar şi în exce s)

M
N

A
1 PUMP AS STAND-BY

1 PUM P AS STA ND-BY

1 POM PADE RE ZERVA
S LUDGE TANK
SLU DGE WAREHOUSE 1 POMPADE REZERVA
BL OWE R ST ATION DEP OZ IT DE NAMOL POM PA SUPERNATANT 2
B AZI N A ME STEC
A

GRI T/ GRE A SE REMOV AL

M ECHANI
STA EX CE SS
ŢI A DECACLONCE LU DGE
NTRSARE THIC
MEC ANKENING
ICĂ
ST ATI E SUFLANT E AGITATOR
N
N N
ING ROS ARE NAM OL A CTIV EXCE S M

N
PE NTRU DE SNIS IPAT OR CAM
A NERA
ĂMLULU
ECHIPIAME
PR NT M ECA
IMAR Ş I NIC
ÎN E XCES
N N

N
EXCESS SLUDGE THICKENING
S TAŢIE DE SU FLAN TE PEN TRU PO LYM ERDOSING
STATIE IN GROSAR ENAMOL STATION

N
DOZATOR
D EZNIS IPATOR - SE PA RA TO R DE G RĂS IMI AERA T

N
N
ENGINE TANK
M
M N = 1.59 3 Kg M U/zi

REZERVOR STOCAREPOLIMERI

AIRFIL TER
FILTRUAER
AIRFIL TER
FILTRUAER
AIRFIL TER
FILTRUAER
SL UDGE PR ODUC ŢI A D E NĂM OL ÎN
CONCENTRATION
N
BAZ I NUL DE OM OGE NI ZARE
Q N N
FIR
B LOWE R STATION

M
S LUDGE ST ABILIZER
Qpl = 313 l/s

M M M N
S TAŢIA S UFLAN TELOR PENTRU
S TAT IE SUFLAN TE
S TAPBILIZATOR UL DE N ĂMOL
ENTRU S TAB ILIZ AT OR NAMOL
WAS SLUDGEPUMP 1

BLOWER 1
SUFLANTA1
BLOWER 2
SUFLANTA2
BLOWER 3
SUFLANTA3
POMPA NAM OL EXCES1 S LUDG E ST ABILIZER

1 PUM PASSTAND-BY
1 POM PA DEREZERVA
EXCESS SLUDGE THICKENING
N

ST TAB
SAB IL IZILIZA
AT ORTO
DERNAM
DEOLN ĂMOL

C ON DU CTĂ DE B Y-PASS
STATIE IN GROSAR ENAMOL

M
COA RS E AN D F I NE S CREEN STATION
AIRFILTER
FILTRU AER
AIRFILTER
FILTRU AER

AGITATOR AGITATOR

N
CA ME RA G RAT E RE RARE SI DESE 1 BLOWER AS STAND-BY ENGINE TANK M M
M

EXH AUST PIPE

1 SUFLANTA CASI REZERVA

CONDUCTAEVACUARE
H ALĂ GRĂ TAR E RA RE Ş I DESE ŞI M WAS SLUDGEPUMP 2 DIFFUSERS
DIFUZORI POROSI
N
POMPA NAM OL EXCES2

EXHAUST PIPE
CONDUCTA EVACUARE
S TA ŢIE DE POMPA RE A PĂ U ZA TĂ BRUTĂ DE ZNISIPA TOR ŞI S EP ARA TOR DE GRĂ SIMI M M
SL UDGE

Qpl = 313 l/s

CONCENTRATION
N
CO NCENTRA Ţ II AP Ă EPURATĂ
Q
BLO WER1
SUF LANTA1
BLO WER2
SUF LANTA2

M
M FIR
EXHAUST H = 0 ,1 m CA C = 2 5 m g/l
FAN GRĂ TA RE R AR E ŞI DESE
CO NCENTRA Ţ II A PĂ UZATĂ
N C = 35 m g /l
VENTILATOR
C = 120 m g/l
M
C = 3 20 mg /l C = 1 5 m g/l

A
EXHAUST FAN 1 B LOWERAS STAND-BY
VENTILA TOR I NLET P UM PI NG STA TI ON C = 2 m g/l
C = 380 m g/l CHANNEL CHANNEL 1 S UFLANTA CA SI REZERVA
CHA NNEL
C = 480 m g/l S TA T IE P OM P ARE APE UZATE SLU ICE SL UICE SL UICE P UN CTUL DE
C = 6 0 m g/l A A A
VANA VANA VANA P RELEV ARE PROBE

N
COARSE FINE SCREEN
C = 8 m g/l STA VILAR STAVILAR STAVILAR
SCREEN SCREENINGS GRATARDES

M
M
GRATAR CO NVEYOR
EFLUE NT
RAR TRANSPORTOR
RET INERI GRATAR SCREENINGS
CONVEYOR 1 Quz or max = 131 l/s
M TRANSPORTOR M A A A
RETINERI GRATAR G RADE DE EPURARE
C AME R Ă A DMISIE SAND WASHER
SITA NISIP DU PĂ PR IM A D ECANTARE

Q S TA ŢIA DE P OMPA RE N ĂMOL ACTIV S ISTE MU L DE

pl M M M FRO M OPERAT IONAL WATERSUPPLY S AND A ND GRE ASE REMOVAL BL OWE R ST ATION
= Red = 4 0.0 %

A
D ES CĂ RC ARE ÎN
111

400

M
FROM SEWERA GE SYSTEM DEL ARETEAUA DEAPA TEHNOL OGICA DE SN IS IP ADEZ
TOR NISIPA TOR - SE
S I S EP ARATOR PAR ATOR
GRASIMI DE Red = 25. 0 % DE CAN TOR PR IMAR AE RATI ON TA NK
l/s DE LA SISTEM CANALIZARE
S TA ŢIA SU FLAN TE LOR P ENTRU
A
FROM SEWERAGE SYSTEM Red = 50. 0 % ST ATI E SUFLANT E E MISAR
SCRAPER BRIDGE GR ĂSIMI AE RA T N N
DE LA SISTEM CANALIZARE A
A
POD RACLOR Red = 70 .0 % B AZIN NĂM
A

PEELE
NTRUCU BA ZI N AEOL
RARA CTIV EMISSARY

RAW WASTEWAT ER PUMP 1

POMPA APA UZATA1
RAW WASTEWAT ER PUMP 2
POMPA APA UZATA2
RAW WASTEWAT ER PUMP 3
POMPA APA UZATA3
P RIMARY CLA RIFIER SCUM PIPE H = 0 ,3 2 m CA
A M
2 Quz o rm ax SCREENING C ONTAINER
SAND CON TAINER DECANTOR PRIMAR CONDUCTA SPUMA EMISAR
7 l/s CONTAINER RET INERI GRATAR CONTAINERNISIP
= 262 l/s S CRAPER BRIDGE
=8 A
Ca nt. = 520 Kg/zi P OD RACL OR
uz
Q 26 ,10
A

M PRIM ARY
M CT = 25,10
AIRFILTER
FILTRU AER
AIRFILTER
FILTRU AER
AIRFILTER
FILTRU AER
AIRFILTER
FILTRU AER
A

REŢ I NERI L A GRĂTARE GREASE PUMP D EB ITME TR U SLUDGE

SCREENING CONTAINER POMPAGRASIMI M
CONTAINERR ETINERI GRATAR M ELE CTROMA GN ETIC A PUM PING
SANDPUMP SCUM PUMP SCU M REMOVAL STA TI ON RAN DAME NT EPURARE
POMPA NISIP POM PA SPUMA COL ECTOR SP UMA
M AGNETIC M M M M ST AT IE
U NITA TE A DE PRE CIP ITA RE C HIMICĂ PENTRU FLOWM ETER R.E. CBO5 = 9 2,2 %

A
DEBITMETRU POM P ARE R.E. MS = 90,8 %
N

1 PUMP AS STAND-BY ELIMINA REA FO SFORULUI I NFLUENT PIPE R.E. = 7 5,0 %

PRIMARYSLUDGE PUMP 1
POMPA NAM OL PRIMAR1
PRIMARYSLUDGE PUMP 2
POMPA NAM OL PRIMAR2
PRIMARYSLUDGE PUMP 3
POMPA NAM OL PRIMAR3
PRIMARYSLUDGE PUMP 1
POMPA NAM OL PRIMAR1
PRIMARYSLUDGE PUMP 2
POMPA NAM OL PRIMAR2
PRIMARYSLUDGE PUMP 3
POMPA NAM OL PRIMAR3

1 POMPAD EREZERVA A
NAM OL
C ONDUCTA INTRARE N N N R.E. N = 75,0 %
PRIM AR
INJ ECTOR NĂMO L ÎN E XCES R.E. P = 75,0 %

E MERG ENCY
O VE RFLOW
P REAPL IN
N
BL OWER1
SUFLANT A1
BL OWER3
SUFLANT A3
BL OWER3
SUFLANT A3
BL OWER2
SUFLANT A2

1 P UM PASS TAND-BY
TANK 1 BLOWE RASSTAND-BY 1 P OM PA DE REZERVA
REZERVORSTOCARE POLYM ER DOSING 1 SUFLANTACAS I REZERVA NĂM O L PRIMAR
POL IM ERI STATION
N N
DOZATOR 1 PUM PASSTAND-BY

A
1 Quz or m ax =131 l/s

H = 0, 15 mCA 1 POM PA DEREZERVA

1 Qu z orm ax = 131 l/s

D EV ER SORU L DIN DE CAN TOAR ELE S ECU NDA RE

AMONT ELE BA ZIN CU NĂMOL AC TIV
TREP TEI FINA L CLARIFI ER 1
SCU M PIPE
BA ZI N CU NÃ MOL A CTI V 1 C AMER A DE DECA NTO R SE CUNDAR 1
BIOLOGICE 1 Quz or m ax = 131 l/s N N CON DUCTASPUMA
M

DIS TR IBUŢIE SCRAPERBRIDGE

POD RACLOR
2 Quz or max = 262 l/s A A
A
A

A (d ec an toarele M
N

AGITATOR AGITATOR
N

M M s ec undar e) M
DIF FUSERS A
DEVERSOR DIF UZORI POROSI DIS TRIB UT ION SCUM PUMP SCUM REMOVAL
H = 0,2 m CA (NUMAI PENTRU CAZURI SPECIALE) POM PA SPUMA COLECTORSPUMA
OVERFLOW
CHAMB ER
N

(ONLYF OR EMERGENCYC ASES) CAM ERA

CO NCEN TRAŢ I I TRATARE
SLUDGE THICKENING TA NK DIS TRIB UT IE
INFLUENT PIPE
A

LEGENDA: BIO LOG ICĂ A

H ,2 mCA
B AZIN
= 0NAMOL
ACTIVAT CONDUCTA INTRARE N
N

C = 19 2 mg/l
- L INIA A PEI UZATE C = 11 4 m g/l
A

H = 0 ,4 mCA
- NĂMOL P RIMAR C = 45 m g/l
N

C = 4 m g/l A A
- NĂMOL A CTIV EXCES FINAL CLARIFI ER 2

A
BA ZI N CU NÃ MOL A CTI V 2 SCU M PIPE
- NĂMOL A CTIV RECIRCULAT N DECA NTO R SE CUNDAR 2 CON DUCTASPUMA
M

SCRAPERBRIDGE
- S PUMĂ/GRĂ SIMI POD RACLOR
A
A

M
N

AGITATOR AGITATOR
N

- NĂMOL ÎNGROŞA T
M M
DIF FUSERS M A
- A PĂ TEHNOLOGICĂ
DIF UZORI POROSI SCUM PUMP
POM PA SPUMA
- CANALIZARE INCINTĂ
N

- CONDUCTĂ DE BY -PAS S SLUDGE THICKENING TA NK

H ,2 mCA INFLUENT PIPE
- A ER S UB PRE SIUNE B AZIN A
= 0NAMOL
ACTIVAT
CONDUCTAINTRARE N
- REŢINERI GRĂTAR
- NĂMOL DES HIDRATAT H = 0 ,4 mCA

- S UPE RNATANT

W WT P INTERNAL DRAINAG E SYST EM WWT P INTERNAL D RAINAG E SYST EM

CANALIZ ARE INCINTA ST AT IE EPURARE CANAL IZ ARE INCI NTA ST AT IE EPURA RE

Figura 3.13 Profil tehnologic Staţia de epurare Turnu Măgurele

 PROFIL TEHNOLOGIC PROPUS

LEGENDĂ:
apă uzată Gospodărie de reactivi polielectrolit (ob. 4) Obiectele componente în cadrul acestui proiect
nămol activ recirculat
apă nămol sunt următoarele:
conductă aer Acid Polielectrolit Al2(SO 4) 3 OB.1. - Camera gratarelor şi a sitelor
apă flotaţie OB.2. - Bazin tampon (de compensare SE) - tip cheson
S.P.A.U.- staţie pompare apă uzată OB.3. - Cameră pompe
OB.4. - Gospodaria de reactivi şi tratare chimică
S.P.A.N. - staţie pompare apă namol Vu = 200 l Vu = 200 l OB.5. - Bazin omogenizare şi stripare
S.P.A.F. - staţie pompare apă flotaţie M2 M3 OB.6. - Bazin ANOX 1
OB.7. - Bazin aerare cu nămol activ BANA 1
S.S. - staţie suflante OB.8. - Bazin flotaţie 1
Vu = 200 l OB.9. - Bazin ANOX 2
P.D. - pompă dozare Vu = 200 l Vu = 200 l
M1 OB.10. - Bazin aerare cu nămol activ BANA 2
Mi - agitatoare
OB.11. - Decantor secundar
OB.12. - Staţie suflante
Vu = 200 l
OB.13. - Conducte legatura
P.D. 2 P.D. 3
OB.14. - Bazin flotaţie 2
P.D. 1
OB.15. - Canal măsură
OB.16. - Cameră deshidratare năie

Debitmetru Bazin omogenizare S.P.A.U. 4

Qc Qr Qr Qr
(ob. 5)
112

Bazin anox (ob. 6) Bazin B.A.N.A. (ob. 7) Bazin flotare Bazin anox (ob. 9) Bazin B.A.N.A. (ob. 10) Decantor
Gratar (ob. 1) mixere sub mersibile (OB. 8) mixere su bmersib ile secundar (ob. 11) Debitmetrie
Bazin tampon (ob. 2) (ob. 15)
3 Qc 3 Qc 2 Qc 2 Qc 3 Qc 2 Qc
Bazin Bazin
Bazin Bazin B.A.N.A. 2
R.C.P.
B.A.N.A. 1
S.P.A.U. 1 Vu = 125 mc ANOX 1 Vu = 125 mc ANOX 2 Vu = 375 mc
Quz Q or max Vu = 375 mc

Qadm min (ob. 3) Vu = 125 mc Vu = 125 mc Vu = 250 mc

Vu = 100 mc Bazin flotaţie 2
Qr = Qc (ob. 14)
S.P.A.U. 2

Qr = Qc S.P.A.U. 3
nămol activ recirculat

S.S.

S.P.A.F.

apă flotaţie apă flotaţie

S.P.A.N.
apă nămol Depozit nămol

Instalaţie deshidratare
(ob. 16)

Figura 3.14 Profil tehnologic Staţia de epurare a S.C. Vastex S.A. Vaslui
 113

c) Reducerea consumului energetic prin modificarea transferului de

O2 din aer în apă, în generarea şi întreţinerea proceselor biologice aerobe (de
nitrificare).

Sistemele de aerare (oxigenare) a apelor uzate cunoscute sunt cele

electro-mecanice (turbine de aerare, perii Kessener, ş.a.), (aplicabile pentru
instalaţii mici cu concentraţii mari), pneumatice (cu bule fine f » 2 mm, bule
medii şi respectiv bule mari), de dispersie a aerului (ce conţine O2), în apele
uzate din reactoarele biologice şi cu ejecţie biofizică pentru debite mici/medii,
iar pentru debite foarte mici sisteme cu O2 pur dispersat în apă cu bule fine.
Cercetările efectuate de grupuri de cercetători din Japonia şi Anglia
au prezentat în anul 2009, la Expoziţia mondială de la Munchen (IFAT), un
nou sistem de transfer a O2 în apă şi anume printr-un sistem de dispersie a
bulelor de aer în nanobule.

d) Cercetătorii din Suedia au obţinut la scară de laborator, pentru

tratarea nămolului în scopul mineralizării substanţelor organice, bacterii
anaerobe ce produc în timpul tratării temperatura necesară întreţinerii unui
proces biologic mezofil, fără aport energetic exterior.
În prezent tratarea mezofilă la 35±1 oC îşi generează căldura prin
consumul biogazului (produs secundar al tratării nămolului) în centralele
termice care prepară agentul termic cald, iar transferul căldurii de la agentul
termic cald la nămol se face cu schimbătoare de căldură.

e) Recuperarea energetică privind refolosirea biogazului în centrale

de cogenerare cu scop dublu, o dată ca energie în agentul termic pentru
schimbătoarele de căldură, iar plusul de energie să fie folosit pentru conversia
în energie electrică.
 114

Energia electrică produsă poate fi folosită pentru necesităţile

energetice ale STAU, iar plusul de energie să fie introdus şi valorificat în
sistemul energetic naţional.

Una din primele aplicaţii s-a făcut la staţia de tratare a apelor uzate
Tg. Mureş (fig. 3.15), iar un al doilea exemplu este caracterizat de profilul
tehnologic al staţiei localităţii Tg. Jiu (fig. 3.16).

