Capitolul IV. Tehnologii adoptate pentru epurarea apelor uzate municipale.

4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale.

Epurarea apelor uzate constitue ansamblul de operatii si procese prin care sunt eliminati poluantii
continuti in apele uzate astfel incat aceste ape epurate la deversare in receptorii naturali sa nu
afecteze caracteristicile calitative ale acestora.

Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazeaza pe procese fizice, chimice si
biologice care difera in functie de tipul poluantilor care trebuie eliminati precum si concentratia
acestora in apa uzata.

Clasificarea metodelor de epurare a apelor uzate:

1. In functie de tipul de epurare a apelor uzate:

 Epurare mecanica;
 Epurare chimica;
 Epurare biologica;
 Epurare avansata/ tertiara.
2. Tipul operatiilor si proceselor unitare utilizate pentru eliminarea poluantilor din apa
uzata:
 Epurare primara;
 Epurare secundara;
 Epurare tertiara.

In cadrul epurarii primare (mecanice) sunt utilizate operatii fizice pentru eliminarea poluantilor
prezenti in apele uzate depa cum urmeaza:

- Retinerea solidelor pe gratare, site si cominutoare;

- Retinerea pietrisului si a nisipului in deznisipatoare;
- Separarea uleiurilor si a grasimilor prin flotatie in separatoare de grasimi si sedimentarea
solidelor in suspensie in decantoare.

Efluientul rezultat in urma epurarii primare contine materii solide in suspensie, coloizi si
substante organice dizolvate in concentratii mari.

In cazul epurarii secundare se utilizeaza procese fizice si biologice pentru eliminarea solidelor in
suspensie, coloizilor si a substantelor organice.

Epurarea chimica (precipitare chimica/ coagulare-floculare) urmata de epurarea biologica

(bazine cu namol activ), realizeaza eliminarea materiilor solide in suspensie si a substantelor
organice.
Epurarea chimica, mecanica si biologica nu realizaeaza eliminarea unui anumite categorii de
poluanti (refractari) care si in concentratii foarte mici au efecte negative asupra organismelor vii
si asupra echilibrului ecologic in natura.

4.2. Factorii care influienteaza electia operatiilor si procesilor unitare in alcatuirea schemei
tehnologice de epurare.

Selectia operatiilor si proceselor unitare in vederea stabilirii proceselor tehnologice de epurare a

apelor uzate este cea mai importanta etapa in proiecatrea etatiiei de epurarea a apelor uzate.

Proiectarea statiei de epurarea a apelor uzate reprezinat unul dintre aspectele cele mai interesante
ale ingineriei mediului si se bazeaza atat pe cunostinte teoretice cat si pe studii ce caracter
aplicativ din domeniile: hidrologic, fizico-chimic, geologic, etc.

Stabilirea procesului tehnologic de epurarea a apelor respectiv a schemei tehnologice se face ca

urmare a analizei procesului de epurare in ansamblul sau tinand cont de urmatoarele aspecte:

1. Cerintele consumatorului: se pot exprimasub forma unor limitari legate de costul

instalatie de epurare, posibilitatile de exploatare a instalatiei si de folosire a personalului
existent, impactul asupra mediului si scopul pe care se realizeaza epuraeea apelor uzate.
2. Experienta existenta: este importanta in proiectarea si exploatarea apelor uzate,
influienta asupra performantelor, controlului, adaptabilitatii, fiabilitatii, la conditii variate
putandu-se obtine de la sistemul de epurare a apelor uzate care functioneaza deja.
3. Standarde sau norme: care regleaza valorii principalelor indicatori de calitate in vederea
deversarii in receptorii naturali.
4. Selectia proceselor: este un aspect esential in proiectarea instalatiilor de epurare,
evacuarea alternativelor propuse presupunand atat experienta teoretica cat si practica.
5. Compatibilitate cu instalatiilr existente: este destul de important in selectia proceselor
deoarece introducerea unor operatii sau procese noi implica schimbarea conditiilor de
operare precum si pregatirea corespunzatoare a personalului.
6. Consideratii economice in aprecierea diferitelor scheme de epurare: se au in vedere
costurile cu investitia, exploatarea, precum si cheltuielile de amortizare a investitiei.
7. Alte consideratii generala: cum ar fi posibilitatea procurarii utilajelor si aparaturii
necesare, folosirea personalului existent si sursa de energie utilizata.

