Raport Privind Impactul Asupra Mediului Ferma de Pasari SC A&A FARMS SRL Loc. Marasesti Jud - Vaslui

RAPORT PRIVIND IMPACTUL
ASUPRA MEDIULUI
CONFORM ORD 863/2002
PENTRU
INFIINTARE FERMA DE PASARI

LOCALITATEA MARASESTI, COMUNA
VOINESTI, JUDETUL VASLUI
BENEFICIAR: SC A&A FARMS SRL
DATA ELABORARII: DECEMBRIE 2010

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
SC A&A FARMS SRL FERMA DE PASARI MARASESTI
COLECTIV ELABORARE:
SC REDICOM ECO SRL- nr.52813/30.07.2010, cerere solicitare

inregistrata la MMP pentru inscrierea in Registrul National al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului
ing. RODICA ONOFREI
ing. MIRCEA ONOFREI
SC ECO SOL 21 SRL- nr.52812/30.07.2010, cerere solicitare inregistrata

la MMP pentru inscrierea in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului
ing. IONICA GRIGORAS
arh. IULIA GRIGORAS
IASI 2010
-CUPRINS-
1.INFORMATII GENERALE.......................................................................................................................4
SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Pagina 2
1.1. DENUMIREA PROIECTULUI.............................................................................................................4

1.2. TITULARUL INVESTITIEI.................................................................................................................4
1.3. PROIECTANTUL...............................................................................................................................5
1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI.............................................................................................................6
1.5. DURATA DE FUNCTIONARE.........................................................................................................8
1.6. PROFILUL DE ACTIVITATE...............................................................................................................8
1.7.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA..................................................................................11
2. PROCESE TEHNOLOGICE..............................................................................................................12
2.1.PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE................................................................................................12
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE..............................................................................................................19
3.DESEURI...................................................................................................................................................20
3.1.MANAGEMENTUL DESEURILOR.............................................................................................................20
4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA.......................................................................................................................22
4.1.APA.......................................................................................................................................................22
4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament.....................................................................................22
4.1.2.Alimentarea cu apa.......................................................................................................................23
4.1.3.Managementul apelor...................................................................................................................25
4.1.4.Prognozarea impactului................................................................................................................27
4.2.AERUL...................................................................................................................................................29
4.2.1.Date generale................................................................................................................................29
4.2.2.Surse si poluanti............................................................................................................................29
4.2.3.Prognozarea calitatii aerului........................................................................................................32
4.2.4.Masuri de diminuare a impactului................................................................................................33
4.3.SOL........................................................................................................................................................35
4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire..................................................................................................35
4.3.2.Sursele de poluare a solului..........................................................................................................36
4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului.....................................................38
4.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI........................................................................................................................39
4.5.BIODIVERSITATEA..................................................................................................................................40
4.5.1.Flora si fauna................................................................................................................................40
4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare...............................................................................40
4.6.PEISAJUL...............................................................................................................................................41
4.7.MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..............................................................................................................42
4.8.CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL....................................................................43
5.ANALIZA ALTERNATIVELOR.............................................................................................................43
6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................44
7.SITUATII DE RISC..................................................................................................................................44
8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR........................................................................................................45
9.REZUMAT FARA DATE TEHNICE......................................................................................................45

Pagina 3
1.Informatii generale
1.1.Denumirea proiectului
Investitia INFIINTARE FERMA DE PASARI IN LOCALITATEA

MARASESTI, COMUNA VOINESTI, JUDETUL VASLUI-amenajare
teren, alimentare cu apa si energie electrica, alei platforme betonate,
imprejmuire proprietate, retea de apa rece si canalizare incinta, retele
electrice exterioare, dezinfector rutier, filtru sanitar, 2 hale pasari si
silozuri furajare, depozit oua, depozit dejectii se va amplasa in
extravilanul localitii Marasesti, comuna Voinesti, judetul Vaslui.
Beneficiarul investitiei este societatea comerciala A&A FARMS
SRL, societate cu capital privat, fiind inregistrata la Registrul Comertului
Vaslui sub nr.J37/246/16.11.1999, CUI RO12460827, avand sediul social
in localitatea Bogesti, com Pogana, jud Vaslui si este reprezentata prin dl
Cristian Spiridon, n calitate de administrator, tel:0745/546733, e-mail:
cristian_spiridon2005@yahoo.com.
1.2.Titularul investitiei
Titularul investitiei este SC A&A FARMS SRL Bogesti cu sediul

social in localitatea Bogesti, comuna Pogana, judetul Vaslui reprezentata
de catre dl. Cristian Spiridon in calitate de administrator, tel:0745/546733,
societatea fiind inregistrata la Registrul Comertului Vaslui sub nr.J37/
246/16.11.1999.
Conform certificatului de inregistrare la ORC, societatea isi va
desfasura activitatea in domeniul cresterii pasarilor - cod CAEN -0147,
gaini oua consum, la Punctul de lucru Marasesti, comuna Voinesti ce face
obiectul prezentei documentatii.
Ferma de crestere si exploatare gaini oua consum va fi dotata
cu 2 hale de crestere GOC, asigurand o capacitate de populare de
39.500capete/hala/serie, respectiv 79.000capete /ferma/serie.
Prin realizarea noii investitii ce se va amplasa in extravilanul
localitatii Marasesti, ferma se doreste a fi un raspuns in sensul acoperirii
cererii de oua pe piata interna constituindu-se si intr-un etalon in ceea ce
priveste dotarea cu echipamente moderne si eficiente conform noilor
standarde sanitar-veterinare.
1.3.Proiectantul

Pagina 4
Proiectele pentru realizarea investitiei sus mentionate sunt

realizate in cadrul Biroului individual de arhitectura arh Marius Petru
Sandu, sub coordonarea dlui arh Marius Sandu, tel:0721/275150.
Ansamblul noului obiectiv se va dezvolta pe o suprafata de teren de
15.500mp, situata in extravilanul localitatii Marasesti, constructiile ce se
vor realiza in cadrul noii ferme de crestere si exploatare gaini oua consum
constand in :
-2 hale destinate exploatarii gainilor ouatoare- gaini oua consum,
dotate cu echipamente de crestere a gainilor prin sistem alternativ de
crestere la sol tip voliera, echipamente de hranire, adapare, preluare oua
-2 silozuri stocare furaje cu V=30mc/buc
-depozit de oua, inclusiv statie sortare oua, dotat cu echipamente
de sortare, depozitare temporara oua
-depozit inchis pentru stocarea dejectiilor uscate
-2 bazine betonate subterane, vidanjabile, hidroizolate pentru
colectarea in sistem divizor a apelor uzate tehnologice si menajere
-filtru sanitar pentru personalul fermei amenajat conform normelor
sanitar-veterinare, inclisiv birouri
-rezervor pentru stocare apa potabila cu V=200mc, asigurata din
sursa proprie subterana, amenajat cu zona de protectie sanitara
-realizare de alei si platforme betonate circulabile in incinta
-canalizare realizata in sistem divizor pentru colectarea apelor
uzate tehnologice si menajere cu dirijare catre cele 2 bazine
-retele electrice exterioare si interioare, transformator electric
-dezinfector rutier
-imprejmuire proprietate
Amenajarea fermei si dotarea cu echipamente moderne de
exploatare a gainilor, valorificarea superioara a dejectiilor obtinute in stare
uscata utilizate ca ingrasaminte naturale conduce la incadrare obiectivului
nou realizat intr-un obiectiv ecologic ce genereaza emisii reduse in
atmosfera.
In cadrul fermei vor fi amenajate spatii pentru depozitare- 2 silozuri
stocare furaje, foraj hidrologic pentru asigurarea apei potabile din sursa
proprie subterana, post de transformare, grup electrogen, transportor
dejectii mobil pentru distributie uniforma a dejectiilor in depozit.
Avand in vedere utilizare dejectiilor ca ingrasamant pe terenurile
agricole, obiectivul se va dota cu un tractor cu remorca pentru transportul
si imprastierea dejectiilor pe camp.
1.4.Descrierea proiectului

Pagina 5
La data intocmirii prezentei documentatii societatea SC A&A

FARMS SRL detine in proprietate suprafata de teren de 15.500mp, teren
arabil situat in extravilanul localitatii Marasesti, ce a fost preluat in baza
contractului de vanzare-cumparare.
Din suprafata totala de 15.500mp, pe o suprafata de 7831,5mp se
vor realiza urmatoarele constructii: 2 hale de crestere gaini oua consum,
depozit oua si statie sortare oua, depozit dejectii uscate, filtru sanitar,
dezinfector rutier, anexe tehnico-edilitare aferente functionalului nou
realizat.
La data preluarii terenului, acesta este liber de constructie avand
destinatie teren arabil, situat in extravilanul localitatii Marasesti..
Conform precizarilor din Certificatul de urbanism nr.178/24.11.2010,
in baza reglementarilor documentatiei de urbanism faza PUG/PUZ/PUD,
aprobata cu Hotararea Consiliului Local Voinesti nr.22/28.12.2001 si in
conformitate cu prevederile L50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, se aproba realizarea noii investitii in zona
mentionata cu conditia scoaterii din circuitul agricol a suprafetei construite
de 7831,5mp, suprafata de teren pe care se vor realiza obiectivele
aferente investitiei, schimbandu-si destinatia in curti- constructii.
SC A&A FARMS SRL Bogesti in Punctul de lucru Marasesti prin
intermediul acestui proiect isi propune infiintarea unei ferme de gaini
ouatoare in extravilanul localitatii, proiect ce va consta in realizarea
urmatorelor obiective:
-amenajarea a 2 hale de cretere i exploatare gini ou consum n
sistem alternativ tip voliera, hale noi construite cu urmtoarele dimensiuni
LxlxH=102x24,55x5,5m, suprafa construita- Sc=2503,90mp/hala, cu o
capacitate de 39.500psri/hal/serie, prevzute cu echipamente
corespunztoare de hrnire, adpare i microclimat
Fiecare hala este prevazuta cu un buncar de depozitare furaje cu
V=30mc/buc/hala, unde furajele sunt descarcate printr-o linie de transport
pneumatic, iar de la buncar prin transportoare rapide catre liniile de
hranire din hale.
-amenajarea unui depozit de oua ce va fi prevazut si cu sectie de
sortare oua cu Lxlxh=24,5x15,25x5,5m cu Sc=374,4mp. Depozitul va fi
prevazut cu o linie de colectare i transport ou din halele de cretere
GOC ctre staia de sortare. Staia de sortare va fi prevzut cu sisteme
de verificare a oulelor, marcarea acestora i depozitarea lor n cofraje ;
cofrajele ce conin ou sortate sunt apoi dirijate ctre depozitul de ou,
prevzut cu instalaii de meninere a temperaturii ntre limitele 4-14C.
-amenajarea filtrului sanitar, cu Lxlxh=10,4x10,0x3,5m, Sc=104mp,