Figura 3.15 Staţia de epurare Tg. Mureş - centrală de cogenerare

 115

Figura 3.16 Profil tehnologic Staţia de epurare a Tg. Jiu - linia nămolului
 116

f) Automatizarea totală a proceselor de tratare a apelor uzate şi a

nămolurilor într-o staţie de tratare a apelor uzate
În incinta staţiei de epurare va fi amplasat centrul de control ce va
adăposti echipamentul de Dispecerat şi staţiile de lucru ale operatorului.
Dispeceratul central (DC) amplasat în Staţia de Epurare este
caracterizat de un sistem de monitorizare, control (comanda) şi achiziţie de
date (SCADA – Supervisory Control And Data Aquisition) bazat pe
automatele programabile (PLC) şi cu o interfaţă standard cu calculator
personal (PC), care să colecteze şi să gestioneze datele provenite din staţia
de epurare, dar şi de la staţiile de pompare (dacă există pe reţeaua de
canalizare).
Sistemul SCADA se conformează în totalitate cu cerinţele respectate
pentru lucrările electrice. Dispeceratul central va fi prevăzut cu toate
elementele necesare (hardware şi software), astfel încât să asigure, în viitor,
transmisia de informaţii şi comenzi spre şi dinspre un dispecerat reţele (DR),
ce va deservi reţelele de apă potabilă şi canalizare.
Este necesar a se monta o sursă de alimentare cu energie de
siguranţă în cazul căderii alimentării din sistem.
Sistemul SCADA va fi implementat sub forma unui instrument de
management operaţional, de exemplu va fi prevăzut cu facilităţi pentru
realizarea monitorizării zilnice şi controlul staţiei de epurare şi a staţiilor de
pompare a apei uzate, precum şi generarea informaţiei de management
general.

· Stocarea informaţiei
Sistemul SCADA va prevedea istoricul datelor on-line pentru toate
intrările/ieşirile în/din sistem, indiferent dacă sunt semnale reale sau derivate
ale:
 117
Semnalelor digitale: – la schimbarea stării.
Analoage: – la fiecare ”n” minute şi la schimbări semnificative.
Integrate, de exemplu debit, mediu, maxim şi minim – la ”n” minute,
zilnic, săptămânal, lunar, anual.

· Transferul informaţiei la distanţă

Centru de Control Regional (CCR) va fi capabil să monitorizeze şi să
controleze toate staţiile de epurare şi staţiile de pompare pe teritoriul
Autorităţii Contractante. Căile de comunicare către CCR vor fi prin module de
comunicaţie GSM/GPRS. Proiectului pentru sistemul SCADA i se va acorda
importanţă cuvenită şi nu va împiedica implementarea acestei cerinţe.

Particularităţile sistemului SCADA

Pentru toate afişajele sinoptice se vor avea în vedere:
1. Toate fluxurile vor fi amplasate în unităţile de construcţii, după cum
este specificat în poziţia I/O din Specificaţiile Proiectului Funcţional aprobat;
2. Fiecare afişaj sinoptic va avea “buton de apăsare” pentru navigare
în proces, privire de ansamblu geografică şi afişajele sinoptice ale proceselor
aferente;
3. Simbolurile folosite pentru descrierea componentelor staţiei se vor
supune aprobării beneficiarului;
4. Afişajele sinoptice vor afişa liniile de proces sub o formă colorată
dinamic, cu o săgeată indicând direcţia fluxului;
5. Indicarea alarmelor va fi animată cu un afişaj sinoptic relevant;
6. Paginile cu tendinţe (inclusiv informaţia istorică şi actuală) şi pagina
de sumar a alarmelor vor fi accesibile din orice afişaj sinoptic;
7. Se va configura fiecare staţie de lucru din locaţie, astfel încât o
imagine a ecranului să poată fi imprimată prin acţionarea unei singure taste
de pe tastatură/o singură comandă de pe ecran;
 118
8. Paginile de control pentru întreaga staţie, care pot fi controlate,
explorate sau modificate prin introducerea manuală a datelor staţiei, vor fi
disponibile din orice afişaj sinoptic.

Afişajele sinoptice SCADA

Afişajele sinoptice Cantitate
Reţeaua Schematică 1
Privire de ansamblu geografică a staţiei de epurare 1
Schema globală a procesului staţiei de epurare 1
Staţii pompe apă brută 1
Grătare rare 1
Grătare fine 1
Desnisipator - separatorul de grăsimi cu Suflante 1
Măsurarea şi prelevarea de mostre din debitul la intrare 1
Prelevarea de probe din efluent 1
Unitatea de precipitare chimică pentru eliminarea fosforului 1
Decantoare primare cu camera de distribuţie 1
Camera de amestec nămol primar şi în exces 1
Bazine cu nămol activat şi Privire de ansamblu 3
Staţia suflantelor 1
Decantoare secundare cu camera de distribuţie şi Privire de ansamblu 3
Staţie de pompare a nămolului de recirculare şi în exces 1
Îngroşarea mecanică a nămolului 2
Deshidratarea mecanică a nămolului fermentat 2
Staţii de pompare Dacă există
Antreprenorul va permite un număr adiţional de afişaje sinoptice după cum
10
dispune Consultantul Supervizare

Se va configura sistemul SCADA astfel încât să salveze în mod

automat istoricul zilei şi să şteargă, la miezul nopţii, orice dată mai veche de
70 de zile. Antreprenorul va pune la dispoziţie facilităţi de recuperare a datelor
mai vechi de 70 de zile din dispozitivul de arhivare. Datele analitice introduse
manual (20/zi) şi debitele la evacuare integrate zilnic de la staţia de epurare
vor fi salvate pentru o perioadă de doi ani.
Se va permite configurarea a 35 de rapoarte simple care să
dovedească informaţia statistică în legătură cu performanţa staţiei de epurare
şi a staţiilor de pompare. Conţinutul rapoartelor va fi supus aprobării
beneficiarului.
 119

Configurarea bazei de date a sistemului SCADA :

1. Se va configura baza de date SCADA astfel încât să cuprindă
toate cerinţele pentru intrări/ieşiri. Aceasta va include, dar nu se va limita la:
a) Descrieri;
b) Nivel de alarmă ridicat, foarte ridicat, scăzut şi foarte scăzut;
c) Text pentru alarmă;
d) Priorităţi în caz de alarmă;
e) Frecvenţe moarte;
f) Persistenţă (cât timp semnalul trebuie să fie în condiţie de
alarmă înainte ca aceasta să fie declanşată);
g) Istoricul pentru tendinţa intrărilor etc.;
h) Intervale de scanare.

2. Se va calcula, salva pe disc şi se va raporta, pentru a fi afişate în

sistemul SCADA, următoarele :
a) Orele de funcţionare pentru fiecare pompă, grătar,
compactor, transportor, transportor cu sisteme de raclaj şi
mixer;
b) Debitul simultan şi integrat pentru fiecare pompă. Acesta va fi
calculat folosind înălţimea de pompare şi caracteristicile
individuale ale pompei în raport cu consumul energetic real;
c) Capacitatea zilnică totală va fi calculată folosind debitul
calculat, orele de funcţionare pentru fiecare pompă şi pentru
toate pompele din ansamblu, în total;
d) Cantitatea de substanţă uscată retur şi cantitatea de
substanţă uscată deshidratată pentru fiecare zi, luna şi an;
e) Debitul integrat total la evacuare al staţiei de epurare orar,
zilnic, săptămânal, lunar şi anual;
 120
f) Cantităţile integrate totale la intrare şi la evacuare a 40 de
parametri analitici introduşi manual pentru staţia de epurare
măsuraţi zilnic, săptămânal, lunar şi anual;
g) Rapoarte lunare şi anuale pentru controlul efluentului, pe
baza Directivei Uniunii Europene cu privire la apa uzată
urbană şi parametrii analitici zilnici;
h) Consumul energetic simultan şi integrat pentru suflantele de
aerare ale staţiei de epurare;
i) Consumul energetic simultan şi integrat pentru staţia de
epurare;
j) Consumul energetic simultan şi integrat pentru fiecare staţie
de pompare.

În toate cazurile unde echipamentul de rezervă este asigurat :

1. Programele de control local vor roti graficul de funcţionare de
serviciu /rezervă pentru tot echipamentul;
2. Programele de control local vor selecta echipamentul de rezervă
corespunzător în cazul detectării defectării echipamentului de serviciu.
Metoda implementării echipamentului de rezervă individual va fi supusă
aprobării beneficiarului.
Pe fluxul tehnologic al unei staţii de tratare a apelor uzate
automatizarea trebuie privită astfel:

Pompare apă brută

Pompele vor fi operate automat.
Pompele individuale se vor opri automat la detectarea funcţionarii pe
uscat.
Luând în considerare numărul de ore de lucru, pompele disponibile
vor fi puse în funcţionare alternativă pentru asigurarea unui număr egal de ore
 121
de lucru pentru toate pompele.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.

Grătare rare
Grătarele vor fi controlate prin niveluri ale apei determinate de
operator în canalele de admisie. În cazul în care grătarele nu pornesc datorită
nivelului scăzut, acestea vor porni automat după o perioadă de timp definintă
de operator. Grătarele vor funcţiona pentru o perioadă de timp definită de
operator. La detectarea punerii în funcţiune a grătarelor, transportorul va
începe să funcţioneze pentru o perioadă de timp definită de operator, care
depăşeşte momentul în care grătarele se opresc.
Sistemul de control va opri automat grătarele şi transportorul la
detectarea semnalului de supraîncărcare.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe pompele pentru nisipul grosier.
Sistemul va opri automatic transportul către container atunci când
acesta este plin şi un semnal de alarmă va fi transmis la dispecerat. Sistemul
va controla prezenţa containerului în mod automat.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sisteme
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 122
Grătarele fine
Grătarele care funcţionează câte două vor fi controlate prin nivele ale
apei determinate de operator în canalele de admisie. În cazul în care grătarele
nu pornesc datorită nivelului scăzut, acestea vor porni automat după o
perioada de timp definită de operator. Grătarele vor funcţiona pentru o
perioadă de timp definită de operator. La detectarea punerii în funcţiune a
grătarelor, transportorul şi presa de spălare vor începe să funcţioneze pentru
o perioadă de timp definită, care depăşeşte momentul în care grătarele se
opresc.
Sistemul de control va opri automat grătarele şi transportorul la
detectarea semnalului de supraîncărcare.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competentă, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe pompele pentru nisipul grosier.
Sistemul va opri automatic transportul către container atunci când
acesta este plin şi un semnal de alarmă va fi transmis la dispecerat. Sistemul
va controla prezenţa containerului în mod automat.
Sistemul de ventilaţie va funcţiona automat la o frecvenţă a
utilizatorului, având un timp de întârziere definit de utilizator la finalizarea
fiecărui ciclu. Sistemul va porni automat la un nivel de concentraţie al H2S
prestabilit şi reglabil, măsurat în interiorul clădirii, şi va transmite o alarmă
către sistemul SCADA. Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un
operator va avea competenţa prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe sistemul de ventilaţie.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă asigurate de către
sistem vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 123

Deznisipator - separatorul de grăsimi aerat

Transportoarele cu sisteme de raclaj vor funcţiona automat, la o
frecvenţă stabilită, având un timp de întârziere definit de operator la finalizarea
fiecărui ciclu.
Pompele de nisip grosier vor funcţiona automat în concordanţă cu
distanţa definită de operator până la ajungerea transportoarelor cu sisteme de
raclaj la admisia sau evacuarea din camerele deznisipatorului şi funcţionează
pentru o perioadă de timp definită de operator. La detectarea funcţionării
pompelor, separatorul pentru spălarea nisipului grosier va începe să
funcţioneze pentru o perioadă de timp definită, care depăşeşte momentul în
care pompele se opresc.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe pompele pentru nisipul grosier.
Sistemul va opri automat transportul către container atunci când
acesta este plin şi un semnal de alarmă va fi transmis la dispecerat. Sistemul
va controla prezenţa containerului în mod automat.
Capacitatea suflantelor va fi controlată prin convertizoare de
frecvenţă pentru a se armoniza cu valorile fluxului de aer pre-selectate şi
ajustabile pentru fiecare bazin. Fluxul de aer pentru fiecare bazin va fi
controlat automatic de unul dintre sistemele de măsurare ale fluxului de aer.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 124
Măsurători ale debitului influent
Debitul influent va fi măsurat de către staţia de măsurare a debitului
din zona treptei mecanice de epurare.

Unitatea de precipitare chimică pentru eliminarea fosforului

Sistemul de precipitare chimică va fi complet livrat cu sisteme de
control integrale. Pompele de dozare vor fi controlate prin convertizoare de
frecvenţă pe baza debitului de admisie şi prin măsurarea fosforului online.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /inhibe
sistemele transportoare.
Este încurajată folosirea echipamentului de control asigurat de
fabricantul echipamentului.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.

Decantor primar
Transportoarele cu sisteme de raclaj vor funcţiona automat la o
frecvenţă stabilită, având un timp de întârziere definit de operator după
finalizarea fiecărui ciclu, şi va fi măsurat nivelul nămolului în bazine.
Senzori pentru nivelul stratului de nămol vor fi instalaţi în fiecare
bazin.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 125

Procesul biologic
Bazine anaerobe
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească mixerele.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legătură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.

Bazine de aerare şi anoxice

Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe mixerele.
Vanele de pe conductele de aerare pentru fiecare bazin vor fi
controlate automat prin nivelul de oxigen din bazin. Din sistemul SCADA va fi
posibilă alegerea dispozitivului de măsurare care va controla vanele de
aerare. În eventualitatea în care citirile probelor de oxigen au valori mai mari
decât limita definită de operator, este declanşată alarma.
Sistemul de suflante va fi controlat automat prin măsurarea debitului
de aer şi respectiv prin măsurarea nivelul de oxigen din bazin. Controlul
pentru variaţia capacităţii va consta într-un control în cascadă şi a frecvenţei
suflantelor.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /deschidă
/închidă /suprasolicite /inhibe suflantele şi vanele.
Un algoritm de control al performanţei va fi prevăzut pentru controlul
performanţei în practică.
 126
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat.
Metoda preferată de legătură cu Dispeceratul este printr-o interfaţă
serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.

Decantoare secundare cu camera de distribuţie

Debitul către fiecare bazin va fi monitorizat şi înregistrat separat prin
deversări în camera de distribuţie.
Decantoarele secundare vor funcţiona continuu sub control automat.
Debitul total de nămol din fiecare decantor va fi controlat şi măsurat continuu
prin intermediul pompelor de nămol recirculat pe principiul continuităţii ţinând
cont de debitului total vehiculat prin staţia de epurare.
Senzorii pentru nivelul stratului de nămol vor fi instalaţi la un nivel
ajustabil manual şi o poziţie ajustabilă manuală de-a lungul podului. Nivelul şi
poziţia senzorilor vor fi introduse manual în sistemul SCADA, într-un sistem
predefinit. Sistemul va oferi posibilitatea unei imagini al istoricului concentraţiei
de nămol pentru un punct de măsurare din fiecare decantor, într-o formă
grafică (curbe ale concentraţiei de nămol în raport de timp, la poziţia introdusă
manual).
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /deschidă
/închidă /suprasolicite /inhibe podurile racloare, sifoanele şi pompele.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legatură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 127

Staţia de pompare nămol de recirculare şi în exces

Pompele pentru nămolul de recirculare vor fi operate automat.
Controlul nămolului de recirculare pompat către compartimentele
anoxice se va face în concordanţă cu debitul înregistrat de debitmetrul de la
intrarea în staţie. Fiecare decantor secundar va avea propria pompă pentru
nămolul recirculat cu convertor frecvenţă, fiecare cu aspiraţia sa separată.
Fiecare conductă de nămol recirculat va fi prevăzută cu un debitmetru
electromagnetic.
Staţia de îngroşare mecanică a nămolului va controla funcţionarea şi
viteza pompelor cu viteză variabilă folosite pentru nămolul în exces. Conducta
de nămol de la fiecare pompă pentru nămolul în exces va fi echipată cu un
debitmetru electromagnetic şi cu un dispozitiv de măsurarea densităţii online.
Pompele individuale se vor opri automat la detectarea funcţionării pe
uscat. Luând în considerare numărul de ore de lucru, pompele disponibile vor
fi puse în funcţionare alternativă pentru asigurarea unui număr egal de ore de
lucru pentru toate pompele.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /inhibe
pompele şi vanele.
Sistemul de ventilare va funcţiona automat. Sub rezerva drepturilor
de acces ale operatorului, un operator va avea competenţa, prin sistemul
SCADA, să pornească /oprească /deschidă /suprasolicite /inhibe sistemul de
ventilaţie.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legatură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.
 128

Tratarea nămolului
Camera de amestec nămol primar şi în exces
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească
/suprasolicite /inhibe mixerele.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către sistem
vor fi transmise către dispecerat. Metoda preferată de legatură cu
Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA.

