Sunteți pe pagina 1din 11

4.4.

Calculul concentratiei intermediare

Pentru alegerea schemei tehnologice optime propunem urmatoarele scheme tehnologice:

Varianta I:

Varianta II:

Varianta III:

Varianta IV:

Varianta V:

Calculul concentratiei intermediare si finale.

Varianta I:

Ci−C f
GE = ∙100 %
Ci

GE∙Ci = (Ci-Cf)∙100

GE – Ci= Ci∙ 100 – Cf ∙100


C f ∙ 100−¿∙ C f
Cf =
100

Ci ∙(100−¿)
Cf = mg/l
100

1. Calculul concentratiilor intermediare pentru materii solide in suspensie:


260(100−2)
CfG/S = = 254.8 mg/l
100
254.8(100−5)
CfDZ= = 242.06 mg/l
100
242.06(100−55)
CfDP = = 108.92 mg/l
100
108.92( 100−85)
CfBNA+DS = = 16.33 mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru CBO5:

200(100−0)
CfG/S = = 200 mg/l
100

200(100−2)
CfDZ= = 196 mg/l
100

196(100−40)
CfDP = = 117.6 mg/l
100

117.6(100−80)
CfBNA+DS = = 23.52 mg/l
100

3. Calculul concentratiilor pentru CCOCr:


260(100−0)
CfG/S = = 260 mg/l
100
260(100−2)
CfDZ= = 254.8 mg/l
100
254.8(100−35)
CfDP = = 165.62 mg/l
100
165.62( 100−80)
CfBNA+DS = =33.12 mg/l
100
4. Calculul concentratiilor pentru N2 total:
10.5(100−0)
CfG/S = = 10.5 mg/l
100
10.5(100−0)
CfDZ= = 10.5 mg/l
100
10.5(100−10)
CfDP = = 9045 mg/l
100
9.4(100−80)
CfBNA+DS = = 1.88 mg/l
100

Varianta II:

1. Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:


260(100−2)
CfG/S = = 254.8 mg/l
100
254.8.1(100−5)
CfDZ= = 242.06 mg/l
100
242.06(100−70)
CfCF+DP= = 72.61 mg/l
100
72.61(100−85)
CfBNA+DS = = 10.89 mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru CBO5:
200(100−0)
CfG/S = = 200 mg/l
100
200(100−2)
CfDZ= = 196 mg/l
100
196(100−40)
CfCF+DP= = 117.6 mg/l
100
117.6(100−80)
CfBNA+DS = = 23.52 mg/l
100
3. Calculul concentratiilor pentru CCOCr:
260(100−0)
CfG/S = = 260 mg/l
100
260(100−2)
CfDZ= = 254.8 mg/l
100
254.8(100−40)
CfCF+DP= = 152.8 mg/l
100
152.8(100−80)
CfBNA+DS = = 30.56 mg/l
100
4. Calculul concentratiilor pentru N2 total:
10.5(100−0)
CfG/S = = 10.5 mg/l
100
10.5(100−0)
CfDZ= =10.5 mg/l
100
10.5(100−50)
CfCF+DP= = 5.25 mg/l
100
5.25(100−80)
CfBNA+DS = = 1.05 mg/l
100

Varianta III:

1. Calculul concentratiilor pentru materii solide in suspensie:


260(100−2)
CfG/S = = 254.8 mg/l
100
254.8(100−5)
CfDZ= =242.06 mg/l
100
242.06(100−10)
CfFL= = 217.85 mg/l
100
217.85(100−50)
CfCF+DP= = 108.92 mg/l
100
108.92( 100−85)
CfBNA+DS = = 16.33 mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru CBO5:
20 0(100−0)
CfG/S = = 200 mg/l
100
200(100−2)
CfDZ= = 196 mg/l
100
196(100−10)
CfFL= = 176.4 mg/l
100
176.4(100−40)
CfCF+DP= = 105.84 mg/l
100
105.84(100−80)
CfBNA+DS = = 21.16 mg/l
100
3. Calculul concentratiilor pentru CCOCr:
260(100−0)
CfG/S = =260 mg/l
100
260(100−2)
CfDZ= = 254.8 mg/l
100
254.8(100−10)
CfFL= = 229.32 mg/l
100
229.32(100−40)
CfCF+DP= = 137.59 mg/l
100
137.59(100−80)
CfBNA+DS = = 27.51 mg/l
100
4. Calculul concentratiilor pentru N2 total:
10.5 (100−0)
CfG/S = = 10.5 mg/l
100
10.5(100−0)
CfDZ= = 10.5 mg/l
100
10.5 (100−1)
CfFL= = 10.39 mg/l
100
10.39(100−50)
CfCF+DP= = 5.19 mg/l
100
5.19(100−80)
CfBNA+DS = = 1.03 mg/l
100

Varianta IV:
1. Calculul concentratiilor pentru materii solide in suspensie:
260(100−2)
CfG/S = =254.8 mg/l
100
254.8(100−5)
CfDZ= = 242.06 mg/l
100
242.06(100−70)
CfCF+DP= = 72.61 mg/l
100
72.61(100−85)
CfBNA+DS = = 10.89 mg/l
100
10.89(100−60)
CfAds= = 4.35 mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru CBO5:
20 0 (100−0 )
CfG/S = = 200 mg/l
100
200(100−2)
CfDZ= = 196 mg/l
100
196(100−4 0)
CfCF+DP= = 117.6 mg/l
100
117.6(100−80)
CfBNA+DS = = 23.52 mg/l
100
23.52(100−6 0)
CfAds= = 9.4 mg/l
100
3. Calculul concentratiilor pentru CCOCr:
260(100−0)
CfG/S = = 260 mg/l
100
260(100−2)
CfDZ= = 254.8 mg/l
100
254.8(100−4 0)
CfCF+DP= = 152.88 mg/l
100
152.88(100−80)
CfBNA+DS = = 30.57 mg/l
100
30.57(100−60)
CfAds= = 12.22 mg/l
100
4. Calculul concentratiilor pentru N2 total:
10.5 (100−0)
CfG/S = = 10.5 mg/l
100
10.5 (100−0)
CfDZ= = 10.5 mg/l
100
10.5 ( 100−5 0 )
CfCF+DP= = 5.25 mg/l
100
5.25(100−80)
CfBNA+DS = = 1.05 mg/l
100
1.05(100−40)
CfAds= = 0.63 mg/l
100

Varianta V:

1. Calculul concentratiilor pentru materii solide in suspensie:


26 0 ( 100−2 )
CfG/S = = 254.8 mg/l
100
254.8(100−5)
CfDZ= = 242.06 mg/l
100
242.06(100−55)
CfFL+DP= = 108.92 mg/l
100
108.92( 100−60)
CfFB= = 43.56 mg/l
100
43.56(100−60)
CfAds= = 17.42 mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru CBO5:
20 0(100−0)
CfG/S = = 200 mg/l
100
200(100−2)
CfDZ= = 196 mg/l
100
196(100−3 0)
CfFL+DP= = 137.2 mg/l
100
137.2(100−70)
CfFB= = 41.16 mg/l
100
41.16(100−6 0)
CfAds= = 16.46 mg/l
100
3. Calculul concentratiilor pentru CCOCr:
260(100−0)
CfG/S = = 260 mg/l
100
260(100−2)
CfDZ= = 254.8 mg/l
100
254.8(100−3 0)
CfFL+DP= = 178.36 mg/l
100
178.36(100−60)
CfFB= = 71.34 mg/l
100
71.34(100−60)
CfAds= = 28.53 mg/l
100
4. Calculul concentratiilor pentru N2 total:
10.5 (100−0)
CfG/S = = 10.5 mg/l
100
10.5 (100−0)
CfDZ= = 10.5 mg/l
100
10.5(100−20)
CfFL+DP= = 8.4 mg/l
100
8.4(100−60)
CfFB= = 3.36 mg/l
100
3.36(100−40)
CfAds= = 2.01 mg/l
100

