Tehnologii de depoluare a mediului

Tehnologii de depoluare a mediului

Bibliografie obligatorie

1.Morar Roman, Muntean I., CuglesanI., Almasan I.,Tehnologiide depoluare a

mediului, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004

2.Muntean Ioan, Tehnici de depoluare a mediului : indrumar, Ed. Universitas,

Petrosani, 2004

3. Radulescu Hortensia, Poluare si tehnici de depoluare a mediului, Ed.Eurobit,

Timisoara, 2001

4. Lazaroiu, Gheorghe, Solutii moderne de depoluare a aerului, ed. AGIR,

Bucuresti, 2006

5. Candea-muntean, Victor, Epurarea apelor uzate, ed. Oscar Print, Bucuresti, 2001

6. Gheorghe Neag, Ana Culic, Gerard Verraes, Soluri si ape poluate. Tehnici de
depoluare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001,

7. Coman Mirela, Indrumar de laborator : tehnologii de depoluare a solurilor,

Risoprint, Cluj-Napoca, 2006

8. Voiculescu Anca Rovena, Dumitru Mihail, Toti Mihai, Decontaminarea solurilor
poluate cu compusi organici, Ed Sitech, Craiova, 2006

Definitii

Mediu ambiant -reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici, biologici si

meteorologici dintr-un loc dat care este in contact direct cu un organism viu

Ecosistemul -este un component al biosferei alcatuit dintr-un organism viu

(biocenoza) si unul ne-viu (biotop) care se afla intr-o actiune permanenta

Poluarea-reprezinta introducerea in mediu a unor substanta toxice sau nocive care pot
rupe echilibrul ecologic si care dauneaza sanatatii omului si ecosistemelor.

Contaminarea chimica -orice modificare calitativ-cantitativa a componentei chimice

naturale a mediului

Poluarea chimica -orice contaminare chimica care duce la abatarea factorilor fizici ai
mediului de la comportamentul si rolul lor natural cu rezultate finale de afectare a
ecosistemelor pana la om
Cauze:-naturale
-antropice

Clasificarea

poluare fizica

Zgomot

Particule materiale

Radiatii

 poluare chimica

Gaze din industrie

Metale grele

Pesticide

Compusi organici etc.

poluare biologica

Viusi

Bacterii

Fungi etc.

Clasificarea surselor de poluare

Dupa origine

 Natuale

 antropice

Dupa forma

 Punctuale

 Liniare

 De suprafata

 De volum (emisii in trei directii)

Dupa inaltime

 Joase (h<50m)

 Medii (50-100 m)

 Inalte (h>150m)

Dupa mobilitate

 fixe

 mobile

Dupa regimul de functionare

 Continue (emisie constanta)

 Intermediare

 Instantanee

Dupa compozitie

 Compusi cu sulf, COV, radioactivitte etc

Poluant –orice compus care prezinta pericol pentru mediu

Clasificare
Poluanti anorganici

gaze (CO, NOx, SO2, O3, Cl2 etc)

Baze (hidroxizi alcalini)

Acizi (acizi minerali)

Saruri (sulfati, azotati, fosfati)

Pulberi minerale (SiO2, azbest, etc)

Poluanti organici

Solventi organici

Hidrocarburi petroliere

Pesticide
 PCB, Dioxine, PAH etc

Proprietatile de baza ale poluantilor anorganici

Speciere in faza apoasa

Hidrofilicitate
Reactivitate cu factorii de mediu
Sorbtie-desobtie pe faza solida
Speciere in faza apoasa
- Speciere reprezinta forma sub care se gaseste un element intr-un punct dat in timp si
spatiu.
- Depinde de starea de oxidare si de pH.
Ex As: in mediu cu deficit de O2 si pH=2.9 apare ca specie neutra de arsenit
(AsOH)3 (As III), in medii bine oxigenate si la pH>3 apare ca arsenat H2AsO4- si
HAsO42- (As V)

Hidrofilicitate – reprezinta proprietatea unor compusi anorganici de a se dizolva in

solutii apoase

Reactivitatea

Reactii de hidroliza
Pb (aq)2 +H2O =Pb(OH)2 (aq) + H+ (aq)

Reactii de oxido-reducere (redox)

10KMnO4 + 5H2SO4 + 10FeSO4 = 5K2SO4 + 10MnSO4 + 5Fe2O3 + 5H2O

Mn7+ + 5e- = Mn2+ 1

Fe2+ -1e- = Fe3+ 5

Complexare cu formare de complecsi solubili

AgCl + 2 NH4OH = [Ag(NH3 )2]Cl +2H2O

Precipitare si coagulare
Pb (aq) +HCl = PbCl + H2O

Reactii fotochimice
O2+h ‫ = ט‬O+ O (fotodegradare)
2O2+2O +M = 2O3 + M*
O3 +h ‫ = ט‬O2 + O
O3 +O = 2O2
Reactia globala
2O3 + h 3 = ‫ט‬O2

Sortie-desorbtie pe materiale solide

Proprietatile de baza ale contaminantilor organici

In conditii naturale (t=25 grade, p= 1 atm.) contaminantii organici pot fi gazosi,
lichizi si solizi)

Persistenta ridicata in mediu (tr-mare)

Hidrofobicitate

Lipofilicitate

Bioacumulare in tesuturi

Biomagnificare (bioamplificare) in alimente

Transferul acestor poluanti se poate realiza prin:

Evaporare

Solubilizare

Voltilizare

Sorbtie-desorbtie

Transformari abiotice

Transformarile fizico chimice a poluantilor datorate conditiilor de mediu (t, pH,

cataliza etc)

Hidroliza
RX + H2O = R-OH + HX

Reactii redox

CH2O (aq) + O2 (g) = CO2 (g) + H2O (l)

Reactii fotochimice

CCl2F2 + hv = CClF2* + Cl-
Cl- + O3 = ClO* +O2
*
ClO +O* = Cl* + O2

Global O3 + O* = 2O2

Trasformari biotice

Microorganismele dein sol si apa pot afecta distributia, mobilitatea si concentratia

poluantilor prin procese de biodebradare.

Biodegradarea este deci ruperea compusilor organici prin activitatea microbiana.

Unii poluanti au viata scurta in mediu deoarece servesc ca si hrana pentru

microorganisme. Acesti poluanti se numesc poluanti biodegradabili (hidrocarburi
petroliere)

Pentru alti poluanti efectul microorganismelor este limitat din diverse motive (nr.
Mic de microorganisme de degradare, structuri ale poluantilor rezistente le microbi,
conditii de mediu adverse) (poluanti organici persistenti)

Etapele premergatoare aplicarii tehnologiilor de depoluare.

Actiunea de depoluare a unui factor de mediu este precedata de etape premergatoare

care analizeaza situl poluat in integritate sa

Sit-latinescul situs-asezare, pozitie

In domeniul protectiei mediului: sit-un spatiu unitar situat intr-un sector geografic
limitat, afectat de poluare.

Depoluare unui sit se face secvential urmand o serie de etape>

Etapele depoluarii unui sit

Diagnosticul poluarii (grad mai mare sau mai mic de precizie) functie de specificul
situatiei analizate

Evaluarea riscului pe care poluarea investigata o reprezinta pentru persoanele de pe

sit, pentru riverani si pentru mediu

Alegerea unei filiere adecvate de depoluare (se face pe criterii tehnice si

economice) =studiu de fezabilitate=

Intocmirea bilantului depoluarii (ilustreaza efectele depoluarii si permite

aprecierea riscului rezidual)
Nota: cea mai evoluata si performant metodologie de abordare a siturilor
contaminate.

Permite ierarhizarea in functie de gravitatea poluarii, trecerea la masuri de

reabilitare in conditii tehnico-economice avantajoase

Demersul secvential al depol. unui sit

Diagnosticul poluarii

Obiective si continut

In stabilirea diagnosticului poluarii o etapa importanta o constituie stabilirea

obiectivului acestui studiu precum si a etapelor ce trebuie urmarite in realizarea lui.

Consta:

Analiza caracteristicilor sitului studiat, sursele de poluare ale sitului,

identificarea si caracterizarea poluantilor, caracterizarea conditiilor fizico-chimice si
hidrogeologice ale sitului

Localizarea si evidentierea acelor concentratii ale polunatilor in mediu care

depsesc conc. naturale

Diagnosticare poluarii

Faza I-anchet documentara (date legate de poluarea sitului de-a lungul

timpului)
 Faza II-studiul de teren (prelevarea probelor, analiza acestora, prelucrarea si
interpretarea rezultatelor)

Rezultatele obtinute-evaluare riscului

Ancheta documentara

Scop: defineste conditiile optime de securitate pentru etapele urmatoare, determina

tipul si caracteristicile sitului si a surselor de poluare.

Realizare

Studierea documentelor existente

- hotarari, norme metodologice, fise de securitate etc. referitoare la substantele

utilizate pe sit

- documente cartografice (localizare geografica sit, implantre cladiri, retele,

zone de depozitare deseuri, localizare rezervoare, zone asfaltte, zone verzi, desene,
scheme de functionre instaltii etc.

-documente diverse (fotogrfii, rapoarte deaccidente, liste mterii prime,

auxiliare, etc

Discutii cu personalul de pe sit,

Vizitarea sitului

Studiul de teren

Obiectiv- certificarea poluarii de pe sit si cuantificarea acesteia (tipul poluantilor,

nivelul concentratiilor din mediu, suprafetele si volumul de teren afectat,
distanta de migrare a poluantilor etc.

Etape:

- masuratori directe pe sit

- prelevare de probe

- analiza probelor in laborator

- prezentarea si interpretarea rezultatelor

Masuratori directe pe sit

Sunt rapide si ieftine. Ofera rezultate immediate

Au grad redus de precizie si dau rezultate globale semicantitative.

Exemple: ph, t, umiditate, conductivitate, concentratii (analizoare, cromatografe
portabile, cartuse colorimetrice)

Determinaarea caracteristicilor hidrodinamice ale panzei freatice (variatii nivel

hidrostatic, sens curgere, debit, viteza, permeabilitate strat acvifer)

Campania de prelevare a probelor

Obiectiv- detelierea si completarea informatiilor obtinute in ancheta documentara

Etape:
Intocmirea planului de prelevare

Efectuarea prelevarii

Conservarea probelor prelevate

Analiza de laborator

Etapa ce oglindeste in mod realist gradul de poluare a mediului respectiv, rezultatele

obtinute fiind esentiale in evaluarea riscului si in alegere filierei adecvate de
depoluare

Prezentare si interpretare rezultatelor

Etapa de sistematizare a rezultatelor, si care prezinta prezenta, tipul nivelul si

repartitia poluantilor intr-un sit.