ce va fi destinat accesului personalului si vizitatorilor in ferma, fiind
compartimentat in: zona pentru schimbul hainelor din exterior, zona de
Pagina 6
dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei si o zona

destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru. n aceasta zona se
vor delimita spaii amenajate corespunztor pentru depozitarea temporar
a pierderilor naturale, precum si spatii pentru birou si centrala termica.
-amenajarea depozitului de dejectii cu Lxlxh=60,40x12,40x7,4m cu
Sc=748,80mp in care vor fi depozitate dejectiile si patul uscat cu continut
de paie, colectate din halele de cretere gini ou consum si transportate
prin intermediul unei benzi transportoare. Incinta depozitului este
prevazuta cu un transportor de dejectii pentru distribuirea uniforma a
acestora.
Transportul dejectiilor uscate din cele 2 hale catre depozit se
realizeaza printr-o banda transportoare carcasata ce face legatura cu cele
2 benzi transportoare din fiecare hala. Dejectiile preluate au un procent de
substanta uscata de 70%, uscarea acestora realizandu-se prin insuflare
cu aer cald provenit din caldura biologica a efectivului de pasari.
-amenajarea dezinfectorului rutier cu Sc=16mp, betonat, amplasat
la intrarea in incinta fermei
n ceea ce privete asigurarea cu utiliti pentru functionarea
obiectivului- ap potabil din surs proprie subteran, energie electric
prin racordare la retelele existente, acestea vor fi asigurate prin
bransamente contorizate.
-amenajarea sursei proprii de apa potabila din sursa subterana- put
forat in vederea asigurarii necesarului de apa potabila. Forajul va fi dotat
cu hidrofor si statie de pompare, debitul asigurand necesarul de consum
al fermei. Pentru stocarea apei potabile utilizate in ferma cat si pentru
rezerva intangibila PSI se va amenaja un rezervor cu V=200mc
-realizarea unui post de transformare in incinta obiectivului si a
retelei electrice interioare ce presupune realizarea circuitelor electrice de
la reteaua de medie tensiune din zona pana la transformator, si de la
transformator catre toti consumatorii.
-amenajarea retelei de drumuri de acces si alei circulabile, cu
S=1300mp, ce faciliteaza accesul in ferma cu legatura din DJ 243, precum
si legatura intre obiectivele din arealul de amplasament al obiectivului.
Dotarea cu echipamente moderne de exploatare a GOC cu
functionare automata conduce la rationalizarea consumurilor energetice,
de apa potabila si a costurilor de productie.
Investitia nou realizat va fi constituita dintr-un ansamblu omogen,
cu accesorii i echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei
cu dotari complementare, drumuri noi de acces, racorduri de utiliti,
precum i spaii verzi.
Activitatea din cadrul noii ferme de crestere oua consum ce a fost
proiectata urmand a fi realizata, se incadreaz n domeniul agriculturii i
const n creterea psrilor, respectiv a ginilor ou consum.
Pagina 7
Constructiile, respectiv halele de crestere, depozitul de oua si

depozitul de dejectii, filtrul sanitar, vor fi realizate pe fundatii izolate, sub
stalpi metalici, cu plansee din beton armat, structura pe cadre metalice si
structuri contravantuiri de asemeni metalice.
Inchiderile incintelor se vor realiza din panouri tip sandwich,
constructiile fiind acoperite cu panouri triplustrat fixate pe grinzi metalice.
Halele vor fi bine izolate termic, panourile fiind prevazute la exterior
cu tabla zincata, cu iluminat artificial, cu posibilitatea reglrii intensitii
luminoase.
Prin proiectul de amenajare al fermei se va implementa noile
tehnologii de crestere si exploatare a gainilor ouatoare adaptate
functionalului din dotare.
Perimetral investitia va fi definita si separata ca functional si utilitati
tehnico-functionale fata de vecinatati.
1.5. Durata de functionare
Durata de functionare a obiectivului este nelimitata, functie de

rentabilitate si cifra de afaceri a societatii.
Regimul de lucru a viitoarei ferme va fi de 7 zile/saptamana
24ore/zi , 365 zile/an.
1.6.Profilul de activitate
Ferma de gaini oua consum Marasesti, comuna Voinesti, isi

desfasoara activitatea in domeniul zootehnic si este un producator de oua
pentru consum si carne de pasare prin valorificarea efectivului de pasari la
finalul ciclului de exploatare
Activitatea principala a societatii conform Certificatului de
inregistrare la ORC Vaslui consta in cresterea pasarilor- cod CAEN 0147.
Tab1.1 Informatii privind stocarea si distributia carburantilor si

necesarul resurselor energetice
Productie Resurse folosite in scopul asigurarii
productiei
Pagina 8
Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate Furnizor

anuala
Oua 24.500.000buc/an Energie 782MWh/an SC E-ON
consum electrica MOLDOVA
SDEE Vaslui,
Gaini 158t/an racordare la
ouatoare la 79000pasari/an retelele
finalul electrice din
ciclului de zona
ouat
Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si

substante chimice
Denumirea Cantitate anuala Clasificarea si etichetarea substantelor
materiei prime, a chimice
substanteti sau a Categorii Periculozitate Fraze de risc
preparatului
chimic
Puicute tineret 80.580buc N
inlocuire
Furaje 3713t N
combinate
Apa potabila:
-adapat 7427mc N
-igienizari 78mc N
incinte
-menajer 182mc N
Paie tocate 5t N
Vitamine, 410L N
medicamente
Dezinfectanti 3000L N
Detergenti 300L N
Materia prima utilizata in procesul de crestere si exploatare GOC-
puicute tineret inlocuire nu constituie un risc in ceea ce priveste mediul
inconjurator.Substantele utilizate pentru igienizarea halelor in perioada de
vid sanitar sunt solutii diluate, aprobate a fi utilizate pe teritoriul Romaniei
si nu se constituie intr-un poluator pentru factorii de mediu.

Pagina 9
Tipul Sursa de Nr CMA Poluare Poluare calculata produsa de Masuri de
poluarii poluare surse pentru fond activitate si masuri de eliminare/reducere a
poluar om si eliminare/reducere poluarii
e mediu
Poluare Pompe, 6buc Lech=50 40-50 55-62 ------- -------- Lech=30 Amplasate pe suporti elastici
fonica ventilatoare, 70buc dB(A) dB(A) dB(A) dB(A) prevazuti pe fundatii de beton
benzi 12buc
transportoare,
Transportoare 8buc
cu snec
Circulatia auto Lech=50 40-50 55-62 ------- ------- Lech=40 Cai de acces betonate si
din incinta 4 dB(A) dB(A) dB(A) dB(A continui
Poluare Pierderi 1580 Hale Spatiu ----- ----- ------ ----- Eliminare catre societati
biologica naturale- crestere frigorific abilitate in vederea distrugerii
pasari moarte amenajat
Tabel1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Nivelul de intensitate a zgomotului este diminuat in conditiile in care
obiectivul va fi echipat cu pompe, ventilatoare, benzi transportoare,
transportoare cu snec performante si silentioase, amplasate pe fundatii
prevazute cu strat atenuator de zgomot.
In cazul mijloacelor auto caile de acces vor fi betonate continui,
motoarele fiind oprite pe perioada stationarii in ferma. In cazul pierderilor
naturale datorate procesului de crestere si exploatare, acestea sunt
depozitate intr-un spatiu special amenajat, in saci de polietilena, fiind
mentinuti o perioada limitata de timp pina la eliminarea de pe incinta prin
societati abilitate, in baza contractului incheiat.
1.7.Localizarea geografica si administrativa

Obiectivul de investitii se va amplasa conform Certificatului de
Urbanism nr 178/24.11.2010 eliberat de Consiliul Judetean Vaslui, pe un
teren situat in extravilanul localitatii Marasesti, com. Voinesti, teren
proprietate al SC A&A FARMS SRL Bogesti.
In baza contractului de vanzare-cumparare autentificat cu
nr.3949/14.09.2009, suprafata de teren detinuta de societate de
15.500mp, constituie suprafata aferenta infiintarii fermei de crestere gaini
oua consum.
Investitia ce urmeaza a fi realizata corespunde prevederilor
PUG/PUD/PUZ aprobat prin Hotararea Consiliului Local Voinesti
nr.22/28.12.2001, suprafata de teren avand ca destinatie teren arabil
agricol si nu este situat intr-o zona protejata sau cu interdictie de
construire.
Categoria de folosinta a terenului destinat investitiei fiind teren
agricol-arabil, necesita scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de teren
de 7831,5mp ce va fi ocupata de constructii.
Investitia ce urmeaza a fi realizata se va dezvolta intr-o zona cu
unitati agricole si zootehnice, cu acces la DJ 243 cu respectarea
distantelor de amplasare a cladirilor conform OG nr. 43/1997 republicata si
OMS nr. 536/1997, amplasamnetul fiind situat la distanta de 1,5km de
zona locuita.
Conform Planului de amplasament si de incadrare in zona,
suprafata de teren aferenta infiintarii fermei de crestere gaini ouatoare
Marasesti, este delimitata de urmatoarele coordonate masurate in
sistemul Stereo 70 :
Punct X(m) Y(m)
100 559135.123 687406.957
102 559140.144 687375.341
103 559202.526 687343.584
104 559295.226 687487.007
105 559301.807 687486.250
106 559324.029 687520.658
109 559260.174 687561.896
Obiectivul este delimitat de urmatoarele vecinatati :

-nord : drumul de exploatare De 1417, teren arabil proprietate
privata,
-sud : teren proprietate privata cu nr cadastral 70029
-est : teren proprietate privata cu nr cadastral 70029,
-vest : drumul judetean DJ 243.
Accesul in si din incinta fermei se realizeaza prin drumul de
exploatare existent De1417 racordat la DJ 243 Barlad-Bacau, situat pe
latura vestica a amplasamentului.
2. Procese tehnologice
2.1.Procese tehnologice de productie
Conform specificului activitatii in domeniul zootehniei si anume

cresterea si exploatarea gainilor ouatoare prin sistemul alternativ de
crestere la sol tip voliera, obiectivul va fi prevazut cu un functional
corespunzator domeniului de activitate, acesta fiind un proces ce se
desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi.
Activitatea noii investitii- ferma de crestere si exploatare gaini
ouatoare Marasesti ce apartine SC A&A FARMS SRL Bogesti se
incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea pasarilor cod CAEN
0147 si consta in urmatoarele etape:
pregatirea halelor in vederea popularii
popularea halelor cu puicute tineret inlocuire,
cresterea si exploatarea GOC-uri prin sistem alternativ de
crestere la sol tip voliera;
colectarea automata a oualelor, sortarea
comercializarea oulelor i gainilor ouatoare dupa ciclul de 57
saptamani.
Pregatirea halelor in vederea popularii
Ferma este structurata pe 2 hale destinate cresterii si exploatarii
gainilor oua consum prin sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera,
ciclul de exploatare durand 57saptamani.
In cazul cresterii gainilor ouatoare la finalul ciclului de exploatare
se efectueaza urmtoarele operaii:
-evacuarea psrilor i a eventualelor pierderi naturale din hala
-aplicarea procesului de desinsectie a halei peste continutul de
resturi furajere si dejectii
-curatirea mecanica in sistem uscat in cazul celor 2 hale de
cretere; dejectiile impreuna cu patul uscat constituit din resturi de paie

