Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol

Abrudan Maria Florica

Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol

Definitii si nomenclatur

Denumirea ,,petrol se d, in general, unei grupe de substante organice cuprinse in scoarta

pamantului si constituite, mai ales, din hidrocarburi gazoase, lichide si solide. Acestea se afl
amestecate cu substante inrudite, care contin, intr-o masur relativ mic(circa 1%), compusi cu
oxigen, sulf, azot.
Petrolul provine din resturi animale si vegetale, grasimi, ceruri, rasini, care s-au transformat, sub
actiunea fenomenelor geologice in roci organice fosile.
Din punct de vedere geologic, ele formeaz grupa rocilor bituminoase si sunt caracterizate dup
aspectul si consistenta lor.
Clasificarea lor cuprinde din acest punct de vedere, urmtoarele categorii de bitumine:
Categora I: bitumine neamestecate cu alte substante:
gaze naturale constituite din hidrocarburi;
titei
cear de pmant
ozocherita
asfalt natural

Categora II: bitumine amestecate cu roci strine:

cu roci minerale: sisturi, calcare si nisipuri bituminoase;

cu crbuni fosili: huil si lignit sau carbune brun

Originea titeiului

Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe teorii

Unele dinte acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica ,altele ii atribuie origine
organica.

1
 Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M.Berthelot si a fost

completata si sustinuta de D.I. Mendeleev. Aceasta teorie afirma faptul ca titeiul s-a format in
straturile adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaC2 ,Al4C3 etc.,care
in contact cu apa se descompun rezultand acetilena ,metan si alte hidrocarburi si sub actiunea
temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor
naturali(oxizi si saruri metalice),hidrocarburile nesaturate s-au polimerizat formand titeiul de
astazi.

Teoria organica se fundamenteaza pe mai multe ipoteze , si anume :

titeiul este de origine vegetala (Figuier),formandu-se din plante prin putrezirea acestora si
transformarea lor in metan,dioxid de carbon si acizi grasi etc.

titeiul este de origine animala (Engler),rezultand din transformarea grasimilor animalelor

marine ,in special a pestilor ,la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului;

titeiul este de origine mixta ,vegetala animala (Potonie) si prin transformarea unor plante si
animale marine microscopice (microplanton), acoperite de namol ,si sub actiunea unor bacterii
anaerobe a rezultat o materie organica ,numita'sapropel,, care a imbibat namolul.

Proprietati generale fizice si chimice

In titeiuri, ca si in celelate bitumine, aproape totalitatea carbonului este combinata cu hidrogen

sub forma de hidrocarburi sau compusi cu O, S, N. In carbunii fosili, insa, numai o mica portiune
din carbon este combinata, cea mai mare parte gasindu-se sub forma elementara. Din aceasta
pricina, in timp ce carbunii sunt in aparenta solizi, petrolul este lichid sau semisolid; numai unii
componenti grei ai acestuia sunt propriu-zis solizi.

In studiul chimic al petrolului, se folosesc alte metode de identificare decat cele din chimia
analitica generala. Folosindu-ne de proprietatile fizice ale hidrocarburilor si ale celorlalte
substante continute in petrol, putem identifica si doza unele componente sau unele clase de
componente. Sunt de mare importanta, pentru aceste operatiuni, determinarile unor constante

2
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

fizice pentru cunoasterea hidrocarburilor si folosirea unor fenomene fizice, pentru separarea
acestor hidrocarburi.

Cateva dintre aceste caracteristici sunt prezentate mai jos:

greutatea specifica a hidrocarburilor saturate aciclice

vascozitatea - modul de curgere a gazelor si lichidelor prin orificii, creste cu greutatea
moleculara si variaza cu natura structurii moleculare.
solubilitatea in diferiti solventi
topirea si fierberea - fenomene fizice foarte utile cercetarii si prelucrarii petrolului,
doarece prin repetate cristalizari si distilari se pot separa grupe de indivizi, componenti
individuali sau chiar componenti individuali izolati.
indicele de refractie - o constanta importanta pentru recunoasterea subtantelor organice

Compozitia chimica a petrolului

In petrol, s-a constatat prezenta a numeroase hidrocarburi din urmatoarele clase:

- aciclice saturate (parafine)
- ciclice saturate(naftene)
- ciclice nesaturate cu cicluri benzenice(aromatice mono si policiclice)
- hidrocarburi cu caracter mixt: aromato-parafinic si nafteno aromatic
Nu exista nici un petrol care sa nu contina toate cele trei clasele de hidrocarburi, dar proportia in
care apare fiecare din aceste clase poate diferi mult de la un petrol la altul.

