3.

1 Legislatia specifica privind valorificarea si tratarea deseurilor

Unitatile de crestere si exploatare a animalelor de tip intensive-industrial de

mari dimensiuni au un potential poluant ridicat pentru mediu,implicit pentru
atmosfera,datorita gazelor,pulberilor si microorganismelor evacuate din
acestea,in special prin ventilatie.

Efectul negative al pulberilor si microorganismelor formate respective

secretate sau excretate de catre animale bolnave sau purtatoare de germeni
patogeni sau conditionat patogeni,responsabili de boli aerogene in adaposturile
destinate acestora,se poate manifesta atat asupra ingrijitorilor,cat si asupra
restului animalului din ferma.

Prevenirea transmiterii bolilor aerogene in afara unitatilor zootehnice,atat in

cazul bolelor specific animalelor,cat si in cazul zoonozelor,presupune respectarea
distantelor minime sanitare veterinare(Ordinul MAIA nr.76/1979) si distantelor
minime sanitare (Ordinul MS nr.536/1997) pentru asigurarea zonelor de protectie
a altor ferme si a aglomerarilor umane.

Tehnologiile de crestere si exploatare a animalelor trebuie sa fie astfel

elaborate incat sa asigure conditii optime de microclimate,deopotriva pentru om
si pentru animale,sis a nu produca emisii nocive pentru mediu.

In acest context,se enumera principalele masuri de reducere a emisiilor de

pulberi si microorganisme patogene sau conditionat patogene si chiar saprofite
din unitatile de crestere si exploatare a animalelor dupa cum urmeaza:
-folosirea ca mijloc biologic de productie numai a animalelor considerate
sanatoase conform normelor sanitare veterinare;

-monitorizarea starii de sanatate a efectivelor de animale,conform prevederilor

‘’Programului actiunilor strategice de supravegere,profilaxie si combatere a bolilor
la animale,de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om si de protectia
mediului’’

-practicarea decontaminarii profilactice,cu aerosoli sau spray,in adaposturi pe

perioada de crestere si exploatare la interval bine stabilite,conform programelor
elaborate de medicii veterinari.

-respectarea in tocmai a prevederilor programelor de decontaminare elaborate

de medicii veterinari sau autoritatea sanitara veterinara in cazul decontaminarilor
profilactice sau de necessitate,curente sau finale,sub raportul decontaminarilor
de fixare,de folosire a aspiratoarelor pentru extragerea prafului din instalatiile
electrice si decolmatarea sistemelor de incalzire si ventilatii.

3.2 Poluanti. Caracteristici fizico-chimici ale deseurilor

Produsele din carne,in general carnea si subprodusele rezultate din

procesarea acestuia reprezinta sursa cu ponderea dominant pentru hrana
populatiei.

Materiile prime necesare in procesul de abatorizare a raselor animaliere

existente in tara sunt constituite din:

-porcine

-taurine
-ovine.

Conditiile care pot influenta productia de carne supuse procesarii sunt:

-tipul morfo-fiziologic:tipul morfo-productiv,rasa,factori

genetici,varsta,sexul,masa corporala,starea de sanatate,hrana rational,starea de
ingrasare.

-factorii de crestere si de ingrasare cu influenta pentru calitatea carnii,tipul de

adapost,dimensiunile acestuia,densitatea animalelor in adapost,furajele,varsta de
sacrificare,factorii de stress.

-factorii existenti antisacrificarii:transportul animalului,imbarcarea in mijloace de

transport:conduit conducatorului auto,starea psihica a animalului inainte de
sacrificare.

Pentru exemplificare se prezinta factorii cu influenta asupra

caracteristicilor organoleptice,culoarea carnii .

Pregatirea,prelucrarea initiala a animalului cuprinde operatiile:

-de jupuire;

-oparire;

-depilare;

-parlire;

-razuire de serum ;

-finisare;
-indepartarea extremitatilor cu observatii.

Prelucrarea carcaselor este constituita din operatia de

eviscerare,despicare,toaletare examen sanitar,veterinare,mancare,cantarire.

Operatiile tehnologice in care se evidentiaza existent subproduselor,a

deseurilor sau a cauzelor poluante pentru factorii de mediu sunt:

-eviscerarea-aplicata in scopul eliminarii viscerelor din cavitatea toracica si

abdominala a glandelor cu secretie.

-despicarea carcaselor realizeaza pentru:reducerea procesului de racire a carnii.

-toaletarea carcaselor,operatie necesara pentru curatirea exterioara a carcaselor

aderente,cheguri de sange,urme de parlire pentru porci,care dau carcasei un
aspect murdar,scoaterea rinichilor.

Toaletarea se considera finalizata dupa procesul de spalare prin dusare cu

apa tehnologica la temperature de 30-350C. Apa uzata prezinta indicatori chimici
greu biodegradabili cu influenta negative prin caracteristicile poluante:aspect si
compozitie.

