Sunteți pe pagina 1din 16

Tema proiectului:

Proiectarea schemei de amenajare si a detaliilor tehnice de executie ale unui sit poluat
cu :
Etapele de proiectate sunt :

1. Diagnosticul poluarii, identificarea si delimitarea sitului poluat;


2. Stabilirea schemei de amenajare a sitului in vederea spalarii;
3. Calculul volumului de teresamente pentru realizarea retelei de aductiune;
4. Calculul volumului de teresamente pentru realizarea retelei de evacuare;
5. Calculul nivelarii orizontale a sitului poluat;
6. Stabilirea necesarului de apa, solutie sau solvent pentru realizarea depoluarii insituu;
7. Calculul dinamicii cantitative de poluant in sit sub influenta lucrarilor de depoluare.
ETAPA I. Diagnosticul poluarii, identificarea si delimitarea
sitului poluat
A. Segventele aplicate tehnologiei de depoluare:

Etapele desfasurate actiunii de depoluare sunt segventele din figura urmatoare:

Diagnostic (faza de
Sit poluat ancheta)

Diagnostic (faza de teren)

Diagnostic detaliat

DA
Evaluarea Risc
Sit depoluat riscului moderat

NU
Control si
bilant
Alegerea filierei de
depoluare

Lucrari de depoluare

Diagnosticul poluarii se face in 2 faze:


A.Ancheta documentara – sunt culese informatiile legate de poluarea sitului;
B.Se desfasoara in teren si cuprinde prelevarea probelor de sol, apa, aer si analiza lot
in situu si in laboratoare specializate.
Sinteza rezultatelor se face intr-un raport de expertiza care va sta la baza raportarilor
externe.

In faza I se vizeaza culegerea urmatoarelor elemente:


-Reglementari si hotarari ale adminisrtatiilor de stat si locale la substantele,
produsele,procesele ce formeaza sursa de poluare;
-Studiile de impact si bilant de mediu pentru sursa de poluare;
-Documente cartografice de cuprind: localizarea geografica, administrarea sitului si
planul de situatie cu amplasamentul tuturor obiectivelor ce pot fi afectate de poluare;
-Diverse documente, precum fotografii, cartografieri subterane, articole de presa;
-Discutii cu persoanele de pe sit.

Faza a II-a. Cuprinde urmatoarele etape:


-Masuratori directe, topografice si de poluare pe sit;
-Prelevarea de probe;
-Analiza de laborator;
-Prelucrarea si interpretarea rezultatelor
In ceea ce priveste prelevarea probelor, exista 3 metode de repartitie a punctului de
studiu. De exemplu: probe la 5 cm si la 30 cm. numarul punctelor de prelevare este direct
legat de suprafata sitului. Se vor lua intre 10–80 probe pentru un ha, 20-90 probe pentru 2ha,
30-160 probe pentru 4ha.
Evaluarea riscului are in vedere precizarea sursei de pericol, vectorii de transport si
tinta poluarii .
Scopurile evaluarii riscului pot fi:
-ierarhizarea diverselor situri poluate dintr-un anumit teritoriu sau evaluarea riscului
absolute al unui sit poluat la filierei de depoluare se cunosc;
-metode de depoluare in afara sitului, in sit si insituu.
Odata cunoscuta si avizata filiera de depoluare, se trece la restaurarea sitului si la
executia lucrarilor de depoluare.

Evaluarea riscului

Notiunea de risc diminueaza un pericol potential previzibil dupa legi statistice. In


vederea evaluarii riscului trebuie precizate sursa de pericol, vectorii de transport si dispensie,
tinta poluarii. Evaluarea riscului se poate face in cazul erarhizarii diverselor situri poluate
dintr-un anumit teritoriu evaluarea riscului absolute aferent unui sit poluat. In ambele situatii
situl poluat va fi incadrat intr-o categorie bine definita de risc. Pentru evaluarea riscului
aferent solurilor poluate exista un numar mare de metode.
Metoda MRS este folosita in SUA de APM si consta in aprecierea riscului afferent
unui sit poluat prin note cuprinse intre 0-10. Nota obtinuta este rezultatul a 4 note partial
corespunzatoare nodului de contaminare prin caile de transport aer, apa, ape subterane, sol.
Fiecare nota partiala se obtine ca produs al notelor atribuite pentru sursa de poluare,
probabilitatea extinderii rin sit si importanta tintei. Daca nota obtinuta depaseste 28,5 situl
poluat este trecut pe lista siturilor care necesita o reabilitare prioritara.
Metoda national-canadiana propune acordarea unei globate de acoperire a pericolului
potential prin simpla adunare care cuantifica urmatoarele elemente caracteristice poluantilor
(toxicitatea), caile de transport si expunerea (nota max 33), apa subterana (nota max 11) apa
de suprafata, contactul direct receptorii potentiali (max 18); medii natural (nota max 16)
Clasele de risc in aceste sisteme sunt:
-risc scazut 0-37;
-risc scazut spre medii: mai mic de 49;
-risc mediu 50-59;
-risc ridicat 70-100.
B. Indentificarea situ-lui