Pagina 12
rezultate din procesul de crestere si exploatare sunt evacuate catre

depozitul de dejectii
-spalarea prin spumare cu detergent a tuturor spatiilor- pereti,
tavane, pardoseli, utilaje
-spalarea si clatirea cu apa sub presiune
-uscarea halei prin functionarea sistemului de ventilare a acesteia
-aplicarea procesului de dezinfectie cu soluii preparate conform
fiei tehnice de securitate a produsului, n concentraii admise prin
pompare pe toate suprafeele, utilaje, retele de utilitati
-mentinerea unei durate pentru odihna a halei maxim 3 zile - vid
sanitar
-aerisirea halei
Toate aceste operaii trebie s dureze maxim 15-21 zile, din care
intervalul de vid sanitar este de maxim 3 zile.
n cadrul fermei de cretere GOC consumul total de ap folosit
include nu numai consumul pentru adparea efectivului, ci i apa folosit
pentru efectuarea curateniei si a vidului sanitar a halelor, echipamentelor
din dotare i a incintei fermei.
Apa rezultat de la igienizarea halelor este stocat ntr-un bazin
betonat subteran aferent celor 2 hale situat pe latura estica cu
dimensiunile Lxlxh=5,2x3,5x3m, Vtotal=55mc/buc. Apa uzata colectata
dupa o perioada de linistire poate fi utilizata pentru irigarea terenurilor
agricole ce apartin societatii.
Volumul de ap utilizat pentru igienizare si realizarea vidului sanitar
conform celor mai bune tehnici disponibile depinde de tehnica aplicat
folosirea apei sub presiune ce conduce la randamente crescute si volum
redus de apa. In cazul fermei de crestere GOC-uri, consumul de apa
recomandat prin BAT este de 0,01mc/mp/an, respectiv 78mc/an.
Substantele utilizate la dezinsectie si ca dezinfectant sunt aprobate
de catre institutiile abilitate in ceea ce priveste toxicitatea si impactul
asupra mediului.
In cazul acestor operaii se vor respecta msurile prevzute
conform reglementrilor sanitar-veterinare corespunzatoare fermelor de
cretere intensiv a psrilor.
Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa, precum i
tehnologia de cretere aplicat va trebui s corespund normelor sanitar-
veterinare cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile n acest
domeniu de activitate.
Popularea halelor
Halele igienizate vor fi populate cu puicute tineret inlocuire cu
varsta de 16 saptamani, dupa care urmeaza o perioada de 4 saptamani
de acomodare.

Pagina 13
Puicutele tineret inlocuire ce vor popula ferma la varsta de 16

saptamani vor fi pregatite cu tratamente si vaccinuri necesare. Totodata li
se aplica un program de lumina generat pe calculator de 12h, ce
simuleaza inceperea zilei prin aprinderea luminei treptat in intensitate in
hala, dupa care la inchiderea zilei prin reducerea intensitatii luminoase.
Programul de lumina creste in functie de greutatea gainilor si
procentul de ouat de la 12 ore la 16 ore/zi. La populare la varsta de 16
saptamani, greutatea unei puicute este de aproximativ 1,6kg, dupa o
perioada de 4 saptamani cand se considera gaini adulte, incepe ouatul,
ajungandu-se la maturitate la o greutate de cca 2kg si un procent de ouat
de 85%.
Perioada de 4 saptamani poarta numele de pre-ouat si consta din
perioada in care gainile fac oua mici, destinate numai consumului
industrial.
Hranirea si adaparea gainilor ouatoare.
In cazul gainilor ouatoare din Ferma Marasesti in sistem alternativ
de crestere la sol tip voliera din cadrul celor 2 hale, prin acest concept se
creeaza avantajele unui control permanent al efectivului de pasari.
Culoarul existent amenajat intre cele 2 randuri de blocuri de crestere tip
voliera asigura alternarea perioadei de crestere la sol cu perioada de
ouare in cuibar, existenta unui control automatizat al furajului si a cantitatii
de apa necesara, colectarea si evacuarea permanenta a dejectiilor
generate pe durata ciclului de crestere, precum si colectarea automata,
sortarea si depozitarea oualor.
Cele doua hale vor fi dotate cu sistem alternativ de crestere la sol
tip voliera ce consta din echiparea fiecarei hale cu cate 2 randuri a 76 de
blocuri tip voliera cu lungimea de 2,412m/buc, cu un efectiv de
260pasari/bloc.
Sistemul este prevazut cu cuibare cu banda de colectare dejectii,
sistem de furajare cu lant si adapare cu picuratori, actionata prin comanda
electrica.
Fiecare hala va fi prevazuta in exterior cu cate un buncar din tabla
galvanizata cu V=30mc si h=7,71m, dotat cu sistem de alimentare prin
transport pneumatic si asigurarea necesarului de furaj pentru efectivul din
hala prin intermediul unui transportor rapid al acestuia prin intermediul
unei benzi transportoare din buncar in coloanele de furajare ale celor 2
randuri de voliere. In cazul gainilor ouatoare crescute la sol in sistem tip
voliera din cadrul celor 2 hale, furajul este dirijat catre liniile de furajare
prevazute cu hranitori automatizate.
Buncarul de stocare furaje aferent fiecarei hale cu
V=30mc/buc/hala, asigura stocul pentru 5-7 zile corespunzator efectivului
de pasari. Buncarele sunt amplasate lateral halelor, furajele fiind procurate
si aduse in incinta de la societati abilitate.
Pagina 14
Hrnirea este important deoarece calitatea hranei determin

calitatea produciei de ou, creterea ginilor outoare depinde de
calitatea hranei. Reetele de furajare difer n coninutul de protein brut
funcie de perioada de cretere sau perioada de ouat.
In ceea ce priveste alimentarea cu apa pentru adaparea efectivului,
liniile tip voliera sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa, dotata cu
filtru decantor, regulator de presiune si dozator de medicamente, de unde
apa este dirijata catre picuratorii din dotarea acestora.
Asigurarea necesarului de apa se realizeaza din sursa subterana-
put forat prin intermediul unui rezervor de stocare cu V=200mc ce
constituie si rezerva intangibila PSI.
Alimentarea de apa se realizeaza din acest rezervor prin reteaua
de distributie interna catre liniile de adapare consumul fiind contorizat.
Sistemul de alimentare cu apa asigura necesarul de apa, acesta
fiind prevazut cu dozator de medicamente si vitamine ce sunt asigurate
preventiv efectivului, apa potabil pentru psri fiind la discreie.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelele de
furajare consumate n cazul ginilor outoare sunt:
-5-6,6kg/pasre/ciclu n perioada de pre-ouat
-34-47kg/pasre/an n cazul perioadei de ouat
Consumul mediu zilnic de furaje in cazul Fermei Marasesti variaz
ntre 178gr/zi n perioada de pre-ouat i 125gr/zi n perioada de ouat.
Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de
adpare consumate n cazul ginilor outoare sunt n raport 1,8-2,0,
cantitate de ap exprimat n litri/kg furaj, ceea ce reprezint:
-10l/pasre /ciclu n perioada de pre-ouat
-94l/pasre/an n cazul perioadei de ouat
Consumul mediu zilnic de ap potabil variaz ntre 0,257-
0,357l/pasre/zi.
Microclimat
Halele vor fi prevazute cu sistem de ventilatie cu ventilatoare
montate pe frontonul halelor, asigurandu-se pentru perioada calda racirea
aerului cu sistemul Pad cooling ce consta dintr-un sistem de faguri pentru
racirea aerului situat in fata jaluzelelor, cat si pe frontonul halei montate pe
o constructie separata dotata cu o pompa de recirculare a apei. Sistemul
asigura un efect maxim de racire a aerului pe timpul verii.
Admisia aerului se realizeaza prin 16 admisii pe coama tip FAC
D730VC actionate centralizat si 10 jaluzele tip SMT 50 pentru ventilatia de
vara montate pe peretii laterali ai halei.
Evacuarea aerului se realizeaza prin intermediul ventilatoarelor
amplasate pe frontonul halei, respectiv 10 ventilatoare cu
Daer=23300Nmc/h, 8 ventilatoare suplimentare cu Daer=42000Nmc/h si
jaluzele exterioare variabile.
Pagina 15
Supravegherea microclimatului se realizeaza prin intermediul unui

calculator, ca urmare a semnalelor transmise de catre senzorii de
temperatura interiori si exteriori, precum si senzorul de umiditate.
Sistemul este prevazut cu dispozitiv de alarma pentru depasirea
valorilor de temperatura. Iluminatul in hale se realizeaza prin intermediul
unui sistem dotat cu 11 linii de lumina, intensitatea luminoasa fiind reglata
functie de programul de hranire al efectivului.
Temperatura i umiditatea sunt meninute n halele de cretere prin
intermediul sistemelor de admisie aer proaspt i a sistemului de
ventilaie, valori monitorizate i reglate pe calculator.
Ventilaia este important pentru sntatea psrilor i poate
influena producia de ou. Atunci cnd este necesar rcorirea aerului,
prin aplicarea sistemelor de rcire se menine compoziia acestuia n hale
la nivelele impuse prin tehnologiile de cretere.
In cazul GOC-urilor nivelul de ventilaie conform
recomandarilor din BAT trebuie s fie situat n jurul valorii de 5-
12mc/pasre/h n cursul verii i 0,5-0,6mc/pasre/h n perioada rece.
In cazul Fermei de pasari Marasesti, ca urmare a dotarilor
nivelul de ventilatie realizat in hala este de 6mc/pasare/h in cursul
verii, iar in cursul iernii 0,55Nmc/pasare/h. In conditiile in care
temperatura creste in hala pot fi pornite si ventilatoarele de rezerva
inclusiv sistemul de racire cu apa Pad cooling ceea ce conduce la un nivel
de ventilatie de cca 12Nmc/pasare/h.
In acest sens ventilatoarele sunt programate functie de parametrii
de temperatura la turatia de functionare utilizandu-se de obicei turatie mai
mica. In perioada anotimpului rece, acestea lucreaza la cca 25% din
turatie, iar pe durata anotimpului cald, creste turatia ventilatoarelor.
Totodata pentru mentinerea parametrilor de clima in limitele admise se
utilizeaza suplimentar si sistemele de racire tip Pad cooling.
Activitatea n cadrul halelor de cretere GOC-uri este influenat de
folosirea luminii artificiale ceea ce conduce la aplicarea diferitelor scheme
de iluminare cu alternri ale perioadelor de lumin i ntuneric.
Sistemul de reglare si mentinere a parametrilor de clima este un
sistem computerizat de optimizare cu senzori a umiditatii si temperaturii
aerului realizat prin intermediul unui microprocesor amplasat in camera
tehnica.
Colectare oua, sortare
Colectarea oualelor se realizeaza prin intermediul benzilor
colectoare transportatoare ce dirijeaza ouale colectate la camera de
sortare si apoi in depozitul de oua.
Functionarea acesteia se realizeaza prin comanda electrica.
Sistemul este de asemeni prevazut cu un dispozitiv automat de preluare si