Sistemul de îngroşare şi deshidratare mecanică

Unitatea de îngroşare mecanică a nămolului va controla funcţionarea
şi viteza pompelor de viteză variabilă folosite pentru amestecul de nămol
primar şi în exces care alimentează unitatea de îngroşare mecanică.
Conducta de nămol de la fiecare pompă pentru amestecul de nămol va fi
echipată cu un debitmetru electromagnetic şi cu un dispozitiv de măsurarea
densităţii online.
Unitatea de deshidratare a nămolului va controla funcţionarea şi
viteza pompelor de viteză variabilă folosite pentru nămolul fermentat care
alimentează unitatea de deshidratare. Conducta de nămol de la fiecare
pompă pentru nămolul fermentat va fi echipată cu un debitmetru
electromagnetic şi cu un dispozitiv de măsurare a densităţii online.
Pompele individuale se vor opri automat la detectarea funcţionării pe
uscat.
Sistemele de dozare polimeri pentru condiţionarea chimică a
nămolului, de îngroşare mecanică şi de deshidratare mecanică vor fi complet
livrate cu sisteme de control integrale.
Sistemul va închide automat ieşirea din transportor către container
atunci când acesta este plin şi nămolul deshidratat va fi redirecţionat în mod
automat către un nou container. Când containerele n-1 sunt pline şi nămolul
deshidratat este direcţionat către ultimul container, o alarmă va fi transmisă
către dispecerat.
 129
Sistemul va controla în mod automat prezenţa containerelor.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către
sistemele de dozare şi deshidratare vor fi transmise către dispecerat. Metoda
preferată de legătura cu Dispeceratul este printr-o interfaţă serială.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /inhibe
sistemele de transport.
Este încurajată folosirea echipamentului de control asigurat de
fabricantul echipamentului.
Sistemul de ventilaţie va funcţiona automat la o frecvenţă stabilită,
având un timp de întârziere definit de operator după fiecare ciclu complet. Sub
rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va avea
competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /suprasolicite
/inhibe sistemul de ventilare.
Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea unei alarme
în sistemul SCADA. Pompele de supernatant, una în operare şi una de
rezervă, vor funcţiona automat.
Luând în considerare numărul de ore de lucru, pompele disponibile
vor fi puse în funcţionare alternativă pentru asigurarea unui număr egal de ore
de lucru pentru toate pompele.
Conducta principală de refulare a pompelor de supernatant va fi
echipată cu un debitmetru electromagnetic.
Pompele individuale se vor opri automat la detectarea funcţionării pe
uscat.
Toate semnalele de funcţionare şi de alarmă emise de către
sistemele de dozare, îngroşare şi deshidratare vor fi transmise către
dispecerat. Metoda preferată de legătură cu Dispeceratul este printr-o
interfaţă serială.
Sub rezerva drepturilor de acces ale operatorului, un operator va
avea competenţa, prin sistemul SCADA, să pornească /oprească /inhibe
pompele şi vanele. Defectarea oricărui echipament va duce la declanşarea
unei alarme în sistemul SCADA.
 130

Capitolul IV
Construcţii şi instalaţii pentru
compensarea debitelor

Una din problemele cele mai dificile în tehnologia de tratare a apelor

uzate este variaţia de debite de la debitul orar minim la debitul orar maxim în
24 de ore, care suprapus pe variaţia de concentraţii, cantităţi pot crea valori
minime şi maxime de poluanţi care nu pot fi tratate de tehnologiile reale din
staţiile de tratare a apelor uzate (STAU).
Staţiile de tratare a apelor uzate nu pot fi dimensionate numai după
debite sau numai după concentraţii, ci după produsul debite (Q) x
concentraţii(ci) = cantităţi de poluanţi (Ci ).
Cantităţi de poluanţi influente corelate cu gradul de epurare dorit
pentru fiecare poluant în parte creează ansamblul tehnologic real de
depoluare a apelor uzate. /15, 21, 32, 34, 48/
Q Q
(mc) (mc)

50 50
40 Qmed 40 Qmed
30 30
20 20
10 10
01 2 3 23 24 T (ore) 0 1 2 3 23 24 T (ore)
ci

50 50
40 40
30 30
20 20
10 10
01 2 3 23 24 T (ore) 0 1 2 3 23 24 T (ore)
C = Q x ci C = Qmed x ci

60 60
50 50
40 40
30 30
20 20
10 10

0 1 2 3 23 24 T (ore) 0 1 2 3 23 24 T (ore)

a) b)
Figura 4.1. Importanţa compensării de debite în amonte de S.T.A.U.
a) S.T.A.U. fără compensare de debite, b) S.T.A.U. cu compensare de debite
 131

Compensarea de debite în amonte de fluxurile tehnologice din

S.T.A.U., pentru obţinerea unui debit influient egal cu debitul zilnic mediu (Qinf
≡ Qmed), se poate realiza în mai multe variante (figura 4.1.):
- prin realizarea unei reţele de canalizare nodale (concepută ca reţea
nodală transformată din reţeaua ramificată);
- prin realizarea de rezervoare (de obicei subterane) pentru
compensarea debitelor uzate situate pe R.C.P. în diferite puncte optimale ale
oraşului;
- prin realizarea unui ansamblu de construcţii şi instalaţii de
compensare a debitelor situate imediat după deversorul final al R.C.P., în
teritoriul staţiei de tratare a apelor uzate, în amonte de treapta tehnologică
primară de tratare.
Transformarea reţelei de canalizare publice (R.C.P.) din reţea
ramificată în reţea nodală se face în baza unui studiu de debite (şi dacă se
poate pe calităţi a apei canalizate) pe tronsoanele reţelei ramificate.

Reţeaua ramificată are la bază principul că într-un nod poate primi

apă din „n” direcţii dar pleacă obligatoriu pe o singură direcţie din nod (figura
4.2.).

"n" tronsoane

(nod)

1 tronson

Figura 4.2. Nodul unei reţele ramificate

Reţeaua nodală are la bază principiul că într-un nod pot intra ape de
pe „n” tronsoane şi pot pleca ape tot pe „n” tronsoane (figura 4.3.).
 132

"n" tronsoane

(nod)

"n" tronsoane

Figura 4.3. Nodul unei reţele nodale

Din reţeaua ramificată se nominalizează un număr de „i” noduri ce

urmează a modifica reţeaua în reţea nodală (gravitaţională). În această
situaţie se echipează nodul cu aparate de măsură a debitelor influente şi
echipamente şi utilaje de reglare a debitelor pe intrările din aval (electrostavile
şi electrovane) (figura 4.4.).

AMC1 AMC2 AMC3

Emisii informatii
informatii
Dispecerat
electrostavile (NODi)
(vane) central
S1 S2 S3
computerizat
Receptie decizii
decizii

Figura 4.4. Dotarea nodului cu aparate de măsură a debitelor

Se observă din figura de mai sus ce avantaj important în funcţionarea

staţiei de tratare este uniformizarea debitului influent, şi ce avantaje foarte
mari se obţin prin reducerea considerabilă a nămolului obiectelor necesare şi
respectiv în reducerea echipamentelor tehnologice.
În această situaţie este strict necesar să rezolvăm acest deziderat,
lucru posibil următoarelor variante:
- varianta I: - compensarea debitelor canalizate în reţeaua de canalizare
publică;
 133
- varianta a II a: - compensarea debitelor canalizate în construcţii şi instalaţii
specifice situate în amonte de staţia de tratare ape uzate.

Varianta I – Compensarea debitelor canalizate în reţeaua de canalizare

publică
Compensarea de debite în reţeaua de canalizare se poate realiza
astfel:
I.A Compensarea cu menţinerea reţelei de canalizare gravitaţionale
ramificată
În această situaţie compensarea se realizează numai în situaţia când
reţeaua dispune de staţii de pompare amplasate în diferite locuri (din condiţii
geotopografice şi de trasarea reţelei), staţii de pompare care pot fi echipate
suplimentar cu bazine de compensare gândite astfel încât la debite maxime
(uzate sau pluviale), rezervele (tancuri sau poldere) să stocheze debite, iar la
debite minime în reţele, staţiile de pompare să pompeze din bazinele de
compensare diferenţele de debite care sunt necesare în reţeaua de
canalizare publică. Astfel la intrarea în staţia de tratare se pot obţine debite
constante. Atunci când există mai multe staţii de pompare se impune crearea
unui dispecerat care să cumuleze informaţiile din reţeaua de canalizare
publică şi din bazinele tampon a staţiilor de pompe care apoi prelucrate să
poată lua decizii prin automatizare şi transmitere la distanţă asupra modului
de exploatare a sistemului.

I.B Compensarea cu transformarea reţelei de canalizare ramificată

gravitaţională în reţea nodală gravitaţională
Această variantă propune compensarea de debite în reţeaua de
canalizare publică prin mărirea sau micşorarea traseului parcurs de apă de la
producător la staţia de tratare. De asemenea în această situaţie se pot urmări
şi condiţiile hidraulice ale curgerii prin colectoare.
 134
Varianta aceasta este extrem de eficientă la aplicarea la reţelele
existente deoarece:
- majoritatea au fost proiectate înainte de 1989, când pe baza programelor
cincinale s-a făcut o supradimensionare;
- după 1989 datorită apometriei debitelor de apă consumată au scăzut de cel
puţin 3 ori;
- există volume foarte mari de rezervă în situaţia când au fost proiectate în
sistem unitar;
- decât apa să circule pe „2 … n” tronsoane cu viteză mai mică decât viteza
de autocurăţire se preferă circulaţia pe un colector, cumulând debitele şi
mărind viteza peste 0,7 m/s;
- necesită o investiţie minimă;
- există programe de calcul pentru conducerea automată a sistemului de
canalizare.

Varianta a II a – Compensarea debitelor canalizate în construcţii şi

instalaţii specifice situate în amonte de staţiile de tratare ape uzate
II.1 Generalităţi
În această situaţie compensarea se poate realiza având minim
obiectele din figura 4.5.

LINIA TEHNOLOGICĂ A APEI

SPP
C.D. C.L.
C.L.
RCP Treapta primară
GR.R.
c.d.

Qmed
L.

R.D.Aer
C.

S.S.

B.T.
SPS

Figura 4.5. Construcţii şi instalaţii pentru compensare debite

R.C.P. – reţea de canalizare publică; C.L. – canal legătură; C.D. – cameră deversoare;
c.d. – canal deversor; B.T. – bazin tampon; S.S. – staţie suflante;
R.D. aer – reţea distribuţie aer; S.P.S. – staţie de pompare secundară; GR.R. – grătar rar;
S.P.P. – staţie de pompare principală; Qmed – debitul mediu influent.
 135

Ţinând cont de variaţia de debite în reţeaua de canalizare publică

hidraulic ne putem situa în exploatare în următoarele ipoteze:
med
- ipoteza 1: Qor.max. > Quz (figura 4.6.)

SPP
C.D.
Qorar max. > Quz.med. Quz.med.
RCP Quz.med.

Qd = Qorar max. - Qmed.

Qp = 0

Qaer
S.S. B.T.
SPS

Figura 4.6. Ipoteza 1 de exploatare Qor.max. > Quzmed

- ipoteza 2: Qor.uz ≡ Quzmed (figura 4.7.)

SPP
C.D.
Qorar uz. = Quz.med. Quz.med.
RCP Quz.med.

Qd = 0
Qp = 0

Qaer
S.S. B.T.
SPS

Figura 4.7. Ipoteza 2 de exploatare Qor.uz ≡ Quzmed

Qinf – debitul influent în staţia de tratare ape uzate, (mc/s)

Qinf = Qzi max = Kzi × Qzi med
Qzi max = debitul uzat zilnic maxim stabilit conform STAS 1343/1 – 2006
Qzi med = debitul uzat zilnic mediu, (mc/s)
K s ×Kp é 1 ù
( )
n
Q zimed = 0.8 × ×ê × å U z × n spi + N s + Nim ú (mc/s)
86400 ë1000 z =1 û
 136
unde:
Ks – coeficient ce ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de
alimentare cu apă;
Ks = 1,02 pentru sursă potabilă subterană fără staţii de tratare;
1,10 ³ Ks > 1,07 pentru staţii de tratare ce pot deservi:
Ua = å Uai < 100000 loc.
Ua -= populaţia totală actuală;
Uai = populaţia pe zone de confort edilitar (stabilită şi flotantă);
z = zona de confort edilitar;
Ks £ 1,07 pentru staţii de tratare ce pot deservi;
U = åUi > 100000 loc
na
U = Ua (1 + 0,01 p) (loc.)
U = populaţia de perspectivă;
p = procentul de creştere a populaţiei;
na = numărul de ani pentru care se face calculul (15 ¸ 30 ani)
u = åUi
U × uai
Ui =
Ua

z = 1, 2, 3, 4 Þ u1 = … loc.
u2 = … loc
u3 = … loc
un = … loc

Kp = coeficient de pierdere în staţia de tratare şi pe reţeaua de

distribuţie a apei; Kp = 1,10
În caz de excepţie reţea de distribuţie uzată poate fi considerat Kp =
1,15
nspi = ngi + npi (l/om zi)
ngi = necesarul specific de apă pentru nevoi gospodăreşti, (l/om zi);
 137
npi = necesarul specific de apă pentru nevoi publice, (l/om zi);
nspi = necesarul de apă specific cumulat
nsp1 = 40 + 25 = 65 pentru i = 1
z=1 zonă în care apa se distribuie prin cişmelele amplasate pe stradă
nsp2 = 80 + 30 = 110 pentru i = 2
z=2 zonă în care apa se distribuie prin cişmelele amplasate în curţi
nsp3 = 210 + 85 = 295 pentru i = 3
z=3 zonă cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu
prepararea locală a apei calde
nspi4 = 280 + 100 = 380 pentru i = 4
z=4 zonă cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi canalizare cu
preparare centralizată a apei calde
Ns = necesarul de apă pentru stropit spaţii verzi şi spălat străzi,
(mc/zi)
Nim = necesarul de apă pentru industria mică în funcţie de planul de
perspectivă, (mc/zi)
Kzi = coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic
Kzi1 = 1,3 pentru z = 1 pp = const
Kzi2 = 1,2 pentru z = 2 pp = const
Kzi3 = 1,15 pentru z = 3 pp = const
Kzi4 = 1,1 pentru z = 4 pp = const
pr = presiunea apei în reţeaua de alimentare cu apă, (mc H2O)
Kzi1 = 1,45 pentru z = 1 pp = variabil
Kzi2 = 1,35 pentru z = 2 pp = variabil
Kzi3 = 1,3 pentru z = 3 pp = variabil
Kzi4 = 1,25 pentru z = 4 pp = variabil
pr = presiunea din reţea
K zi1 × U1 × n sp1 + K zi2 × U2 × n sp2 + K zi3 × U3 × n sp3 + K zi4 × U 4 × n sp 4
K zi =
U1 × n sp1 + U2 × n sp2 + U3 × n sp3 + U4 × n sp4
 138
Debitul de verificare Qor.max – debitul orar maxim, (mc/zi)
Qor.max = K0 × Qzi maz (mc/s)
K0 = coeficientul de neuniformitate a debitului orar
Tabelul 4.1. Valorile coeficientului de variaţie orară
Numărul total de locuitori ai localităţii /zonei
K0
de presiune considerate
£ 10.000 2,00…3,00
15.000 1,30…2,00
25.000 1,30…1,50
50.000 1,25…1,40
100.000 1,20…1,30
³ 100.000 1,15…1,25

Figura 4.8. - Cronograma debitelor influente

Qo = CV0 × Qzi max ×86400 × Qo ind

Qo = debitul uzat influent la o oră, (mc/h)
Qo ind = debitul uzat industrial influent la o oră, (mc/h)
Q0-1 = CV1 ×Qzi max × 86400 × Qind 0-1 (mc/h)
Q1-2 = CV2 ×Qzi max × 86400 × Qind 1-2 (mc/h)
Q2-3 = CV3 ×Qzi max × 86400 × Qind 2-3 (mc/h)
…
 139
Q22-23 = CV23 ×Qzi max × 86400 × Qind 22-23 (mc/h)
Q23-24 = CV24 ×Qzi max × 86400 × Qind 23-24 (mc/h)
Qind = debitul uzat industrial influent în staţia de tratare, (mc/h)
Q 0 -1 + Q1-2 + Q 2-3 + ... + Q 22 -23 + Q 23 -24
Q med = (mc/h)
24
CVo = coeficient de variaţie orară a debitului zilnic în cazul unei
alimentări cu apă potabilă la pr = const.
o = 0-1, 1-2, …, 23-24 ora în comentariu
Qmed = debitul orar mediu de dimensionare a staţiei de tratare, (mc/h)

Tabelul 4.2. Repartiţia debitului în 24 de ore

Ora CVo Localitate Număr locuitori (U) centru populat
rurală U< U= U = 50 ¸ U>
10000 10¸50000 100000 100000
1 2 3 4 5 6 7
0–1 CV01 0,75 1,00 1,50 3,00 3,35
1–2 CV1-2 0,75 1,00 1,50 3,20 3,25
2–3 CV2-3 1,00 1,00 1,50 2,50 3,30
3–4 CV3-4 1,00 1,00 1,50 2,60 3,20
4–5 CV4-5 3,00 2,00 2,50 3,50 3,25
5–6 CV5-6 5,50 3,00 3,50 4,10 3,40
6–7 CV6-7 5,50 5,00 4,50 4,50 3,85
7–8 CV7-8 5,50 6,50 5,50 4,90 4,45
8–9 CV8-9 3,50 6,50 6,25 4,90 5,20
9 – 10 CV9-10 3,50 5,50 6,25 5,60 5,05
10 – 11 CV10-11 6,00 4,50 6,25 4,80 4,85
11 – 12 CV11-12 8,50 5,50 6,25 4,70 4,60
12 – 13 CV12-13 8,50 7,00 5,00 4,40 4,60
13 – 14 CV13-14 6,00 7,00 5,00 4,10 4,55
14 - 15 CV14-15 5,00 5,50 5,50 4,20 4,75
15 – 16 CV15-16 5,00 4,50 6,00 4,40 4,70
16 – 17 CV16-17 3,50 5,00 6,00 4,30 4,65
17 – 18 CV17-18 3,50 6,50 5,50 4,10 4,35
18 – 19 CV18-19 6,00 6,50 5,00 4,50 4,40
19 – 20 CV19-20 6,00 5,00 4,50 4,50 4,30
20 – 21 CV20-21 6,00 4,50 4,00 4,50 4,30
21 – 22 CV21-22 3,00 3,00 3,00 4,80 4,20
22 – 23 CV22-23 2,00 2,00 2,00 4,60 3,75
23 – 24 CV23-24 1,00 1,00 1,50 3,30 3,70
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
 140
Qmed – Q0-1 = a). dacă valoarea este negativă se simbolizează cu Qd0-1

b) dacă valoarea este pozitivă se simbolizează cu Qp0-1

Qmed – Q1-2 = ). dacă valoarea este negativă se simbolizează cu Qd0-1

b) dacă valoarea este pozitivă se simbolizează cu Qp0-1

Qmed – Q23-24 = ). dacă valoarea este negativă se simbolizează cu Qd0-1

b) dacă valoarea este pozitivă se simbolizează cu Qp0-1

Qd = debitul deversat în bazinul tampon, (mc/zi)

Qp = debitul pompat, (mc/zi)

Qd = åQdo Qdo max = … (mc/h)

Qp = åQpo Qp or.max = … (mc/h)s

- ipoteza 3: Qor.uz < Quzmed (figura 4.9.)