5.1. Benzine auto din petrol

Benzinele comerciale pentru automobile sunt produse lichide, care distila intre 30C si
maximum 205C, obtinute prin amestecarea unor fractii petrolifere de baza cu componenti si
aditivi.
Benzinele actuale sunt constitiuite din fractiuni de baza, obtinute in numeroase procese de
prelucrare a titeiului, precum si din produse de sinteza.
In compozitia benzinelor pentru automobile pot intra astfel componenenti proveniti din fractiuni
de la: distilarea atmosferica a titeiului; cracarea termica a fractiunilor grele; cracarea si
reformarea catalitica; polimerizarea olefinelor; alchilarea izobutanului cu olefine; izomerizarea

3
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

pentanului si a hexanului; extractia hidrocarburilor aromatice cu solventi si gazoline separate din

gazele de sonda.
Motorina compozitie chimica

Motorina este alcatuita din componente care distila intre 250 si 2900C , formand motorina
I , si intre 290 si 3500C , formand motorina II .
Este un lichid galben-brun.
Hidrocarburile care o compun sunt cu C12- C 20, atat cele cu caracter saturat (aciclice si ciclice)
cat si cele aromatice, proportia lor variind foarte mult. Principalii compusi cu oxigen prezenti in
motorine sunt acizii naftenici si acizii grasi.

Actiunea toxica asupra mediului acvatic

Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere este adesea subestimata. Exceptand unele

produse cu un inalt grad de puritate, toate fractiile titeiului sunt toxice pentru organismele
acvatice.
Se deosebesc doua categorii de efecte toxice: toxicitate imediata si toxicitatea de lunga durata.
Toxicitatea cu efect imediat este cauzata de 3 fractii:
- prima o constituie hidrocarburile saturate (sunt solubile in apa si la concentratii mici produc
anestezie, iar la concentratii mai mari, moartea animalelor, mai ales a formelor tinere)
- o alta fractie o constituie hidrocarburile aromatice, cele mai toxice: benzenul, toluenul,
naftalenul, fenantrenul, etc
- a treia fractie formata din hidrocarburi olefinice apare in produsele de rafinare si au
toxicitate intermediara intre primele doua. De asemenea s-a constatat ca o serie de compusi
printre care 3,4 benzopiren in concentatii de 450-1800 mg/tona titei brut, sunt carcinogeni.
Petrolul, odata ajuns in apa sufera o serie de transformari care determina si diferite efecte
ale lui. Formarea peliculei la suprafata apei are ca un prim efect scaderea tensiunii superficiale la
interfata apa-aer.
In acesta zona traiesc numeroase organisme planctonice, vegetale si animale a caror
activitate este in acest fel perturbata, multe din ele neputand supravietui. Un alt efect al acestei
pelicule este scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa si de aici scaderea intensitatii
fotosintetice a algelor sau a altor plante.

4
 Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Majoritatea speciilor fitoplanctonice sunt grav afectate, ducand la scaderea brusca a