Pagina 16
asezare a oualelor pe carton avand o capacitate de preluare de

35.000oua/h.
Capacitatea de producie proiectat conform volumului de
activitate desfasurata n cadrul fermei de cretere i exploatare GOC-
uri este de 79.000capete/ferm/ciclu i corespunde unei capacitati
de producie de 67.150 oua/zi, respectiv 24.500.000oua/an.
Preluarea oulelor din hale se realizeaz prin intermediul unor
benzi transportoare automate ce fac legtura cu staia de sortare ou,
situat in incinta depozitului de oua.
Dup sortare i marcare, oule sunt depozitate n cofraje i
depozitate temporar in depozitul de oua, unde sunt meninute n condiii
corespunztoare dpdv igienico-sanitar.
Oule sparte, fisurate sau necorespunztoare sunt dirijate de pe
banda de sortare si eliminate ca deseuri.
Se estimeaza ca un procent de cca 2-3% din numarul total de oua
produs nu poate fi destinat consumului datorita faptului ca ouale sunt fie
cu coaja murdara, fisurate, ciobite, sau de mici dimensiuni si forme
neregulate.
Depopularea halelor
Gainile ouatoare din cele 2 hale dupa ciclul de 57 saptamini, sunt
livrate spre abatorizare prin unitati specializate, halele urmand a fi
igienizate in vederea repopularii.
Evacuarea i depozitarea dejectiilor
Dejectiile ce contin paie tocate ce au constituit patul uscat, din
halele de crestere, dupa evacuarea efectivului de pasari, sunt supuse
unui tratament de dezinsectie dupa care urmeaza o curatenie mecanica
cu indepartarea acestuia si transportul in exteriorul halelor in depozitul de
dejectii.
Halele sunt prevazute cu instalatii de transport cu banda de cauciuc
ce transporta dejectia de la randurile de voliera pana in exterior.
Transportorul cu banda este prevazut cu un plan inclinat, dejectiile si
restul de paie fiind preluate in depozitul de dejectii prin intermediul unui
sistem electric de comanda.
Intre halele de crestere si depozit este prevazut o protectie din
tabla zincata pentru evitarea umectarii dejectiilor. Depozitul este prevazut
cu un transportor mobil realizand o distributie uniforma a dejectiilor si
resturilor de paie in incinta depozitului.
Dejectiile prezinta un grad de umiditate scazut, acestea urmand a fi
valorificate ca fertilizant pe terenurile agricole ale societatii.
Uscarea dejectiilor se realizeaza in hala prin intermediul aerului
cald generat de catre efectivul de pasari, preluat si dirijat prin tubulaturi in
vederea evacuarii acestuia. Uscarea avansata a dejectiilor se realizeaza
prin dotarea halelor cu tubulaturi prin care circula aer cald cu un debit de
Pagina 17
30.000Nmc/h, in vederea distributiei acestuia in zona benzilor

transportoare de pe cele 2 randuri de blocuri. Aerul cald este preluat si
distribuit din incinta halei sau in conditiile in care senzorul de temperatura
indica necesitatea deschiderii jaluzelelor, acesta completeaza necesarul
de aer prin aductie din exterior.
Prin procesul de insuflare aer cald provenit din sistemul de crestere
in incinta halei se reduce procentul de apa crescand concentratia de
substanta uscata la 70%.
In principiu o gaina consuma 125gr de furaj si elimina
aproximativ 80gr pe zi dejectii. La un efectiv de 79.000 gaini rezulta o
cantitate de dejectie de aproximativ 6t pe zi din care materie uscata
4,2t continuta in dejectiile umede.
Pasarile ce constituie pierderi naturale in proportie de cca 2% vor fi
colectate in saci din polietilena, depozitati in spatii special amenajate,
conform normelor sanitar-veterinare pana la ridicarea acestora de catre
unitati specializate in vederea distrugerii, in baza contractului incheiat cu
societati abilitate in acest sens.
Receptie materii prime Puicute tineret inlocuire
Populare hale de Substante

crestere Vid sanitar hale dezinfectante
Detergenti
Dejectii
Depozit dejectii
uscate
Furajare Mirosuri(NH3, COV, H2S)
Crestere in
Adpare sistem Pulberi
alternativ la
Tratamente sol tip voliera
Microclimat
-Colectare oua cu depozitare temporara
Livrare

Pagina 18
Avind in vedere dotarile si echipamentele in conformitate cu cele

mai bune tehnici disponibile de crestere si exploatare a pasarilor de oua
consum, acestea conduc la consumuri de utilitati reduse ce se incadreaza
spre limitele inferioare a valorilor recomandate prin BAT-uri.
Tab 2.1
Parametrul [UM] Valori limita
-energie electrica 9,9 Kwh/buc GOC/an
Limita BAT 8,49-11,3kWh/buc GOC/an
97,3l/GOC/an
-apa potabila Limita BAT 83-120l/GOC/an
-emisii atmosferice din hale de crestere GOC: pulberi

0,052kg/pasare/an; NH3-0,15kg/pasare/an,
COVnemetanic- 0,037kg/pasare/an
Limite Bat: pulberi 0,06kg/pasare/an; NH3-
0,198kg/pasare/an, COVnemetanic-0,043
kg/pasare/an
-emisii in ape Apa uzata tehnologica: Cu -0,078 kg/an,

Zn -0,039 kg/an, suspensii-4,68kg/an, CCOCr-5,46
kg/an, CBO5-1,56 kg/an, NH4-0,156kg/an
-deseuri generate Pierderi naturale 1580buc/an

Oua sparte- 480.000buc/an
Dejectii uscate cu concentratii de 70% s.u- 1530t/an
Prin modul de realizarea a halelor de crestere se asigura o izolatie

termica cu ventilatie fortata, pasarile fiind tinute in grupuri mari. Ventilatia
naturala asigura necesarul de aer, aceasta fiind completata prin ventilatie
fortata cu presiune scazuta.
Sistemul de constructie a cladirii cu izolatie termica si ventilatie
fortata, cu jaluzele pentru admisia aerului conform programelor speciale
asigura pasarilor un nivel de ventilatie corespunzator, dejectiile fiind
indepartate prin intermediul benzilor transportoare.
Asigurarea microclimatului presupune o ventilatie tip tunel cu
exhaustare pe fronton in cele 2 hale de crestere si exploatare GOC-uri.
Jaluzele sunt distribuite uniform lateral pe cei 2 pereti.
Densitatea de crestere pe metru patrat este de 16 GOC/mp,
revenind fiecarei pasare un debit de aer de 6-12mc/h/pasare vie, functie
de sezon si de parametrii de clima din hala.

Pagina 19
Reglementarile BAT recomanda un nivel de ventilatie de minim 5-

12mc/pasare/h vara si 0,5-0,6mc/pasare/h iarna.
2.2. Activitati de dezafectare
Actuala investitie care urmeaza a fi realizata are drept scop

realizarea unei ferme de crestere gaini ouatoare prin sistemul alternativ
de crestere la sol tip voliera in 2 hale de crestere in vederea exploatarii
acestora pentru productia de oua, creandu-se un climat concurential in
acest domeniu.
Noua investitie se realizeaza pe un teren proprietate a societatii in
suprafata de 15.500mp, teren liber de constructie ce are ca destinatie
teren arabil-agricol. Pentru suprafata de teren construita urmeaza a se i se
schimba destinatia in teren curti-constructii.
In cadrul proiectului se vor amenaja pe langa halele de crestere un
filtru sanitar conform normelor sanitar-veterinare cu spatiu frigorific pentru
depozitare pierderi naturale, platforme betonate pentru amplasare
buncare de stocare furaje, platforme betonate circulabile, depozit de
dejectii, depozit de oua, inclusiv sortare, bazine betonate subterane pentru
colectarea apelor uzate, put forat- sursa de apa, inclusiv rezervor de
stocare apa potabila cu V=200mc, prevazut cu zona de protectie sanitara.
In incinta obiectivului vor fi amenajate 2 bazine vidanjabile, unul cu
V=55mc pentru ape uzate tehnologice si unul cu V=36mc pentru
colectarea apelor uzate menajere.
Suprafata de teren aferenta realizarii obiectivelor din acdrul
proiectului va fi imprejmuita, avand 2 accese pe latura nordica la drumul
de exploatare cu racordare la DJ 243.
3.Deseuri
3.1.Managementul deseurilor
Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul Fermei de crestere

pasari Marasesti se estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de
deseuri:

Pagina 20
Tab 3.1
Denumire deseu Cantitatea Stare fizica Cod Cod deseu p.p Cod clasificare Managementul deseu
prevazuta a fi deseu statistica Cantitate t/an
generat Valorificat Eliminat
1.Pierderi naturale 1580buc/an Solid 02 01 02 Proteine, pene ----- 1580

(pasari moarte) buc/an
2. Dejectii uscate, 1530t/an Solid 02 01 99 N, P, minerale, 1530t/an -----
cu concentratii de metale
70% s.u.
3. Oua sparte 480.000buc /an Semisolid 02 01 99 Proteine, ---- 480.000buc/
albumine, an
minerale
4.Deseuri de 1,5t/an Solid 15 01 01 Carton, hartie ----- 1,5t/an

ambalaje celuloza
4.Deseu menajer 6 t/an Solid 200101 Resturi --------- 6t/an
menajere si
200108 pamantoase
Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor

in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului si subsolului.
In cazul deseurilor atat valorificabile cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora pana la
valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri care ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu cu
respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002.
4.Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere
a acestora
4.1.Apa
4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul fermei avicole