SPP
C.D.
Qorar uz. < Quz.med. Quz<Quz.med.
RCP Quz.med.

Qd = 0
Qp = Quz.med.-Qor.max.

Qaer
S.S. B.T.
SPS

med
Figura 4.9. Ipoteza 3 de exploatare Qor.uz < Quz

II.2 Determinarea debitului mediu

Calculul debitului mediu se poate face în două variante:
1 – când prin măsurători directe cunoaştem variaţia debitelor existente şi
anticipăm statistic variaţia debitelor de perspectivă;
2 – când nu cunoaştem debitele din măsurători şi le calculăm conform
 141
STAS1343/1-2006, anticiparea şi variaţia de debite se face conform aceluiaşi
STAS.
Modul de calcul în ultima variantă se va face în baza următoarelor
considerente teoretice.

II.3 Dimensionarea canalelor de legătură

Fiecare canal de legătură se dimensionează diferenţiat fiecare
situându-se în altă situaţie (figura 4.10. şi 4.11.).

VARIANTA I VARIANTA II

R.C.P.
R.C.P.

1 C.L.
1 C.L.

C.L. S.P.S. C.D.

C.L. C.D.
B.T.
B.T.
3
3
C.L. 2
C.L. 2
S.P.S.

4 S.P.P.
S.P.P.
4

Figura 4.10 : Variantele circuitului secundar de compensare a debitului influent.

R.C.P. - reţea de canalizare publică; C.D. - cameră deversoare; B.T. - bazin tampon; S.P.P. -
staţie de pompare principală; S.P.S. - staţie de pompare secundară; C.L. - colectoare de
legătură; 1,2,3,4 - secţiuni prin colectoarele de legătură

Tabelul 4.3. Debitele de dimensionare şi verificare în diferite secţiuni

Secţiuni Dimensionare Verificare
Secţiunea 1 Qmaxzi Qminzi
Secţiunea 2 Qmed Qminzi
Secţiunea 3 Qd -
Secţiunea 4 Qp -
 142
VARIANTA III
R.C.P.

1 C.L.

C.L. C.D.
B.T.
3
C.L. 2

S.P.P.
4

Figura 4.11. Variantă a circuitului secundar de compensare a debitului influent.

CL – canal de legătură; R.C.P. – reţea de canalizare publică; CD – cameră deversoare

Dimensionare
Impunem raportul vitezelor la care se obţine transportul maxim de
debit din tabelul 4.4.

Tabelul 4.4. Raportul vitezelor la care se obţine transportul maxim

Secţiune v Secţiune plină
h

vp a b 1/n u
beton
Circulară H = 2 × R 1,16 0,785 0,250 74 0,85
Ovoid B = 2/3 × H 1,1 0,511 0,193 74 0,9
Clopot B = H × 1,58 1,1 1,206 0,291 74 0,9
în care:
vh = viteza apei la înălţimea ”h”;
vp = viteza apei la secţiunea plină;
a =  coeficient adimensional care caracterizează forma secţiunii din
punct de vedere geometric;
b = coeficient adimensional care caracterizează forma secţiunii din
punct de vedere hidraulic;
 143
H = înălţimea secţiunii colectorului;
B = lăţimea secţiunii colectorului;
h = înălţimea de apă în colector.
Toate acestea se pot observa în figura 4.12.

CLOPOT
CIRCULAR (SECTIUNE CURENTA)
(SECTIUNE CURENTA) OVOID
(SECTIUNE CURENTA)
100
2/3H
R
H/3

H
H/2
H

H
h

60°

h
60°
h

H/6

B = 1.58 H

Figura 4.12. Forma secţiunilor conductelor de transport

Din relaţia de similitudine

2/3 3/2
vh æ B × h ö æv ö
=ç ÷ Þ βh = β × ç h ÷
v p çè β ÷ø ç vp
è
÷
ø
unde
bh = coeficientul „b” pentru înălţimea apei „h”
Din relaţia:
2
æ ö
1 2 / 3 2 / 3 1/ 2 ç vh ÷
vh = × βh × h × j (m / s) Þ j=ç ÷
n ç 1 2/3 2/3 ÷
ç × βh × h ÷
èn ø
unde:
vh = viteza apei la înălţimea „h” de apă;
vh = vp × 1,16 secţiune circulară
vh = vp × 1,1 secţiune oviod şi clopot
impunem vp = 0,7 m/s – viteza minimă de autocurăţire
1/n – din tabel
 144
bh - valoare anterior calculată
h = se impune din tabelul 4.5. în funcţie de H astfel: h = u × H , (m)
u = gradul de umplere
H = înălţimea secţiunii

Tabelul 4.5. Secţiuni standard pentru conducte din beton

Secţiune H sau B/H (mm)

Circulară 200 250 300 400 500 600 700

300/ 400/ 500/ 600/ 700/ 800/ 900/
Ovoid
450 600 750 900 1050 1200 1350
1000/ 1200/ 1400/ 1600/ 1800/ 2000/ 2200/
Clopot
630 760 890 1010 1140 1270 1390
Tabelul 4.5. Secţiuni standard pentru conducte din beton (continuare)
Secţiune H sau B/H (mm)

Circulară 800 1000 1200 1400 1600 1800

1000/ 1100/ 1200/ 1300/ 1400/ 1500/

Ovoid
1500 1650 1800 1950 2100 2250
2400/ 2600/ 2800/ 3000/ 3200/ 3400/
Clopot
1520 1650 1770 1900 2030 2150

Secţiuni:
- circular: H £ 500 mm;
- ovoid: H ³ 400/600 mm

Verificare:
Din relaţia:
1 2 2 / 3 8 / 3 1/ 2
Qh = × αh × βh × h × j (mc / s)
n
Qh
αh =
1 2 / 3 8 / 3 1/ 2
× βh × h × j
n
Qh = debitul influent în staţia de tratare
Qh = Qinf
 145

Calculăm: H = h şi
1 2 2 / 3 8 / 3 1/ 2
Qp = × α ×β ×H × j (mc / s)
n
1
Vp = × β 2 × H2 / 3 × j1/ 2 (mc / s)
n
2 2/3
Qh æ α h ö æ β h ö
Dacă relaţia = ç ÷ ×ç ÷ se verifică atunci calculele sunt
Qp è α ø çè β ÷ø

bine efectuate prin alegerea lui H.

Poziţionarea canalului de legătură (figura 4.13.)

C.T.am
C.L.
C.T.av

Ha am Ha av
C.D.

C.R.am
h

C.R.av
DH

L
Figura 4.13. Poziţionarea canalului de legătură
Se cunosc: C.T.am, C.T.av = cota terenului în amonte şi aval
CRam = cota radierului reţea canalizare publică la intrarea în
staţia de epurare.
CRav = CRam - DH , (m)
DH = j × L , (m)
în care:
L = lungimea canalului de legătură;
j = panta colectorului
Ha am = CTam – CRam – H , (m)
Ha av = CTav – CRav – H , (m)
 146
unde:
Haam, Haav = înălţimile de acoperire în amonte şi în aval canal de legătură;
H = înălţimea colectorului de legătură R.C.P. – C.D.

Dimensionarea canalului colector de legătură (C.L.) dintre reţeaua de

canalizare publică (R.C.P.) şi camera deversoare (C.D.) – Secţiunea 1

Varianta II
În cazul când alimentarea cu apă potabilă a oraşului nu are loc în
mod continuu şi după un program orar zilnic atunci este strict necesar să se
determine prin măsurători debitul influent în staţia de tratare ape uzate.
În acest caz este strict necesară soluţia cu bazin de compensare
orară a debitelor pentru uniformizarea debitelor în staţia de tratare.
În urma măsurătorilor se vor stabili cele 24 de debite orare: Q0-1 = … ;
Q1-2 = …; Q2-3 = …, … , Q23-24 = … (mc/h) (0-1, 1-2, 2-3, … ,23-24 ora la care
se face măsurătoarea), iar apoi etapele de calcul sunt următoarele:
- determinarea cronogramei debitelor: Qmaxzi = … , Qminzi = … ;
- determinarea Qmed = … (mc/s); Qmin = … (mc/s);
- determinarea Qd = … (mc/s); Qd = … (mc/zi);
- determinarea Qp = … (mc/s;); Qp = … (mc/zi);
- Qmaxzi = … la dimensionare;
- Qminzi =… la verificare;
- panta colectorului ic = … ;
- diametrul sau B/H (ovoid): D1 = … (mm) sau B/H = … (mm);
- debitul la secţiunea plină: Qp1 = … (mc/s);
- viteza la secţiunea plină: vp1 = … (m/s);
- gradul de umplere: u1 = … ;
- înălţimea apei în colector: h1 = … (mm);
zi
- viteza maximă: vmax1 = … (m/s) la Qmax ;
- viteza minimă: vmin1 = … (m/s) la Qminzi.
 147

Dimensionarea canalului colector de legătură (C.L.) dintre camera

deversoare (C.D.) şi staţia de pompare principală (S.P.P.)– Secţiunea 2
Dimensionarea se face la fel ca la canalul de legătură – reţea de
canalizare publică – cameră deversoare cu următorul amendament: debitul
minim este Qmed = … (mc/s), iar debitul minim Qmin = … (mc/s), ambele debite
fiind preluate din cronograma debitelor.

Etapele de calcul:
- dimensionare: Qmed = … (mc/s);;
- verificare: Qmin = … (mc/s);
- panta colectorului ic2 = … ;
- diametrul sau B/H (ovoid): D2 = … (mm) sau B/H2 = … (mm);
- debitul la secţiunea plină: Qp2 = … (mc/s);
- viteza la secţiunea plină: vp2 = … (m/s);
- gradul de umplere: u2 = … ;
- înălţimea apei în colector: h = … (mm);
- viteza maximă: vmax2 = … (m/s);
- viteza minimă: vmin2 = … (m/s).

Dimensionarea canalului colector de legătură (C.L.) dintre camera

deversoare (C.D.) şi bazinul tampon (B.T.)– Secţiunea 3
Dimensionarea se face la fel ca la canalul de legătură – reţea de
canalizare publică – cameră deversoare cu următorul amendament: debitul
maxim este Qd = … (mc/s) care tranzitează colectorul numai o perioadă din zi,
preluată din cronograma debitelor.

Etapele de calcul sunt:

- Qd = … (mc/s);
- panta colectorului ic3 = … ;
 148
- diametrul sau B/H (ovoid): D3 = … (mm) sau B/H = … (mm);
- debitul la secţiunea plină: Qp3 = … (mc/s);
- viteza la secţiunea plină: vp3 = … (m/s);
- gradul de umplere: u3 = … ;
- înălţimea apei în colector: h3 = … (mm);
- vef3 = … (m/s).

Dimensionarea canalului colector de legătură (C.L.) dintre bazinul

tampon (B.T.) şi staţia de pompare principală (S.P.P.)– Secţiunea 4

Dimensionarea se face la fel ca la canalul de legătură – reţea de

canalizare publică – cameră deversoare cu următorul amendament: debitul
minim este Qp = … (mc/s) care tranzitează colectorul numai o perioadă din zi
preluată de cronograma debitelor.

Etapele de calcul sunt:

- Qp = … (mc/s);
- panta colectorului ic4 = … ;
- diametrul sau B/H (ovoid): D4 = … (mm) sau B/H = … (mm);
- debitul la secţiunea plină: Qp4 = … (mc/s);
- viteza la secţiunea plină: vp4 = … (m/s);
- gradul de umplere: u4 = … ;
- înălţimea apei în colector: h4 = … (mm);
- vef4 = … (m/s).
 149

BIBLIOGRAFIE

1. Anderson, E.L., ş.a. „Reclamation of wastewater a sailturf filter. I: Removal of

nitrogen”, Journal W.P.C.F., vol. 53, nov. 1990
2. Bettens, L. „Eff and Water Treatment”, J. 1989
3. Brock, T.D. „Biology of microorganisms”, Prentice Hall, Inc.
Englewood cliffs, New Jersey
4. Cioc, D. „Hidraulică”, Ed. D.P. Bucureşti, 1967; 1983
5. Creţu, V., Tobolcea, V. „Some Aspects Regarding Biological Nutrients Removal
from Wastewater Treatment Plant”, University Annals of
Construction, Univ. Ovidius Constanţa, April, 2002
6. Cicei, A. „Canalizarea şi epurarea apelor din localităţile mici şi
mijlocii”, în: Sintteza documentară MAIA S.A., Bucureşti,
1970
7. Davis, I. „Hidraulică”, I.P. Timişoara, Rotaprint, 1984
8. Degremont „Memento techique de l’eau”, Paris, 1989
9. Dima, M. „Epurarea apelor uzate urbane”, Ed. Junimea, Iaşi, 1998
10. Dima, M. „Proiectarea staţiilor de epurare”, îndrumar, Rotaprint,
I.P. Iaşi, 1981
11. Eckenfelder, W., Jr. „Tecnologie di trattamento dei reflui industriali”, a cura di
Andreea Giuseppe Capodaglio, E. Etaslibri, Milano,
1993
12. Fair, G. M. Geyer, I.C. „Water and Watewater Engineering”, vol. 1, 2, New
York, London, Sydney, John Wiley and Sons Inc., 1968
13. Giurconiu, M. „Hidraulica construcţiilor şi instalaţiilor hidroedilitare”, Ed.
Facla, Timişoara, 1989
14. Gyula, F. „Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere”, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1982
15. Ianuli, V., ş.a. „Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti”, partea I-a,
Rotaprint, I.C. Bucureşti, 1983
16. Klauss, R., Imhoff, K. „Epurarea apelor reziduale, exemple de proiectare”, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1998
17. Luca, M. „Hidraulica construcţiilor hidrotehnice”, vol. I, Rotaprint,
I.P. Iaşi, 1994
18. Luca, M. „Hidraulică tehnică”, vol. I, Ed. Tehnopress, Iaşi, 1998
19. Luţenco, G.N. „Epurarea fizico-chimică a apelor uzate orăşeneşti”, Ed.
Construcţii, Moscova, 1984
20. Negulescu, C.Al. „Contribuţii la epurarea biologică a apelor uzate”. Studii
de epurare a apelor, Bucureşti, 1978, 1984, 1988
21. Negulescu, M. „Epurarea apelor uzate orăşeneşti”, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1978
22. Negulescu, M. „Municipal WastewaterTreatment”, Development in
Water Science, 23, Elsevici, Amsterdam, 1985