productiei primare. In acelasi timp, intrerupandu-se schimbul de gaze intre apa si aer, se produce
scaderea oxigenului solvit in apa. Chiar dupa disparitia peliculei de petrol, algele planctonice mai
grav afectate se refac mai greu, iar locul lor este luat de altele mai putin sensibile, producandu-se
profunde schimbari in structura biocenotica.
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale titeiului si produselor petroliere in general
este nemicibilitatea lor cu apa; in afara de unele fractiuni solubile cea mai mare parte se ridica la
suprafata sub forma unei pelicule uleioase, care impiedica difuzarea aerului atmosferic, iar alta
parte se afla sub forma de emulsie (de tip ,,petrol in apa sau ,,apa in petrol).
Actiunea toxica are loc fie pe cale mecanica (impiedicand respiratia si alte procese
fiziologice), fie prin caracterul lor toxic; fiind lipofile ataca membranele celulare cu structura
lipidica.
Amirkhanov i alii au constatat c petrolul produce perturbri ale procesului de maturare a
icrelor (concentraii mai mari de 50 mg/l), tulburri ale reproducerii (scderea fecunditii, a
vitalitii descendenilor) i tulburri de nutriie (la concentraii mai mari de 0,04 mg/l).
Prin caracterul lor lipofil, hidrocarburile atac membranele celulare cu structuri lipoide.
n contact cu aerul i sub aciunea luminii, ieiul devine toxic, datorit apariiei unor produi de
oxidare, cum sunt acizii naftenici .
Simptomele pestilor intoxicati cu produse petroliere sunt:
- agitatie puternica, urmata de o paralizie progresiva pana la moarte
- secretia de mucus
- exoftalmia
- la boarta si boistean o intensa pigmentatie a corpului(ce dispare dupa moarte, pestii revenind la
culoarea lor normala) si aparitia pe botul masculilor a butonilor albi, ca in perioada de
reproducere la femelele de boarta aripioara anala se coloreaza in portocaliu, iar papila genitala
se dezvolta si se transforma intr-un tub lung.
Aceste simptome dovedesc actiunea petrolului si derivatilor sai asupra sistemului nervos si
endocrin.
Toxicitatea variaza in functie de specie, gradul de emulsionare a titeiului, temperatura, cantitatea
de oxigen dizolvat; la temperaturi ridicate fenolii care sunt prezeni n reziduurile petroliere,
exercit o aciune vtmtoare asupra bazinelor acvatice prin:
consumarea oxigenului dizolvat n ap

5
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

imprimarea unui gust i miros caracteristic apei, mai ales cnd aceasta este tratat cu clor i
cnd se formeaz clorfenoli
imprimarea unui gust i miros specific crnii de pete chiar la concentraii foarte mici (mirosul
caracteristic se datoreaz nu att fenolilor ct mai ales substanelor care l nsoesc)
alungarea sau uciderea faunei acvatice
Numeroase cercetri au evideniat efecte mutagene i cancerigene la diferite specii de peti.

Toxicitatea petrolului si a derivatilor sai

Intoxicatia cu petrol la om

Cadru general
Produsele petroliere se gsesc n multe gospodrii.
De ex: combustibil, fluide pentru brichete, carburani lichizi (benzin, petrosin,
petrol lampant), vopseluri, dizolvani de vopseluri, substane de curare, etc.
Hidrocarburile sunt substane chimice volatile sau gazoase, de care uneori se abuzeaz de ctre
adolesceni pentru obinerea unor efecte euforice.
Expunerea la hidrocarburi poate induce toxicitate care poate pune viaa n pericol, n unele cazuri
chiar moarte subit.

Doza letal:
- 0,15 ml/kg dac ptrunderea este respiratory
- 10-60 ml/kg dac poarta de intrare este digestiv

Sunt cunoscute urmtoarele tipuri de hidrocarburi:

Hidrocarburi alifatice - gaz metan, butan, uleiuri minerale, benzin

6
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

La ultimele dou, copiii sunt cel mai frecvent predispui, cu risc de aspiraie pulmonar, dar care
au resorbie sczut n tractul gastrointestinal.
Hidrocarburi aliciclice terebentin, ciclohexan, ciclopropan.
Hidrocarburi aromatice benzen, toluen, xilen.
Hidrocarburi halogenate tricloretanul, halotanul, tetraclorura de carbon, volatile, dar cu o
absorbie foarte bun n tractul gastrointestinal.