Se va utilize ca filieră de depoluare tehnologii de spălare a solului in-situ prin


inundare. Pentru acesta se va utiliza:
1. Apă cu săruri solubile, îngrăşaminte chimice şi pesticide
2. Soluţii de tipul
- agenţi dispersanţi tensioactivi pentru hidrocarburi necesare
- soluţii acide de metale grele
- soluţii bazice pentru cianuri, eteri şi fenoli

3. soluţii pentru hidrocarburi grele, gudroane aromatice şi pesticide organice.

C.Schema de amenajare in vederea spalarii solului


Inundarea pentru spalat consta in realizarea la suprafata sitului poluat a unui strat de
apa, de solutie sau solvent organic in grosime de 15-20 cm, care sa asigure infiltrarea si
mentinerea unui current descendent in vederea minlizarii substantelor poluante de pe profilul
solului. In functie de tipul de poluare spalare se realizeaza cu ajutorul:
-apei naturale in cazul poluarii solului prin saraturare cu ingrasaminte chimice cu
pesticide;
-solutiilor continand agenti dispersanti, tensioactivi in cazul poluarii cu hidrocarburi
usoare;
-solutiilor acide in cazul poluarii cu metale grele. Principalii acizi sunt:HCl, HNO3,
H2SO4;
-solutiilor bazice in cazul poluarii solului cu cianuri,amine, eteri. Reactivul cel mai
utilizat este soda caustic.
-solventilor in cazul poluarii cu hidrocarburi grele exista 3 scheme de amenajare a
terenului in scopul conditiilor de spalare prin inundare.

1. Schema de tip A cu inundarea independent a parcelelor de spalare si evacuare prin


canale.in cazul unor terenuri cu permeabilitate mijlocie.
2. Schema de tip B cu inundarea independenta a parcelelor de spalare evacuarea prin
canale si drumuri de acces la parcele; se adopt ape terenurile cu permeabilitate foarte
buna si la care pericolul colmatarii straturilor spalate este mic.
3. Schema de tip C cu inundarea in lant a parcelelor si evacuarea prin drenuri. Se adopta
in cazul in care terenul prezinta o panta importanta in directia drumurilor de captare.
In cazul nostru se aplica schema de tip A, iar pentru spalare se va folosi solutii acida
(pentru indepartarea metalelor grele); numarul de ordine este ...... si dimensiunile parcelei sunt
80/60. Pentru a reprezenta parcela se foloseste scare 1:2000.
Performanţa acestor lucrări se urmăreşte periodic iar l afinal se întocmeşte bilanţul
poluării care va ilustra efectele depoluarii şi va permite aprecierea riscului rezidual.
Dacă riscul rezidual continuă sa se menţină la un nivel ridicat se va relua depoluarea
aplicată anterior şi se vor înlocui lucrările existente cu altele mai performante.
Calculul necesarului de terasamente pentru execuția lucrării
Se vor executa urătoarele elemente:
 rețea de aducțiune (canal de alimentare, canal de repartiție, canal de
distribuție);
 rețea de avacuare: - canal principal de evacuare;
-canale secundare de evacuare;
-canale terțiare de evacuare
 digulețe de compartimentare;
 drumuri de acces.