Marasesti ce apartine SC A&A FARMS SRL Bogesti, este situat in cadrul
Podisului Central Moldovenesc, in subunitatea Colinele Tutovei si reflecta
intru totul ansamblul structural in care se integreaza.
Amplasamentul se prezinta fragmentat sub forma unor culmi
deluroase prelungi, divizate sub forma unor dealuri inalte cu paltouri largi
la partea superioara sau cu dealuri colinare inguste, campii colinare si
deluroase.
Dealurile sunt marginite de numerosi versanti cu caracter de
povarnisuri, in acre alterneaza straturile dure cu cele moi cu altitudini
cuprinse intre 100-300m.
In zona luata in considerare, o dezvoltare o prezinta formele de
relief rezultate in urma unor procese de versant ce constau in alunecari
de teren, prabusiri de strate, siroiri ori crearea de organisme torentiale sub
forma de rapa.
Din punct de vedere hidrografic, zona studiata apartine bazinului
hidrografic al raului Barlad, reteaua hidrografica fiind reprezentata de raul
Tutova.
Din punct de vederea la depozitelor sedimentare in zona
amplasamnetului sunt prezente depozite de varsta daciana dezvoltate intr-
un faciez argilos.
Din punct de vedere morfologic amplasamentul se situeaza pe
versantul de est al raului Tutova, stratificatia terenului prezentandu-se
uniforma atat pe orizontala, cat si pe verticala astfel:
-la suprafata un zona de sol vegetal cu grosimea de 0,4 m-0,6m
-un strat argilos la baza versantului reprezentat prin argile galbui,
uscate de consistenta tare, cu plasticitate mare, prezentand mici
concretiuni cacaroase cu grosime de 3,0m
-la baza argila devine fin nisipoasa, cenusiu galbuie, plastic tare cu
calcar pe o grosime de cca 3,2m
Intregul pachet argilos interceptat pe amplasamentul fermei
prezinta caracteristicile ternurilor bune de fundare conform normativelor
de proiectare NP 112/2004 si NP 074/2007
Terenul se incadreaza in categoria geotehnica 1- cu risc geotehnic
scazut, ceea ce conduce la o adancime minima de fundare de 1,20m,
amplasamentul avand stabilitate generala si locala.
Amplasamentul se afla sub incidenta cutremurelor de tip moldavic

cu epicentrul in regiune Vrancea.
Din punct de vedere seismic conform P100/1/2006, comuna
Voinesti prezinta o valoare a acceleratiei terenului de amplasare ks=0,28g
si o perioada de colt Tc=1sec.
Din punct de vedere al orizontalitatii terenul are o usoara inclinatie
pe directia est-vest, ceea ce faciliteaza curgerea preferentiala a apelor cu
infiltrare in sol catre rigola drumului judetean.
Din punct de vedere hidrologic nivelul hidrostatic al panzei freatice
este situat la adancimea de 6-12m dela CTN, acesta avand un caracter
ascensional, obiectivul situandu-se in vecinatatea cursului de apa Tutova.
4.1.2.Alimentarea cu apa
Apa potabila este utilizata in scopuri tehnologice- adapare efectiv,

igienizari incinte in perioada vidului sanitar si in scopuri menajere, aceasta
fiind asigurata din sursa proprie subterana prin intermediul unui foraj, in
baza avizului emis de AN Apele Romane Administratia Bazinala Prut-
Barlad Iasi- SGA Vaslui.
Forajul va fi dotat cu o pompa submersibila ce va asigura debitul
necesar de consum, apa fiind pompata intr-un rezervor de stocare cu
V=200mc, ce constituie si rezerva intangibila PSI.
Volumul de apa stocat asigura necesarul de apa pentru adapare,
igienizare spatiilor si stocul intangibil PSI, apa fiind dirijata prin intermediul
unei statii de pompare catre retelele interne de distributie.
Societatea va efectua analize periodice conform prevederilor din
Autorizatia de gospodarire a apelor pe durata functionarii fermei privind
gradul de potabilitate al apei prelevate din sursa subterana.
Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea
efectivului de pasari va fi de 7427mc/an, iar pentru igienizare incinte
78mc/an.
Consumul de apa potabila in scopuri menajere corespunzator
numarului de personal va fi estimat la 182mc/an.
Consumul anual de apa potabila este de 7687mc/an, respectiv
21mc/zi.

Pagina 23
Tabelul4.1.1 Bilantul consumului de apa
Proces Sursa de Apa prelevata din sursa Recirculare/reutilizare Co

tehnologic apa Consum TotalConsum Consum industrial Apa de la Apa de la
total de apa menajer Apa Apa de Pentru compensarea propriul alt
subterana suprafata pierderilor in sistem obiectiv obiectiv
cu circuit inchis
Apa Apa de
subterana suprafata
Ferma Retea de 7687mc/an, 7687mc/an 182mc/an Adapare-
crestere si alimentare 21mc/zi. 7427mc/an
exploatare ap
gaini potabil-
ouatoare Sursa
subterana
4.1.3.Managementul apelor
Din functionalul fermei vor rezulta urmatoarele categorii de ape

uzate:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de
crestere si exploatare in perioada de vid sanitar la evacuarea efectivului
de pasari, ce contin suspensii, detergenti biodegradabili, substante
organice exprimate in CBO5 si CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn cu un debit
de 78mc/an/ferma.
-ape uzate menajere provenite de la filtrul sanitar ce contin
suspensii, substante organice, detergenti, SET, ioni amoniu cu un debit de
182mc/an.
-ape meteorice impurificate provenite de pe incinta construita,
betonata si carosabila ce contin suspensii pamantoase, produse
petroliere, cu un debit de 9,36l/sec corespunzator suprafetei construite si
betonate.
-ape meteorice neimpurificate colectate de pe amplasament cu un
debit de 51,12l/sec, ce contin suspensii pamantoase
Apele uzate tehnologice provenite din functionarea celor 2 hale de
crestere si exploatare GOC, sunt colectate prin retele interne de
canalizare realizate in sistem divizor si evacuate intr-un bazin colector
betonat subteran, impermeabilizat, cu V=55mc, ce urmeaza a fi vidanjate
cu evacuare pe terenurile agricole ca fertilizant.
Apele uzate tehnologice colectate, dupa o perioada de stationare
de 3-6luni in bazinul betonat, in vederea retinerii suspensiilor grosiere,
sunt preluate si imprastiate pe terenurile agricole ca fertilizant datorita
nutrientilor pe care ii contin.
Apele uzate menajere de la filtrul sanitar sunt preluate prin retele
interne separate, in sistem divizor, cu evacuare catre bazinul betonat cu
V=36mc, dupa care sunt evacuate de pe amplasament prin vianjare cu
dirijare catre Statia de epurare Barlad in baza contractului incheiat.
Apele meteorice impurificate cu continut de substante petroliere de
pe platformele betonate circulabile cu posibile urme de substante
petroliere vor fi evacuate prin pante in rigola colectoare a DJ 243 sau pe
terenurile invecinate dupa trecerea in prealabil printr-un separator
decantor de produs petrolier cu V=8mc.
Apele meteorice neimpurificate sunt preluate prin pante si rigole cu
dirijare pe terenurile invecinate.
Tab 4.1.2.
Sursa Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate

apelor mc mc/an Menajere Tehnologice Pluviale
uzate, * * mc/zi mc/an mc/ciclu mc/an mc/zi mc/an
Proces
tehnologic
-de la 78mc/an 78mc/an -- -- --- 78mc/an** ------ -----
igienizari
hale de
crestere
pasari
Consum 0,5mc/zi 182mc/an 0,5mc/zi 182mc/an
igienico-
sanitar
* - Valoarea nu cuprinde debitul de ape pluviale

**-Debitul de apa uzata tehnologica anual corespunde cu cel la nivelul unui ciclu, acesta provenind
din perioada de vid sanitar ce se efectueaza dupa o perioada de 400zile
4.1.4.Prognozarea impactului
O prioritate in cadrul realizarii fermei de crestere si exploatare

GOC-uri prin sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera o constituie
reducerea sau eliminarea efectelor poluarii asupra mediului cu cresterea
cerintelor privind tehnologiile de hrana, adapare si microclimat a
efectivului de pasari, cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.
Concentratiile si debitele masice de poluanti prezentati in tabelul
de mai jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in
cadrul fermei avicole Marasesti prin aplicarea noii tehnologii de crestere si
exploatare a gainilor ouatoare.
Nr. Sursa Natura apei Debitul Mod de NTPA Cantitate

crt. generatoar si compusii mc/an evacuare 001/2002 evacuata
e acesteia HG kg/an
352/2005
mg/l
1 Ape uzate Ape uzate 78mc/an
tehnologice tehnologice
din PH 6,5-8,5
perioada suspensii Bazin 60 4,68
vidului CCOCr betonat, 70 5,46
sanitar CBO5 stocare 20 1,56
P total ape uzate 1 0,078
N total cu 10 0,78
NH4+ V=55mc 2 0,156
Cu 0,1 0,0078
Zn 0,5 0,039
STAS
9450/88
pH 6,5-8,5 ---
Cloruri 40-810 ---
Sulfati 100-2200 ---
2 Activitatea Ape 182 NTPA Cantitate
administrati menajere mc/an 002/2002 evacuata
va si filtrul Bazin HG kg/an
sanitar betonat 352/2005
vidanjabil, mg/l
pH V=36m 6,5-8,5 ---
suspensii 350 63,7
CCOCR 500 91
CBO5 300 54,6
detergenti 25 4,55
NH4 30 5,46
Sulfuri si 1 0,182
H2S
3 Ape Ape pluviale 9,6l/s NTPA
meteorice 001/2002
impurificate HG
de pe 352/2005
incinta mg/l
betonata
circulabila Suspensii 35 0,336kg/s
Produs 5 0,048kg/s
petrolier
In cazul apelor uzate tehnologice si menajere cantitatile evacuate in

mediu au fost calculate corespunzator concentratiilor maxime admise prin
normativele in vigoare, respective NTPA 001/2002, HG 352/2005, STAS
9450/88 pentru apele uzate tehnologice si NTPA 002/2002, HG 352/2005
pentru apele menajere. In cazul apelor meteorice impurificate dupa
trecere prin separatorul-decantor de produse petroliere, concentratiile
poluantilor emisi se vor incadra in limitele NTPA 001/2002, HG 352/2005.
Aceste concentratii precum si debitele evacuate sunt calculate pe
durata de crestere si exploatare de un an de zile in cazul apelor uzate.
Conform naturii procesului de crestere si exploatare a GOC-urilor,
debitul de ape uzate provenit din tehnologie este maxim in perioada de vid
sanitar cand se efectueaza operatii de igienizari, spalari, clatiri.
Pentru reducerea consumului de apa potabila, conform celor mai
bune tehnici de crestere pentru igienizarea incintelor se utilizeaza apa sub
presiune si substante tensioactive cu grad de curatire ridicat.
Pentru igienizarea halelor este folosita o cantitate de detergenti
biodegradabili care in solutii diluate asigura datorita caracterului
tensioactiv o buna curatire a acestora ceea ce conduce la o scadere a
volumului de apa utilizat la igienizare.
Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea
consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea de presiune la
curatirea halelor si a instalatiilor dupa fiecare ciclu de productie. Este
foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul de spalare aplicat
si reducerea consumului de apa pe cat posibil.
In ceea ce priveste consumul de apa pentru adaparea efectivului
acesta variaza functie de dieta, incluzand strategii de eficientizare a
cresterii efectivelor.