Realizarea hartilor de poluare, grafice cu evolutia in timp, tabele cu tipul si

concentratia poluantilor gositi in diversi factori de mediu (apa, aer, sol, plante etc)

Repartitia poluantilor in jurul unei fabrici

Uzina>1200 mg/kg

Zona I >800 mg/kg

Zona II>400 mg/kg

Zona III> 200 mg/kg

Sol natural=100 mg/kg

Evaluarea riscului

Riscul desemneaza un poericol potential previzibil dupa legi statice. Evaluarea

riscului-presupune calculul probabilitatii pentru o populatie sau un ecosistem de a
primi o anume doza de poluant sau de a fi in contact cu el.

Scop:

Ierarhizarea siturilor poluate in functie de risc in vederea stabilirii prioritatilor de

depoluare

Fundamentarea masurilor de reabilitare a unui sit

Pentru un sit evaluarea riscului se bazeaza pe coordonare a trei factori:

Sursa de pericol data de poluarea sitului (natura pol, cantitatea, caracteristici,

toxicitate, ecotoxicitate)

Caile de transport sau dispersie (apa, aer, sol)

Tinta

Alegerea filierei de depoluare

Este destul de dificila datorita numarului mare de tehnici de depoluare. Propunerile

de depolure se fac in functie de limitele tehnice si financiare proprii fiecarui caz in
parte.

Pe plan mondial s-au elaborat programe speciale de calculator care permit o analiza
multicriteriala a alegerii

RAAS (remedial Actiaon ssessment System )-evaluare dupa eficienta depoluarii si

cost
CARTS (Computer Aided response Technologies Selector) evaluare tehnica a
diferitelor alternative de depoluare

In practica alegerea filierea se face tinand cont de diminuarea poluantului si de

investitie

Criterii tehnice

Sa fie adecvata cazului tratat

Tipul poluarii

Caracteristicile poluantilor

Concentratiile poluantilor

Suprafat sitului poluat, configurati, caile de acces

Caracteristicile sitului poluat

Activitatile care se desfasoara pe sit

Amenajarea ulterioara asitului

Sa fie disponibila pe piata

Sa fie avantajoasa dpdv al costului

Matricea lui Kinzelbach

 -(Gheorghe Neag, Depoluarea Soluri lor si apelor subterane, Ed. Casa carti
de stiinta, Cluj-Napoca, 1997, p118-119)

Criterii economice

Studiu comparativ a mai multor tehnologii de depoluare

Costurile depind
Nivelul impus concentratiei poluantilor dupa incheierea depoluarii

Precizia fazei de diagnosticare a poluarii

Operatia de depoluare propriu-zisa

Fazele de urmarire si control al poluarii

Durata operatiei de depoluare

Elemente luate in calcul:

Instalare pe sit a echipamentelor necesare depoluarii

Materiale consumabile
Energia si fluide de lucru
Cheltuieli de salarizare
Amortismente aferente echipamentelor
Lucrari de diagnostic
Urmarirea si controlul depoluarii
Realizarea bilantului final
Reamanajarea sitului
Influenta gradului de investigatie a unui sit asupra costului depoluarii
Tehnologii de depoluare a aerului.

Instalatiile industriale din domeniul prelucrarii minereurilor, materialelor de

constructii, industriei chimice, industria energetica sunt surse de poluare cu:

Praf

Cenusa

Gaze de ardere

Compusi organici volatili

Procedee de depoluare a aerului.

Sedimentarea.
Centrifugarea.
Filtrarea.
Epurarea prin procedee umede.
Absorbtia.
Denoxarea prin reactii de reducere.
Electrofiltrele
Sedimentarea

Este o metoda de depoluare care se bazeaza pe greutate proprie a particulelor

materiale.

Asupra unei particule aflate in repaus actioneza trei forte: forta de greutate, forta de
rezistenta a aerului si forta ascensionala

Deoarece ρp >>>ρa rezulta ca in cazul sedimentari Fr=Fg

Pentru o particula de diametru d viteza de sedimentare este data de expesia:

W=1/18μ (d2 ρp g/ ρm)

In realitate particulele se afla in suspensie cu aerul care se deplaseaza cu o viteza v

astfel ca viteza de sedimentare a unei particule este direct proportionala cu viteza de
deplasare a aerului inaltimea si lungimea camerei de sedimentare confom relatiei:

W=vH/L

Daca se considera o camera de sedimentare de inaltime H si lungime L conditia

ca o particula sa sedimenteze este ca traiectoria acesteia sa se situeze sub
diagonala camerei:
Inlocuind expresia vitezei de sedimentare W se poate afla diametrul particulei care
sedimenteaza daca se cunsc celelalte marimi

W=1/18μ(d2 ρp g/ρm)=vH/L

d2=(18μρmv H/ ρp g L)

In felul acesta se poate estima care este diametrul particulelor ce pot fi retinute intr-o
camera de sedimentare.

Centrifugarea

Are o eficienta mai mare decat sedimentarea datorita faptului ca forta centrifuga
imprima particulei viteze de sedimentare mai mari de 3-4 ordine de marime fata de
sedimentare in camp gravitational.

Daca consideram o particula ce se misca in camp centrifugal asupra acesteia

actioneaza urmatoarele forte

vp =ώR (viteza periferica)

Fcp=mώ2R
Fcf=macf
Viteza de sedimentare in camp centrifugal:

Wcp= w (ώ2 R / g)

Unde: -Wcp-viteza de sedimentare in camp centrifugal

- w - viteza de sedimentare in camp gravitational

- ώ - viteza unghiulara

- R - raza de rotatie

- g - acceleratia gravitationala

Separarea prin centrifugare se realizeaza in cicloane a caror randament de separare

este de 90%

In cazul cicloanelor viteza de sedimentare se calculeaza cu relatia

Wcp=1/18μ (d2ρpVp2/R)

Filtrarea

Este un procedeu care se bazeaza pe marimea particulelor materiale. Principiul

consta in trecerea aerului care contine particulele prin materiale poroase de o anumita
porozitate.

Materiale granulare

Epurare gaze cu temperatura ridicat

Suprafete filtrante poroase (saci sau strat fibros) de natura ceramica sau poliester

Epurare gaze cu temperatura scazuta

Epurarea prin procedee umede

Combima mecnismul separarii in camp centrifugal cu retinerea prin impact.

Particulele separate prin centrifugare sunt supuse impactului cu un film de lichid (apa)
descendent). Coliziunea picaturilor de apa cu particulele transportate de gaz umezirea
acestora si marirea vitezei de depunere.

Avantaje: se realizeaza in mod cotinuu

-creste randamentul de separare

Modelul lui Calver

A fost elaborat pentru studiul eficientei de colectare a particulelor prin coleziunea cu
picaturile de lichid si se bazeaza pe calculul ecuatiilor de miscare a particulelor si a
picaturilor. Pentru simplificare s-au folosit ecuatii empirice rezultand formula:

‫( = ת‬e/df)2
Unde: ‫ת‬-eficienta de colectare

e- distanta traiectoriei limita a particulei fata de picatura

df-diametrul picaturii

Rotociclonul N
-este folosit pentru epurarea gazelor

Zona 1-sedimenteaza fractiunile mai grele

Zona 2-in sectiunea ingustata se introduce apa pulverizata pentru coliziunea cu

particulele. Cele doua zone curbate intensifica amestecarea aerului cu apa si permite o
epurare mai avansata.

Particulele separate se elimina in portiunea a 2.

Absorbtia (chemosorbtia)

Este procesul prin care unii componenti dintr-un gaz se dizolva intr-un lichid.
Dizolvarea gazului intr-un lichid este caracterizata de concentratia de echilibru si
depinde de presiune si temperatura.

Fractia molara a gazului dizolvat in functie de presiune este dat de legea lui Henry:
Ρ=H · x
 Unde p-presiunea gazului

H-constant lui Henry

X-fractia molara a gazului dizolvat in lichid

Coloane de absortie

Debitul de gaz absorbit in coloaba este dat de relatia:

Q=G (C1 –C2)=L (X2-X1) unde

C1 este concentratia componentului din faza gazoasa la intrare in coloana

C2- conc la iesirea din coloana

X2 – conc comp absorbit in faza lichida

Solutii absorbante

Pentru SO2

Amoniacul, hidroxidul de sodiu, hidroxidul de calciu, carbonatul de calciu

Ca(OH)2 + SO2 = CaSO3 + H2O

Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + 2H2O

Ca(OH)2 + 2HF = CaF2 + 2H2O

Ca(OH)2 + H2 SO4 = CaSO4 + 2H2O

Pentru NOx

Solutii alcaline de NaOH sau CaO si CaCO3

2NaOH + 2NOx = 2NaNO3 + H2O

Denoxarea prin reactii de reducere

Este o operatie de ce implica trasformarea unor poluanti periculosi in compusi mai

putin periculosi prin rectii de reducere catalitica

Ex: reducerea catalitica a oxizilor de azot cu amoniac sau cu uree

4NH3 +6NO = 5 N2 + 6H2O

8 NH3 + 6 NO2= 7N2 + 12 H2O

Ureea (NH2)CO=NH3 + HNCO (acid izocianic)

Catalizatori: TiO2, V2O5

Separarea prin electrofiltre

Principiul de separare se bazeaza pe actiunea campului electric intens asupra

particulelor. Particulele se incarca cu sarcina electrica negativa datorita unor electrozi
“emisivi” si se depun pe electrozii legati la pamant. Mecanismul precipitarii
particulelor are loc prin combinarea actiunilor campului electric, curgerii gazului si a
particulelor

Tehnologii industriale de epurarea a aerului.

Camera de sedimentare.

Cicloane si multicicloane.

Scrubere.

Separatoare cu tub Venturi.

Filtre cu saci.

Coloane de adsorbtie.
Coloane de reactie.

Instalatii de epurare a aerului.

Camera de sedimentare

Este utilizata pentru separarea particulelor cu dimensiunea cuprinsa intre 200-250

microni

Se foloseste la instalatiile de desprafuire a aerului din industria metalurgica

Dimensiunile camerei sunt stabilite in functie de volumul de gaz ce trebuie epurat,

dimensiunea si densitatea particulei, densitatea si vascozitatea gazului

Viteza de deplasare a gazului in camera de sedimentare este:

V=Q/h.l

Eficienta de separare este de 40-70%

Cicloane si multicicloane

Se folosesc pentru epurarea gazelor in camp centrifugal.

Dimensiunile ciclonului sunt alese

Empiric. Cresterea gradului de retinere

Se face prin reducerea partii cilindrice=

Creste forta centrifuga

Industrie=bateri de cicloane

Diametru=150-200 mm

Debite=100-350 mc/h
Miscarea de rotatia a aerului incarcat cu particule se realizeaza pe o traiectorie
spiralataDescendenta. Particulele sunt aruncate datorita fortei centrifuge spre peretii
ciclonului si

Se deplaseaza spre partea inferioara a conului unde sunt evacuate. In partea centrala

a ciclonului se formeaza un vartej ascendent in care sunt antrenate particulele fine ce

Parasesc ciclonul impreuna cu aerul.

Scrubere

Aerul intra pe la partea inferioara a scrubarului La partea superioara este pulverizata

apa.