Factorii cei mai importanti care intervin in evaluarea proceselor si operatiilor unitare sunt
prezentai in tabelul urmator.
 Tabelul 4.1.Factori care intervin in evaluarea proceselor si operatiilor unitare.
Nr. Factori
Crt.
1 Debitul de ape uzate
2 Posibilitatile de aplicare a
procesului de epurare
propus
3 Variatia de debit si
compozitie ale apei uzate
4 Caracteristicile si
compozitia apei uzate
5 Identificarea poluantilor
prioritari
6 Conditii climaterice
7 Performantele realizate
8 Deseurile rezultate din
proces
9 Factori de mediu in general
10 Nesesarul de substante
chimice
11 Necesarul de personal
12 Necesarul de utilitati
13 Probleme de exploatare a
instalatiei de ape uzate
14 Costuri privind investitia
si amortizarea apelor uzate
15 Complexitatea procesului
16 Compatibilitatea instalatiei
existente
17 Spatiul necesar statiri de
epurare in ansamblul sau
Observatii
Procesul tehnologic propus trebuie sa corespunsa debitului
estimat de apele uzate
Aceste posibilitai sunt evaluate pe baza experimentelor
anterioare a datelor din literatura, obtinute pe baza studiilor
efectuate in statiile de epurate existente sau statiilor pilot.
Cele doua tipuri de variatie sunt analizate avand ca scop
uniformizarea debitelor si a concentratiilor (bazine de
uniformizare).
Influenteaza in mod direct selectia operatiilor si proceselor
unitare.
In functie de prezenta sau absenta acestora in apele uzate, se
va propune sau nu o treapta de epurare avansata (inainte sau
dupa treapta de epurare biologica).
Temperatura si umiditatea sunt factori importanti care au rol
in alegerea tipului de proces biologic.
Deobicei se propune operatii si procese care au eficiente mari
obtinute la eliminarea poluantilor din apele uzate.
Pentru fiecare varianta tehnologica propusa pentru epurarea
apelor uzate vor fi propuse proceselor de neurtalizaresi
valorificarii deseurilor rezultate (namolurile).
Amplasarea unei statii de epurare a apelor uzate se propune
tinandu-se cont de directia vantului, zgomot, caracteristicile
receptorului natural si de distanta dintre statia de epurare si
zonele rezidentiale.
Trebuie evaluat tinandu-se cont de procesul de epurare,
chimica sau de necesarul de adjuvanti utilizati in epurarea
biologica.
Se evaluiaza de la inceput necesarul de pregatire a
personalului
Aceasta se stabileste pe fiecare proces tehnologic tinandu-se
cont de debitul de apa uzata sau numarul de locuitori
echivalenti.
Influenteaza costurile de operare/instruirea personalului.
Operatiile sau procese unitare de epurare avansata pot fi
compatibila cu instalatiile existente , expansiunea statiei de
epurare facandu-se astfel rapid.
Se prefera statii de epurare compacte,terenurile fiind foarte
scumpe.
 4.3. Determinarea gradului de epurare necesar

Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt calculate functie de

valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate. Prin
grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a epurarii a unei parti din compusii
poluanti de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate astfel incat procentele ramase sa
satisfaca cerintele legislative impuse apei uzate epurate avand in vedere dilutia si amestecarea
acesteia cu apa emisarului considerat.

GE = (Ci-Cf)/Ci*100 [%] (1)

Relatia de calcul (1) in care:

Ci-reprezinta valoarea concentratiei initiale a indicatorului fizic, chimic din apele uzate
pentru care se determina gradul de epurare, (mg/l)

Cf-reprezinta valoarea concentratiei finale a aceluiasi indicator dupa epurarea apei

uzate, (mg/l)

Un parametru care intervine in calculele de proiectare a unei statii de epurare ape uzate
urbane care deverseaza in emisar apa de suprafata este gradul sau raportul de dilutie notat cu d
si care este dat de relatia(2):

Q
d (2)
q
5
d  14.61
0.342 In care:

Q-debitul emisarului(m2/s)

q-debitul maxim zilnic ape uzate(m2/s)

Intr-o sectiune intermediara de la gura de varsare pana la sectiunea de amestecare completa

raportul de dilutie real va fi exprimat prin relatia (3) si anume:

Q
d '  a (3)
q
5
d '  0.8   11.68
0.342
 In care:

a - coeficientul de amestecare corespunzator sectiunii considerate a carei valori poate varia intre
0.7-0.9.Alegem a= 0.8.