Pagina 28
4.2.Aerul
4.2.1.Date generale
Ferma de crestere si exploatare Marasesti ce constituie Punct de

lucru a SC A&A FARMS SRL Bogesti este amplasata in extravilanul
localitatii, in vecinatatea unor terenuri agricole, ferme pomicole si
zootehnice. Factorii climatogeni sunt specifici zonei cu diferenta de
altitudine fragmentara cu orientare catre razele solare si alternanta a
maselor de aer umed si uscat.
Amplasamentul se situeaza in conditiile cadrului natural specific
judetului Vaslui. Comuna Voinesti fiind asezata in partea de est a tarii, are
o larga deschidere spre Europa rasariteana, formele de relief locale fiind
supuse iarna maselor de aer rece ale anticilonului siberian, imbracand
astfel un caracter temperat continental cu accentuari locale foarte mari.
Temperaturile maxime absolute pot atinge valori de 16,7C iarna si
40C vara, iar temperaturile minime absolute ating valori de -30,6C iarna
si 6C vara.
Umiditatea relativa medie multianuala este de 78%.
Regimul anual al precipitatiilor este de tip continental, maxima fiind
in luna iunie 784mm si minima in februarie 279mm, cu un regim anual
mediu de 340-450mm.
Din analiza vinturilor dominante in arealul analizat, rezulta ca
frecventa anuala cea mai mare o au vinturile din nord-est (22,8%) adica
cele corespunzatoare orientarii generale a reliefului.
Umiditatea aerului este influentata intr-o buna masura de factori
climatici conducind la frinarea precipitatiilor si la aparitia fenomenului de
seceta.
4.2.2.Surse si poluanti
Sursele generatoare de noxe ale atmosferei in cadrul fermei avicole

Marasesti sunt:
-sistemul de ventilatie a halelor de crestere a GOC prin sistemul
alternativ de crestere la sol tip voliera -ce genereaza emisii de amoniac,
hidrogen sulfurat, COV nemetanic si pulberi vegetale ;
-emisii fugitive de la bazinele de stocare ape uzate ce contin NH3,
COVnemetanic, H2S
-circulatia auto din incinta fermei ce genereaza gaze de esapament
ce contin CO2, Nox si CO.

Pagina 29
-emisii dirijate de la arderea combustibilului solid in centrala termica

ce contin CO, NOx, SO2 si pulberi
Prin functionarea Fermei avicole Marasesti, posibilul impact produs
asupra calitatii mediului este diminuat in cazul amplasamentului analizat,
ca urmare a tehnologiei aplicate si a dotarii cu utilaje performante.
La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele
teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi
evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor
maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.
Sistemul de microclimat este compus dintr-un sistem de admisie a
aerului pe acoperis prin 16 tubulaturi prevazute cu clapeta si 10 jaluzele
tip SMt cu S=1,96mp/buc. Jaluzelele asigura admisia aerului in cazul
ventilatiei tip tunel in perioada calda a anului, actionarea lor facandu-se
automat.
Aerul viciat din incinta halei va fi evacuat printr-un sistem de
exhaustare format din 10 ventilatoare cu Daer=23.300Nmc/h prevazute cu
jaluzele exterioare variabile si filter antilumina si 8 ventilatoare cu
Daer=42.000Nmc/h, prevazute cu filter antilumina montate pe frontonul
fiecarei hale.
Debitul total de aer evacuat din incinta unei hale este de
569.000Nmc/h in conditiile in care functioneaza toate cele 18
ventilatoare/hala.
Aerul cald din interiorul halei este colectat prin intermediul unei
instalatii prevazute cu 2 agregate si tubulaturi dotate cu ventilatoare cu un
debit Daer=30.000Nmc/h, aerul cald fiind dirijate catre benzile de
depozitare si transport dejectii in vederea uscarii acestora. Pentru
reducerea umiditatii dejectiilor la 30%, este utilizat aer cald provenit din
caldura biologica a efectivului de pasari.
Halele de crestere sunt prevazute cu un sistem de comanda
compus dintr-un computer regleaza atat furajarea, adaparea, ventilatia,
colectarea oualor, iluminatul, functionarea sistemului de uscare a
dejectiilor din interiorul halelor.
Functionarea acestora este discontinua functie de parametrii de
temperatura si umiditatea aerului din hale care trebuie sa se incadreze
intre anumite limite, conditiile de clima urmand a fi monitorizate.
Pentru sursele fixe nedirijate debitele masice calculate
corespunzator concentratiilor maxime admise conf ORD 462/93 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Pagina 30
Tab 4.2.1 Surse stationare nedirijate

Denumirea Debit gaze Poluanti Concentrati Debit ORD Mod de
sursei emisi a masic 462/93 evacuare
[mg/mc] kg/h [mg/mc]
Sistemul 569.000 Pulberi 5 2,85 5 Nedirijat,
de Nmc/h/hal CO 100 56,9 100 prin
ventilatie a NOx 350 199,1 350 dispersie
din hale SO2 35 19,91 35 atmosferica
NH3 30 17,07 30
H2S 5 2,85 5
COV 20 11,38 20
nemetanic
Emisiile prezentate se vor incadra din punct de vedere al

concentratiilor poluantilor evacuati in atmosfera in limitele CMA conform
Ord. 462/1993 la indicatorii analizati.
Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori
spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu instalatii
performante de depoluare a aerului.
In cazul evacuarii noxelor din hale, datorita amplasamentului intr-o
zona deschisa unde se realizeaza o dilutie corespunzatoare a poluantilor
emisi, aceasta va conduce la un impact minima supra factorilor de mediu
din zona.
Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat
si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si
ventilatoare de exhaustare nu permit fermentarea dejectiilor in hala,
concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin
reglementarile in vigoare.
Prin sistemul de uscare a dejectiilor in vederea reducerii umiditatii
acestora pana la cca 70%, aceasta conduce la reducerea emisiilor cu
efect de sera, respectiv a concentratiei amoniacului si o mai buna
gestionare a deseurilor rezultate.
Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile
cresterii intensive a pasarilor in cadrul fermei Marasesti. Mirosul generat
de surse stationare, cum ar fi bazinele de stocare ape uzate tehnologice,
menajere, se datoreaza emisiilor fugitive de NH3, H2S si COV nemetanic.
Poluantii emisi prin sistemul de crestere contribuie la incadrarea
valorilor concentratiei poluantilor generati prin emisii fugitive in cazul
bazinului de stocare ape uzate tehnologice.
Amplasamentul noii ferme intr-o zona deschisa fara a avea in
imediata vecinatate zone locuite conduce la un impact minor asupra
Pagina 31
habitatului. Echipamentele din dotarea fermei, precum si tehnologia de

crestere aplicata conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a
debitelor de poluanti emisi in concordanta cu Directiva 96/61/CE privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii.
In ceea ce priveste filtrul sanitar acesta va fi dotat cu o centrala
termica ecologica ce va asigura agentul termic pentru incalzirea incintelor
din fitrul sanitar si la prepararea apei calde menajere.
Centrala va functiona pe combustibil solid-rumegus, cu incadrarea
principalilor poluanti evacuati in limitele Ord.462/1993.
Circulatia mijloacelor auto in incinta fermei genereaza gaze arse ce
contin CO, CO2 si Nox.
In cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta fermei, debitele
masice evacuate prin gazele de esapament sunt reduse fiind dispersate in
mod natural ca urmare a curentilor creati in zona, amplasamentul
situandu-se intr-o zona deschisa.
Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta
DJ 243 cu trafic auto, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din
incinta sunt nesemnificative.
4.2.3.Prognozarea calitatii aerului
Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile

concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului
cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului
protejat si timpul de mediere.
In ceea ce priveste calitatea atmosferei in zona in cazul
concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea se vor incadra in
limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita
asa cum reiese din tabelul de mai jos:
Poluant Protectia sanatatii Protectia vegetatiei

Valoare limita Marja de Valoare limita Marja de
orara toleranta orara toleranta
NOx 200g/m3 100g/m3 30g/m3 Nu
3
SO2 350g/m 150g/m3 20g/m3 Nu
Pulberi 50g/m3 25g/m3 --------- -------
CO Maxima 6 mg/m3 ---------- ---------
zilnica
10 mg/m3

Pagina 32
In ceea ce priveste protectia factorului de mediu- aer, se impune

respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante pentru
protectia calitatii aerului, cu incadrare in limitele impuse prin legislatia in
vigoare conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile.
Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin
exhaustare in mod nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si
debitele masice evacuate variind functie de virsta efectivului de pasari, de
natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile climatice.
In cazul surselor stationare nedirijate-emisii fugitive provenite de la
bazinele de stocare ape uzate, acestea sunt dispersate ca urmare a
curentilor de aer din zona , influenta asupra habitatului fiind mai pregnanta
in perioada sezonului cald.
Emisiile din perioada de vid sanitar, de evacuare si transport ape
uzate cu continut de dejectii, depind de compozitia chimica a acestora,
conditiile climatice-temperatura, ambient, precum si de natura compozitiei
furajelor.
Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei
analizate Ferma de pasari Marasesti comuna Voinesti asupra factorului
de mediu aer este minim, in conditiile respectarii masurilor impuse in
proiecte, precum si a realizarii acestora in executie. Dotarea obiectivului
cu echipamente si tehnologii performante, ecologice diminueaza riscul
aparitiei unui impact.
4.2.4.Masuri de diminuare a impactului
In cadrul fermei Marasesti, in vederea reducerii emisiilor cu impact

asupra factorului de mediu aer- gaze cu efect de sera generate din
procesul de crestere s-a prevazut un sistem de preluare si uscare a
dejectiilor de pe benzile colectoare, amplasate in halele de crestere, prin
dotarea cu echipamente de insuflare aer cald provenit din caldura
biologica a efectivului de pasari.
In acest sens, aerul cald este preluat si dirijat prin tubulaturi catre
benzile de transport a dejectiilor, dejectiile uscate nu permit fermentarea
acestora cu generarea de emisii de amoniac in atmosfera cat si la
infiltrarea in sol ca ingrasamant.
Dejectiile preluate din interiorul halelor de crestere, cu un procent
de substanta uscata de 70% si o umiditate de maxim 30%, vor fi dirijate
prin tubulaturi catre depozitul de stocare dejectii prevazut cu platform
betonata interioara si cu inchideri tip sandwich.