Variant I II III IV V NTPA


001
Indicator
MTS, 27.27 21.81 19.63 8.72 39.27 35
mg/l
CBO5, 24.7 27.54 24.79 13.77 37.19 25
mg/l
CCOCr, 29.8 24.87 22.38 9.94 47.75 125
mg/l
N2total, 1.62 0.81 0.8 0.48 3.20 10
mg/l
4.5. Alegera variantei tehnologice optime si descrierea detaliata a procesului tehnologic
adoptat

Din toate variantele tehnologice analizate, constatam ca doar trei din acestea se incadreaza din
punct de vedere ecologic, deoarece concentratiile calculate sunt in conformitate cu Legea
188/2002, NTPA 001/2005.

Daca analizam cele trei variante tehnologice de epurare din punct de vedere economic, observam
ca cea mai buna varianata tehnologica de epurare este varianta I, deoarece aceasta are un cost de
intretinere mai scazut, iar procesele si utilaje nu sunt atat de pretentioase.

Astfel tragem concluzia fireasca despre varianta aleasa, si anume ca varianta optima este
construita din statia de epurare mecano-chimic-biologica de epurare a apelor uzate.

4.6.Schema bloc a procesului de epurare mecano-chimic-biologica

APA UZATA

Gratare/Site
Spre halde, incinerare

Deznisipator
Agent de coagulare Deshidratare
namol

Decantor
primar
Bazin de
fermentare

Bazin cu
namol activ
1 2

Decantor
secundar
1 namol de recirculare

2 namol in exces

APA EPURATA

4.7. Materii prime auxiliare si utilitati


4.8. Subproduse, materii energetice, deseuri

Nămolul activ în exces. Reprezintă cantitatea de nămol activ care nu mai este necesară
procesului de epurare, fiind exprimată în kg MTS evacuate zilnic din instalaţia de epurare;
poate fi exprimate şi în volume de nămol când se ia în considerare şi umiditatea acestuia de
98,5-99,5%.

Cantitatea de nămol în exces depinde de mai mulţi factori, dintre care ponderea cea mai
mare o reprezintă cantitatea de CBO5 din apa uzată la care se adaugă factorul privind
menţinerea concentraţiei constante a nămolului activ în bazinul de aerare.

Este ştiut că nămolul activ de recirculare îşi măreşte neîncetat volumul, prin proliferarea
microorganismelor datorită hranei asigurată de apa uzată nou sosită în bazin.

Cantitatea de nămol de exces care trebuie evacuată, pentru a menţine constantă cantitatea
de nămol de recirculare, se estimează la 1,5-3,0% din cantitatea de apă uzată care intră în
aerotanc.

Producţia zilnică de nămol în exces, kg MTS/zi, se poate calcula cu ajutorul relaţiei


propusă de Huncken, relaţie acceptată de STAS 11566-82, având forma:

În care:

încărcare organică a nămolului, în ;

eficienţa treptei biologice, în unităţi zecimale;

cantitatea de CBO5 din apa uzată ce intră în treapta biologică, în kg/zi.

Nămolul activ în exces poate fi trimis, spre tratare, în rezervoarele de fermentare


metanică, după ce în prealabil a fost supus unui proces de reducere a umidităţii în bazine
speciale numite îngroşătoare de nămol. Daca schema tehnologică a staţiei de epurare prezintă
un amplasament corespunzător, se recomanda ca acest nămol să fie pompat într-un cămin din
faţa decantoarelor primare, prezentând următoarele avantaje:

- creşterea eficienţei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nămol activ au efectul


unui coagulant;

- amestecul celor două feluri de nămoluri conţine mai puţină apă şi în consecinţă volume
reduse de nămol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminând necesitatea
obligatorie a îngroşătorului de nămol.

Deşeuri menajere rezultate din staţiile de epurare sunt ambalaje, hârtie, recipientele de la
reactivi etc. [Dima M.-1998].