Epidemiologie
Intoxicaia cu hidrocarburi poate aprea n urmtoarele situaii: prin ingestie sau inhalare, cu
scop suicidal sau ocazional. Cele mai frecvente sunt: ingestia de benzin, kerosen, uleiuri
minerale, petrol lampant, petrosin etc.
La copii curioi, cu vrsta sub 5 ani, mai frecvent se poate ntmpla intoxicaia cu ageni de
curare, principala tint de toxicitate este cea pulmonar.
La adolesceni se observ intoxicaia cu hidrocarburi cu scop de drogare sau suicid.

Fiziopatologie
Potenialul toxic al hidrocarburilor depinde de caracteristicile fizice ale compusului chimic,
prezena de aditivi toxici, calea de expunere, concentraia i doza ptruns n organism.
Dup ingestia accidental sau voluntar se produce un pasaj traheal n 25 secunde cu ptrundere
n alveole i scdere a tensiunii superficiale, cu alterarea surfactantului pulmonar i apariia de
exsudat fibrinos de tip membran hialin. Pasajul digestiv este datorat inhibiiei reflexului glotic
i este urmat de absorbia digestiv a unei cantiti de hidrocarbur, care va determina efectele
pulmonare i toxice generale.
Pacienii care au ingerat substane cu vscozitate mai mic (benzin, kerosen etc.) au un risc mai
mare de aspiraie, dect cei care au ingerat substane cu vscoziti mai mari (motorin, ulei
mineral, lubrifiant).
O substan cu volatilitate mare se evapor uor, are vscozitate mic i determin o absorbie
sistemic i o intoxicaie sever.
Expunerea cutanat provoac toxicitate local i foarte rar cauzeaz absorbie sistemic.
n intoxicaia cu hidrocarburi de obicei se afecteaz unul sau mai multe din urmtoarele sisteme:
pulmonar, nervos, gastrointestinal, cardiac, hepatic, renal, hematologic, uneori cutanat.

7
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Toxicitatea acut este legat de afinitatea foarte mare pentru lipide (lipofilie) asemntoare
solvenilor organic. Se concentreaza:
la nivelul esuturilor superficiale, peste care trece i unde se dizolv lipidele din straturile
celulare
n structurile nervoase, producnd depresie a SNC datorit alterrii lipidelor aflate n structurile
cerebrale

Calea de expunere la hidrocarburi

digestiv
inhalatorie
cutanat
intravenoas(cazuri foarte rare)

Toxicitatea
Caracteristic n intoxicaia cu derivai din petrol (hidrocarburi) este instalarea simptomelor
clinice cu alinierea toxicitii pe sisteme:
1.Toxicitatea pulmonar
2.Toxicitatea la nivelul sistemului nervos central
3.Toxicitatea la nivelul sistemului nervos periferic
4.Toxicitatea gastrointestinal
5.Toxicitatea cardiac
6.Toxicitatea hepatic
7.Toxicitatea metabolic i renal
8.Toxicitatea hematologic
9.Toxicitatea cutanat
10.Toxicitatea prin expunere pe termen lung

Hidrocarburi vs toxicitate

8
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Toxicitatea pulmonar
Aspiraia sau inhalarea hidrocarburilor lichide cu viscozitate mic produce pneumonii chimice,
care se manifest prin clinica edemului pulmonar.
Secundar acestor alterri apare hipoxemia. Ca rezultat al complicaiilor se instaleaz hipoxemia
sever. Uneori apar i complicaii pulmonare precum: pneumatocelul, pneumotoraxul,
pneumomediastinum.
Simptomele clinice pot aprea n primele 30 minute:
tuse
dispnee cu senzaie de nod n gt,
asfixie
sufocare
wheezing
respiraie zgomotoas
reducere a murmurului vezicular

Modificri la radiografia cutiei toracice apar n primele 2 - 6 ore.