23. Negulescu, M.,
Secară, E.
24. Ognean, T, ş.a.
25. Parker, H.W.
26. Perjoiu, M., Tobolcea,
V.
27. Rojanski, V., Ognean,
T.
28. Rusu, G.
29. Stoianovici, S.
30. Tobolcea, V.
31. Tobolcea, V.
32. Tobolcea, V., Creţu, V.
33. Tobolcea, V., Creţu, V.
34. Tobolcea, V., Creţu, V.
35. Tobolcea, V., Creţu, V.
36. Tobolcea, V., Creţu, V.
37. Tobolcea, V., Creţu, V.
38. Tobolcea, V., Creţu, V.
150
„Exploatarea staţiilor de epurare”, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1976
„Modelarea proceselor de epurare biologică”, Ed.
Academiei, Bucureşti, 1987
„Wastewater Systems Engineering”, New Jersey, Ed.
P.E., 1975
„Analiza chimică în aprecierea funcţionării instalaţiilor de
epurare la staţia de epurare Iaşi”, Simpozionul: „Instalaţii
pentru construcţii”, Timişoara, 1992
„Cartea operatorului din staţiile de tratare şi epurare a
apelor”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989
„Epurarea avansată a apelor uzate”, Revista
Hidrotehnică, vol. 20, nr. 4, 1975
„Procedee şi echipamente pentru tratarea şi epurarea
apelor”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989
„Probleme actuale ale impactului produs de deversarea
apelor poluante în bazinul hidrografic Prut”,
Simpozionul: „45 de ani de învăţământ hidrotehnic în
Moldova”, Iaşi, mai, 1993
„Procese şi procedee de tratare a apelor uzate”,
Simpozionul: „Instalaţii pentru construcţii şi confort
ambiental”, Timişoara, apr., 1992
„Managementul apelor uzate”, Rotaprint, I.P. Iaşi, 1993
„Constatări privind efectele asupra culturilor şi a solului
la irigarea cu ape uzate tratate”, Conferinţa tehnico-
ştiinţifică „Ingineria sanitară şi mediul ambiant”,
Chişinău, oct. 1997
„Debitele de calcul al instalaţiilor din staţiile de tratare a
apelor uzate orăşeneşti”, Simpozionul: „Instalaţii pentru
construcţii şi confort ambiental”, Timişoara, 2-3 aprilie,
1992
„Determinarea gradului de epurare în cazul folosirii
apelor uzate la irigaţii”, Conferinţa tehnico-ştiinţifică
„Ingineria sanitară şi mediul ambiant”, Chişinău, oct.
1997
”The development of treated wastewater in agriculture”,
Simpozionul ştiinţific annual cu participare internaţională
– ”Horticultură – Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi rmonie”,
martie 2009, secţiunea a III a – Ştiinţele solului,
Protecţia plantelor şi a mediului.
”The natural water network from Moldavia and the
possibility of using the water in agriculture”, Simpozionul
ştiinţific annual cu participare internaţională –
”Horticultură – Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi rmonie”,
martie 2009, secţiunea a III a – Ştiinţele solului,
Protecţia plantelor şi a mediului.
„Elemente de protecţia mediului”, Rotaprint, I.P. Iaşi,
1993
 151
39. Tobolcea, V., Creţu, V. „Impactul ecologic al lucrărilor hidrotehnice”, Rotaprint,
I.P. Iaşi, 1995
40. Tobolcea, V., Creţu, V. „Recomandări privind alegerea instalaţiilor în cadrul
schemelor de tratare a apelor uzate orăşeneşti”,
Simpozionul Naţional A.I.R., Timişoara, 1992
41. Tobolcea, V., Creţu, V. „Studii experimentale la scară industrială privind aerarea
pneumatică în treapta biologică a staţiei de epurare
Iaşi”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice
„Retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare”, secţ. III, Bucureşti, sept. 1996
42. Tobolcea, V., Creţu, V. „Studii experimentale privind tratarea avansată a apelor
uzate din staţia de epurare a municipiului Iaşi”, Sesiunea
de alimentări cu apă şi canalizare, secţ. III, Bucureşti,
sept. 1996
43. Tobolcea, V., Creţu, V. „Studiul microbiologic şi al substanţelor toxice în
valorificarea apelor uzate la irigaţii”, Simpozionul
Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Timişoara, mai,
1992
44. Tobolcea, V., Creţu, „The Optimization of the Control and Management
V., ş.a. Systems used within the Wastewater Treatment
Process”, Simpozionul Internaţional, Vinnita, Ukraina,
sept., 1995
45. Tobolcea, V., ş.a. „Performanţele diferitelor instalaţii în procedeele de
tratare a apelor uzate orăşeneşti”, Simpozionul „Instalaţii
pentru construcţii şi confort ambiental”, Timişoara, 2-3
aprilie, 1992
46. Tobolcea, V., „Managementul tratării apelor uzate”, Ed. Tehnopress,
Ungureanu, D. Iaşi, 2004
47. Tobolcea, V. „Valorificarea apelor uzate în agricultură”, Ed.
Tehnopress, Iaşi, 2004
48. Tobolcea, V. „Contribuţii privind tratarea apelor uzate”, Ed.
Tehnopress, Iaşi, 2004
49. Teodorescu, I. „Evacuarea şi epurare apelor uzate din industria
alimentară”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1979
50. Ungureanu, D.V. „Realizări în domeniul apelor uzate şi tratării nămolului”,
Ed. I.P. Chişinău, 1985
51. *** „Proiect tehnic şi detalii de execuţie pentru staţia de
preepurare a S.C. WINK ROMÂNIA S.R.L.”, proiectant
de specialitate: S.C. PRO TOBY S.R.L., beneficiar: S.C.
WINK ROMÂNIA S.R.L., 2004
52. *** „Retehnologizare staţie de epurare Jurilovca”, proiectant
de specialitate: S.C. PRO TOBY S.R.L., 2004
53. *** „Proiect tehnic şi detalii de execuţie pentru staţia de
preepurare a S.C. VASTEX S.A.”, proiectant de
specialitate: S.C. PRO TOBY S.R.L., beneficiar: S.C.
VASTEX S.A., 2003
 152
54. *** „Proiect tehnic şi detalii de execuţie pentru staţia de
epurare a Doiceşti”, proiectant de specialitate: S.C. PRO
TOBY S.R.L., 2004
55. *** „Proiect tehnic şi detalii de execuţie pentru staţia de
preepurare a S.C. SPIRT GHIDIGENI S.A.”, proiectant
de specialitate: S.C. PRO TOBY S.R.L., beneficiar: S.C.
SPIRT GHIDIGENI S.A., 2003
56. *** „Catalog de proiecte tip pentru alimentări cu apă şi
canalizări”, I.S.L.G.C., Bucureşti, 1985
57. *** „Îndrumar de proiectare tehnologică a instalaţiilor de
epurare echipate cu aerare pneumatică realizată cu
difuzori poroşi”, I.C.P.G.A., Bucureşti, 1987
58. *** „Normativ pentru stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
evacuarea în receptorii naturali”, N.T.P.A. – 001/2005
59. *** „Normativ pentru stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
evacuarea în reţeaua de canalizare publică”, N.T.P.A. –
002/2005
 153

S. C. P R O T O B Y S. R. L. - IAŞI

Str. Insula Verde nr. 45-47, Cartier Green Hill, com.Valea Lupului, Iaşi
C.F.: RO - 5185767, Reg.Com.: J 22/156/1994
Tel: 0232/272434, 0232/253372
Fax: 0232/272434, 0232/253372
e-mail : proiectare@protoby.ro

S.C. PRO TOBY S.R.L.

Director General: dr.ing. TOBOLCEA Viorel

Director Executiv: dr.ing.ec.TOBOLCEA Cosmin

DOMENII DE ACTIVITATE:
¨ Proiectarea în domeniul Ingineriei Civile / Infrastructură:

Ø Reţele de Alimentare cu Apă, Captări şi Staţii de Tratare Apă Potabilă

Ø Reţele de Canalizare şi Staţii de Epurare
Ø Sisteme Ecologice de Management al Deşeurilor
Ø Regularizări Cursuri de Apă
Ø Acumulări de Apă cu diferite scopuri: piscicole, irigaţii etc.
Ø Amenajări complexe hidrotehnice
Ø Drumuri şi Poduri
Ø Săli de Sport, Terenuri de Sport
Ø Sedii de Primării, Cămine Culturale
Ø Şcoli, Grădiniţe, Centre Sociale

¨ Proiectarea în domeniul Ingineriei Mediului:

Ø Studii de Gospodărire a Calităţii şi Cantităţii Apelor

Ø Studii de Impact de Mediu
Ø Bilanţuri de Mediu nivel I şi II
Ø Raporturi de Amplasament
Ø Expertize de Mediu

¨ Studii Topografice şi Studii Geotehnice pentru toate domeniile.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 154

PRO TOBY - IAŞI

1. Domenii de activitate

2. Prezentare departamente

3. Realizări ale firmei

4. Certificate şi diplome obţinute de PRO TOBY - Iaşi

5. Prezentarea modului de execuţie a proiectului

6. Tehnologia de elaborare a unui proiect tehnic - reţea de canalizare publică

7. Tehnologia de elaborare a unui proiect tehnic - sistem de alimentare cu apă

8. Tehnologia de elaborare a unui proiect tehnic - staţie de epurare

9. Tehnologia de elaborare a unui proiect tehnic - instalaţii electrice

10. Tehnologia de elaborare a unui proiect tehnic - rezistenţă şi stabilitate

11. Tehnologia de elaborare a studiului topografic

12. Prezentare succintă a laboratoarelor de analiză a apei şi aerului

13. Tehnologia de elaborare a documentaţiilor economice

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 155

PRO TOBY - IAŞI

¨ Pentru realizarea acestor lucrări, în prezent, firma noastră are

următoarea configuraţie de personal:

DIRECTOR GENERAL
conf. dr. ing. TOBOLCEA VIOREL

¨ Inginer hidrotehnist, având teza de

doctorat intitulată:”Contribuţii privind
pregătirea pentru agricultură a apelor
uzate din staţiile de epurare orăşeneşti”
¨ Titularul disciplinelor: ”Reţele de
canalizare” şi ”Staţii de epurare”, din
cadrul Facultăţii de Hidrotehnică,
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iaşi

DIRECTOR EXECUTIV
dr. ing. ec. TOBOLCEA COSMIN

¨ Inginer hidrotehnist, specializarea

”Inginerie Sanitară şi Protecţia Mediului”;
¨ Economist, având specializarea
”Managementul firmei”;
¨ Master in specializarea ”Inginerie
geotehnică”.
¨ Doctor în domeniul ingineriei civile, tema
tezei de doctorat: ”Contribuţii privind
comportarea terenului de fundare în
interacţiunea cu construcţiile de transport
şi tratare a apelor, în scopul protecţiei
mediului”.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 156

PRO TOBY - IAŞI

A) Departament de Inginerie Civilă

DIRECTOR Exploatare
ing. RACU Liviu

¨ Inginer hidrotehnist, specializarea ”Inginerie Sanitară şi

Protecţia Mediului”;
¨ Tehnician programator, experienţă 12 ani în domeniu

DIRECTOR Tehnic
drd. ing. SCRIPCARIU Cristian Florin
¨ Inginer hidrotehnist, specializarea ”Inginerie Sanitară şi
Protecţia Mediului”;
¨ Master în ”Siguranţa Lucrărilor Hidrotehnice”

B) Departament de Marketing si Ingineria Mediului

DIRECTOR
ing. CRĂCIUN Gabriel
¨ Inginer hidrotehnist, specialist ”Amenajări pentru
Protecţia Apei şi Solului, Monitorizarea şi Controlul
Poluării şi Calamităţilor”;
¨ Master în Ingineria Mediului;

C) Departament Consiliere şi Studii Financiare pentru Fonduri

Nerambursabile
DIRECTOR
ec. NETEDU Ana Maria
¨ Economist, specializarea ”Informatică Economică”

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 DIRECTOR GENERAL DIRECTOR EXECUTIV
conf. dr. ing. dr. ing. ec.
TOBOLCEA VIOREL TOBOLCEA COSMIN

INGINERIE MARKETING SI STUDII FINANCIARE

CIVILA INGINERIA MEDIULUI SI CONSULTANTA

DIRECTOR MARKETING
DIRECTOR EXPLOATARE DIRECTOR TEHNIC DIRECTOR ECONOMIC
SI INGINERIA MEDIULUI
157

ing. RACU LIVIU ing. SCRIPCARIU CRISTIAN ec. NETEDU ANA MARIA
ing. CRACIUN GABRIEL

VERIFICATORI PROIECTE
(8 persoane)

DEPARTAMENT DEPARTAMENT STRUCTURI DEPARTAMENT TOPOGRAFIE DEPARTAMENT DE MARKETING DEPARTAMENT STUDII FINANCIARE
INGINERIE SANITARA IASI SI ARHITECTURA IASI SI GEOTEHNICA IASI SI INGINERIA MEDIULUI SI CONSULTANTA

PUNCTE DE LUCRU
ROMAN, JUD. NEAMT
FALTICENI, JUD. SUCEAVA
BRAILA, JUD. BRAILA

S.C. Pro Toby S.R.L.

 DEPARTAMENT
INGINERIE SANITARA

COLECTIV
COLECTIV COLECTIV COLECTIV COLECTIV
RETELE DE ALIMENTARE
PROIECTE STATII DE EPURARE CAD SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI AUTOMATIZARI
STATII DE TRATARE APA POTABILA

Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv
dr.ing. CRETU Valentin drd.ing. AGAFITEI Marius ing. TOFAN Catalina ing. DOBREANU Sorina ing. ZAMCANU Victoria

Sef proiect
ing. BULAI Catalin
ing. BOHAN Catalin

Personal Personal Personal Personal Personal

- 2 ing. hidrotehnica - 3 ing. hidrotehnica - 2 ing. hidrotehnica - 1 ing. mecanica - 1 ing. electrice
- 2 ing. mediu - 1 ing. chimie - 1 ing. automatizari
158

STRUCTURI SI TOPOGRAFIE SI
ARHITECTURA GEOTEHNICA

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT

STRUCTURI ARHITECTURA TOPOGRAFIE GEOTEHNICA

Sef departament Sef departament Sef departament Sef departament

dr.ing. PASTIA Cristian arh. ROSU Sorin ing.geodez ANDREI Ana Maria ing. LUNGU Dan

Personal Personal Personal Personal

- 3 ing. hidrotehnica - 4 arhitecti - 3 ing. cadastru - 3 ing. constructii
- 3 ing. constructii civile - 3 ing. hidrotehnica - 3 teh. constructii

S.C. Pro Toby S.R.L.

 DEPARTAMENT
INGINERIA MEDIULUI

LABORATOR
COLECTIV COLECTIV LABORATOR CENTRAL
puneri in functiune ASISTENTA TEHNICA
PROIECTE STUDII DE MEDIU ANALIZE APA, AER, SOL
statii de tratare

Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv

ing. AURSEI Elena ing. ANTON Crina ing. PASA Rodica biochim. MANTALUTA N.

Sef proiect
ing. BRUMA Cristina
ing. CIOPREAGA Gabriela

Personal Personal Personal Personal Personal

- 2 ing. mediu - 3 ing. mediu - 2 ing. chimie - 1 ing. chimie - 4 ing. hidrotehnica
- 1 ing. constructii - 2 ing. as. laborator - 1 as. laborator - 2 ing. constructii
159

DEPARTAMENT
STUDII FINANCIARE SI
CONSULTANTA

COLECTIV COLECTIV COLECTIV FINANCIAR COLECTIV

PERSONAL AUXILIAR
CONSULTANTA LICITATII SI ACHIZITII PUBLICE SI CONTABILITATE PERSONAL SECRETARIAT

Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv Sef colectiv

ing. ALCAZ Tudor ing. AOLARITEI Marian ec.exp. NEDELCU Lucian SUFICEANU Geanina
Personal
- medic
- psiholog
Personal Personal Personal Personal - avocat
- 1 jurist - 1 ing. hidrotehnica - 1 economist - 1 economist - electronist
- 2 ing. mediu - 1 economist - 1 jurist - intretinere spatii sediu
- 1 ing. economist - 1 jurist - paza
- 1 ing. constructii

S.C. Pro Toby S.R.L.

 Str. Insula Verde nr. 45-47, Cartier Green Hill, com.Valea Lupului, Iaşi
160

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 161

PRO TOBY - IAŞI

R
Reeaalliizzăărrii aallee ffiirrm
meeii SS..C
C.. P
PRRO
OTTO
OBBY
Y SS..R
R..L
L..