Pagina 33
Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat

si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si
ventilatoare de exhaustare, cat si sistemul de insuflare aer cald asupra
benzilor de transport dejectii din hala, nu permit fermentarea dejectiilor in
hale, conducand la reducerea concentratiei noxelor evacuate cu valori
situate spre limitele inferioare impuse prin reglementarile in vigoare.
Mirosul rezultat din cresterea efectivului de pasari genereaza
diferite componente, in conditii anaerobe fiind identificate peste 200 de
substante precum acizi grasi volatili, alcooli, hidrogen sulfurat si derivati,
amoniac si alti compusi cu azot. Exista o larga variatie in proportii si
concentratii pentru fiecare substanta, aceasta depinzind de tipul fermei,
nutritia si organizarea nutritionala, conditii climaterice. In aceste conditii de
functionare a fermelor nu poate fi dovedita eficienta unui anumit tip de
aditivi, acestia fiind utilizati tinandu-se cont de conditiile de functionare a
fermelor.
In ceea ce privesc aditivii utilizati pentru reducerea emisiilor de
amoniac si H2S, in buna parte, prin utilizarea lor, acestia sunt eficienti in
proportie de cca 90%, privind concentratia de azot.
In cazul bazinelor de stocare ape uzate tehnologice si menajere,
datorita proceselor biochimice de descompunere, se creeaza un
disconfort ca urmare a prezentei amoniacului, diverse substante organice
putand crea un miros neplacut.
In acest sens prin respectarea tehnologiei de crestere si de aplicare
a vidului sanitar, de evacuare periodica a dejectiilor, precum si prin
achizitionarea de utilaje performante in ceea ce priveste procesul de
igienizare a halelor se reduce cantitatea de apa utilizata la spalare ceea
ce conduce la diminuarea concentratiilor noxelor specifice si a debitelor
de apa uzata evacuata.
Pentru reducerea concentratiei emisiilor de amoniac in aer de la
halele de crestere conform BAT-urilor se recomanda respectarea
programului de igienizare a halelor dupa evacuarea dejectiilor uscate.
Din punct de vedere al mediului, este importanta eficienta cu care
pasarile transforma hrana. Nevoile acestora variaza functie de etapele din
viata lor cum ar fi perioada de crestere. In acest sens emisiile de azot in
mediu pot genera un dezechilibru in ceea ce priveste concentratiile de
amoniac, oxizi de azot. Emisiile de gaze sunt difuze si foarte greu de
masurat.
Referitor la diminuarea mirosurilor prin tehnologie se propune
utilizarea de aditivi cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor
de compusi gazosi amoniac si hidrogen sulfurat.
Fermele de crestere si exploatare GOC sunt in general
caracterizate printr-un grad avansat de organizare si specializare in ceea
ce priveste adapostirea efectivului, indepartarea si stocarea dejectiilor sub
Pagina 34
forma uscata, echipamentul folosit pentru controlul si mentinerea

climatului in interior, precum si cel pentru hranirea si adaparea efectivului
de pasari. Din acest punct de vedere conform celor mai bune tehnici
disponibile, obiectivul ce urmeaza a fi realizat va trebui sa atinga un nivel
ridicat de utilizare a hranei, precum si cele mai bune tehnici de crestere a
efectivului, astfel ca prin tehnologia aplicata- sistemul alternativ de
crestere la sol tip voliera, sa nu genereze emisii daunatoare mediului si
populatiei.
Cresterea si exploatarea gainilor ouatoare poate genera alte emisii
cum ar fi zgomotul si emisii de bioaerosoli.
Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu
specific agricol, amenajarea unor platforme betonate continui de circulatie
auto in incinta, amplasarea utilajelor generatoare de zgomot in incinte
inchise pe platforme betonate cu preluare a vibratiilor conduc la
diminuarea nivelului de zgomot generat din activitatea fermei.
Ca urmare a analizei efectuate, precum si a dotarilor cu care va fi
prevazuta ferma rezulta ca investitia nu se consituie intr-un poluator cu
impact semnificativ in ceea ce priveste calitatea aerului. Datorita
amplasamentului obiectivului intr-o zona deschisa libera de constructii,
aceasta conduce la un nivel scazut al emisiilor atmosferice ca urmare a
dilutiei produse datorita curentilor ascensionali din zona.
4.3.Sol
4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul fermei avicole

este in localitatea Marasesti, situata in cadrul Podisului Central
Moldovenesc, incadrandu-se in subunitatea denumita Colinele Tutovei.
Zona se prezinta fragmentata cu culmi deluroase prelungi,
fragmente sub forma de dealuri inalte cu platouri largi la partile superioare
sau dealuri colinare inguste, campii colinare si deluroase.
Pe baza analizei terenului, prin studiile geotehnice efectuate in
zona amplasamentului s-a constatat ca depozitele sedimentare din zona
analizata sunt depozite de varsta daciana, terenul prezentandu-se uniform
atat pe orizontala, cat si pe verticala.
Amplasamentul fermei se gaseste situat din punct de vedere
morfologic pe versantul de est al raului Tutova, ce consta dintr-un pachet
de sol vegetal, la baza versantului, urmat de un facies argilos reprezentat
litologic prin argile galbui, uscate, de consistenta tare, cu plasticitate mare,
prezentand mici concretiuni calcaroase, avand la baza o argila fin
nisipoasa.
Pagina 35
Intregul pachet argilos interceptat pe amplasamentul fermei

conduce la concluzia unui teren bun de fundare a carui caracteristici se
incadreaza conform normativelor de proiectare in vigoare NP112/2004,
NP074/2007.
Amplasamentul analizat prezinta stabilitate generala asigurata,
terenul nefiind afectat de degradari erozive sau alunecari de teren, acesta
prezentand o panta de la est spre vest. In timpul efectuarii sapaturilor
pentru fundatii se vor efectua efectua lucrari de sistematizare pe verticala
a terenului care sa asigure preluarea apelor pluviale de pe versant prin
rigole betonate si evacuare in exterior.
Din punct de vedere seismic, amplasamentul situat in comuna
Voinesti apartine incindentei cutremurelor de tip moldavic cu epicentrul in
regiunea Vrancea.
Conform P100/1/2006, comuna Voinesti apartine zonei seismice
caracterizata prin valoarea acceleratiei terenului Ks=0,28g si perioada de
colt Tc=1sec.
Din analiza amplasamentului fermei privind stabilirea categoriei
geotehnice si a riscului geotehnic, a rezultat un numar de 8 puncte
corespunzator celor 5 factori analizati, ceea ce incadreaza amplasamentul
studiat in risc geotehnic redus, respectiv categoria geotehnica 1.
Structura terenului a fost stabilita pe baza unei cartari de detaliu a
amplasamentului, a executarii a 4 foraje si din coroborarea datelor
obtinute din studiile geotehnice efectuate anterior in imediata vecinatate a
amplasamentului studiat.
Asa cum arata forajele de adancime, coloana litologica a solului se
compune din:
-la suprafata un zona de sol vegetal cu grosimea de 0,4 m-0,6m
-un strat argilos la baza versantului reprezentat prin argile galbui,
uscate de consistenta tare, cu plasticitate mare, prezentand mici
concretiuni cacaroase cu grosime de 3,0m
-la baza argila devine fin nisipoasa, cenusiu galbuie, plastic tare cu
calcar pe o grosime de cca 3,2m
4.3.2.Sursele de poluare a solului
Posibilii poluantii ce pot afecta calitatea solului si subsolului din

zona amplasamentului noii investitii- Infiintare ferma de pasari Marasesti
sunt constituiti din substantele poluante continute in apele uzate
tehnologice si menajere colectate, stocate in bazine betonate subterane,
deseurile rezultate din activitate depozitate temporar.

Pagina 36
Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat

rezulta ca circa 50% din suprafata totala este construita si betonata
activitatea defasurandu-se in hale inchise in proportie de 80%.
Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului sunt:
-reteaua de canalizare interna si bazinul colector pentru stocarea
temporar a apelor uzate tehnologice provenite din halele de cretere, ca
urmare a aparitiei unor discontinuitati in sistemul de hidroizolatii sau a
nerespectrii programului de vidanjare i verificare a strii tehnice a
acestora.
Eventualele fisuri ce pot aprea pe tronsoanele de canalizare sau
n bazinul de colectare ape uzate tehnologice, pot conduce la infiltraii de
ape uzate cu afectarea calitaii solului, subsolului si panzei freatice
datorita infiltratiilor.
-bazinul de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar
in conditiile aparitiei unor fisuri pe tronsoanele de canalizare, a caminelor
amplasate pe retea, precum si a degradarii hidroizolatiei acestuia, pot
afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.
-degradarea starii cailor de acces din incinta si aparitia unor
discontinuitati in cazul stratului de beton pot conduce la infiltratii de produs
petrolier sau uleiuri in sol, subsol si panza freatica in zona circulabila
-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare,
provenite din activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a
solului, subsolului si panzei freatice. Aceste deseuri vor trebui gestionate
de la producere si pina la valorificare/eliminare de pe incinta conform
reglementarilor in vigoare HG 856/2002.
Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
-dejectii uscate cu continut de paie stocate in depozitul de dejectii
-pierderi naturale cca 2% din efectivul de GOC-uri
-oua sparte din procesul de colectare, sortare si depozitare oua
-deeuri de ambalaje- cofraje
-namol de la curatirea bazinelor si a retelor de canalizare
-namol cu continut de produs petrolier de la separatorul de produse
extractibile
-deseuri menajere din activitatea fermei
Ca urmare a organizarii interna a fermei, cat si a dotarilor cu care a
fost prevazuta, acestea vor conduce la reducerea impactului asupra
factorului de mediu sol, fiind amenajate urmatoarele zone cu posibil
impact asupra mediului :
-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul
filtrului sanitar, va fi dotat corespunzator conform normelor sanitar
veterinare, pentru depozitarea temporara in saci a efectivului de pasari
moarte cu ridicarea de pe amplasament prin societati abilitate in vederea
incinerarii acestora
Pagina 37
-bazinele betonate subterane ce colecteaza apele uzate

tehnologice si menajere vor fi impermeabilizate si hidroizolate
corespunzator, efectuandu-se periodic curatirea si igienizarea acestora
dupa vidanjare cu verificarea periodica a starii tehnice.
-depozitul de dejectii va fi amenajat corespunzator cu platforma
betonata interioara, fiind o constructie inchisa, realizata din panouri
multistrat ce va asigura depozitarea temporara pe o durata de cca 3-6luni
a dejectiilor uscate colectate din hale. In incinta depozitului, cat si in zona
de legatura dintre hale si depozit se va avea in vedere amenajarea
platformei betonate cu mentinerea acesteia in stare continua.
Dejectiile uscate vor fi valorificate pe terenurile agricole proprii ale
societatii cantitatea aplicata urmand a fi stabilita in baza studiilor OJSPA
Vaslui.
-platformele betonate carosabile pentru accesul auto in incinta vor
trebui mentinute continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea
apelor pluviale cu dirijare catre rigolele betonate de colectare ape
meteorice neimpurificate si evacuare fie pe terenurile invecinate fie in
rigola drumului judetean DJ 243.
Apele pluviale impurificate cu produs petrolier din zona circulabila
vor fi evacuate cu trecere prealabila printr-un separator decantor de
produs petrolier in rigola adiacenta drumului.
4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului
In conditiile realizarii investitiei si a masurilor impuse prin proiecte

sursele de poluare a solului si subsolului se pot diminua conducand la un
impact redus prin urmatoarele dotari:
-la amenajarea halelor se vor folosi materiale de constructii
omologate .
-halele sunt realizate din panouri multistrat, fiecare hala avand
prevazut cate un buncar de alimentare furaje, sistem de transport furaje si
alimentare cu apa potabila,
-pardoselile din incinta halelor vor fi betonate si realizate continui cu
usoare pante catre reteaua de canalizare ce preia apele provenite de la
igienizari.
-microclimatului din hale va fi computerizat in ceea ce priveste
urmarirea parametrilor de umiditate si temperatura, fiind prevazut cu 18
ventilatoare cu un debit total de 569000Nmc/h/hala, pentru sistemul de
ventilatie tip tunel, acestea fiind montate pe frontonul halei.
-sistemul de admisie a aerului se realizeaza prin tubulaturi montate
pe coama prevazute cu clapeta si jaluzele laterale prevazute cu sistem de
filtru antilumina