Toxicitatea la nivelul sistemului nervos central

Asupra SNC toxicitatea poate rezulta fie prin aciune direct, fie ca rezultat al hipoxemiei
secundare instalate. Produii sunt lipofili, trec cu uurin bariera hematoencefalic. Afectarea
SNC se datoreaz afinitii naturale pentru esutul nervos bogat n lipide. Intoxicaia cu
hidrocarburi poate fi cofundat cu ebrietatea cauzat de consumul de alcool.
Manifestrile cuprind simptome de depresie a sistemului nervos central:

9
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

ataxie
tulburri de vorbire
letargie
com

Pot aprea semne de excitaie a sistemului nervos:

euforie
tremur
agitaie
convulsii
halucinaii
psihoz
Intoxicaia SNC poate fi urmat de sechele: ataxie cerebeloas, encefalopatie cronic care const
n tremor, labilitate emoional, tulburri cognitive i psihomotorii.
Aceste efecte pot fi tranzitorii sau permanente.

Toxicitatea la nivelul sistemului nervos periferic

Toxicitatea asupra SNP se manifest prin polineuropatii periferice cauzate de demielinizarea i
digenerarea axonal retrograd. Debutul de obicei este tardiv, dup luni, ani de la expunere.
Nervii distali sunt cei mai vulnerabili la acest tip de inhalaii.

Toxicitatea gastrointestinal
Hidrocarburile acioneaz asupra tractului gastrointestinal prin iritaii, arsuri, ca rezultat apar
dureri abdominale, eructaii, grea, vom, diaree. Voma este incoercibil , cu risc crescut de
aspiraie pulmonar.

Toxicitatea cardiac
Asupra cordului hidrocarburile au un efect toxic clinic manifestndu-se prin tahiaritmii. De
obicei la pacieni se instaleaz tahicardie ventricular i fibrilaie ventricular care pun viaa
pacientului n pericol.

10
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Un alt mecanism de instalare a morii subite este asfixia, depresia respiratorie i inhibarea vagal.
La unii pacieni se pot instala bradicardia i blocurile atrio-ventriculare.
Eliberarea brusc a cateholaminelor endogene ar putea fi cauza morii subite care apare la
inhalatorii de substane adezive.

Toxicitatea hepatic
Leziunile hepatice relev degenerare grsoas acut a ficatului cu zone de necroz
centrolobular. Testele funcionale hepatice sunt mrite ncepnd cu primele 24 h de la ingestie.
Ficatul se mrete n dimensiuni, apar dureri n hipocondrul drept.
Expunerea cronic la hidrocarburi este asociat cu ciroza hepatic. Uneori n 7 zile se observ
creterea enzimelor serice hepatice, creterea T.P., hepatomegalie, icter. n unele intoxicaii cu
hidrocarburi se instaleaz leziuni hepatice maxim la 3 zile survine moartea prin insuficiena
hepatica.

Toxicitatea metabolic i renal

Abuzul de solveni i expunerea ocupaional la hidrocarburi poate duce la apariia disfunciei
renale.
n cazul ingestiilor masive, ocazional, hidrocarburile alifatice pot fi excretate nemodificate pe
cale renal, aprnd mici picturi de hidrocarburi vizibile n urin.
Intoxicaia cu toluen poate cauza o acidoz metabolic cu gaur anionic mare ca urmare a
acumulrii de acid hipuric i a metaboliilor acidului benzoic. La pacienii care abuzeaz de
toluen pot aprea proteinurie, acidoz tubularrenal i insuficien renal.

Toxicitatea hematologic
Expunerea cronic la benzen, prototipul hidrocarburilor aromatice, este sociat cu o inciden
crescuta tulburrilor hematologice care includ:
anemia aplastic,
leucemia mieloid
mielomul multiplu

11
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Aceast asociere a primit o atenie sporit deoarece exist un consum excesiv de benzen la
locurile de munc. Hemoliza indus de hidrocarburi a aprut n urma ingestiei acute de benzin,
kerosen, tetracloretilen i a inhalrii de alcooluri minerale.
n cazul expunerii la clorura de metilen, formarea monoxidului de carbon poate s continue dup
ncetarea expunerii, cauza fiind eliberarea lent de clorur de metilen din esuturi, naintea
metabolizrii acesteia la monoxid de carbon.
Cnd pacienii expui la clorur de metilen prezint simptome la nivelul SNC i cardiac, trebuie
s v gndii la alterri produse de cantiti mari de monoxid de carbon.