Sectiunea circulata a scrubrului ii imprima aerului o miscare circulara iar particulele

suntaruncate spre perete. Datorita coliziunii cu picaturile de apa injectate la partea
superioaraAre loc o crestere a eficientei de separare.

Separatoare cu tub Venturii

Sunt instalatii de epurare a gazelor in camp centrifugal prin procedee umede. Tubul
Venturi este atasat la intrarea in separtor iar umezirea se face in zona ingustata a
tubului Venturi. Aceasta favorizeza o umezire intensa a particulelor solide care apoi
sunt supuse actiunii fortei centrifuge din corpul cilindric. Au avantajul ca sunt ieftine
dar datorita pierderii de presiune din timpul transportului necesita ventilatoare de
putere mare.

1-pompa alimentare apa

2- ajutal Venturi

3- separator centrifugal

4- evacuare namol

5- iesire gaze epurate

Utilizarea scruberelor cu tub venturi se folosesc la epurarea gazelor in metalurgie la

instalatia Avenmounth pentru separarea Pb, Cd, Zn.

Desulfurarea gazelor de ardere de la termocentrale-scruber cu tub Venturi

Injectia solutiei amoniacale se face in tubul Venturi

SO2 + NH3 + H2O = NH4HSO3

SO2 + 2NH3 + H2O = (NH4)2 SO3

SO2 + 2NH3 + H2O + ½ O2 = (NH4)2 SO4

Sulfiti si sulfati rezultati sunt evacuati

Filtre cu saci

Se utilizeaza pentru separarea particulelor materiale prin trecerea aerului prin
materiale filtrante. Sacii filtranti au diametrul de 200-300 mm si lungimea de 5-10 m.
Sensul de curgere a gazelor prin materialul filtrant poate fi din exterior spre interior
sau invers. Pentru inlaturarea particulelor depuse pe saci se folosesc doua metode:

Prin purjare cu un jet puternic de aer

Mecanic prin scuturare

Schema filtru cu saci

Coloane de absorbtie pentru dioxidul de sulf

Se folosesc pentru desulfurarea gazelor provenite de la termocentrale. Principiul

consta in absorbtia SO2 in solutii de var stins, hidroxid de marneziu sau
calcar.In gazele de ardere se afla si cenusa care reactioneaza cu solutia adsorbanta
rezultand silicatul de calciu. Din aceasta cauza gazele sunt filtrate inainte pentru
eliminarea cenusii.
Coloane de reactie pentru denoxare

Se folosesc la denoxarea gazelor de la termocentrale. Ea este amplasata dupa scrubere

si instalatia de desulfurare deoarece in prezenta cenusii amoniacul reactioneaza cu
SO3= sulfatul de amoniu un produs coroziv.

Linii tehnologice de epurarea a gazelor industriale

Sunt folosite la epurarea gazelor provenite de la termocentrale, uzine metalurgice,
fabrici de ciment, materiale de constructii, fabrici de mobila etc.

Gazele contin:
Particule de cenusa si praf

Vapori de apa

SO2, SO3

NOx

CO si CO2

Acizi, baze, saruri etc.

Compusi organici

Instalatia de desprafuire a aerului din uzine de preparare a minereurilor

In procesul de preparare a minereurilor rezulta particule de praf cu d=10-7 si 10-3 m

Epurarea se face in doua trepte:

Eliminarea particulelor de 100 microni in cicloane

Eliminarea particulelor sub 50 microni in filtre cu saci sau separator centrifugal cu

tub venturi (scruber)

In cazul gazelor bogate in oxizi de sulf si de azot instalatia mai prevede si instalatii de
desulfurare si de denoxare a gazelor de ardere

In cazul in care gazele au o temperatura peste 400 grade C instalatia necesita o treapta
de racire.

Instalatia de desprafuire a aerului din uzine de preparare a minereurilor

Epurarea gazelor de la termocentrale cu ajutorul electrofiltrelor
Epurarea gazelor din instalatii de preparare a cimentului pe cale uscata

La baza procesul de fabricare a cimentului sta obtinerea clincherului prin

descompunerea materiilor prime (inclusiv decarbonatarea calcarului) pana la oxizii de
calciu, siliciu, fier si aluminiu si mineralizarea acestora sub forma de clincher. Acesta
este apoi amestecat cu ipsosul rezultand cimentul

Proces tehnologic cu o succesiune de operatii

Omogenizare (amestecare)

Macinare in mori si uscare utilizand gaze pentru uscare si transportul

materialului macinat
 Preincalzirea materialului in cicloane

Calcinare in cuptor rotativ

Transportul materialului de la o operatie la alta are loc pneumatic. Dupa fiecare

operatie aerul rezultat trebuie epurat.

Instalatie epurare gaze-preparare ciment

Tehnologii biologice de depoluare a aerului.

Biotehnologiile - subcategorie a chimiei verzi, includ procese biologice prin care se

modifica structurile moleculare ale substantelor organice sub actiunea
microorganismelor care genereaza enzime.

Biodegradare-totalitate proceselor fizico-chimice si biologice prin care o substanta

este transformata de catre un organism=distrugerea produsului respectiv.

Trei tipuri de biodegradre:

 Functionala-biodegradare partiala in care substantele isi pierd cele mai
importanta caracteristici

Primara-transformare a substantei dpdv al stucturii chimice

Finala-transformarea compusului organic in substante simple (CO2, H2O)

Rolul microorganismelor in procesele biologice de epurare mediului:

Detoxificare-anihilare caracterului toxic al unei substante prin transformarea intr-un

compus netoxic sau cu toxicitate scazuta

Valorificare -ingrasaminte din deseuri

Crearea de surse de hrana (biomasa) din poluantii vizati (transformarea

hidrocarburilor in surse de hrana pentru animale

Activitatea de biodegradare consta intr-o alterare urmat de incorporare compusului

alterat intr-o celula unde are lor transformarea. Substanta alterata constituie substratul
metabolismului bacterian si va furniza carbonul si energia necesara cresterii celulei.

Procesele de biodegradare sunt catalizate de enzimele produse de microorganisme

(bacterii, mucegaiuri, drojdii etc.)

Enzimele sunt substante de natura proteica prezente in celulele vii care accelereaza
(catalizeaza) procese de reactie.

Clasificare:
Oxidoreductaze (reactii oxido-reducere)

Transferaze (transfer donor-acceptor)

Hidrolaze (reactii de hidroliza)

Liaze (aditie sau eliminare grupari functionale)

Izomeraze (reactii de izomerizare)

Ligaze (sintetaze) controleaza legaturile C-C

Procese biologice de epurare

Epurarea biologica a aerului se realizeaza in instalatii de biodegradare in care

microorganismele asigura degradarea compusilor organici prin reactii chimice. Dupa
tipul microorg. Implicat in proces si dupa conditiile in care u loc biodegradarile =
procese aerobe sau anaerobe

Procese aerobe.

Microorganismele- Au nevoie de oxigen pe care il iau din din apa in care acesta se
afla dizolvat. In urma biodegradarii rezulta CO2, apa si nitrati.

Instalatiile bazate pe procese aerobe sunt prevazute cu dispozitive de introducere a

oxigenului in incinta de degradare.

Microorganismele care sunt implicate in proces sunt utilizare fie in varianta imobilizt
pe un suport (biofiltre) fie sub forma de agragate in suspensie (namol activ).

Procese anaerobe

-se desfasoara in absenta oxigenului iar in urma biodegradari rezulta CO2 si metan.
Epurarea are loc intr-o incinta ermetica in absenta oxigenului. Participa microrg.
-hidrolizante, fermentative, acetogene, metanogene.

Microorganismele care sunt implicate in proces sunt utilizare fie in varianta imobilizt
pe un suport solid fie sub forma de agragate in suspensie.

Metoda e folosita in special la tratarea apelor si solurilor.

Epurarea biologica a aerului.

Esteo metoda care s-a dezvoltat in ultimii 20 de ani si este folosita la epurarea
aerului incarct cu COV, H2S etc

Conditii impuse pentru o tehnologie bio

Sigura si usor de manipulat

Competitiva DPDV al investitiei

Costuri scazute de operare

Costuri scazute de intretinere

Zgomot scazut

Sa nu produca CO

Sa nu necesite temperaturi inalte de exploatare

Sa nu utilizaza combustibili pt. functionare

Prietenoase pentru mediu

 Toleranta in schimbarile de proces tehnologic

Exista trei utilaje folosite la epurarea biologica a aerului

Biofiltrele

Bioscruberele

Biotrickling - Biofiltre cu percolare

Toate aceste tehnologii pot trata debite scazute sau ridicate (1000-100.000 m3/h)
si depind de aplicatie si de tipul de poluant care se urmareste a se reduce

Eficacitatea tehnologiilor de bio-epurare

Eficacitatea diferitelor procese de bio-epurare pentru

diferite industrii
Bio-filtrul

Este cea mai veche dintre tehnicile biologice de depoluare a aerului.

Biofiltrele sunt reactoare care epureza aerul cu ajutorul unui strat poros ce contine
microorganisme. La contactul aerului contaminat cu aceste culturi, COV sunt
degradati si eliminati

Principiul de functionare consta in trecerea aerului printr-un filtru pe care este

imobilizat un bio-film (biomasa).

Pentru dezvoltarea microorganismelor, patul cu biomasa (compost, turba,

scoarta de copac, sol sau materiale inerte) trebuie alimentat cu nutrienti si
umezit pentru a evita compactarea

Eficacitatea unui biofiltru se estimeaza prin bilantul masic in regim dinamic al

aerului poluat si cel curat.

Cele mai eficace bio-filtre pot trata de la 3000 la 214.000 m3/h cu o eficacitate de
epurare de 94-99%
Biofiltrele

Substratul asigura suportul structural si nutrimenti elementari pentru

microorganisme. Structura lui poroasa asigura o arie adecvata, la o pierdere de
presiune rezonabila a gazului. Pe masura ce gazele reziduale sunt trecute prin reactor,
poluantii se difuzeaza in biofilm. Poluantii sunt apoi descompusi printr-un proces
aerobic natural de biodegradare.

Biofiltrele sunt economice cand sunt aplicate unor fluxuri de gaze cu concentrare
joasa (< 1000ppm), bogate in oxigen.

Eficiente de distrugere mai mari de 90 % pot fi obtinute pentru substante organice

solubile in apa cu alcoolul, aldehidele si aminele.

Anorganicele solubile in apa, ca H2S si NH3, pot, de asemenea, suferi descompuneri

aerobe.

Aerul poluat parcurge biofiltru in sens descendent si concentratiaa poluantului scade

datorita imobilizarii.

Poluantul aflat in faza gazosaa patrunde in biofilm prin difuzie.

La interfata gaz biofilm se realizeaza un echilibru intre cele boua faze.

Poluantul patrunde in biofilm unde este degradat.

Daca poluantul traverseaza tot biofilmul ajunge in volumul de sorbtie.

Aerul poluat parcurge biofiltru in sens descendent si concentratiaa poluantului scade

datorita imobilizarii.
Poluantul aflat in faza gazosaa patrunde in biofilm prin difuzie.