Calculul vlumelor de terasamente pentru rețeaua de aducțiune

Se va efectua prin întocmirea profilelor longitudinale și transversale, prin fiecare tip de


canal.
Pentru întocmirea unui profil longitudinal se vor parcurge etapele:
1) Se alege un sistem de axe de coordonate în care pe ordonată se înscriu cotele
(m) la scara 1:100 iar pe abscisă lungimile (m) la scara planului;
2) Se trasează în partea superioară a profilului planul bandă al canalului;
3) Se aleg punctele caracteristice pe traseul canalului (intersecții cu curbe de
nivel, puncte de cotă cunoscută, derivații spre canalul de ordin superior, limite de parcele);
4) Prin perechi de valori (distanțe, cote) se reprezintă fiecare punct caracteristic.
Aceste puncte se vor uni prin linii din parcelă;
5) Se calculează pentru fiecare parcelă cota medie și se amplasează pe profil, cota
luciului de apă, soluții sau solvent;
6) Se consruiește o dreaptă paralelă cu lunia medie a terenului dar cu panta de
minim 0,5 % care să aibă orice punct a ei situat mai sus decât linia apei din parcele
intersectând măcar odată linia apei;
7) Se trasează o dreaptă paralelă la linia trasată la punctul anterior, mai sus față de
aceasta cu hw. Va rezulta linia luciului apei în canal;
8) Se trasează o dreaptă paralelă la linia luciului apei mai sus față de aceasta la
distanța hs rezultând linia coronamentului;
9) Se calculează diferențele: CC-CT și CC-CF care vor fi utilizate în calculul
secțiunilor și a volumelor de terasamente.

Textură fină medie grosieră


m1 1 1,5 23

Tip canal CA Cr Cd
D(m) 0,5 0,4 0,3
Hw(m) 0,3 0,12 0,15

NG=1 =>textură fină, m1=1


Secțiune parțială= Atrapez mare-Atrapez mic
2 b+ 2m1 (CC−CF )
Atrapez mic= 2 ·(CC-CF)
4 a+ 2b+4 m 1 (CC −CF )+2 m1 (CC −CT )
Atrapez mare= 2 ·(CC-CT)
Secțiune parțială= [2a + b + 2m1(CC-CF) + m1(CC-CT)] · (CC-CT) -[b + m1(CC-CF)]
· (CC-CF)

3.2.Determinarea volumului de terasamente necesar pentru execuția rețelei de


evacuare

Volumul se determină ca și în cazul rețelei de alimentare prin întocmirea profilelor


longitudinale și transversale.
Se vor parcurge etapele:
1. Se alege un sistem de axe de coordonate în care pe ordonată se înscriu cotele
(m) la scara 1:100 iar pe abscisă lungimile (m) la scara planului;
2. Se trasează în partea superioară a profilului planului bandă al canalului;
3. Se aleg punctele caracteristice pe traseul canalului (intersecții cu curbe de
nivel, puncte de cotă, derivații spre canale de ordin superior, limite de parcele);
4. Se calculează cota medie a parcelelor stânga- dreapta față de canalul de
evacuare;
5. Se trasează o dreaptă paralelă cu linia medie a terenului în lungul canalului de
evacuare și cu panta minimă de 0,5%. Această dreaptă trebuie să fie situată mai jos cu minim
2 m față de punctul cel mai defavorabil reprezentat de cota medie a parcelei. Aceasta este linia
fundului canalului de evacuare;
6. Prin calcularea diferențelor CT-CF se pot determina secțiunile și volumele de
terasamente:
Tip canal CPE Ce Cte
B(m) 0,5

Textura fină medie grosieră


m2 0,7 1,0 1,25

7. Cu terasamentele rezultate din scăparea canalului de evacuare se vor executa


digulețe ce însoțesc respectivul canal.

Amic= 2b+2m2(CT-CF)
hd= h+hval+hs
Pot exista două soluții:
Calculând la înalțimea minimă a digulețului volumul necesar față de volumulexcavat
poate fi:
Vexcavat >Vnecesar dig
Vexcavat <Vnecesar dig
În primul caz, restul de terasamente vor proveni din nivelarea parcelei. Se
înregistrează această cantitate.
În al II-lea caz se reproiectează secțiunea transversală a digulețului astfel încât tot
pământul excavat să fie folosit în totalitate.
V
Vexcavat= Ce
2
Unde: Ce- canal evacuare

Calculul volumului de terasamente necesar execuției digulețelor ce însoțesc canalul de


evacuare

Se va face tabelar:
VCe Vnecesar dig
În cazul în care VCe>2Vnecesar digse va mări înălțimea digului cu pas de 1 cm până când
VCe 2Vnecesar dig
hd= h+hvalhs= 0,1+0,1+0,15= 0,35 m
h= 7÷10 cm (h= 0,1 m)
hval= 0,1 m
hs= 0,15 m