Toxicitatea cutanat
Expunerea cutanat la hidrocarburi poate evolua cu apariia toxicitii. Leziunile cutanate se
asociaz cel mai des contactului cu hidrocarburile alifatice cu lan scurt de atomi de carbon,
aromatice i halogenate.
Clinic, semnele cutanate pot varia mult, de la eritemul local, cu papule i vezicule, pn la erupia
n scarlatin form generalizat i la dermatit exfoliativ. Poate aprea o dermatit cu pierderea
grsimii subcutanate, asemntoare dermatitei exfoliative cronice. n timpul inhalrii abuzive de
substane fluorurate pot aprea degerturi la nivelul feei. Dup contactul unui segment al
corpului cu hidrocarburi, apar leziuni parial extensive i arsuri extinse. Ocazional, hidrocarburile
cu mare solubilitate pot penetra tegumentele, ceea ce determin apariia toxicitii sistemice.

Toxicitatea prin expunere pe termen lung

Expunerea pe termen lung la hidrocarburi poate duce la:
anemie aplastic i leucemie n intoxicaia cu benzen;
neuropatie periferic n expunere la N-hexan, metil N-butilceton

Msuri de protecie
Personalul trebuie s poarte mti, mnui de protecie i oruri pentru a mpiedica o posibil
expunere secundar la hidrocarburi.

12
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Evaluare rapid i atitudine terapeutic imediat

A= (airway) cai aeriene
permeabile
poate menine cile aeriene permeabile prin poziionare i aspirare
nu poate menine deschise cile aeriene fr intervenie invaziv
Dezobstruarea cilor aeriene, poziie de siguran, profilaxie a pneumoniei de aspiraie.

B=(breathing) respiraie
frecvena respiratorie
culoarea tegumentelor
Ventilaie pe masc i balon, IOT la necesitate VAP

C =( circulation) circulaie
AV- tahicardie/bradicardie
pulsul (central, periferic) TA
timpul de reumplere capilar > 2-3 sec
temperatura i culoarea extremitilor
aspectul tegumentelor umede/uscate
Acces vascular, PEV, terapie simptomatic

D = disability - disabiliti
Cauze de depresie a SNC
Efect toxic direct, hipoxie, hipopxemie.
n convulsii sol. Diazepam-0,5-1 mg/kg, Fenitoin 10-15 mg/kg

E = (exposure) expunere a pacientului

Dezbrcarea complet a victimei pentru a mpiedica evoluia contaminrii prin hainele
mbibate cu hidrocarburi.
Evaluarea eventualelor traumatisme asociate intoxicaiei cu produse din petrol.
Decontaminarea tegumentelor cu ap i spun.
Termometrizare, de obicei este prezent hipotermia.

Anamneza

13
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Este important:
de apreciat expunerea accidental sau intenionat a copilului la hidrocarburi;
de determinat tipul de hidrocarburi;
de precizat instalarea simptoamelor respiratorii.

Manifestrile clinice
Faza iniial:
- simptomatologia se instaleaz imediat i va cuprinde: tuse, cianoz, halen particular,
edem pulmonar acut, insuficien respiratorie precoce, apnee, euforie, greuri, confuzie.
Faza a doua:
- se instaleaz dup a 3 - 5-a zi i va elucida tabloul clinic al unei pneumopatii acute
semnalizate de: dispnee, cianoz, tuse, care vor persista n ciuda tratamentului efectuat.
De obicei, manifestrile clinice apar imediat dup ingestie. Efectele timpurii sunt consecina
iritrii mucoasei orale i a arborelui raheobronic.
Primele simptome vor include: tuse, sufocare, respiraie stridoroas, dispnee, arsuri ale mucoasei
bucale.
La un copil cu simptomele sus menionate trebuie de suspectat aspiraia hidrocarburilor!
n cazul aspiraiei severe, n cteva ore de la impact, se dezvolt pneumonia. Se poate instala un
sindrom ebrios, coma. Uneori apare sindromul convulsiv repetat, care poate evolua spre stare de
ru convulsiv. Apare un risc major de edem cerebral citotoxic i hipertensiune intracranian.
Totodat, se instaleaz tulburrile hemodinamice. Foarte rapid apar manifestrile insuficienei
respiratorii acute, depresie respiratorie i rar hemoliz.
n ingestia de produse petrolifere apar tulburari digestive: vom; grea; dureri abdominale
difuze; diaree profuz dup1-2 ore.
Al doilea risc major este provocat de toxicitatea pulmonar prin distrucia surfactantului, cu
dezvoltarea pneumoniei prin inhalaie i hipoxiei severe refractare.
Pot s apar: suprainfecie pulmonar, emfizem pulmonar, pneumomediastin, pneumotorax.