În contextul dezvoltării continue a infrastructurii şi a

construcţiilor hidrotehnice în România, care, în ultimii ani, a
cunoscut o amploare deosebită, datorată dezvoltării activităţilor
private şi a existenţei Fondurilor de Dezvoltare, firma noastră s-a
evidenţiat în mod continuu şi constant pe piaţa firmelor prestatoare de
servicii de proiectare în domeniul construcţiilor hidro edilitare şi de
protecţie a mediului.
***
Echipa performantă de ingineri proiectanţi, cu înalte studii de
specialitate, a S.C. Pro Toby S.R.L. a realizat până în prezent peste
250 de proiecte tehnice pentru diferite investiţii din domeniul
alimentării cu apă şi al canalizării, realizate prin diferite surse de
finanţare( S.A.P.A.R.D., I.S.P.A., F.D.R., R.I.C.O.P., P.H.A.R.E.,
F.E.A.D.R., fonduri de la Bugetul de Stat, de tip Ordonanţa 7,sau
Măsura 577, Fondul de Mediu, alte fonduri ale C.E. derulate prin
F.E.A.D.R., sau A.D.R., precum şi fonduri private). De remarcat sunt
sistemele de alimentare cu apă şi canalizare(reţele şi staţii de tratare)
pentru localităţile Iaşi, Paşcani, Târgu Neamţ, Fălticeni, Câmpulung
Moldovenesc, Târgu Mureş, Bârlad, Bicaz, Gura Humorului, Roman şi
cele din peste 50 de comune, care se evidenţiază prin complexitatea şi
fineţea detaliilor de proiectare, precum şi prin ingeniozitatea soluţiilor
găsite. Din categoria staţiilor de epurare industriale se remarcă cele din
industria textilă, industria alimentară, zootehnie, industria
producătoare de alcool, industria materialelor de construcţii,
caracterizate printr-o mare complexitate şi originalitate, mult
apreciată de beneficiari. Acestea au avut drept ţintă nu numai tratarea
apelor uzate, ci şi recircularea acestora în fluxul tehnologic şi/sau
refolosirea compuşilor din apele uzate.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 162

PRO TOBY - IAŞI

***
S.C. Pro Toby S.R.L. realizează, de asemenea, din anul 2005 şi
studiile necesare proiectelor, însumând, până în prezent, un număr
de peste 100 de studii: topografice, geotehnice, de calitate a apelor şi,
în mod special, studii de soluţii. Studiile topografice şi geotehnice au
fost specifice pentru mai mult de 30 de localităţi, iar studiile de
calitate a apelor s-au axat în special pe debite uzate industriale şi au
avut drept scop reducerea considerabilă a încărcărilor şi a cantităţilor
de apă uzată la intrările în staţiile de epurare proprii, prin
gospodărirea calitativă şi cantitativă a acesteia.
***
În domeniul protecţiei mediului, S.C. Pro Toby S.R.L. realizează,
până în prezent, peste 80 de Studii de impact, Bilanţuri de mediu,
Expertize tehnice şi Rapoarte de mediu. Studiile şi Bilanţurile s-au
realizat pentru diferite tipuri de activităţi industriale, predominante
fiind bilanţurile în domeniul alimentărilor cu apă şi al canalizărilor
pentru unităţile de apă-canal municipale, sau judeţene.
Preponderenţa în lucrările de mediu este reprezentată, în ultima
perioadă, de Rapoartele de amplasament pentru investiţii mai mari de
10 mil. de euro, sau zone metropolitane şi Rapoartele de mediu pentru
studiile de tip master plan(de exemplu cele din Iaşi, Brăila, ş.a.).
***
Seriozitatea şi adaptabilitatea la condiţii foarte diversificate de
lucru a echipei noastre, care a realizat lucrări pentru toate zonele
importante ale României, au dus, pe parcursul anilor, la
recunoaşterea noastră ca firmă specializată de proiectare apă-canal şi
mediu, fiind remarcaţi de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, precum
şi de cea a României, care au plasat firma noastră pe primele locuri în
clasamentul firmelor ieşene şi a celor pe plan naţional.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 163

PRO TOBY - IAŞI

I. Certificate şi diplome obţinute de PRO TOBY - IAŞI

A) Certificate de atestare emise de Ministerul Mediului şi

Dezvoltării Durabile de atestare pentru elaborarea Studiilor de
Impact asupra Mediului, efectuarea Bilanţurilor de Mediu şi
elaborarea Documentaţiilor pentru obţinerea Avizului/Autorizaţiei de
Gospodărire a Apelor.

B) Certificate de atestare de confirmare a documentării,

implementării şi menţinerii Sistemului de Management de Mediu
SR/ELOT EN ISO 14001:2005, Sistemului de Management al Calităţii
SR EN ISO 9001:2001/ELOT EN ISO 9001-2000 şi a Sistemului de
Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 164

PRO TOBY - IAŞI

II. PREZENTAREA MODULUI DE EXECUŢIE A

PROIECTELOR

Baza materială tehnică pentru etapa de proiectare

Programe de calcul pentru fiecare specialitate:
- Operating System: Windows 2000, Windows XP;
- Office: Microsoft Office, OpenOffice.org;
- Computer Aided Design: Autodesk Design Review, Autocad, Autodesk Robot Structural
Analysis, Autodesk Revit Structure, Surfer, Prokon Calcpad;
- Portable Document Format: Adobe Reader, Adobe Acrobat, PDFTK;
- Programe antivirus: Kaspersky, ESET NOD32, Spybot Search & Destroy;
- Programe grafică: Paint Shop Pro, GIMP for Windows, PTGUI, XnView, Corel Drawing;
- Survey: TOPOSYS - calcule topo-geodezice, Geographic Information System, Global Mapper
- GIS, MapSys, TransDatRO;
- Programe de calcul hidraulic al statiilor de pompare (Hydraulic) - dimensionarea statiilor de
pompare, WebCaps - Grundfos, SPAIX, Wilo;
- Programe de calcul hidraulic al conductelor de refulare - dimensionare conducte de refulare,
EPANET (water distribution system simulation) ;
- Optical Character Recognition: Abbyy Fine Reader;
- Programe de arhivare: SevenZip, InfoZip, WinRar;
- Limbaje de programare: Borland Delphi, Visual Basic for Application;
- programe de calcul elaborate şi dezvoltate de S.C. PRO TOBY S.R.L.: DIMCANAL (chanel
flow calculation) - dimensionare reţele de canalizare debite uzate, PLUVIAL (storm water chanel flow
calculation) - dimensionare reţele de canalizare debite pluviale, ACADPDraw (longitudinal profiles,
automated drawing for AutoCAD) - desenarea automată a profilelor longitudinale.

Departamentele de Inginerie Civilă, Marketing, Ingineria Mediului, Consiliere şi Studii Financiare

Calculatoare şi sisteme de calcul:
CPU RAM (MB) HD (GB) OS Numar unitati
Intel Core2Duo T7250P 2.00GHz 2048 160 Vista Business 1
Intel Centrino T1350 1.83GHz 512 80 Vista Business 4
Intel Core2Duo T9300 2.50GHz 2048 250 Vista Business 3
Intel Core2Duo E4500 2.20GHz 1024 320 Windows XP 21
Intel Core2Duo T8400 2.20GHz 4096 250 Vista Business 6
Intel Dual Core E2180 2.00GHz 512 3x320 Windows XP 3
Intel Pentium 4 512 120 Windows XP 1
Intel Dual Core E2180 2.00GHz 512 120 Windows XP 4
Intel Single Core 2.20GHz 256 80 Windows XP 2
Compaq Deskpro 6333 (P4) 512 40 Windows 98 6

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 165

PRO TOBY - IAŞI

Copiatoare
Paper size Color/BW Technology Connection Nr. unitati
A3 BW Laser - 2
A4 BW Laser - 2

Imprimante şi echipamente multifuncţionale

Paper size Color/BW Technology Connection Nr. unitati
A4 BW Laser USB 2
A4 BW Laser TCP/IP 1
A4 Color InkJet USB 4
A3 Color Laser TCP/IP 2
A3 BW Laser TCP/IP 1
A3 Color InkJet USB 1

Suprafaţă utilă S = 1200mp (proprietatea firmei), parcare proprie S = 600mp

Departamentul de Structuri şi Arhitectură

Suprafaţă utilă S = 110mp (proprietatea firmei)
Dotări: 12 calculatoare desktop, 2 imprimante A4, 3 imprimante A3, 2 copiatoare
Departamentul Topo şi Geotehnică
Suprafaţă utilă S = 110mp (spaţiu închiriat)
Dotări: 6 calculatoare desktop, 3 imprimante A4, 3 imprimante A3, 1 copiator
Laborator analize apă, aer, sol
Suprafaţă utilă S = 220mp (spaţiu închiriat)
Dotări: 2 calculatoare desktop, 2 imprimante A4

Echipamente pentru investigarea terenului

- G.P.S. Leica SR500 pentru măsurători topografice.
- Staţie totală Leica TC 407 pentru măsurători topografice.
- Staţie totală Leica TC 1610 pentru măsurători topografice.
- Nivelă topografică Carl-Zeiss
- Distomate Leica cu laser tip A6 şi A3
- Staţii de emisie-recepţie TOPCOM 9100
- Foreză geotehnică şi maşină de transport specială pentru forări.
- Prelevatoare analize pentru factorii APĂ, AER, SOL.
- Laborator central - laborator apă, aer şi sol şi simulator procese, în staţii de tratare (apă potabilă
şi uzată) în sediul firmei, laborator pentru puneri în funcţiune staţii de tratare.

Mijloace de transport pentru deplasări pe teren

Tip Bucăţi Capacitate (locuri)
Autoturism 18 5
Autoutilitară 2 locuri 2 2
Autoutilitară 5 locuri 2 5
Jeep 4 5

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 166

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A UNUI

PROIECT TEHNIC - REŢEA DE CANALIZARE PUBLICĂ

Pentru proiectarea reţelelor de canalizare publică firma dispune de o

bază de date şi calcul deosebite, actualizate permanent, conform normelor şi
legislaţiei actuale din România. Proiectarea completă, incluzând dimensionarea
hidraulică (breviarul de calcul), optimizarea reţelei de canalizare publică,
documentaţia economică şi planşele, se realizează automat. Singura
operaţiune manuală este alegerea zonei (localităţii) care urmează a fi
proiectată şi specificarea traseelor dorite pentru reţeaua de canalizare. Restul
proiectului propriu-zis îl realizăm automat în următoarele etape:
1. Alegerea localităţii cu imagini (tehnice) de pe satelit

Pentru proiectarea şi dimensionarea reţelei de canalizare se utilizează

imagini primite prin satelit, care prezintă toate detaliile localităţilor, a străzilor,
a locuinţelor, densităţilor, a branşamentelor viitoare.

2. Trasarea reţelei de canalizare

Pentru a specifica traseele reţelei de canalizare utilizăm programul
Global Mapper, care permite încărcarea modelului tridimensional al terenului,
încărcarea imaginii din satelit pentru zona de interes şi trasarea colectoarelor
de canalizare. În situaţia în care este necesară extinderea unei reţele

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 167

PRO TOBY - IAŞI

existente, în acelaşi program introducem traseele existente cu caracteristicile
cunoscute şi apoi traseele propuse, conform figurii de mai jos.
Model bidimensional Model tridimensional

Pentru dimensionarea, optimizarea şi trasarea profilelor pentru

colectoarele reţelei de canalizare publică lucrăm cu o serie de programe
specializate proprii: DIMCANAL (chanel flow calculation), PLUVIAL (storm
water chanel flow calculation), CADPDraw (longitudinal profiles, automated
drawing for CAD)
3. Dacă există condiţii speciale, ieşite din normalitate, acestea trebuie
specificate pentru a putea fi preluate în programele de calcul utilizate.

4. Profilul terenului, în coordonate spaţiale (x, y, z), se realizează odată

cu trasarea de la punctul 2, utilizând Global Mapper.

5. Pentru dimensionare folosim programele DIMCANAL (dimensionarea

conductelor de transport a apelor, cu nivel liber), iar în situaţia în care în
reţeaua de canalizare publică sunt incluse şi debitele de ape meteorice, se
foloseşte programul PLUVIAL (dimensionarea canalelor pentru ape meteorice,
curgere cu nivel liber).

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 168

PRO TOBY - IAŞI

Pentru dimensionarea hidraulică a conductelor sub presiune utilizăm
programul EPANET, care preia datele centralizate pentru celelalte programe
de calcul, alegem materialele pentru conductele sub presiune şi obţinem
diametrele pentru funcţionarea optimă a sistemului de pompare.
Dimensionarea hidraulică a staţiilor de pompare este efectuată cu
ajutorul programelor specializate livrate de către principalii furnizori de sisteme
de pompare (de exemplu GRUNDFOS WebCAPS, WILO Select, PUMPEX SPAIX).
Programele de dimensionare anterioare execută automat nu numai
dimensionarea, ci fac şi optimizarea proiectării, analizând care este varianta
optimă tehnico-economică a investiţiei reţea de canalizare publică. De
asemenea, acestea selectează şi poziţionează optim, cu toate elementele
necesare privind construcţiile accesorii ale reţelei de canalizare publice -
respectiv toate tipurile de cămine de vizitare (iniţiale, schimbare direcţie,
schimbare de pantă, exploatare, intersecţie ş.a.), cămine de rupere de pantă,
guri de scurgere, camere deversoare, staţii de pompare ş.a.
Programele stabilesc şi toate cantităţile de lucrări necesare pentru
realizarea reţelei de canalizare, utilizând datele de intrare centralizate conform
tabelului (ecranului) de mai jos.

6. Datele rezultate din programele anterioare sunt introduse în

programul CADPDraw care, după prelucrarea acestora, trasează profilele
longitudinale. Sunt obţinute astfel piesele desenate din componenţa Proiectului
Tehnic şi a Detaliilor de Execuţie pentru reţeaua de canalizare publică.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 169

PRO TOBY - IAŞI

Preluarea datelor din tabelele de calcul în programul de trasare automată
a profilelor longitudinale:

Calcularea elementelor necesare pentru trasarea automată a profilelor

precum şi a datelor de ieşire pentru programul de antemăsurători:

Trasarea automată a profilelor longitudinale utilizând interfaţa de

programare oferită de programul CAD:

Fază intermediară de trasare Trasarea completă a profilului

Profil longitudinal - planşa finală

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 170

PRO TOBY - IAŞI

În situaţia în care există refaceri de podeţe, infrastructuri stradale ş.a., în

temă, odată cu trasarea de la punctul 2, se introduc şi elementele specifice de
interes.
Din punct de vedere geotehnic, datele studiilor geotehnice sunt introduse
la punctul 2 - trasare. În acest fel, atunci când se face optimizarea soluţiilor
tehnico-economice (punctul 5), optimizarea ţine cont de tipul terenului unde se
va executa reţeaua de canalizare publică (respectiv, în funcţie de adâncimea
săpăturii, programul poate analiza optimal volumul de muncă, luând decizii
privind modul de execuţie a săpăturii - cu/fără sprijiniri, cu/fără banchetă
intermediară de lopătare/lucru ş.a.).
Dacă la punctul 5 introducem şi variaţiile nivelului freatic (pânza
subterană de apă) atunci el poate evalua tehnologia de execuţie a săpăturilor,
a sprijinirilor de maluri, a epuismentelor şi a numărului de ore de epuisment
necesare constructorului pentru execuţia reţelei de canalizare publică.

Programele sunt pregătite şi adaptate la condiţiile din România privind

toţi factorii participanţi la realizarea reţelei de canalizare publică.

După introducerea temei, se observă obţinerea automată, în totalitate, a

Proiectului Tehnic şi a Detaliilor de Execuţie, piese scrise şi piese desenate.

Din Proiectul Tehnic şi Detaliile de Execuţie extragem Documentaţiile

pentru Obţinerea Avizelor, Proiectul pentru Autorizarea executării lucrărilor de
Construcţii (PAC) şi respectiv Caietele de Sarcini pentru execuţie.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 171

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A UNUI

PROIECT TEHNIC - SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ

Pentru proiectarea SISTEMELOR PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ

firma dispune de o bază de date şi calcul deosebite care constau în pachete de
soluţii software actualizate permanent conform normelor şi legislaţiei actuale
din România. Utilizarea acestor pachete de soluţii software, coroborate cu o
bună cunoaştere a hidraulicii sistemelor sub presiune, a dus la obţinerea de
către noi a unor rezultate rapide si foarte exacte în ceea ce priveşte
proiectarea, modelarea, calibrarea şi dimensionarea hidraulică şi simularea
diferitelor scenarii în timpi reali. De asemenea, planşele tehnice şi
documentaţia economică se realizează automat. Singura operaţiune manuală
este alegerea zonei (localităţii) care urmează a fi amenajată, stabilirea
traseelor optime a conductelor şi a locaţiei sistemelor de înmagazinare şi
introducerea condiţiilor speciale. Proiectul propriu-zis îl realizăm automat în
următoarele etape:

1. Identificarea localităţii cu imagini (tehnice) de pe satelit

Pentru proiectarea şi dimensionarea reţelei de alimentare cu apă se

utilizează imagini din satelit, cunoscând astfel toate detaliile localităţilor, a
străzilor, a locuinţelor, densităţilor, a branşamentelor viitoare. Aceste date sunt
stocate într-un set de date de bază care urmează a fi prelucrate cu ajutorul
programelor de dimensionare (pachete de soluţii software), conform graficului

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 172

PRO TOBY - IAŞI

de mai jos:

Legătura dintre datele din teren şi modelul final de reţea

2. Trasarea sistemului de alimentare

Pentru a specifica traseele reţelei utilizăm programul Global Mapper,
care permite încărcarea modelului tridimensional al terenului, încărcarea
imaginii din satelit pentru zona de interes şi trasarea colectoarelor propuse. În
situaţia în care este necesară extinderea unei reţele existente, în acelaşi
program introducem traseele existente cu caracteristicile cunoscute şi apoi
traseele propuse.
Model bidimensional Model tridimensional

3. Dacă există condiţii speciale, ieşite din normalitate, acestea trebuie

specificate pentru a putea fi preluate în programele de calcul utilizate.

4. Profilul terenului, în coordonate spaţiale (x, y, z), se realizează odată

cu trasarea de la punctul 2, utilizând Global Mapper.
S.C. PRO TOBY S.R.L.
 173

PRO TOBY - IAŞI

5. Pentru rezolvarea hidraulică a reţelei se utilizează un program de

analiză şi un pachet de programe de calcul specializate. Acesta calculează
valorile presiunilor, debitelor, pierderilor de sarcină şi ale vitezelor, în baza
seturilor de date impuse.
Pentru modelarea, calibrarea şi dimensionarea hidraulică a reţelelor de
alimentare cu apă folosim următoarele pachete de soluţii software: - EPANET
(Environmental Protection Agency Networks), dezvoltat de către U.S.
Environmental Protection Agency; - CADPDraw (longitudinal profiles,
automated drawing for CAD). Dimensionarea hidraulică a staţiilor de pompare
este efectuată cu ajutorul programelor specializate livrate de către principalii
furnizori de sisteme de pompare (de exemplu GRUNDFOS WebCAPS, WILO
Select, PUMPEX SPAIX).
EPANET este un program care realizează atât simularea hidraulicii
sistemului (în timp real sau accelerat) pe intervalul de timp considerat, cât şi a
variaţiei calităţii apei în timp (îmbătrânirea apei). Programul urmăreşte debitul
apei în fiecare conductă, presiunea în fiecare nod, nivelul apei în fiecare
rezervor şi concentraţia substanţelor din apă de-a lungul reţelei pe timpul
perioadei de simulare. De asemenea pot fi simulate vârsta apei şi calitatea
sursei. Două dintre cele mai importante caracteristici ale datelor care intră în
procesul de modelare, sunt complexitatea şi exactitatea datelor.