3.3 Surse de producere a deseului si cantitati generate

Realizarea procesului de abatorizare prin fazele tehnologice redate mai sus

implica existenta subproduselor si a deseurilor care pot contribui la pierderi
evaluate economic sub aspect poluant daca nu exista o preocupare de minimizare
a acestora prin valorificare. In functie de posibilitatile de valorificare,subprodusele
rezultate la abatorizare se pot grupa in:
-subproduse comestibile

-subproduse necomestibile.

a. Subprodusele comestibile

Din grupa subproduselor comestibile se gasesc:

-organele de vita,porc,oaie(limba,creier,ficat,inima,rinichi,splina,plamani)

-subproduse de abator propriu –

zise:burta,buze,picioare,urechi,stomace,glota,epiglota,portiuni de
glande,sorici,mate,momite,oase tubulare de bovine:femur,tibie,humerus;oase de
porc:vertebre toracale,cervical,lombare,coaste,oase mari si sange.

Analiza cantitativa a subproduselor comestibile permite totalizarea acestora in

functie de specia animalului :

-27% pentru bovine

-25,6% pentru porcine

-10,1% pentru ovine.

Pentru porcine se mai poate adauga cantitatea de osanza de 4 % si slanina

17%. Valorificarile de ficat raportate la cantitatea totala se prezinta dupa cum
urmeaza:40% pentru bovine si 5,4 pentru porcine,fara a pierde din vedere
cantitatea de ficat si inima de 50% existenta pentru ovine.

Insusirile comestibilile nutritioniste sunt evidentiate prin:

-calitatea continutului proteic evidentiata;

-prin existenta aminoacizilor;

-prin continutul de lipide totale din care fosfolipidele2.5%;

-continutul total de vitamine care cuprinde gama vitaminelor din coplexul

B,A,E,C.

Componenta chimica si valorificarea subproduselor de abator:

-tesutul osos;

-tesutul gras;

-tesutul conjuctiv;

Tesutul osos.Oasele reprezinta scheletul animalelor vertebrale,masa

acestora in raport cu masa vie a animalului este functie de specia acestuia si de
masa acestuia.

Tesutul osos cu doua formatiuni:

-tesut conjuctiv dur caracterizat printr-o sructura interstitial impregnata

cu saruri de calciu si fasfor;

-tesut spongios se gaseste in extremitetile oaselor lungi,in centrul oaselor

scurte,in oasele late.

Compozitia chimica a tesutului osos: cunoscuta ca variabila in functie de

varsta,de specie animaliera,de starea de ingrasare si de sructura osoasa.

Coponentele organice sunt redate dupa cum urmeaza:

-oseine,protein existenta functie de tipul colagenului cu continutul de prolina de
23,3% si hidroxiprolina14,1%.

-osteoalbuminoidul,mucroproteina asemanatoare cu elastina;

-osteomucoidul,mucoproteina care reprezinta in compozitie si mucoitin-sulfuric.

Tesutul gras prezinta mai multe formatiuni:

-de acoperire(seu,slanina);

-tesut gras in jurul organelor interne,intre fascicole de fibre;

-tesut gras de pe stomac(epiplan).

Tesutul gras este constituit din celule grase acoperite de o membrana,sub

care se gaseste nucleul,sunt cuprinse intr-o retea de fibre musculoase.Compozitia
chimica este constiuta din apa,protein,lipide,triglyceride in proportie de 99%saruri
minerale.

Tesutul conjuctiv din carne si subproduse permite aprecierea calitatii

acesteia.

Morfologia tesutului conjuctiv este format din celule,fibre colagene,elastice

de reticulina, care are un continut redus de apa si un continut proteic cu valoare
nutritiva redusa,cauzata de lipsa integrala a aminoacizolor esentiali.

Tesutul muscular.Compozitie chimica medie a tesutului:

-apa 72-75%;

-substante proteice 18-22%

-lipide 0.5-3.5%;

-substante extractive azotate si neazotate 0.8-3.0%

-substante minerale 0.8-1%

Valorificarea subproduselor de abator

Procesele tehnologice aplicate petru prelucrarea subproduselor comestibile sunt

functie de natura si de calitatea acestora:

-organele se prelucreaza dupa cum urmeaza:

- indepatrarea cheagurilor de sange,indepartarea cordoanelor

vasculare,franjurilor,foitelor de acoperire,a depozitelor de grasime si fasonarea
specifica,conservare prin frig:refrigerare,congelare;

-daca subprodusele sunt acoperitecu par,prelucrarea consta in spalarea cu apa

calda,oparire la 70 C,depilarea mecanica care consta in parlire,razuire de
scrum,spalare cu apa rece,conservare prin frig;

-in cazul subproduselor cu mucoasa:rumen,retea,ghemuri,prelucrarea consta in

golirea continutului,spalare,degresare,spalare-oparire la 70 C,curatirea manuala
sau mecanica,intarire cu apa la 100 C,racire si conservare.

Subproduse necomestibile

Subproduse necomestibile nu pot fi considerate deseuri poluante,pentru factorii

de mediu in conditiile in care se cunosc tehnologii de valorificare cu obtinerea de
produse cu utilizari in sectoarele industrial nealimentare.