La interfata gaz biofilm se realizeaza un echilibru intre cele boua faze.

Poluantul patrunde in biofilm unde este degradat.

Daca poluantul traverseaza tot biofilmul ajunge in volumul de sorbtie.

Biofilm

Viteza de degradare a poluantului in biofiltru este data de relatia:

v=vmS/(km+s)

unde:

v-viteza de degradare

vm-viteza maxima de reactie

S-concentratia in faza gazoasa a pol

s- concentratia substratului (microorg)

 kmconstanta lui Michaelis-Menten

Km-concentratia substratului pentru care viteza de reactie este ˝ din viteza maxima

Elaborarea unui model de biofiltru presupune 10 ipoteze

Fiecare subdiviziune sunt ideal omogene

Fazele gazoase si lichida (biofilmul) sunt in echilibru la interfata

Biofilmul este considert o suprafata plana

Transportul in interiorul fazei lichide (biofilm+ volum de sorbtie) se face prin difuzie

Coeficientul de transport masic intre subdiviziuni are aceasi valoare

Nu apare nici o limitare a concentratiei de oxigen din biofiltru

Volumul de sorbtie este egal cu continutul de apa l suportului minul biofilmul

In biofilm are loc o crestere a biomasei si coeficientii cinetici ai reactiilor raman
constanti

Biomasa este uniform si omogen distribuita in biofilm

Evaluarea unui biofiltru se face in functie de patru parametri

Procentul de eliminare a poluantului

‫(ת‬%)=[(ci-ce)/ci]x100

Unde ci-conc polunt la intrare in biofiltru

ce-conc poluant la iesire din biofiltru

Incarcarea volumetrica a filtrului

D=G/vol pat biofilm G-debit

Incarcarea cu poluant
dp=(Gxci)/vol pat biofilm

Capacitatea de eliminare a poluantului degradat

Qe= [G(ci-ce)]/vol pat biofilm

Biofiltrul cu pat mobil tip TBAB (Trickle Bed Air Biofiltre)

Este un biofiltru utilizat la epurarea aerului cu concentratii ridicate de COV (stiren,
toluen, hexan MEK)

Utilizeaza doua biofiltre.

Pentru evitarea acumularii de biomasa se utilizeazaa nutrienti care cresc capacitatea

de epurre a biofiltrului.

Ca si nutrienti se pot folosii saruri de amoniu de tip NH-N sau nitrati de tipul NO3-N.

Eficacitatea de separare abiofiltrului este de 99% la o concentratie de 250 ppm COV.

In general biofiltrele se utilizeaza la epurarea aerului cu un continut de 2 g/m3 aer.

Utilizare Bio-filtre
Bio-scruberul

Functioneaza similar ca si biofiltrul cu deosebirea ca mediile biologice artificiale

sunt inchise si nu deschise ca la biofiltru

Procesul de depoluare implica o spay-ere sau o recirculare a solutiei de nutrienti

peste mediul artificial activ iar aerul este impins de jos in sus peste mediul activ.

Mediul artificial este colonizat cu micro-organisme si favorizeaza transferul

poluantilor din aer in apa care imbibeaza “patul” unde are loc oxidarea poluantului

Factorul major care creste eficacitatea bio-scruberului include solubilitatea

comnponentilor gazosi la interfata gaz-lichid

Este eficace pentru compusi hidrofilici (metanol, acetona )

Bio-scruberul
Se clasifica in doua categorii in functie de tipul micro-organismului folosit
Autotrofe-pentru H2S si compusi anorganici (NH3)

Heterotrofe- pentru COV

Autotrofele oxideaza sulfurile la sulfati sau la compusi elementali

Heterotrofele- transforma COV dar au si efect asupra H2S
Sistemele pot fi combinate in sisteme binare
Conditii tehnice de folosire
Incarcare -40 - 100 cm2/s (depinde de concentratia contaminantului)
Timpul de contact 10 - 15 s/ etapa
Eficienta de epurare
H2S 97 – 99%

VOC 70 – 85%

Schema unui sistem cu Bio-scruber

[1] air compressor; [2a, 2b] flow meters; [3] flow divider; [4] valve; [5] air filter; [6]
dilution line; [7] condenser; [8] toluene saturator; [9] gas sample port; [10] mixer;
[11] gas sample port; [12] pH electrode; [13] biomass drain; [14] NaOH supplement;
[15]: re-circulation of support material; [16] nutrients; [17] thermal dome; [18] gas
sample port

Biotrickling - Biofiltre cu percolare

Este o tehnologie intermediara intre bio-filtru si bio-scruber

Principiul consta in fortarea aerului de patrunde printr-un pat de material inert care
contine un biofilm microbian

Lichidul cu nutrieti este continuu spreat si recirculat faciltand controlul procesului

prin monitorizarea conditiilor de temperatura si a apei.

La fel ca la biofiltru absorbtia si biodegradarea poluantilor sunt combinate intr-o

coloana si poate fi utilizat pentru epurarea gazelor cu solubilitate scazuta

Schema Filtru Biotrickling

Cel mai utilizat la bioepurarea apelor

Captarea si stocarea carbonului (CCS)

Este o metoda de reducere a cotributiei emisiilor de CO2 provenit de la industriile

producatoare de combustibili fosili si se bazeaza pe captarea CO2 si stocarea lui sub
diferite forme.

Tehnica reduce cu aproximativ 80-90% emisiile de CO2 din industriile de extractie si

prelucrare a combustibililor fosili
CCS

Tehnica necesita trei etape:

Captare

Transport

Stocare

Reutilizare
Captarea CO2

patru metodologii
Separarea in coloane de absorbtie (absorbtie prin reactii chimice)

Separare pre-combustie

Separare post combustie

“combustie in oxigen (oxy-fuel combustion)

Separarea in coloane de absorbtie (absorbtie prin reactii chimice)

Separarea in coloane de absorbtie (flue gas separation) este o metoda de captare a
CO2 care se bazeaza pe absorbtia acestuia in solutii chimice si are ca rezultat formarea
de compusi legati chimic. Gazul trece printr-o coloana ce contine o solutie absorbanta
unde este retinut. Dupa aceasta solutia absorbanta este trecuta printr-un regenerator
unde este incalzita la 100-120sC. La 100 de grade se evapora apa si se reface solutia
absorbanta si CO2. Aceasta este apoi captat. Solutia absorbanta este apoi racita la 40-
65sC si refolosita.Cea mai folosita este este monoetanol amina

C2H4OHNH2 +H2O +CO2 ↔ C2H4OHNH3+ +HCO3-

Separarea pre-combustie

Se bazeaza pe procesul de gazeificare a combustibilului rezultand gazul de sinteza

(CO+H2)
Acesta reactioneaza cu apa formand CO2 si H2, CO2 este capturat, iar H2 rezultat este
apoi folosit ca si combustibil la o turbina de electricitate.

CH4 + 1/2O2 = CO +2H2

CO +H2O =CO2 + H2
CH4 + O2 =CO2 + 2H2O
Separarea post-combustie

Se bazeaza pe captarea CO2 dupa procesul de combustie a combustibililor

fosili. Este foarte aplicata in industrie

Combustibil (HC)+aer=CO2 +H2O+NO2

Pentru a creste randamentul se practica combustia in prezenta oxigenului (oxy-fuel

combustion)

Pentru a limita temperatura flacarii pe durata procesului de combustie, gazul este

racit, recirculat si injectat in camera de combustie.Vaporii de apa rezultati sunt apoi
condensati iar CO2 este apoi captat si transportat spre depozitare.

Dezavantajul acestei metode consta in consumul de energie consumat pentru

separarea oxigenului din aer.

O metoda alternativa care este inca in faza de cercetare este metoda chemical
looping combustion (CLC).

Aceasta metoda utilizeaza un oxid metalic pentru a produce oxigenul necesar

combustiei. Oxidul metalic reactioneaza cu combustibilul (solid, lichid sau gaz) intrul
“pat de fluidizare” producand particule solide de metal si un amestec de CO2 si vapori
de apa. Apa este apoi condensat iar CO2 este captat.

Particulele metalica sunt apoi introduse intr-un alt reactor unde reactioneaza cu aerul
reformand oxidul metalic care apoi se foloseste pentru combustie. Tehnica este foarte
avantajoasa dar are un consum de energie destul de ridicat. Prezinta avantajul ca
metalul folosit pentru combustie poate fi recirculat in process

Alte metode de captare a CO2

Metode chimice in care CO2 este transformat in compusi chimici stabili.

Utilizarea de baze puternice (LiOH)

2 LiOH(s) + 2 H2O(g) → 2 LiOH.H2O(s)

2 LiOH.H2O(s) + CO2(g) → Li2CO3(s) + 3 H2O(g)

2 LiOH(s) + CO2(g) → Li2CO3(s) + H2O(g)

Utilizarea oxidului de calciu cu formare de carbonat de calciu

Utilizarea de hidroxisilicati de magneziu si fier (serpentine) (Mg, Fe)3 Si2 O5 (OH)4

Site moleculare, carbune activ

Separatoare cu membrane polimerice

Transportul CO2

Dupa captare=transport.
Se face prin conducte.
In 2008 in USA existau 5800 Km de conducte destinate transportului de CO2 After
capture, the CO2 must be transported to suitable storage sites. This is done by
pipeline, which is generally the cheapest form of transport.

Cu cisterne. Metoda utilizata pentru utilizarea CO2 in alte scopuri industriale
(reutilizare)

Stocarea si sechestrarea CO2

Exista mai multe metode de stocare si sechestrare de CO2

Stocarea geologica

Sechestrarea in ocean la mare adancime

Stocarea sub forma de minerale

Metode alternative
Captarea de catre microalge

Utilizarea unor fertilizatori oceanici (Fe) care duc la proliferarea planctonului si

care este capabil se stocheze o mare cantitate de CO2 din aer

Copaci sintetici

Stocarea geologica
Geo-sechestrare implica injectarea directa a CO2 in general in forma supercritica
direct in formatiunile geologice subterane (campuri petroliere, exploatatii de gaz
metan, mine de carbuni, saline.

Conditii: perioada de pastrare de ordinul sutelor sau miilor de ani

 Cost de sechestrare transport si captare scazut

 Risc scazut de accidente

 Impact pe mediu scazut

 Stocarea sa nu fie in contradictie cu normele internationale

Sechestrarea in puturi petroliere

 CO2 este adesea injectat in campurile de petrol saracite pentru a crste randamentul
de extractie. In USA aproximativ 30-50 milioade tone sunt injectate annual in acest
fel. Dezavantajele acestei tehnici deriva din distributia geografica a acestor campuri
petroliere si capacitatea lor limitata.

Sechestrarea in minele de carbune

Prezinta avantajul ca CO2 se poate adsorbii pe suprafata carbunelui si poate fi

pastyrat perioada lungi de timp. Dezavantajul consta in faptul ca pe suprafata
carbunelui poate fi adsorbit metan ceea ce duce la scaderea capacitatii de stocare a
carbunelui.