Datele tradiţionale (de bază), (tabelul 2-1), se referă la conducte ,

noduri (joncţiuni), vane, pompe, perioadă de simulare.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 174

PRO TOBY - IAŞI

Tabelul 2-1 - Date de bază

DATE DESPRE CONDUCTE DATE DESPRE VANE
De bază De bază
- numărul nodului iniţial - numărul nodului iniţial
- numărul nodului final - numărul nodului final
- diametrul - diametrul
- lungimea - lungimea
- coeficientul de rugozitate - coeficientul de rugozitate
Opţionale - indicatorul tipului de valvă
- indicator paralel cu conducta - setări pentru reducerea presiunii aval
- număr conductă (descriere) - setări pentru menţinerea presiunii amonte
- facilităţi pentru identificare Opţionale
- coeficientul pierderilor minore - coeficientul pierderilor
- diametre - schimbări de presiune
- sarcina pompei (curba pompei)
DATE DESPRE NODURI
DATE DESPRE POMPE De bază
De bază - număr sau nume
- numărul nodului iniţial - cotă (elevaţie)
- numărul nodului final - tipul nodului (joncţiunii)
- diametre Noduri sursă
- sarcina pompei (curba pompei) - linia gradientului
- linia nivelului maxim al apei
- linia nivelului minim al apei
Noduri de consum
- cererea (consumul)
- cererea reală (pattern) pentru perioada de
simulare

DATE DESPRE PERIOADA DE SIMULARE

Statut Multiplicarea
- numărul de identificare al conductei - numărul de identificare al nodului
- indicator de deschidere/închidere parţială - factorul de multiplicare
Controlul Timpul
- numărul de identificare al conductei - durata
- numărul de identificare al nodului - pasul (intervalul de timp)
- valoarea de plecare

Datele de tip avansat, (tabelul 2-2) se referă la costul investiţiei,

grafică, încărcarea modelului, optimizarea diametrelor conductelor, calitatea
apei.
Datele referitoare la costul investiţiei sunt: costul apei, costul energiei
consumate, valoarea debitului (tratament şi pompare), viteza operaţiei de
pompare, diametrul conductelor de aducţiune, curba eficienţei pompării,
puterea pompelor (motoarelor), corecţii ale presiunii, setări de timp.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 175

PRO TOBY - IAŞI

Editarea curbelor caracteristice ale echipamentului de pompare

Grafica, se referă la coordonatele (X, Y) ale nodurilor în plan cât şi la

cote (Z).
Încărcarea modelului,
proiectare, aria de influenţă (opţional).
Tabelul 2-2 -Date de tip avansat
COSTUL INVESTIŢIEI
- costul apei
- costul energiei
- valoarea debitului
- viteza de pompare
- diametrul liniei de aducţiune
- curba de eficienţă a pompei
- puterea pompelor
- corecţii de presiune
- corecţii de timp
GRAFICĂ
- coordonatele în plan ale nodurilor (X,Y)
- cotele nodurilor (Z)
ÎNCĂRCAREA MODELULUI
- localizarea prizei
- zona de proiectare
- aria de influenţă (opţional)
se referă la localizarea prizei, zona de
OPTIMIZAREA DIAMETRELOR
- date despre diametrele standard
- costul conductei pe unitate
- factorul de inflaţie
- parametrii de presiune
CALITATEA APEI
Date despre conducte
- coeficient de reacţie
Date despre noduri
- coeficient de reacţie pentru rezervor
- calitatea iniţială a apei
- concentraţia de bază
- dimensiunile rezervorului (nod sursă)
- volumul (nod sursă)

Optimizarea diametrelor conductelor, se referă la datele privind

standardul diametrelor, costul unitar al conductelor, factorul de inflaţie,
parametrii de presiune.
Datele despre calitatea apei sunt: date privind conductele (rata
coeficientului de reacţie pentru dimensiunea şi natura pereţilor conductei) şi
date privind nodul (rata coeficientului de reacţie pentru rezervor, calitatea
S.C. PRO TOBY S.R.L.
 176

PRO TOBY - IAŞI

iniţială a apei, concentraţia de bază, dimensiunile rezervorului (nodul sursă) şi
volumul (nodul sursă)).
Perioada de simulare se referă la intervalul de timp în care are loc
simularea modelului respectiv, funcţie de variaţia consumului. Simularea poate
fi statică (steady-state simulation) sau continuă, dinamică (extended-
period simulation).
Simularea statică se referă la simularea modelului respectiv pe timp de
noapte când rata debitului este constantă şi deci cunoscută, ca şi poziţiile
vanelor regulatoare de debit sau de presiune şi nivelul apei în rezervoare.
Simularea dinamică se referă la simularea pe tot timpul zilei (24 de
ore). Variaţia debitului trebuie cunoscută pe tot intervalul celor 24 de ore
pentru a realiza calibrarea modelului.
Criteriile de proiectare includ zonele de presiune şi costul de
producţie.
Rezolvarea hidraulică a unei reţele este cu atât mai complexă cu cât
reţeaua în sine este mai complexă. Pentru reţelele complexe (vezi figura de
mai jos) se poate ajunge la efectuarea calculelor parametrilor şi hidraulici
pentru peste 1500 - 2000 noduri de consum şi bare (tronsoane) de legătură
aferente acestora. Parametrii hidraulici sunt calculaţi individual şi concomitent
pentru fiecare nod de consum si tronson de conductă.
De asemenea EPANET analizează sistemul de alimentare cu apă pe părţi
componente (sursă, sistem de tratare-înmagazinare, instalaţii de punere sub
presiune, reţea de distribuţie), până la detalii, pentru armăturile din nodurile
reţelei.
Analiza reţelelor, se referă la acele reţele modelate cu ajutorul
programelor de calcul. Modelul este folosit pentru a simula şi analiza un sistem
de distribuţie a apei existent, precum şi pentru planificarea şi proiectarea de
noi sisteme şi simularea funcţionării acestora. Un model de reţea are el însuşi
două componente: o rezolvare matematică (soluţie) a reţelei şi un set de
date care să descrie sistemul.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 177

PRO TOBY - IAŞI

În urma efectuării calculelor hidraulice de dimensionare şi verificare

EPANET poate simula funcţionarea întregului sistem (sursă – tratare –
înmagazinare - reţea) cu un pas de calcul prestabilit. Astfel, pentru fiecare oră
de consum din intervalul ales pentru simularea funcţionării, sunt reajustate
calculele parametrilor hidraulici:
a) pentru conducte: debite şi viteze pentru fiecare tronson de conductă
la diametrele considerate; pierderi de sarcină hidraulică liniar distribuită, hd;
pierderi locale de sarcină în armături, hr; coeficienţi de rugozitate echivalenţi
pentru fiecare tip de material de conductă; variaţia în timp a rugozităţilor
materialului conductelor; coeficienţi λ – Darcy; Nr. Reynolds (Re); regimuri de
curgere; lungimi de conducte funcţie de inventarul de coordonate (x,y,z);
reacţiile chimico-biologice la contactul dintre tubul de curent şi pereţii
conductelor.
b) pentru noduri: consumuri medii funcţie de normele adoptate; variaţia
orară a consumului funcţie de coeficienţii orari; variaţia orară a cerinţei;
presiuni disponibile în noduri; sarcini hidraulice şi cote piezometrice; niveluri
disponibile punctual în rezervor; variaţia nivelurilor în rezervor; debite
afluente/efluente rezervor; volume consumate rezervor; volume disponibile
punctual în rezervor; timpi de golire/umplere rezervor.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 178

PRO TOBY - IAŞI

Interpretarea grafică a indicatorilor hidraulici ai sistemului de înmagazinare

Alegerea convenabilă a codurilor de culori permite vizualizarea rapidă a

modului de funcţionare a reţelei şi interpretarea rapidă a calculelor, precum şi
o percepere clară a împărţirii reţelei pe zone de presiuni. De ex:
- zonele roşii - zonele cu suprasarcini hidraulice;
- zonele albastre - zonele cu presiuni apropiate de cele de serviciu.

Schema unui sistem de alimentare complex

- calibrare hidraulică – funcţionare în regim static - suprapresiuni

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 179

PRO TOBY - IAŞI

Schema unui sistem de alimentare complex

- calibrare hidraulică – funcţionare în regim dinamic – ora de consum maxim

EPANET înlesneşte efectuarea dimensionării hidraulice a surselor de

captare şi a sistemelor de înmagazinare. Astfel, pentru fiecare oră de consum
sunt afişaţi parametrii hidraulici şi fizici ai sistemelor de înmagazinare, având
în acest fel controlul în timp real al cantităţilor de apă disponibile dar şi soluţiile
pentru eventualele accidente în reţea (incendii).

Variaţia orară a debitului consumat în reţea,

comparativ cu debitul asigurat de către surse

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 180

PRO TOBY - IAŞI

Calitatea apei. Secţiunea care se ocupă de modelarea calităţii apei din
EPANET urmăreşte creşterea sau scăderea concentraţiei substanţelor din apă
precum şi reacţiile acestora, în timpul tranzitării sistemului de distribuţie.
Reacţiile pot surveni faţă de debit şi faţă de materialul conductei, în lungul
pereţilor acesteia. De asemenea, pot surveni reacţii datorate creşterii fluidităţii
(modificării vâscozităţii) în rezervoarele de înmagazinare.

Conceperea şi realizarea profilelor longitudinale se realizează în totalitate

automat, conform prezentării făcute la modul de proiectare a reţelelor de
canalizare.
*

Studiul topografic adaptat concepţiei proprii de proiectare este folosit

pentru verificările datelor iniţiale şi corectarea acestora acolo unde este cazul
dar şi pentru întocmirea documentaţiilor de specialitate.

După introducerea temei, se observă obţinerea automată, în totalitate, a

Proiectului Tehnic şi a Detaliilor de Execuţie, piese scrise şi piese desenate.
*
Din Proiectul Tehnic şi Detaliile de Execuţie realizate automat extragem
Documentaţiile pentru Obţinerea Avizelor, Proiectul pentru Autorizarea
executării lucrărilor de Construcţii (PAC) şi respectiv Caietele de Sarcini pentru
execuţie atunci când este cazul.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 181

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A UNUI

PROIECT TEHNIC - STAŢIE DE EPURARE

Pentru proiectarea completă a staţiilor de epurare(calculul debitelor,

calculul cantităţilor de poluanţi influente în staţia de epurare, calculul gradelor
de epurare necesare pentru încadrarea în parametrii de evacuare aprobaţi,
dimensionarea hidraulică a obiectelor tehnologice, optimizarea fluxului
tehnologic din punct de vedere constructiv şi a costurilor de exploatare, piesele
desenate şi documentaţia economică) utilizăm programe specializate şi baze de
date actualizate permanent, conform Normelor şi legislaţiei actuale din
România.

Etapele de realizare a proiectului:

1. Alegerea zonei de amplasament (folosind imagini din satelit):

Pentru această etapă utilizăm programul Global Mapper, care permite

încărcarea modelului tridimensional al terenului, încărcarea imaginii din satelit
pentru zona de interes, trasarea colectoarelor reţelei de canalizare, delimitarea
zonei alocate pentru amplasamentul staţiei de epurare şi trasarea colectorului
de evacuare a debitelor epurate în emisar.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 182

PRO TOBY - IAŞI

Suprapunerea reţelei de canalizare şi a Model tridimensional

staţiei de epurare cu imaginea din satelit

2. Amenajarea terenului
Pentru obţinerea profilelor terenului în zona de interes, în coordonate
spaţiale (x, y, z), utilizăm Global Mapper. Acest program permite şi calculul
volumelor de săpătură/umplutură necesare pentru lucrările de nivelare a
terenului necesare amplasării optime a obiectelor staţiei de epurare.

Datele analizate, propunerile şi concluziile studiului geotehnic sunt

utilizate în această etapă de proiectare pentru a alege, din punct de vedere
constructiv, soluţiile corecte, conforme cu standardele şi normativele în vigoare
precum şi pentru optimizarea tehnico-economică a soluţiilor propuse.

3. Dimensionarea tehnologică a obiectelor staţiei de epurare

Pentru calculul cantităţilor de poluanţi influente în staţia de epurare,
calculul gradelor de epurare necesare pentru încadrarea în parametrii de
evacuare aprobaţi, dimensionarea grătarelor rare şi dese, dimensionarea
camerei deversoare, a desnisipatoarelor, decantoarelor primare şi a

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 183

PRO TOBY - IAŞI

reactoarelor biologice, calculul debitelor de aer necesare proceselor aerobe,
dimensionarea staţiilor de pompare ape uzate şi a staţiilor de pompare nămol,
utilizăm programe specializate de calcul adaptate la standardele şi normativele
în vigoare.
4. Dimensionarea hidraulică a conductelor de legătură între obiecte
Dimensionarea, optimizarea şi trasarea profilelor pentru conductele de
legătură între obiectele staţiei de epurare se realizează cu ajutorul programelor
DIMCANAL (chanel flow calculation) şi CADPDraw (longitudinal profiles,
automated drawing for CAD).

Pentru dimensionarea hidraulică a conductelor sub presiune utilizăm

programul EPANET, care preia datele centralizate pentru celelalte programe
de calcul, alegem materialele pentru conductele sub presiune şi obţinem
diametrele pentru funcţionarea optimă a sistemelor de pompare din cadrul
staţiei de epurare.

Dimensionarea hidraulică a staţiilor de pompare şi alegerea

echipamentelor din cadrul acestora este efectuată cu ajutorul programelor
specializate livrate de către principalii furnizori de sisteme de pompare (de
exemplu GRUNDFOS, WILO, PUMPEX, ACO).

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 184

PRO TOBY - IAŞI

Programele de dimensionare anterioare execută automat dimensionarea
şi optimizarea proiectării, analizând care este varianta optimă tehnico-
economică.

5. Datele rezultate din programele anterioare sunt introduse în

programul CADPDraw care, după prelucrarea acestora, trasează profilele
longitudinale. Sunt obţinute astfel o parte din piesele desenate ce compun
documentaţia tehnică (Proiectul Tehnic şi Detaliile de Execuţie).

6. Întocmirea planşelor de detaliu pe specialităţi

Pentru completarea volumului de piese desenate cu planşele de detaliu,
pe specialităţile "Rezistenţă şi Arhitectură", alcătuim modelele tridimensionale
ale obiectelor staţiei de epurare, obţinând astfel vederile, secţiunile şi detaliile
necesare fazei de execuţie a investiţiei.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 185

PRO TOBY - IAŞI

Stabilizator aerat de nămol

Reactor biologic - model tridimensional - secţiune

Reactor biologic - model tridimensional - echipamente

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 186

PRO TOBY - IAŞI

Prin completarea modelelor tridimensionale ale construcţiilor cu

elementele tehnologice (conducte, echipamente, instalaţii) obţinem planşele de
detaliu pe specialităţile "Tehnologie", "Instalaţii Sanitare", "Instalaţii Electrice"
"Instalaţii de Încălzire şi Ventilaţie".

Decantor primar cu pod raclor - vedere în plan

Decantor primar cu pod raclor - vedere tridimensională

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 187

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A UNUI

PROIECT TEHNIC - INSTALAŢII ELECTRICE

1.FAZA DE INFORMARE PRIVIND CERINŢELE PROIECTULUI

Elaborarea proiectului se face pe baza temei de proiectare, emisă de
beneficiar, care conţine o documentaţie minimală, referitoare la cerinţele
instalaţiei ce urmează a fi proiectată.

2. FAZA DE ELABORARE A PROIECTULUI

Faza de proiectare PTH+DE cuprinde: piesele scrise (foaia de capăt,
borderoul documentaţiei, programul de control, memoriul tehnic, caietul de
sarcini, breviarul de calcul, antemăsurătoarea, jurnalul de cabluri etc), piesele
desenate (planul de trasee instalaţii electrice de forţă, planul de trasee
instalaţii electrice de iluminat interior normal şi de siguranţă şi prize, planul de
trasee ale instalaţiilor electrice de iluminat exterior, schema monofilară pentru
instalaţia de forţă – tabloul electric general, schema monofilară pentru
instalaţia de iluminat - tabloul electric pentru iluminat şi prize, instalaţia de
protecţie la supratensiuni atmosferice, instalaţia de legare la pământ).

Modul de calcul cu ajutorul programului MyEcodial L 3.4., licenta

Schneider
Atât instalaţia electrică de forţă, cât şi instalaţia de iluminat pot fi
calculate şi dimensionate cu ajutorul programului MyEcodial L - licenţă
Schneider, care permite crearea şi desenarea schemei monofilare cu ajutorul
circuitelor gata făcute disponibile în biblioteca cu macro - componente furnizată
odată cu programul şi validarea verificării logice pentru reţeaua creată.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 188

PRO TOBY - IAŞI

După crearea şi validarea schemei se introduc in program caracteristicile

electrice ale reţelei de alimentare cu energie electrică de la furnizor.