In cazul in care amestecarea valoarea lui va fi a=1 si corespunde formulei de calcul (2).

In unele calcule si studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare a este data de

relatia lui I.D. Rodziler:

1  e  L
3 3
1  e 0,61 14000
a   0.99
Q  3 L 1  14.61 e 0,61 3 14000
1  e
q

In care:

a-coeficient de amestec

α -coeficient exprimat prin relatia lui V.A. Frolov

Dt
   3
q
0.0135
  1.5 1.2 3  0.61
0.342

ξ -coeficient ce tine cont de locul si tipul evacuarii apei uzate in emisar

Se adopta ξ =1.5 corespunzator evacuarii la talveg

θ -coeficient de sinuozitate al receptorului; θ =1.2

v⋅H 2
Dt= m /s
200
1 .5⋅1. 8
Dt= =0 , 0135 m2 /s
200
In care:

v- viteza medie a receptorului, m/s (din tema de proiectare)

H- adancimea medie a receptorului,H=1,8 m(se adopta)

q- debitul maxim zilnic al apei uzate, m3/s

L- distanta reala dupa talveg de la punctul de varsare al apei uzate pana la sectiunea examinata
privind calitatea emisarului, m(in calcule sectiunea examinata se considera situate la 1 km
amonte de sectiunea de folosinta).

L=Ltema−1 km=15−1=14 km=14000 m

Se adopta Ltema=15 km

Se calculeaza lungimea de amestecare indicate cu ajutorul relatiei(se calculeaza utilizand

ambele valori ale lui a):
3 3
 2.3 a  Q  q   2.3 0.999  5  0.342 
Lam   lg  L lg   406.77  L
 a  1  a  q   0.99  1  0.99   0.342 

Dupa determinarea gradului de dilutie real se calculeaza gradul de epurare necesar pentru
poluantii importanti considerati in tema de proiectare, asa incat, dupa epurare si amestecare cu
apele emisarului sa se incadreze in conditiile de calitate, categoria a doua de ape de suprafata.

1.Determinare GE dupa materii in suspensie.

Se va aplica formula generala de determinare a GE particularizeaza pentru materiale in

suspensii:

GE  (CiSS  C fSS ) / CiSS 100[ 0 0 ]

260  35
GE  100  86.53 0 0
260

CiSS-valoarea finala a concentratiei materie solide in suspensie,conform NTPA 001/2005.

2.Determinarea GE necesar dupa substante organice(CBO5)

Acesta calcul se defineste in urmatoarele situatii:

 a. Cand in afara de dilutii si amestecare intervine si procesul natural de autoepurare a apei
prin oxigenarea la suprafata.
b. Cand in ecuatia de bilant calculele se bazeaza numai pe dilutie si amestecare si nu iau in
considerare procesul de autoepurare
c. Functie de conditiile impuse prin NTPA 001/2005.

a. Se ia in considerare dilutia,amestecarea si procesul de autoepurare prin oxigenarea

apei.

r
−k ⋅t −k ⋅t
CBOa5 . u.⋅q⋅10 1 +a⋅Qe ¿ CBOr5 ¿ 10 1 =( a⋅Qe +q )⋅CBO a5 .m ⇔
68 . 99⋅0 .335⋅10−0 .1⋅0 .108 + 0. 8⋅5⋅2⋅10−0. 1⋅0. 108=( 0. 8⋅5+0 .335 )⋅6. 4 ⇔
30 .34=27 . 74

Unde:

CBOa5 .m. -reprezinta cantitatea de CBO5 admisibila a fi evacuate in emisar pentru amestec,in
sectiunea de calcul(7 mg/l)

k1=0,1 zi-1 –coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului in ape uzate

k1r=0,1 zi-1 –constanta de consum a oxigenului din apele emisarului in amonte de gura de
varsare.

q-debitul zilnic maxim.m3/s

Q-debitul emisarului,m3/s

a=0,8

t-timpul de curgere a apei intre sectiunea de evacuare si sectiunea de calcul

L 14000 9333 . 33
t= = = =0. 108
v 1 .5 86400 zile

CBO5r reprezinta cantitatea de substanta organica,exprimata prin CBO5,al apelor emisarului in

amonte de gura de varsare, (2 mg/l).
 a Q   k1r t
  CBO5
a . m.
CBO a .u .
5   CBO a. m.
5  CBO 5
r
 10 
q 10 k1t   10 k1t
0.8  5 7
CBO5a.u 
0.342 10 0.10.108 
7  2 10 0.10.108   0.10.108  67.715
10

b. Se ia in considerare numai amestecarea si dilutia,ecuatia de bilant fiind:

CBOa5 . u⋅q+a⋅Q⋅CBOr5= ( q+a⋅Q )⋅CBOa5 . m ⇔

68 . 99⋅0 .335+0. 8⋅5⋅2= ( 0. 335+0 . 8⋅5 )⋅7 ⇔ 30. 91=28. 33

a⋅Q 0 . 8⋅5
CBO a.5 u = ( CBOa5 . m−CBOr5 )+CBOa5 . m ⇔68 . 99= ( 7−2 )+7
q 0 . 335
⇔68 . 99=66 . 70
c.Se ia in calcul valoarea impusa de NTPA 001/2005

CBO5NTPA=25 mg/l

209−25
¿= ∙ 100=91.37 %
290

Se constata ca valorile gradelor de epurare in ceea ce priveste CBO5-ul variaza intre 76.99-
91.37,functie de modul de dilutie si raportare.

3.Determinarea GE necesar dupa oxigenul dizolvat

In general,GE privind oxigenul dizolvat se va calcula functie de CBO5 la amestecare folosind

relatia:

CBOa5 . m=F⋅Dmax =2⋅3 . 2=6 . 4 mg/l

F-factor cu valori intre 1.5-2.5, se adopta F=2

Dmax- deficit maxim de oxygen in aval de sectiunea de evacuare si rezulta din diferentele intre
20
concentratia oxigenului dizolvat la saturatie( CO sat =9.2 mg/l) si concentratia oxigenului
dizolvat ce trebuie sa existe in orice moment in apa receptorului(COr).
20 r
Dmax =CO sat −CO =9 .2−6=3.2mg/l
Concentratia CBO5,intr-o apa uzata,se determina folosind urmatoarea relatie de calcul care ia in
consideratie bilantul in ceea ce priveste CBO5.

CBO5a.m  Q  q   Q  CBO5r 6.4  5  0.342   5  2

CBO a .u
5    70.72
q 0.342 mg/l

Se calculeaza in continuare CBO20 pentru ape uzate:

CBOau
a. u
20=1 . 46⋅CBO 5 =1 . 46⋅71 .97=105 , 07 mg/l

au r
a . m q⋅CBO 20 +a⋅Q⋅CBO 20 0 .335⋅105. 07+ 0. 8⋅5⋅2. 92
CBO 20 = = =10 . 81
q+a⋅Q 0. 335+0 . 8⋅5 mg/l

CBOr20=1 , 46⋅CBO r5 =1 . 46⋅2=2. 92 mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind:

DO=CO s−C Or =11, 35−6=5 , 35

mg/l

COs(la 100C)= 11,35 mgO2/l

Se determina timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxygen (dupa gura de varsare)
din apa raului:

k2  DO k2  k1
lg r 1 
 r
  0, 2  5.35  0.2  0.1 
k1  CBO20 a .m
 k1r  lg 1  
  0,1  10.21  0.1 
tcr   1.43zile
k2  k1r 0.2  0.1

Calculul deficitului critic (maxim de oxigen)

k1r  CBO20
 
a .m
r r
Dcr  10 k1 tcr  10 k2 tcr  DO 10 k2 tcr 
k2  k1r

0.1 10.21 0.11.43


0.2  0.1
 
10   100.21.43  5.35 100.21.43  4.821mg / l

Se compara concentratia oxigenului necesar vietii acvatice intr-o apa de suprafata (>4mg/l) cu
concentratia minima de oxygen.

COmin  COs  Dcr  11.35  4.821  6.529 mg/l

CO s=11. 35 mgO /l (la 100C )

2

COmin>4mg/l si amestecul emisarului cu apa uzata epurata indeplineste conditia pentru viata
ecosistemului.

4.Calculul GE pentru azot total

Se va aplica formula generala a GE privind Ntotal considerand valoarea maxima admisa a

concentratiei Ntotal conform NTPA 001/2002.

CiN  C NTPA 10.5  10

GE  100   100  4.76 0 0
CiN 10.5

C Ntotal ( conformNTPA )=10 mg/l

Nu sunt necesare restrictii in ceea ce priveste Ntotal.