Sechestrarea in saline

Salionele acvifere au fost utilizate pentru a stoca diferite chimicale.

Principalul avantaj al acestora il reprezinta volumul mare de stocare si raspandirea

acestora.

Principalul dezavantaj il constituie marimea relativ mica comparativ cu zacamintele

de petrol sau carbune precum si incertitudinile legate de structura acestuia.

IPCC estimeaza ca CO2 poate fi pastrat milioane de ani si ca poate fi retinut peste
99% din CO2 injectat peste 1000 de ani.

Obs:

In 2009 it was reported that scientists had mapped 6,000 square miles of rock
formations in the U.S. that could be used to store 500 years worth of U.S. carbon
dioxide emissions.
Stocarea sub forma de minerale

Este o metoda de sechestrare a CO2 si se bazeaza pe reactia unor oxizi minerali cu

CO2 formand carbonati.
Necesita energie pentru agrabii reactia de carbonatare

Teoretic 22% din mineralele de pa pamant pot forma carbonati

Metode de reducere a CO2 din atmosfera

Copaci sintetici care sa captureze CO2 si plin de NaOH sa formeze Na2CO3 .

(Lackner prof la Columbia).

Obs. NaOH cantitati uriase si chimicale corozive deci periculoase.

Marele ecran: P.Crutzen (Nobel stratul Ozon) pentru racire de urgenta a climei
terestre prin imprastiere in atm. a H2S care se transforma in Na2SO4 si care in
particulele microscopice va reflecta radiatia solara si deci temperatura globala va
scadea (asemenea eruptiiilor vulcanice).

Ingrasaminte oceanice: fier sau ureea.

Fitoplancton milioane de plante microscopice in prezenta fierului consuma un plus

de 30.000 tone CO2. Cand mor , carbonul este coborat pe fundul oceanelor. (pentru
fiecare atom de fier se absorbe suplimentar intre 10.000-100.000 de atomi de carbon).
Obs.Cresterea excesiva a fitoplanconului are consecinte grave asupra vietii
acvatice. La degradare consuma oxigen dizolvat in apa.

Tehnologii de depoluare a apelor.

Tehnici fizico-chimice de depoluare a apelor

Tehnicile fizico-chimice de depoluare a apelor constau in eliminarea poluantilor

solizi, lichizi sau gazosi din apa si se bazeaza pe actiunea fortelor gravitationale,
centrifuge sau pe proprietatile chimice ale poluantilor.

Procedee fizice:

sedimentare,

centrifugare,

filtrarea, ultrafiltrarea,

distilarea,

flotatia si spumarea

Procedee chimice:

adsorbtia

oxidarea,

coagularea si flocularea,

schimb ionic, (dedurizarea, demineralizarea),

neutralizarea.

Procedee fizice de epurare a apelor

Sedimentarea –este procesul de separare a particulelor solide aflate in suspensie intr-

un fluid sub actiunea fortei gravitationale Miscarea particulelor in bazinul de
sedimentare depinde de:

Viteza fluidului

Dimensiunea si densitatea particulei

Suprafata bazinului

Debitul de alimentare

Viteza de sedimentare
Pentru a avea loc sedimentarea fluidul trebuie sa se miste cu o viteza cat mai mic sau
sa fie in repaus.

Asupra particulei actionezaa trei forte:

Forta gravitationala Fg=ρpVg

Forta ascensionala Fa =ρm Vg

Forta de rezistenta a fluidului Fr =Cr Sρm(w2/2)

Unde: V-volumul particulei = (¶d3/6) [m3]

S-sectiunea transversala a poarticulei = (¶d2 /4) [m2]

w-viteza de sedimentare a particulei [m/s]

Cr-coeficient de rezistenta ce depinde de criteriul Reynolds

Daca se ia in considerare starea de echilibru

Fr=Fg-Fa prin inlocuirea relatiilor = viteza de sedimentare
w=[4(ρp-ρm)gd/3Crρm]1/2
Daca se ia in calcul regimul de curgere si se tine cont de valoarea numarului lui
Reynolds si se inlocuieste Cr viteza de sedimentare
w=g(ρp-ρm)d2/18 μ
Pentru dimensionarea bazinelor de decantare trebuie luat in considerare o serie de
aspecte:
-particule nu au forma sferica
-particulele nu se misca liber in fluid ci se stanjenesc in miscarea lor
- in timpul sedimentrii se formeaza o zona de apa limpezita la partea superioara, iar
concentratia particulelor creste cu adancimea =se modifica vascozitatea fluidului
-unele particule se pot aglomera formand agregate cu dimensiuni mai mari si cu
dimensiuni de sedimentare mai mari.

Centrifugarea

Este un procedeu eficient de accelerare a separari particulelor solide aflate in

suspensie intr-un lichid. Particulele din suspensie aflate in miscare de rotatie sunt
supuse unei forte centrifuge astfel incat:

Fc =mώ2R

Unde: m-masa particulei [kg]

ώ- viteza unghiulara

R-raza de curbura a traiectoriei [m]

Viteza de separare in camp centrifugal depinde de viteza de sedimentare in camp
gravitational si de factorul de separare al particulei k dat de raportul dintre forta
centrifuga si forta de greutate

ώsc=wgk unde k=4n2R n-turatia (rot/sec)

ώsc=2g(ρp –ρm )d2n2R/9 μ

Filtrarea

Sau separarea lichid-solid este procedeul de trecere a fluidului printr-un strat poros ce
retine particulele solide.

Trecerea fazei lichide prin pori materilului filtrant are loc datorit unei diferente de
presiune ce pare intre cele doua fete ale suprafetei filtrante.

∆p=p1-p2

Debitul de lichid care trece intr-o secunda printr-un por al unui filtru este:

V=Sw

Unde S-suprafata porului=¶r2

w-viteza de curgere in regim laminar

w=∆p(4r2/32μy) unde μ-vscozitatea, y grosime por

Astfel debitul de lichid ce trece printr-un por este:

V=∆p¶r4/8μy

Ultrafiltrea

Este un procedeu de separare solid-lichid ce se realizeaza cu ajutorul unei membrane

si se produce datorita unui gradient de presiune. Este un proces de separare al
macromoleculelor care se separa in functie de greutateaa lor moleculara. Produsul ce
traverseaza membrana (fluid+ molecule mici –ultrafiltrat) cel retinut –retenat.

Debitul de filtrare printr-o membrana:

Q=A∆pŁ/hμ

Unde- A-suprafata filtranta [m2]

Ł-permeabilitatea membranei [kg/m2h]

h-grosimea membranei [m]

Q-debitul de filtrare
Diferenta fata de filtrare este c directia de curgere a suspensiei supuse ultrafiltrari este
tangentil la suprafata membranei. Metoda este folosita la separarea uleiurilor
emulsionate.

Factorul de retinere al membranei este:

R=1-(Cu-Ci) unde Cu- concentrati in ultrafiltrat

Ci- concentratia initiala

Schema de principiu al unui ultrafiltru

Distilarea

Este un proces de separare bazat pe diferenta de volatilitate a componentilor

suspensiei

Are doua etape

Aducere in stare de vapori a compusilor de separat
Condensarea compusilor

Se realizeaza in coloane de distilare

Se aplica pentru indepartarea compusilor organici volatili
Distilare fractionata
Flotatia

Este un prodes de seprare cre se bazeaza pe actiune fortei ascensionale (Arhimedice)

asupra particulelor. In general particulele materiale au densitate mai mare decat apa si
deci se depun. Prin atasarea la particula unei bule de aer, ansamblu format are
densitatea adecvata pentru a pute fi separat. Bulele de aer se formeaza prin agitare
mecanica sau alimentre cu aer comprimat. Particulele ridicate la suprfata apei intraa in
spuma formata de catre un rectiv spumant si sunt indepartate. Spuma formata se
elimin cu a racleta razuitoare. Pentru a se lega de bulele de aer, particulele din
suspensie trebuie sa aiba caracter hidrofob.

Asupra unei particule actioneaza trei forte:forta de greutate, forta Arhimedica si forta
de flotatie. Pentru o buna separare este necesar ca:

(FA+Ff)/Fg>1

Acest procedeu este utilizat la separarea metalelor grele, grasimilor si a produselor

petroliere.

Schema de principiu
Procedee chimice de depoluare a apelor

Adsorbtia este un procedeu de fixare a unei substante pe un strat aflat in imediata

vecinatate unui corp solid. Daca se realizeaza prin legaturi van der wals-adsorbtie
fizica, daca intervin legaturi chimice-desorbtie chimica.

Este un proces ce depinde de tempertura si de presiunea partiala a adsorbentului.

Concentratia de substanta adsorbita depinde de relatia:
M=aCn m-cant adsorbita, Cn conc initiala in faza apoasa
Se utilizeaza: carbunele activ, silicagelul, pamanturile decolorate, site moleculare,
fibre de bumbac

Oxidarea

Este procesul prin care unii compusi toxici pot fi trnsformati in compusi netoxici ce
pot fi eliminati apoi prin filtrare sau adsorbtie.

Se utilizeaz agenti de oxidare (Cl, ozonul, permanganatul de potasiu. Se folosesc la

oxidare cianurilor, NH3, H2S, Azotati, subst. organice, Metale.

Cl2 +H2O=HOCl+HCl

HClO =H+ +ClO-

ClO- +CN-=Cl-+CNO-

2CNO-+3ClO-+H2O=N2+2HCO3- +3Cl-

Coagularea si flocularea

Coagularea este un proces fizico-chimic prin care particulele minerale foarte fine (10-
6
m)si particulele coloidale (10-9m) sunt eleiminate din apa ca urmare a tratarii cu
reactivi chimici adecvati. Coagularea are loc in mai multe etape:

-Destabilizarea sistemului coloidal prin tratare cu ioni metalici incarcati cu sarcina

opusa si formarea hidroxocomplecsilor care difuzeaza la suprafata particulelor

-Neutralizare sarcinilor particulelor coloidale prin interactiunea acestora cu agentii

activi ai coagularii

-Eliminarea prin sedimentare sau filtrare a agregatelor formate.

In practica se folosesc saruri de fier si de aluminiu

Al(SO4)3 +3Ca(HCO3)2 =3CaSO4 + 2Al(OH)3 + 6CO2

Fe SO4 +Ca(HCO3)2 =Fe(HCO3)2 + CaSO4

Fe(HCO3)2 + Ca(OH)2 =Fe(OH)2 + Ca(HCO3)2

Hidroxizi formati se incarca cu sarcini poz sau neg in functie de pH si adsorb ionii de
Al sau Fe.

Prin adaugarea in apa a unor compusi anorganici (silica, bentonita sau organici
(amidon) se favorizeaza sedimentarea mai rapida.