Apoi se defineşte standardul de instalare şi se introduc caracteristicile

generale ale circuitelor, accesând fereastra de mai jos.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 189

PRO TOBY - IAŞI

După ce s-au introdus caracteristicile tuturor circuitelor se iniţiază

calcularea sumei de puteri, calculul reţelei pas cu pas. Odată reţeaua calculată,
sunt afişate pe schema monofilară toate informaţiile legate de circuite:
echipamentele de protecţie, căderile de tensiune pe circuite, curenţii de
scurtcircuit, tipul de cablu.

Totodată devin posibile următoarele operaţii:

- vizualizarea si editarea in Word a rezultatelor calculului :suma de puteri,
notele de calcul pentru alegerea echipamentelor si a tipurilor de cabluri.
- vizualizarea si editarea cu programul AUTOCAD a schemelor monofilare,
completate cu informaţii legate de echipamentul de protecţie corespunzător, de
căderile de tensiune, curenţii de scurtcircuit.

Schema este realizată şi concepută pentru echipamente Schneider, dar

se pot folosi si echipamente furnizate de alte firme cu condiţia similitudinii
caracteristicilor tehnice si constructive ale echipamentelor. Reamintim ca se
produc echipamente similare la firmele MOELLER, SCHRAK, ABB.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 190

PRO TOBY - IAŞI

Bilanţul de puteri

Rezultatele se editează în format Microsoft Word.

3. FAZA DE VERIFICARE A PROIECTULUI

- se efectuează verificări ale proiectului de către verificatori nominalizaţi,
personal competent şi care nu are responsabilitate directă pentru activitatea de
proiectare care este analizată.
Verificarea proiectului se face pentru a se asigura că proiectul final
satisface condiţiile cuprinse în tema de proiectare.

4. FAZA DE EDITARE A PROIECTULUI - copiere şi arhivare

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 191

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A UNUI

PROIECT TEHNIC - REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE

Principalul program de calcul al unei structuri îl reprezintă Robot

Millenium.
Calculul se efectuează cu programul Robot Millenium, care evaluează
starea de eforturi în structura de rezistenţă a cadrelor, sub încărcări din
gruparea efectelor structurale ale acţiunilor pentru verificarea structurii la
starea limită ultimă, cât şi deformaţiile sub încărcări din gruparea efectelor
structurale ale acţiunilor pentru verificarea structurii la starea limită de
serviciu.
Modelarea spaţială a structurii, planşele şi extrasele de materiale pentru
structura metalică, vor fi realizate cu programul Tekla Structures. Realizarea
planşelor de beton armat se va realiza cu ajutorul soft-ului RCAD.

Figura 1. Valorile deplasărilor laterale pentru gruparea specială ce conţine

acţiunea seismică pe direcţia X (modul 1 de vibraţie)

Greutatea proprie a structurii principale de rezistenţă este automat

introdusă de programul de calcul ROBOT Millennium.
Încărcările variabile introduse în programul de calcul, respectând
normativele în vigoare, sunt: încărcarea din zăpadă, vânt, seismică şi utilă.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 192

PRO TOBY - IAŞI

Figura 3. Valorile deplasărilor laterale pentru gruparea specială ce conţine

acţiunea seismică pe direcţia Y(modul 2 de vibraţie)

Întrucât acţiunea orizontală a cutremurelor se manifestă bidirecţional,

elementele structurale sunt dispuse în plan, într-un sistem ortogonal, în
măsură să manifeste caracteristici de rezistenţă si de rigiditate suficiente în
două direcţii.
Încadrarea deplasărilor structurii în limita deplasărilor admisibile relative,
conform P100-2006, au drept scop menţinerea funcţiunii principale a clădirii
în urma unor cutremure.
La alegerea sistemului structural, pe criterii de rigiditate, se va avea în
vedere şi modul de realizare a pereţilor de compartimentare şi de închidere, a
legăturii între elementele nestructurale şi elementele structurii de rezistenţă.

Figura 4. Modul 3 de vibraţie - torsiune

Figura 5. Valorile deplasărilor verticale pentru starea limită de serviciu

S.C. PRO TOBY S.R.L.
 193

PRO TOBY - IAŞI

Figura 6. Tensiuni din gruparea fundamentală ce conţine acţiunea zăpezii

preponderent şi acţiunea vântului (GF_Z_V)

XM w

ZM w

ZV ed

Figura 7. Dimensionarea îmbinărilor structurilor metalice

Figura 8. Dimensionarea îmbinărilor structurilor metalice

Figura 9. Dimensionarea structurilor metalice

S.C. PRO TOBY S.R.L.
 194

PRO TOBY - IAŞI

Figura 10. Dimensionarea bazinelor din beton armat

Figura 11. Dimensionarea bazinelor din beton armat - structura de rezistenţă

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 195

PRO TOBY - IAŞI

Figura nr. 12. Decantor radial

Deformaţii ex, ey din combinaţia ce încărcări Ci1

Figura nr. 13. Decantor radial

Deformaţii ez din combinaţia ce încărcări Ci1

Figura nr. 14. Perete decantor radial - necesar de armături din

combinaţia de încărcări Ci1

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 196

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A
STUDIULUI TOPOGRAFIC

Descrierea echipamentelor şi metodelor folosite pentru lucrările

topografice si geodezice
Studiul topografic va fi executat cu ajutorul GPS şi a staţiilor totale Leica.
Încadrarea în sistemul de proiecţie se realizează pe baza Sistemului
Românesc de Determinare a Poziţiei - ROMPOS - al Agenţiei Naţionale de
Cadastru şi Publicitate Imobiliare.
Pentru transformarea coordonatelor din sistemul de referinţă ETRS89
(WGS) în sistemul Stereografic 1970, se utilizează programul TransDat.
Pentru determinarea coordonatelor punctelor noi şi de detaliu utilizăm
programul specializat de calcul TOPOSYS iar raportarea automată a
coordonatelor punctelor de noi şi de detaliu este efectuată cu ajutorul
programului specializat MAPSYS.
Studiul topografic adaptat concepţiei proprii de proiectare este folosit
pentru verificările datelor iniţiale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul,
dar şi pentru întocmirea documentaţiilor de specialitate în relaţia cu OCOT-urile
judeţene sau cu alte organisme care solicită studiile topografice.
Măsurătorile vor fi realizate cu ajutorul GPS-ului Leica SR500 cu două
frecvente (L1 si L2) ;

Figura 1. GPS Leica SR500 cu două frecvenţe (L1 şi L2)

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 197

PRO TOBY - IAŞI

Măsurătorile de unghiuri şi distanţe au fost realizate cu ajutorul staţiei

totale: - Leica TC 407;

Figura 2. Leica TC 1610 Figura 3. Leica TC 1610

Figura 4. Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei - ROMPOS.-

Se foloseşte programul TransDat pentru transformarea coordonatelor

din sistemul de referinţă ETRS89 (WGS) date preluate de GPS Leica SR500 în
sistemul Stereografic 1970.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 198

PRO TOBY - IAŞI

Figura 6. Transformarea coordonatelor din

Figura 5. TransDat 3.3
sistemul de referinţă

Raportarea automată a coordonatelor punctelor de noi si de detaliu se va

realiza cu ajutorul calculatorului electronic şi al programului specializat
TOPOSYS 5.0;

Figura 7. Folosirea programului TOPOSYS 5.0

Pentru executarea releveelor prin măsurarea distanţelor pe teren în cazul

unor clădiri se vor folosi următoarele echipamente de măsurat:
- distomatul cu laser tip A6 cu bluetooth Leica (distante până la 200m);
- distomatul cu laser tip A3 Leica (distante până la 100m).

Figura 8. Distomatul cu laser tip A6 cu Figura 9. Distomatul cu laser tip A3

bluetooth Leica Leica

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 199

PRO TOBY - IAŞI

Pentru o bună coordonare pe teren între operatorii aflaţi pe o distanţă de

10km se folosesc staţii de emisie - recepţie TOPCOM 9100.

Figura 10. Statie de emisie - recepţie TOPCOM 9100

Figura 11. Plan de situaţie cotat - Sistem de proiecţie Stereografic 1970

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 200

PRO TOBY - IAŞI

PREZENTARE SUCCINTĂ
a laboratoarelor de analiză a
apei şi aerului din cadrul firmei

Pentru proiectarea şi monitorizarea completă a staţiilor de tratare a

apelor (uzate şi a celor cu scop potabil), firma noastră deţine un laborator
central şi un laborator pentru puneri în funcţiune. În cele două laboratoare
efectuăm analize de apă şi aer pentru lucrări de mediu specifice: Bilanţuri de
Mediu de nivel II, Rapoarte şi expertize de mediu.

Analizele fizico-chimico-biologice se realizează prin metoda prelevărilor

de probe în situ (momentane, generale, de linie-continue, ş.a.) şi prin metoda
analizelor pe instalaţii pilot, de laborator, sau la scară industrială.

Proiectarea instalaţiilor de tratare (apă, aer) necesită simularea în

laborator a proceselor tehnologice, ce urmează a fi aplicate la scară industrială.
În acest sens, firma a obţinut rezultate foarte bune, privind instalaţiile de
tratare a apelor uzate tehnologice (industria textilă, alimentară, materiale de
construcţii, ş.a.) şi tehnologiile noi de tratare a apelor uzate menajere şi
orăşeneşti simulate iniţial în laborator apoi proiectate. De asemenea, am
simulat în laborator, pe instalaţii pilot, tratarea apelor din diferite surse, pentru
a atinge în siguranţă caracteristicile potabile.

Pentru punerea în funcţiune şi urmărirea instalaţiilor de tratare în

perioada de garanţie, importanţa laboratorului este primordială.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 201

PRO TOBY - IAŞI

Imagini din laboratorul central.

În cadrul monitoring-ului calitativ al apelor se urmăresc parametrii fizico-

chimici, biologici şi microbiologici din subsistemele (râuri, lacuri, ape subterane
şi ape uzate, ş.a.) din mediile de investigare (apă, sedimente, biote, ş.a.).

Conform standardelor de încercare, a îndrumătoarelor în vigoare şi a

metodelor de analiză, corespunzătoare cerinţelor formulate de către clienţi şi
cerinţelor Organismului de acreditare, se aplică metodele analitice adecvate:
de analiză fizică (volumetrie şi gravimetrie, temperaturi, presiuni); chimică
(diferite tipuri de substanţe minerale şi / sau organice); biologică (fitoplancton
şi microfitobentos) şi bacteriologică.

Prelevarea probelor se face cu aparatura specifică de prelevare de care

dispunem, respectiv cu prelevatoare pentru probe momentane, sau pentru
probe continue.

Laboratoarele dispun de autovehicule speciale pentru transportul în

condiţii optime a probelor de la punctul de analizat, la unul din laboratoarele
firmei.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 202

PRO TOBY - IAŞI

Imagini din laboratorul de puneri în funcţiune a staţiilor de tratare a apelor.

În cadrul laboratorului central, dispunem de aparatura necesară

efectuării analizelor: spectofotometru, agitator multiplu, etuvă electrică, pH-
metru, băi de nisip electrice, băi de apă electrice, balanţe analitice şi tehnice,
trusă densimetre, aparat de distilat apă, microscoape, centrifugă, autoclavă,
frigider, ladă izotermă, etc.

Laboratorul central din cadrul firmei dispune de sală pentru balanţe,

două săli de determinări propriu-zise; magazie pentru păstrarea reactivilor şi
sticlăriei; birouri specialişti; cameră separată pentru păstrarea reactivilor
toxici; nişă de capacitate suficientă, prevăzută cu instalaţie separată de
ventilaţie, gaze, apă şi canalizare.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 203

PRO TOBY - IAŞI

Laboratorul pentru punere în funcţiune dispune de următoarele spaţii

proprii: două camere de analiză specifice (una pentru analize fizice şi biologice
şi una pentru analize chimice cu nişă specifică), gospodăria de reactivi şi
sticlărie, spaţiu pentru substanţe toxice şi spaţii pentru birouri. Laboratorul
dispune de toate utilităţile specifice (ventilaţie, climatizare, apă, gaz metan,
curent electric, canalizare, sisteme de siguranţă cu camere video, ş.a).

Analizele de apă se execută după un program de recoltare, în funcţie de

temă, ţinând cont de sensibilitatea mai mare, sau mai redusă, a proprietăţilor
şi a elementelor apei, de fluxul tehnologic, sau de incidenţa fenomenului
urmărit. Unele determinări se fac in situ, în acest sens avem truse mobile, cu
kituri, pentru determinarea rapidă a parametrilor care prezintă o anumită
sensibilitate (minerali sau organici).

Rezultatele obţinute în urma determinărilor sunt stocate într-o bază de

date proprie, fiind concretizate prin buletine de analiză şi sunt interpretate
pentru diferiţii poluanţi pe baza NTPA-urilor în vigoare. Analiza statistică se
realizează cu programe ce au la bază analiza statistică (SPSS - Statistical
Package for the Social Scieences), care generează probabilistic şiruri de valori
(T Test, Independent – Samples T Test, Coeficientul de corelaţie Pearson) şi
care sunt verificate în practică. Această analiză statistică ne permite să avem o
imagine de ansamblu asupra proceselor care au loc, oferindu-ne posibilitatea
cunoaşterii tehnice a unor procese tehnologice de tratare a apelor şi a aerului.

*
Analizele de laborator curente, pe instalaţii pilot şi cele de
urmărire în perioada de garanţie precum şi monitorizările permanente
conferă siguranţă realizării proiectului, sau temei propuse.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 204

PRO TOBY - IAŞI

TEHNOLOGIA DE ELABORARE A
DOCUMENTAŢIILOR ECONOMICE

Volumul de documentaţii economice ale Proiectului Tehnic şi Detalii de

Execuţie este obţinut automat prin introducerea elementelor finale calculate în
faza de întocmire a documentaţiile tehnice de specialitate (rezistenţă şi
arhitectură, tehnologie, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, instalaţii de
încălzire şi ventilaţie, instalaţii termice ş.a.) în programul WinDoc Deviz.

WinDoc Deviz este un program pentru evaluarea, ofertarea şi

decontarea lucrărilor în construcţii şi instalaţii, creat pentru a uşura munca
evaluatorilor de lucrări în construcţii (executanţi, proiectanţi, beneficiari) prin
eliminarea operaţiilor ce pot fi executate de calculator.

Programul include oferte de materiale de construcţii de la principalii

producători, importatori şi distribuitori din ţară, oferte ce pot fi actualizate
periodic prin intermediul abonamentului Construct Estimator.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

 205

PRO TOBY - IAŞI

Construct Estimator este o bază de date actuală cu norme de deviz şi

oferte de preţuri pentru materiale de construcţii şi instalaţii, care furnizează
periodic informaţii actuale de specialitate din domeniul economiei
construcţiilor. Acestea pot fi transferate în baza de date a programului WinDoc
Deviz şi folosite în evaluarea şi ofertarea lucrărilor în construcţii.

WinDoc Deviz permite evaluarea corectă şi completă a investiţiei:

calculul devizelor se face folosind norme de deviz pentru tehnologii noi si oferte
de preţuri actuale, calculul valorii totale a investiţiei se face folosind structura
devizului general. Programul permite utilizarea de articole comasate,
consultarea ofertelor actualizate periodic de la furnizori.

WinDoc Deviz generează automat formularele C1-C11 conform ordin

1014 din 2001, formularele F1-F6 conform ordin 863 din 2008, necesare
participării la licitaţii, devizul general, devizul obiectului, situaţiile de plată în
vederea decontării, generează automat cuprinsul şi paginaţia şi tipăreşte
automat toate formularele pentru ofertare sau pentru întocmirea caietelor de
sarcini.

S.C. PRO TOBY S.R.L.

206
 207

CUPRINS

Introducere ..................................................................................................... 3
Capitolul I – Consideraţii generale ................................................................. 9
1.1 Generalităţi............................................................................................ 9
1.2 Clasificarea poluanţilor din apele uzate................................................ 10
1.3 Caracteristicile apelor uzate ................................................................ 12
1.3.1 Caracteristici fizice ...................................................................... 12
1.3.2 Caracteristici chimice .................................................................. 14
1.3.3 Caracteristici biologice ................................................................ 18
1.4 Calculul concentraţiilor de poluanţi la intrarea în staţia de tratare ....... 19
1.5 Numărul echivalent de locuitori (Ne) .................................................... 20
1.6 Debitele de calcul ale staţiilor de tratare............................................... 21

Capitolul II – Determinarea gradelor de epurare ........................................... 25

2.1 Condiţii de calitate şi de deversare....................................................... 25
2.2 Gradul de epurare necesar................................................................... 32
2.2.1 Relaţii generale............................................................................ 32
2.2.2 Determinarea gradului de epurare.............................................. 54

Capitolul III – Procedee de tratare a apelor uzate. Scheme tehnologice...... 69

3.1 Procese şi procedee de tratare a apelor uzate .................................... 69
3.1.1 Procedee de tratare fizico-mecanică .......................................... 70
3.1.2 Procedee de tratare fizico-chimică.............................................. 72
3.1.3 Procedee de tratare biologică ..................................................... 72
3.2 Scheme clasice de tratare a apelor uzate............................................ 76
3.3 Tehnologii de tratare a apelor uzate de tip MBBR ............................... 102

Capitolul IV – Construcţii şi instalaţii pentru compensarea debitelor............. 130

Bibliografie...................................................................................................... 149

Prezentare S.C. PRO TOBY S.R.L. - Iaşi...................................................... 153

Cuprins ........................................................................................................... 207