Decontaminarea gastrointestinal:
Golirea stomacului, administrarea crbunelui activat i a purgativelor - NU este indicat!

14
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

Pentru cele mai multe ingestii de hidrocarburi, decontaminarea GI va avea un beneficiu minim.
Tratamentul suportiv i adecvat al ingestiilor concomitente este suficient.
Riscul de toxicitate sistemic prin absorbie intestinal trebuie s depaeasc riscul de aspiraie
asociat cu evacuarea gastric .
n ingestiile accidentale frecvente n copilrie, cantitatea curent de substane ingerate este de
obicei o nghiitur sau 5 ml.
Ingestiile suicidale, n care cantitile de hidrocarburi sunt mult mai mari, se asociaz frecvent cu
voma spontan, astfel decontaminarea ulterioar nu mai este necesar.
Decontaminarea GI poate fi justificat cnd se tie c hidrocarburile ingerate au o absorbie GI
bun i produc toxicitate sistemic semnificativ sau n substana toxic ingerat exist un aditiv.
Dac pacientul se prezint la scurt timp dup ingestia acestor hidrocarburi toxice n serviciul de
urgen, aspiraia cu un tub nazo-gastric poate fi de ajutor.

Tratament simptomatic
Oxigen (masc, izolet, cateter nazal)
Antibiotice (grupa cefalosporine generaia III-IV,100 mg/kg/24h)
Corticosteroizi (Dexametazon 0,5-1 mg/kg) , grad de recomandare C 4
Diuretice (Furosemid 2-3mg/kg 24h (profilaxia i tratamentul edemului pulmonar)
Cateholaminele (Dopamina, Norepinefrina, Epinefrina) trebuie evitate pentru a mpiedica
dezvoltarea tulburrilor de ritm cardiac, mai ales n intoxicaiile cu hidrocarburi
halogenate i aromatice!
Gesturi i manopere inutile n intoxicaia cu produse din petrol
Nu se provoac voma
Nu se utilizeaz sirop Ipec
Nu se administreaz crbune activat dilat stomacul
Nu se administreaz LAPTE! (favorizeaz absorbia)
Nu se face lavaj gastric
Crbunele activat i purgativele nu sunt eficace!

Bibliografie
http://www.ymed.ro/intoxicatia-cu-petrol-si-produse-petroliere/
http://www.ecos-magazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/toxicitatea_produselor_petroliere.pdf
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/PETROL-COMPOZITIE-CHIMICA-SI-A827.php

15
Toxicitatea petrolului si a subproduselor din petrol
Abrudan Maria Florica

http://old.ms.md/_files/14795-PCS%2520-%2520Intoxicatia%2520acuta%2520cu%2520derivati%2520din
%2520petrol%2520-%2520aprobat%2520prin%2520ordin.pdf
http://old.ms.md/_files/14795-PCS%2520-%2520Intoxicatia%2520acuta%2520cu%2520derivati%2520din
%2520petrol%2520-%2520aprobat%2520prin%2520ordin.pdf
http://www.sanatatea.com/pub/mediu/4688-intoxicatia-cu-produse-petroliere.html
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intoxicatie_3929

http://jurnalul.ro/scinteia/articolul-zilei/intoxicatiile-accidentale-la-copii-319750.html

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/TOXICITATEA-PETROLULUI-SI-A-DE1016101723.php

16