Epurare prin schimb ionic

Se bazeaza pe rectiile care au loc intre ionii din apa si schimbatori de ioni. In functie
de valenta ionilor din apa schimbatorii de ioni se clasifica in cationiti si anioniti.
Reactia de schimb este reversibila si se relizeaza dupa mecanismele:

R-C1 +C2= R-C2+C1



R-A2+A1=R-A1+A2


Potentialul de schimb ionic depinde de valenta ionului dupa cum urmeaza:

C3+ >C2+>C1+


A3->A2->A1-

Pentru ionii cu aceasi valenta potentialul de schimb depinde de numarul atomic:

H+<Na+<K+


Mg2+<Ca2+<Ba2+

Regenerarea schimbatorului de ioni se face cu acizi pentru cationi sau cu baze pentru
anioni

R-Ca +HCl=R-H +CaCl2



R-Cl +NaOH=R-OH + NaCl

Procesul este utilizat pentru dedurizre si demineralizare apei

Dedurizarea apei

R-Na + Ca2+ =R2Ca + 2Na+

R2Ca + NaCl=2R-Na + CaCl2

Demineralizarea apei

Eliminare cationi

2R-H + Ca(HCO2)2 =R2Ca + 2 H2CO3

2R-H + CaCl2 =R2Ca + 2HCl

Eliminare anioni

R-OH +H2CO3 =R2CO3 + 2 H2O

R-OH + HCl =R-Cl + H2O

Neutralizarea
Este procesul de neutralizare a pH-ului unor ape uzate industrial prin tratrea cestora
cu sulutii acide sau bazice in functie de Ph-ul apei uzate

Apele acide-apa de var Ca(OH)2, soda caustica, carbonti cu caracter bazic

Apele bazice-acizi minerali sau CO2
Tehnologii de depoluare a apelor. Utilaje pentru epurarea apelor uzate.

Decantoare,
gratare si site,
centrifuge,
hidrocicloane,
filtre,
coloane de adsorbtie,
module de ultrafiltrare,
camere de reactie pt. coagulare
Reactoare pt. oxidare
Schimbatori de ioni
Decantoarele

Sunt utilaje de separae solid-lichid care se bazeaza pe actiunea fortei gravitationale.

Au un regim de functionare continuu, apa uzata se alimenteaza la partea superioara iar
materialul sedimentat se elimina la partea inferioara a utilajului. In functie de directia
si sensul de miscare a suspensiei in decantor

- decantoare orizontale

- decantoare verticale.

Decantoarele orizontale

Sunt constuctii din beton iar suspensia poate curge longitudinal sau radial.
Dimensionarea decantoarelor longitudinale se calculeaza cu relatia:

Q=v0lH unde v0-viteza orizontala a suspensiei

Lungimea decantoarelor se calculeaza cu relatia:

L=v0H/w , in cazul decantoarelor radiale

In camera de linistire a decantoarelor lonfitudinale se reduce viteza suspensiei la 0.6-

1 m/s. Viteza de curgere in camera de sedimentare este de 200 ori < decat in camera
de linistire.
La dimensionarea decantoarelor long. se ia in considerare debitul si viteza de curgere
in decantor:
lH=Q/v0 unde v0 -viteza orizontala a suspensiei
L/H=v0 /w W-viteza de sedimentare
Dimensionarea decantoarelor radiale se face in functie de debitul de epurare si
dimensiunile particulelor dupa relatia:
D=[(4Q/¶vR )+d2 ]1/2 unde vr-viteza radiala a suspensiei
D-diametrul bazinului
debitul de alimentare este dat de relatia:
Q=[vr ¶(D2-d2)]/4
inaltimea decantorului:
H=4Qt/¶(D2-d2) t-timpul de stationare in decantor

Decantorele verticale

Sunt de forma paralelipipedica sau cilidrico-conica. Alimentarea decantorului se face

cu un tub central coaxial care e prevazut la partea inferioar cu un difuzor tronconic ce
diminieaza viteza suspensiei pana la 5x10-3m/s. diametrul decantorului se calculeza
tinand cont de debitul de alimentate si dimensiune particulelor dupa relatia:

D=[(4Q/¶wexp)+d2]1/2

Inaltimea decantorului

H=(Q/wexp)1/2

Schema de principiu a decantorului vertical

Centrifuge

Sunt utilaje de separare solid-lichid in care separarea se realizeaza in camp

centrifugal. Dupa modul de functionare –discontinua sau continua, orizontale sau
verticale.

Dupa constructie - tubulare

 - cu transport elicoidal

- cu camere

- cu talere

Centrifuge tubulare

Centrifuga cu transport elicoidal

Hidrociclonul
Filtre, gratare si site
Coloane de adsorbtie
Camere de coagulare, floculare
Reactoare de oxidare
Schimb ionic
Metode biologice de depoluare (epurarea biologica)

Are rolul de a elimina substantele organice solide nesedimentabile (dizolvate sau

coloidale) precum si stabilizarea materiilor organice din namoluri, reducerea
nutrientilor pe baza de azot si fosfor
Este influentata de factori

Timp de contact, timp de traversare, T, pH, incarcare cu namol, nutrienti,

conditii hidrodinamice etc

Intervin fenomene

Fizice (transfer de masa intre aer apa si biomasa, adsorbtie, desoirbtie produsi
metabolici, sedimentare)

Chimice (hidroliza, hidratare, oxido-reducere, precipitare, coagulare,

modificare pH)

Biochimice (respiratie endogena, cresterea biomasei, inhibare reactii

enzimatice)

Hidraulice (regim curgere, incarcari hidraulice, viteze de sedimentare)

Procesele biologice pot fi separate dupa modul de utilizare a energiei

 Procese de dezasimilatie-catabolism (consumatoare de materie organica si

producatoare de energie

 Procese de asimilatie-anabolism (sintetizarea unui material celular nou pe

baza energiei produse prin catabolism
Parametri care influenteaza procesul biologic

Biodegradabilitatea-calitatea unei substante organice de a fi degradata prin mijloace

organice intr-un anumit interval de timp.

Termeni folositi

Degradabilitatea biologica

Persistenta

Recalcitranta

Mineralizare

Degradabilitatea biologica-posibilitatea ca un material organic sa fie scimbat datorita

actiunii microbiene in alt compus

Persitenta –proprietatea prin care o substanta chimica poate fi degradata numai daca
sunt indeplinite o serie de conditii (T, pH, biomasa etc)
Recalcitranta- o substanta organica nu poate fi degradata in nici o conditie, rezistenta
mare la biomasa

Mineralizarea –conversia completa a compusilor organici la CO2 si apa

Procedee de epurare biologica

In regim natural
Cu namol activ, in regim continuu cu recirculare
Cu namol activ in regim discontinuu
Aeroba cu pelicula biologica
Anaeroba
Epurarea biologica in regim natural

Se desfasoara fara recirculare pe campuri de irigare si filtrare, filtre de nisip, campuri
de infiltrare subterana, iazuri de stabilitate, iazuri biologice

Grad de epurare 95-99%

Dezavantaj –suprafete mari de teren ocupate

Epurarea aeroba cu namol activ in regim continuu cu recirculare

Namolul active - termen introdus de Arden si Locket

- constitue unitatea de baza a procesului. Contine toate speciile

biologice care pot metaboliza o substanta organica pana la CO2 si apa.

- poate fi definit prin flocoane produse in apa uzata datorate cresterii

microorganismelor in prezenta oxigenului.

- contine:

Coloizii din apa

Produsi metabolici

Enzime

Fragmente celulare de bacterii moarte

Protozoare

Metazoare etc

Dimensiuni medii de 60-70 microni si maxim 140-290 microni

Viteza de sedimentare 0,30-0,36 mm/s

Epurarea aeroba cu namol activ in regim continuu cu recirculare -continuare

Presupune urmatoarele:

Realizarea contactului dintre namolul activ si apa uzata decantata in prezenta

nutrientilor (azot, fosfor)

Omogenizarea si amestecarea continua a amestecului polifazic pentru

reducerea gradientilor de concentratie si realizarea contactului dintre namolul
activ si apa uzata pe o perioada mai indelungata pt mineralizarea mat. Org.

Separarea namolului activ de solutia apoasa si reintoarcerea unei parti din

namol in bazinul de aerare

Extragerea namolului excedentar si indepartarea lui din sistem

Conditii:

 Timp redus de contact intre biomasa si substrat

 Concentratii mari de microorganisme

 Contact perfect intre biomasa si substrat prin amestecare in regim turbulent

la temperaturi variabile

 Concentratii mici de O2 dizolvat in mediul polifazic (sub 2 mg/l)

 Capacitatea flocoanelor de namol activ de a se depune in decantorul

secundar

 Echilibru intre mineralizarea rapida a S.O. si timpul de formare a flocoanelor

(dezvoltarea rapida a microorganismelor)

Variante de epurare

S-au dezvoltat 6 variante de epurare care difera prin modul cum vine in contact apa
uzata cu namolul activ, modelul de curgere, cantitatea de namol care rezulta,
incarcarea specifica a namolului, modelul de crestere biologica a microorganismelor

Variante:

 Schema de epurare clasica, conventionala cu alimentare continua, de mica

incarcare

 Schema distributiei incarcarii organice din apa in mai multe puncte de-a
lungul reactorului biologic
  Schema distributiei in trepte a substratului din apa uzata si a namolului
recirculat

 Epurarea apei in doua trepte

 Epurarea cu regenerarea namolului in procedeul de stabilizare prin contact

 Epurarea cu aerare extinsa

In aceasta schema apa uzata

decantata vine in contact direct cu
namolul recirculat chiar din zona de
admisie din reactorul biologic
Amestecarea este continua,
necesarul de aer este de 5-15 /
aer/lapa, procentul de namol
recirculat 25%, timp de epurare 4-8
ore
Schema de epurare clasica, conventionala cu alimentare continua, de mica incarcare
Schema distributiei incarcarii organice din apa in mai multe puncte de-a lungul
reactorului biologic

Distributia apei are loc in mai multe puncte de-a lungul reactorului biologic

Se realizeaza o alimentare mai uniforma abiomasei, flocoanele de namol sunt mai
uniform hranite

Se reduce volumul reactorului cu 25-30%

Incarcarea reactorului se face in trepte

Schema distributiei in trepte a substratului din apa uzata si a namolului
recirculat

Permite o amestecare foarte buna a apei uzate si a namolului recirculat.

Se realizeaza un contact direct si o incarcare uniforma a bazinului cu materie

organica

Prin distributia apei si a namolului la suprafata apei se asigura o aerare suplimentara

si o distrugere a spumei.
Epurarea apei in doua trepte
Epurarea cu regenerarea namolului in procedeul de stabilizare prin contact
• Este compusa dintr-o
treapta de epurare
biologica conventionala
urmata de un bazin de
oxidare a namolului
activ

• Namolul extras din

decantorul secundar
este introdus intr-un
bazin de oxidare unde
se pune in contact cu
O2 din aer si cu
supernatantul extras din
bazinele de fermentare

• Creste eficienta
procesului de degradare
a mat.org. si sunt
reduse dimensiunile
instalatiei
Epurarea cu aerare extinsa
Este similar celui conventional clasic, cu deosebirea ca bazinul are un volum mai
mare decat cekl necesar degradarii biologice

In prima poprtiune a bazinului se degradeaza mat. Org. iar in a doua se stabilizeaza
namolul activ.