Calculul dinamicii poluantului din sol sub actiunea procesului de


spalare

Considerand profilul de sol, din etapa urmatoare, bilantul poluantului care se gaseste
in sol poate fi exprimat prin urmatoarea ecuatie.
Ri+P+AF+mu+mS=ER+S+Rf [m3/ha], (1)
PCp+AFCf+muCu+mSCSM=ERCE+SCs±Dp, (2)
Cp, Cf,Cu – concentratiile in poluantul respectiv;
PCp – cantitatea de poluant adusa de precipitatii;
±Dp – cariatia cantitatii de poluant din sol intr-un anumit interval de timp.
Deoarece precipitatiile infiltrate in sol au un efect pozitiv prin scaderea concentratiei
de poluant, iar evaporatia are un efect negativ, se introduce notiunea de concentratie
ponderata.

P∙ C p+ mu ∙ Cu +mS ∙ C MS −ER ∙C E m + C +m ∙ C M
C pd= =¿ C pd u u S S
P+ mu + ms−ER P+ mu +mS −ER

(P+mu+ms-EF)∙Cpd+AF∙Cf=s∙Cs±ΔP
Daca se tine seama ca o parte “I” din apa, solutie sau solvent de spalare ajunge din
punct de vedere al concentratiei la nivelul concentratiei solutiei solului si restul trece prin
profilul de sol fara vreun efect de spalare => C S=I ∙ C´Sm ∙+(1−I )∙ C P d

Unde: C´Sm, concentratia medie in poluant a solutiei solului in intervalul Dt;

L, factor de eficienta a spalarii.\

Ṕ=Pi ± 0,5∙ ∆ P


C Sm=
Rmed

Pi ± 0.5 ∆ P
C Sm=
R med

Pi ± 0.5 ∆
C S=I ( R med )+(1−I )C pd
Pi
[ P+mu +ms−ER−s (1−I ) ] ∙ C pd + AF ∙ C F−s ∙ I ∙ R
med
± ∆ P=
0.5
s∙I ∙ +1
Rmed

Determinarea necesarului de apa, solutie sau solvent pentru spalarea


solurilor

Fie o sectiune printr-un teren spalat prin inundare.


Bilantul hidric pentru profilul de sol considerat se refera la un interval de timp Dt (zi,
saptamana, luna, an).
Ri+P+AF+mu+mS=ER+S+Rf [m3/ha], unde:
P – precipitatii cazute in Dt;
AF – aport freatic;
mu – cantitatea de apa ce trebuie administrata pe profilul de sol pentru ridicarea umiditatii de
la Wi la CC; (mu este apa);
mS – cantitatea de apa, solutie sau solvent administrat la un moment dat pentru realizarea
depoluarii;
Ms=1000∙H∙α∙Pi/Pa; MS=∑mS (suma tuturor dozelor de spalare)
α – coeficientul cu valoare functie de textura solului
α – are urmatoarele valori: saruri solubile – 1,3;
ingrasaminte – 1,1;
pesticide – 0,9;
hidrocarburi – 1,1;
metale grele – 0,6;
cianuri – 0,8;
Pi,Pa – comcentratia initiala admisibila in poluant a profilului de sol H;
ET – evaporatia de la suprafata luciului de apa, solutie sau solvent.
Ecuatia lui Thornthwaite:

10 t a
16 ( )
I
=ET m 2 /h a ∙luna
I – indicele termic al zonei
12
t m 1,514 −7 3 −5 2 −2
I =∑ i luna ; iluna =( ) ; a=6.75 ∙ 10 ∙ I −7.7 ∙ 10 ∙ I +1.792∙ 10 +0.49239 t
1 5

t – temperatura medie lunara inregistrata la statia meteo de referinta;


tm – temperatura medie lunara multianuala.
Evaporarea astfel calculata se va corecta in functie de latitudinea zonei amenajate;
β∙ET=ER (evaporare reala)
Ri, Rf – rezervele de apa din sol la inceputul si sfarsitul perioadei de calcul Dt.
Calculul bilantului se face pe o perioada de 5 ani. Calculul se face tabelar.