Epurare biologica cu namol activ in regim discontinuu

Se mai numeste procedeu cu incarcare secventiala sau procedeu cu laguna hidrida

Alimentare cu namol activ in regim discontinuu

Un singur bazin

Functioneaza discontinuu pe cicluri

Adminsia apei in bazin (25% apa, 75% namol) (0.5 ore)

 Aerarea si agitarea amestecului polifazic (3ore)

Sedimentarea (2 ore)

Evacuarea apei epurate (25% din bazin), (0.5 ore)

Epurarea biologica aeroba cu pelicula biologica

Se utilizeaza in mai multe echipamente statice (filtre biologice) sau dinamice
(biodisc, biotambur, biosurub)

Poarta numele de instalatii biologice cu culturi fixate

Speciile biologice de degradare sunt asezate de-a lungul fluxului tehnologic = reactii
succesive de degradare

La namol activ mediu trebuie antrenat tot timpul=consum de energie

Pelicula biologica, apa trebuie pompata

Doua procese:

Bioadsorbtia mat. Org. in zona aeroba apeliculei

Degradarea subst. org. adsorbite in zona mediana si anaeroba a peliculei

Avantaje:

Activitate biologica superioara

Randament de epurare ridicat

Economie de energie

Exploatare simpla

Schema proceselor de biodegradare in pelicula biologica

Epurarea anaeroba a apelor uzate
Procedee de epurarea avansata a apelor uzate
Se aplica in tehnologia de tratare a apei atunci cand nu se poate obtine o epurare
convenabile prin procedeele clasice de epurare

Eliminarea azotului (nitrificare/denitrificare)

Se realizeaza prin:

Nitrificare-denitrificare biologica

Striparea ionului de amoniu

Schimb ionic

Clorinare la punctul de limpezire

Nitrificare-denitrificare biologica -doua etape:

Nitrificare-transformarea amoniului in nitrat (aerob)

 Denitrificarea –convertirea nitratului in azot (anaerob)

Striparea ionului de amoniu- se bazeaza pe inbdepartarea azotului-amoniu prin

volatilizarea amoniacului gazos. Este necesar corectia de pH la 10,5-11,5 prin adaos
de var. Metoda costisitoare

Clorinare la punctul de limpezire- implica adaugarea de cloruri in apele uzate pentru

a oxida compusii cu azot pana la azot molecular. Cantitate mare de clor-THM

Schimb ionic- este cel mai eficient dar necesita reactivi de reactivare a
schimbatorului de ioni. Schimbatorul-durata limitata de utilizare

Eliminarea fosforului

Se realizeaza prin reactii chimice sau biochimice

Metode:

Eliminare biologica

Striparea

Eliminare prin r. chimice cu saruri metalice sau polimeri

Eliminarea biologica- doua bazine unul aerob in care se prelucreaza fosforul solubil
obtinut in treapta anaeroba. Concomitent se poate elimina carbonul si azotul prin
nitrificare

Striparea- consta in tratarea apelor cu var si decantarea precipitatului format (fosfati)

Eliminare prin r. chimice cu saruri metalice sau polimeri- se folosesc ca reactivi

saruri de aluminiu sau fier care formeaza cu fosforul rezultand fosfati (precipita)-
decantare

Dezinfectia apelor

Este operatia in care se urmareste neutralizarea si distrugerea germenilor patogeni, a

virusilor si a parazitilor

Metode:
Fizice: termice, electrice, lumina solara, radiatii UV, microunde, ultrasunete,
iradiere etc

Chimice: cu oxidanti puternici (halogeni si compusii lor, ozon, permanganat

de potasiu, apa oxigenata, ioni metalici (Ag))

Cele mai folosite sunt metodele chimice

Dezinfectia cu clorul si produsii lui

Dezinfectia cu ozon

Metode chimice de dezinfectie

Dezinfectia cu clor si produsii lui- grad ridicat de dezinfectie/ cost scazut.

Dezavantaje:

Se combina cu fenolul –clorfenolui-miros urat

Oxidarea subst. org- trihalometani-cancerigeni

Compusii cu clor:

Clorul gazos

Dioxidul de clor

Hipocloritul de sodiu (apa de Javel)

Hipocloritul de calciu
Dezinfectia cu ozon -se face in scopuri bactericide si virulicide

Utilizari:

Potabilizarea apei prin decolorare, deodorizare, deferizare, demanganizare,

eliminare humus si mat. Org.

Tratarea apelor uzate de cianuri, sulfuri, fenoli, pesticide

Tratarea apelor de piscina

Ozonatoarele

Sunt instalatii de producere a ozonului utilizat la oxidarea materiei organice din apa.
Mecanismul de producere a ozonului este:
O2 +e- =2O* + e-

M* +O* +O2 =O3 +M* (M-N2)

Producerea ozonului are loc prin descarcari electrice intr-un camp electric alternativ,
prin aplicarea de tensiuni inalte alternative intre doi electrozi. Aerul sau oxigenul se
introduce intre cei doi electrozi si constituie sursa de alimentare a ozonatorului pentru
producerea ozonului.

In timpul ozonarii apelor nu se consuma tot ozonul, iar datorita actiunii puternice de
oxidare el trebuie eliminat sau anihilat.

Anihilare pe cale termica (utilizare instalatii de descompunere a ozonului in cuptoare

cu rezistente electrice

Filtrarea pe carbune activ

2C+O3 =2CO2

Anihilarea cu ajutorul catalizatorilor (Ni, Zn)

Aplicarea fazei de ozonare inainte de faza de coagulare duce la o mai buna eliminare
a produsilor de degradre, acestia fiind antrenati si de agentii de coagulare (floculare)
si eliminati prin filtrare.

Instalatii de epurare a apelor

Cuprind un ansamblu de utilaje menite sa separe prin procedee fizico-chimice si

biologice diferitii compusi aflati intr-o apa si de a aduce parametri de calitate ai apei
respective la valori acceptabile scopului in care apa este folosita.
Operatiile care se efectueaza depind de tipul apei si de scopul in care aceasta e
folosita:

Statii de tratare a a apelor in vedere potabilizarii

Statii de tratare a apelor municipale (menajere)
Statii de tratare a apelor industriale.
Statiile de tratare a apelor in vedere potabilizarii

Epureaza ape cu un continut relativ scazut de poluanti (ape potabilizabile).

Foloseste numai procedee fizice si chimice de epurare
Deznisipare

Decantare

Filtrare

Flotatie

Coagulare

Deminaralizare si dedurizare in functie de caz

Ozonare si sau clorinare

Schema de principu a unei statii de potabilizare apei

Filtrarea poate avea loc in doua puncte diferite pe flux inainte de coagulare (filtre cu
nisip) si inainte de clorinarea finala (filtre cu carbune activ). Clorinarea finala are
rolul de a preveni eveltuala infestare a apei din timpul proceselor de coagulare,
decantare si filtrare. Unele statii de epurare cuprind pe langa faza de clorinare si o
etapa suplimentara de oxidre a materiei organice prin ozonare.Procedeul are loc in
instalatii numite ozonatoare
Instalatia de tratare a apei din Somes (Dej)

Instalatii monobloc pentru epurarea apelor uzate (microstatii)

Sunt instalatii cu constructie compacta ce realizeazxa toate operatiile impuse de

tehnologia de purificare

Sunt transportabile de la un loc la altul, simple, nu necesita o supraveghere speciala

Se recomanda pentru epurarea unor debite mici de apa, cu incarcaturi de poluanti
reduse

Dimensiuni:
Latime maxima: 260 cm

Inaltime maxima: 280 cm

Lungime maxima: 2500 cm

Exista 8 variate diferite in functie de destinatie

Variante de microstatii

Varianta 1. treapta mecanica, biologica, chimica

Gratar, bazin de egalizare-uniformizare, deznisipator, bazin de flotatie

naturala si artificiala, decantor primar, treapta biologica (bazin aerare cu
namol activ si decantor), treapta chimica (bazin de coagulare –floculare,
decantor)

Se foloseste la ape complet uzate

Varianta 2: treapta fizica si biologica

Gratar,bazin de egalizare-uniformizare, treapta biologica cu namol activ,

decantor, instalatie de filtrare si compostare a namolului
 Mai poate contine si treapta chimica de eliminare a azotului si fosforului

Se foloseste la epurare ape menajere

Varianta 3: treapta fizica de flotatie

Contine un bazin de egalizare-uniformizare si o cuva de aerare (flotatie)

Pe traseu se introduc reactivi de coagulare si floculare

Se foloseste la epurare ape de la hoteluri, abatoare, parc distractii etc

Varianta 4: treapta mecanica si chimica

Bazin de egalizare-uniformizare, bazin de reactie chimica (coagulare-

floculare), bazin de flotatie artificiala, decantor-flotator

Randamente reduse de epurare

Varianta 5: instalatie modulara de epurare mecano-biologica

Epurare mecanica (gratar, separator de grasimi, decantor primar)

Epurare biologica (bazin de aerare cu namol activ, decantor secundar)

Deserveste hoteluri, moteluri, fabrici mici

Epureaza ape cu incarcatura ridicata de mat. org.

Varianta 6: Instalatie de epurare biologica de tip aerare mecanica

Bazincompartimentat pentru decantare primara, bazin pentru aerare

mecanica si amestecare cu namol activ, decantor secundar

Epurare ape menajere si industriale cu debite mici (5.4 m3/h)

Varianta 7: instalatie de epurare cu pelicula biologica fixata

Decantor primar, treapta biologica cu pelicula fixata pe patru trepte de

epurare, decantor secundar, bazin de fermentare a namolurilor

Randament de epurare ridicat, costuri mai mici, dimensiuni reduse

Epurare ape menajere si agroindustriale

Varianta 8: Instalatie de epurare cu suport mobil aerat

Treibazine doua cu suport mobil de aerare cu rol de dezvoltare si fixare film

biologic, unul de decantare
 Mare suprafata de fixare a filmului biologic-contact mai bun cu mat. org.

Tratarea namolurilor

Namolurile sunt amestecuri polifazica alcatuite dintr-un fluid de baza, apa si diferiti
constituenti de baza de natura minerala sau organica dispersati in mediul apos.

Dpdv chimic :

Namoluri minerale (peste 50% materii solide minerale)

Namoluri organice (peste 50% materii organice)

Dpdv al provenientei:

Namoluri menajere

Namoluri orasenesti

Namoluri industriale

Dpdv al sursei:

Namoluri provenite de la decantoarele primare (sub 50% mat. Org.)