Elem I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


Bilant
P 6 81 109 254 958 1044 738 1076 23 128 233 103
[m3/ha 2
]
ER - 0 57.6 306. 738. 757. 968. 772. 502. 162. 1.8 0
[m3/ha 5 1 1 4 2 9 5
]
AF - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
[m3/ha
]
Ri - 319 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 634
[m3/ha 2 8
]
Rmax - 634 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 634
[m3/ha 8 8
]
mu - 307 0 52.5 0 0 230. 0 479. 34.5 0 0
[m3/ha 5 4 9
]
ms - 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400
[m3/ha
]
Rf - 634 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 6348 634
[m3/ha 8 8
]
S - 400 451. 400 619. 400 400 703. 400 400 631. 503
4 9 8 2
Determinarea necesarului de apa, solutie sau
solvent pentru spalarea solurilor

Fie o sucţiune transverasală prin terenul spălat prin inundare. Determinarea necesarului de apă
se face prin metida bilanţului hidric.

P- precipitaţii
Af –aport freatic
mu-norma de udare
ms- norma de spălare
E-evaporaţia
S-percolaţia
Wi-umiditatea iniţială
CC-capacitatea pentru apă în camp
H –grosimea stratului de sol ce trebuie depoluat
mu-cantitatea de apă ce trebuie administrată înn sol, în vederea ridicării umidităţii de la
umiditatea iniţială până la capacitatea de apă în camp
Această cantitate de apă se aplică indifferent de natura lichidului folosit pentru depoluare.
Pi/Pa =2+N
N- nr. de luni pentru spălare, n=50
Af- depinde în principal de doi parametri: -adâncime
-textura
E- se va determina cu Thornthwaite
E=16•(10•T/I) a)cm/lună)
T-temperatura mdie lunară multianuală
I –indice termic al zonei
12 12
Tm 1,514
I=∑ i=∑ ( )
1 1 5

Tm-temperatura medie lunară multianuală


a-coeficient de legăîtură
a=6,75•10-7•T3-7,7•105•I2+1,792•10-2I+0,49239
Evaporaţia calculată cu relaţia de mai sus trebuie corectată funcţie de latitudinea locului
ER=E•P
ER= evaporaţia reală

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


0,74 0,78 1,02 1,15 1,33 1,36 1,37 1,25 1,06 0,92 0,76 0,70

R- 100•DA•H•W (m3/ha)
D-densitatea aparentă
H-înălţimea
W-umiditatea
R-rezerva
Da=1,4+0,05•N
CC=24+ng
Wi=1/5•CC
Ri=100•DA•H•CC, R max=0,2•9000=1800
H=1,5m
Ri=0,2
Rfc=Ri+P-ER
Rfc > Rmax→ ma=0, S=ms+(P-E)
Rfc > Rmax→mu=Rmax –Rjc, S=ms
Precipitatii(mm/luna)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1983 6.2 8.1 10.9 25.4 95.8 104.4 73.8 107.6 2.3 12.8 23.3 10.3
Temperatura (°C)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1983 0.7 -1.5 5.3 11.8 17.2 17.3 19.5 18.1 15.8 9.4 1.1 -3
Media -4.3 -4.3 7.8 8.66 16.2 18.2 10.85 18.58 15.01 9.54 2.6 -1.1

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


β- 0.79 0.81 1.02 1.13 1.29 1.31 1.32 1.22 1.04 0.94 0.79 0.74
46°

Calcule
ER=ET∙β
a
10 t
ET =16
I ( )
12
t m 1,514
I =∑ ( ) =90.366
1 5

a=6.75 ∙10−7 ∙ 90.366 I 3−7.7 ∙10−5 ∙ 90.3662 +1.792 ∙10−2 ∙ 90.366+0.49239


a=1.98

Element I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI Total


e bilant I
P 214 45 28 101 156 767 104 633 285 173 35 21 6999
[m3/ha] 3 4 9 7 1 1 2
ER 0 0 0.9 123 509 692 770 686 512 212 41 0 35130
[m3/ha] 8 7 7 4 1 9 8
AF 0 0
[m3/ha]
Ri 180 9000 10800
[m3/ha] 0 0
Rmax 9000 10800
[m3/ha] 0
mu 698 0 0 219 353 616 666 622 484 195 0 0 36588
[m3/ha] 5 0 0 3 8 4 5
ms 0 241.63 2657.9
[m3/ha] 3
Rf 9000 10800
[m3/ha] 0
S 0 69 52 241 241 241 241 241 241 241 55 45 3919
3
[m /ha] 4 7 1 3