Namoluri de la decantoarele secundare (continut ridicat de mat.org)

Namoluri de la decantoarele tertiare (dupa nitrificare-denitrificare)

Namoluri de la decantoarele de dupa treapta chimica (idem dec primar)

Caracteristicile namolurilor

Parametrii de calitate:
Generali (culoare, aspect, miros, temperatura, pH, umiditate, reziduu la
calcinare, densitate, putere calorica)

Specifici (CCo, CBO5, carbon organic, carbon total, celuloza, grasimi, azot
total, fosfor, metale etc)

Indicatori de valorificare agricola (Ca, Na, N2, magneziu, humus

Teste tehnologice (caracteristici reologice, filtrabilitate, fermentabilitate,

indice de volum de namol, activitate enzimatica etc.

In functie de acesti parametri sunt adoptate procedeele tehnologice de tratare a

namolurilor
Procedee tehnologice de tratare a namolurilor

Tratari preliminare

Ingrosarea sau concentrarea

Elutrirea namolurilor

Coagularea namolurilor

Flotatia

Stabilizarea namolurilor

Anaeroba

Aeroba

Cu var

Deshidratarea namolurilor

Deshidratare naturala

Deshidratare mecanica

Pasteurizare termica

Reducere prin incinerare, oxidare umeda, piroliza

Procedee de tratare preliminara a namolurilor

Ingrosarea namolurilor este impusa de economii in costurile de investitie (volume

reduse ale instalatiilor) si de exploatare (consum mai mic de energie la pompare si
deshidratare)

Se realizeaza prin:

Sedimentare gravitationala (decantoare radiale)

Flotatie

Centrifugare

Are ca rezultat reducerea volumului namolului cu 20-50% si o crestere in substanta

solida de la 2 la 10%

Se modifica structura namolului care va afecta rezistenta specifica de filtrare

Procedee de tratare preliminara a namolurilor

Elutrirea –este procedeul de spalare a namolului in scopul indepartarii particulelor

coloidale si a celor fin dispersate

Ca agent de elutrire se foloseste apa epurata dupa treapta biologica, apa de rau sau de
retea

Se realizeaza in bazine de elutrire in care apa de spalare circula in contracurent cu

namolul

Concomitent se realizeaza si o amestecare mecanica sau barbotare de aer

Se realizeaza in bazine de elutrire circulare sau poligonale iar dimensiunea lor
depinde de:

Tipul namolului si umiditatea lui

Concentratie namolului in substanta uscata

Regimul de exploatare

Namolul rezultat are un grad mai mare de filtrabilitate, se reduce alcalinitate,

economie de coagulat

Procedee de tratare preliminara a namolurilor

Coagularea sau conditionarea chimica –are drept scop reducerea rezistentei specifice
la filtrarea mecanica prin destabilizarea particulelor coloidale si agregarea acestora

Ca si coagulati se folosesc:

Sulfat de aluminiu, clorura de aluminiu (1-2%)

Sulfat feros, de fier, clorura ferica (5-10%)

Coagularea se realizeaza in bazine de coagulare asemanatoare cu decantoarele

Flotatia – are drept scop concentrarea namolului

Se poate face cu:

 Acizi care reactioneaza cu bazele= saruri

Cu aer comprimat prin barbotare

Se obtine un namol cu un volum de o treime fata de initial

Stabilizarea namolurilor
Se realizeaza prin procese biologice si consta in degradarea controlata a materiilor
organice

Se poate realiza:

Aerob

Anaerob

Se obtin namoluri cu un raport mineral/organic modificat ceea ce ii confera o

stabilitate in cazul depozitarilor sau stocarii namolurilor pentru diferite scopuri

Stabilizarea anaeroba a namolurilor

Stabilizarea anaeroba este rezultatul activitatii a doua grupe distincte de

microorganisme:

Facultativ anaerobe produc gazeificarea mat. Org. in alcooli, acizi grasi,

aminoacizi, cetone, aldehide, CO2

Bacteriile metanice-produc metan si CO2

Cinetica procesului de fermentare depinde de:

Temperatura

pH

Concentratia materiilor organice

Inhibitori

Timpul de stationare

Raportul organic/mineral

Raportul materie organica/elemente nutritive (N, P)

Metatancurile

Sunt instalatii in care se introduce namolul ingrosat prin tratamentele preliminare

pentru stabilizare.

Tipuri:
De mica incarcare-rar utilizat, functionare discontinua. Timp de stationare
30-60 zile, produce 0,2-0,4 gaz/m3/zi
 De mare incarcare-cel mai utilizat, alimentare continua, are instalatie de
incalzire

De fermentare in doua etape-are doua rezervoare unul de fermentare cu

incalzire si unul secundar de stabilizare

Stabilizarea aeroba a namolurilor

Are ca produsi finali de fermentatie CO2, apa, azotati, fosfati, sulfati.

Procesul implica oxidarea directa a mat. Org. de microorganisme biologic active.
Viteza de stabilizare este mai mare decat la stabilizarea anaeroba
Este aplicabila la namolurile care nu se preteaza la fermentare
Implica consum de energie =majorare costuri
Avantaje:
Investitie mai mica

Lipsa mirosurilor neplacute si a germenilor patogeni

Deshidratarea namolurilor

Are rolul de a reduce umiditatea de la 92-95% la 55-60%

Namolul rezultat dupa deshidratare poate fi lopatat
Tipuri:
Procedee naturale

Procedee mecanice

Deshidratare avansata prin procedee termice sau oxidare umeda

pasteurizare

Deshidratarea naturala

Se realizeaza pe platforme aerisite prevazute cu straturi drenante din zgura, pietris,
sau tuburi de drenaj si panta de curgere cu o inclinatie de 2-5%

Grosimea stratului de namol este de 0,2-0,3 m

Platformele se umplu de 9 ori pe an

Timpul de deshidratare depinde de conditiile meteo

Volumul namolului (Vn) deshidratat pe patul de uscare depinde de greutatea

namolului (G) si de umiditatea finala a acestuia (Uf)

Vn=[G(1+(Uf/100-Uf)]/γn

Unde: γn este greutatea specifica aamestecului polifazic

Deshidratarea mecanica a namolurilor

Se realizeaza prin:

Filtrare

Centrifugare

Deshidratarea prin centrifugare se poate realiza:

Static cu hidrocicloane

Dinamic cu centrifuge

Decantoare

Filtrante cu tambur perforat pentru evacurea apei in exterior

Orizontale

Clarificatoare cu functionare discontinua

Alimentarea hidrocicloanelor este se face tangential la partea conica iar eliminarea

namolului deshidratat se face la partea inferioara

In cazul centrifugelor, separarea se face in zona cilindrica (zona de sedimentare), iar
evacurea namolului deshidratat se face in partea conica a centrifugei

Schema centrifuga decantoare

Deshidratarea prin filtrare

Echipamente de filtrare:

Sub vid

Sub presiune

Prese cu banda

Echipamente de filtrare sub vid-vacuumfiltru:

Echipamente de filtrare sub vid-vacuumfiltru:

Utilizat la deshidratarea namolurilor minerale sau organice stabilizate

Parti componente:
 Filtru cu vid propriu-zis

Statie de vid

Compresor pentru aer

Viteza de rotatie este de 0,4-5 m/min

Zona I si II se aspira aer, zona V se sufla aer, zonele II. IV, VI izolate etans

Schema vacuumfiltru
Echipamente de filtrare sub presiune-presfiltru

Se folosesc la deshidratarea namolurilor provenite de la faza de ingrosare si

coagulare
Sistemul de filtrare este format din placi prvazute cu membrane filtrante intre care
este introdus namolul.

Placile se strand apoi si datorita presiunii formate apa trece prin orificiile membranei
si este evacuata

Dupa filtrare prin presare celulele cu placile de filtrare se dezmembreaza manual, iar
namolul deshidratat se colecteaza

Schema filtrului presa

Echipamente de filtrare-filtre prese cu banda

Este un echipament cu functionare continua

Functionarea se bazeaza pe efectul de stoarcere si eliminarea apei din namol sub
actiunea fortelor de presiune exercitate de doua benzi asezate fata in fata.

Grosimea turtei de namol variaza intre 10-40 mm iar viteza benzii este de 0.5-4.5
m/min

Namolul este evacuat de pe banda cu o recleta

Filtrele pot prelucra debite mari de suspensie
Dezavantaj-suprafete de filtrare mai reduse comparativ cu presfiltru.
Shema filtru presa cu banda
Pasteurizarea termica- se realizeaza in instalatii cu vetre etajate, uscator cu tevi de
tip ciclo, atomizor. Are rolul de a elimina germenii patogeni si microrganismele
capabile de biodegradare

Reducere prin incinerare, oxidare umeda, piroliza- se aplica doar in cazul unor
namoluri cu incarcatora chimica periculoasa (namoluri rezultate de la procese
industriale care folosesc substante chimice si produsi de sinteza foarte periculoasi
(cianuri, cloruri, acizi, baze, substante organice periculoase, dioxine, PCB). Este o
operatie extrem de costisitoare si se realizeaza in instalatii speciale.

Tehnologii de depoluare a solurilor

Metodele fizice

Excavarea

Flotatia

Spalarea

Aerarea

Metode termice

Metodele chimice

oxido-reducere (itroducere de oxidanti (apa oxigenata, permanganat)

Reactii de dublu schimb (Cl cu OH)

Metodele biologica

Fitoremediere

Fitoextractia

Fitostabilizarea

Fitotransformarea

Bioremediere

Prisme

Compostare

Biopile

Bioreactoare
Metode fizice de depoluare a solurilor

Excavarea- un procedeu simplu si eficace. Solul ontaminat este indepartat prin

excavare apoi este tratat prin diverse metode pt. eliminarea poluantilor. Costisitoare

Flotatia- este un procedeu costisitor si se aplica atunci cand nu sunt metode

alternative. Se asociaza cu excavarea. Solul excavat este maruntit si introdus in celule
de flotatie. Reactivul de flotatie se alege in functie de poluant

Aerarea- se aplica in situ si consta in injectarea sub presiune a aerului rpin solul
contaminat. Se aplica pentru poluanti volatili si semivolatili si la soluri cu
permeabilitate ridicata

Spalarea-solurilor

se bazeaza pe eliminarea poluantilor prin solubilizarea poluantilor

Se poate aplica pe material excavat sau in situ

Procedee electrocinetice de decontaminare

Decontaminarea solurilor cu mercur-procedeul Foust

Consta in folosirea solutiei I2/I- pentru solu-bilizarea HgS, HgCl, Hg metalic, HgO
din soluri

-Reactii:

HgS +I2+2I- =HgI2-4+S

Hg + I2 +2I- = HgI2-4

HgO + 4I- =HgI2-4

-Dupa solubilizare Hg migreaza prin sol si poate fi eliminat.

-Solutia I2/I- este introdusa la catod

Procedeul Lasagna

combina procedee de adsorbtie/degradare cu cele electrocinetice

Utilizeaza electrozi de grafit

Etape:
1. Creare zone permeabile langa solul contaminat
2. Utilizarea electroosmozei pentru transport poluanti in zona de tratament
3. Modificarea periodica a polaritatilor electrozilor pt cresterea eficientei operatiei de adsorbtie/degradare
Tehnici de fitoremediere
Tehnici de bioremediere
Tehnici de fitoremediere