Pagina 38
-dejectiile provenite din hale sunt preluate si evacuate prin

intermediul benzilor transportoare catre depozitul de dejectii; in vederea
uscarii dejectiilor este realizat un sistem prevazut cu tubulaturi si 2
agregate ce preiau aerul incalzit din hala datorita caldurii biologice a
efectivului, dirijandu-l catre benzile transportoare de dejectii, in vederea
reducerii umiditatii acestuia
-sistemul de colectare si depozitare temporara a oualor
necorespunzatoare pentru consum alimentar, cu evacuarea acestora prin
societati abilitate
-colectarea pierderilor naturale se va realiza prin depozitarea intr-
un spatiu frigorific amenajat corespunzator conform normelor sanitar-
veterinare cu ridicare ritmica a lor prin societati abilitate in baza
contractelor incheiate.
-respectarea programului periodic de vidanjare a bazinelor
subterane, verificarea starii tehnice a acestora si efectuarea reparatiilor
necesare
-mentinerea in stare continua a cailor de acces din incinta fermei
-gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate pe
amplasament valorificabile si nevalorificabile, de la producere pina la
valorificare/eliminare cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002,
conduce la un impact minim asupra calitatii solului, subsolului si pinzei
freatice din zona amplasamentului.
Prin modul de organizare a noi ferme de crestere si exploatare
GOC prin sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera, obiectivul nu se
constituie intr-un poluator al factorului de mediu sol, subsol si panza
freatica, datorita tehnologii de crestere aplicate si dotarilor cu respectarea
masurilor impuse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.
4.4.Geologia subsolului
Conform studiilor geotehnice intocmite la realizarea noilor constructii

din punct de vedere geologic, zona face parte din unitatea structurala
Depresiune Barladului.
Soclul Depresiunii Braladului este de origine podolica si constituie o
regiune rigida, alcatuit din roci cristalofiliene si sedimente vechi.
Peste acest soclu se gaseste cuvertura Depresiunii Barladului in
grosime de 2000-3000m, alcatuite din argile, gresii, calcare, marne, nisipuri,
ce apartin din punct de vedere stratigrafic perioadei Jurasic mediu-
Cuaternar.
Pe raza comunei Voinesti, depozitele sedimentare de cuvertura
apartin Cherssonianului, Meotianului, Pontianului, Dacianului si
Cuaternarului. Chersonianul este reprezentat litologic prin argile, marne

Pagina 39
cenusii compacte, micacee si nisipuri cenusii in grosime de cateva sute de

metri.
Meotianul, Pontianul si Dacianul sunt reprezentate prin argile, nisipuri
si rare intercalatii lentiliforme de gresii calcaroase, slab cimentate.
Cuaternarului ii revin formatiunile aluvionare, deluviale, proluviale de
pe cursul raurilor si loessoide de pe versanti.
Din punct de vedere tectonic, depozitele sedimentare pastreaza
caracterul specific de platforma, fiind monoclinale.
La calculul infrastructurii si a structurii de rezistenta a constructiilor
din cadrul fermei s-a luat in considerare structura terenului.
In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin
solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei, acesta este minim.
4.5.Biodiversitatea
4.5.1.Flora si fauna
Factorii de mediu ca biodiversitatea, fauna , flora, nu vor fi

afectai prin realizarea noii investitii deoarece pe suprafaa de 15.500mp
teren, n prezent nu se practic o agricultur performant, terenul
fiind cu destinatie teren agricol-pasune si partial pomicol.
Suprafaa analizat nu se gsete ntr-o arie protejat sau parc
natural.
Factorii climatici nu vor fi afectai de construcia noului obiectiv de
investitie, patrimoniul arhitectonic, arheologic i cultural, de asemeni nu
vor fi afectati, terenul fiind liber de construcii. Nu se cunoate
existena unor vestigii arhitectonice pe suprafaa analizat.
Peisajul zonei se va schimba n sens pozitiv prin apariia unei
unitati cu profil zootehnic pe locul unui teren agricol.
Investitia, prin amplasamentul si prin managementul de mediu al
societatii, nu va influenta calitatea cursului de apa Tutova, a solului si
subsolului din vecinatate.
4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare
Pina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului

ecologic obiectivul invecinandu-se cu terenuri agricole, ferme pomicole si
zootehnice.
Din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu
acestia vor trebui sa se situeze sub CMA conform normativelor in vigoare

Pagina 40
ceea ce va conduce la debite masice reduse de poluanti fara impact major

asupra biodiversitatii.
Ca urmare a ariilor reduse de raspindire a poluantilor, nu vor fi
afectate flora si fauna precum si vecinatatile amplasamentului analizat.
Prin dotarile si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin
respectarea tehnologiei de crestere, impactul prognozat va fi diminuat prin
respectarea masurilor impuse.
4.6.Peisajul
Investitia Ferma de pasari Marasesti, va fi amplasata in

extravilanul comunei Voinesti, intr-o zona rurala invecinandu-se cu
terenuri agricole si ferme zootehnice.
Din punct de vedere urbanistic obiectivul se va incadra in
arhitectura zonala cu respectarea conditiilor impuse prin certificatul de
urbanism si a reglementarilor prevazute prin PUG/PUZ/PUD-ul comunei.
In imediata vecinatate a obiectivului se afla o ferma pomicola si
zone impadurite, investitia neavand impact negativ asupra peisajului.
Prin amenajarile ce au fost prevazute constructiile care urmeaza a
fi executate vor realiza un functional corespunzator activitatii ce se va
desfasura cresterea si exploatarea gainilor oua consum.
Obiectivul se va racorda la retelele de utilitati din zona- energie
electrica, drumuri de acces- DJ243. Apele uzate rezultate de pe incinta vor
fi colectate in sistem divizor prin retelele interne de canalizare si dirijate in
sistem divizor catre bazinele betonate subterane, impermeabilizate.
Apele uzate tehnologice dupa o perioada de cca 3-6luni, vor fi
evacuate prin vidanjare pe terenurile agricole ale societatii ca fertilizant.
Apele uzate menajere din zona filtrului sanitar, vor fi vidanjate conform
programului in baza contractului incheiat cu o societate abilitata, cu dirijare
catre Statia de epurare Barlad.
La finalizarea investitiei, zona va fi ecologizata, creindu-se o zona
verde perimetral cu rol de diminuare a poluarii aerului si conducind la
imbunatatirea aspectului peisagistic.
Tab. 4.6.1 Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales

Pagina 41
Utilizarea Suprafata (mp)

terenului Inainte de punerea in Dupa punerea in aplicare a Recultivata
aplicare a proiectului proiectului
Zone construite:
-constructii 15.500 mp- teren arabil -suprafata construita
inchise 6281,5 mp
-cai de acces si -cai de acces betonate si
platforme platforme 1300 mp
betonate,
rigole
-retele tehnico -retele tehnico edilitare

edilitare 250mp
-spatii verzi -spatii verzi
7668,5mp
Total 15.500mp 15.500mp
Prin realizarea obiectivului va creste valoarea estetica a zonei, cu

imbunatatirea aspectului peisagistic, ceea ce nu va avea un impact
negativ privind habitatul si zonele verzi. Suprafata destinata constructiilor
va fi scoasa din circuitul agricol schimbandu-i destinatia din teren agricol
in teren curti-constructii.
4.7.Mediul social si economic
Amplasarea acestui obiectiv in judetul Vaslui este benefica si

oportuna, avand la baza dezvoltarea intensiva si pe orizontala a
capacitatilor de productie a societatii, obiectiv impus si din nevoia
crescanda a solicitarilor pe piata produselor de oua consum.
La data intocmirii documentatiei din calculele statistice se constata
o cerere crescuta de oua de consum, aceasta fiind acoperita din importuri
in proportie de peste 40%.
Ferma nou infiintata constituie un raspuns in sensul asigurarii
cererii excedentare de oua, dar si un etalon in ceea ce priveste dotarea cu
echipamente si tehnologii moderne, eficiente, privind exploatarea gainilor
ouatoare conform noilor standarde sanitar-veterinare.
Prin proiectul de realizare a noii investitii, se vor aplica tehnologia
de crestere, hranire, adapare prin sistemul alternativ de crestere la sol tip
voliera, ceea ce conduce la o valorificare superioara a deseurilor,
reducerea consumurilor de utilitati, reducerea emisiilor de poluanti asupra
Pagina 42
factorilor de mediu. Aceste aspecte conduc la cresterea eficientei

economice, noua investitie incluzandu-se in categoria obiectivelor
ecologice.
Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere si
valorificare superioara a deseurilor generate prin procesul de crestere si
exploatare GOC cu diminuarea impactului produs asupra factorilor de
mediu.
Prin punerea in functiune a noului obiectiv se creeaza noi locuri de
munca intr-o zona cu potential economic redus, rezolvandu-se si
problemele sociale din zona.
Dotarile prevazute in proiect, tehnologia aplicata, instalatiile de
depoluare, modul de colectare si gestionare a deseurilor, conduc la
scaderea concentratiilor emisiilor evacuate in mediu, ceea ce genereaza
unimpact nesemnificativ asupra sanatatii populatiei.
Prin cresterea indicelui de valorificare a potentialului zootehnic
apreciem ca impactul produs asupra mediului social si economic va fi unul
pozitiv.
4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
Obiectivul de investitie nu se afla in vecinatatea unor obiective ce

fac parte din patrimoniul cultural, pe care ar putea sa le influenteze.
Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.
5.Analiza alternativelor
La realizarea noului obiectiv de investitii se va tine seama de

recomandarile din certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile
tehnice propuse vor sta la baza emiterii autorizatiei de constructii.
In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile
impuse in proiect cit si prin dotarile propuse la realizarea investitiei s-a
avut in vedere respectarea conditiilor legislatiei de mediu in vigoare,
legislatie ce a fost aliniata la prevederile Comunitatii Europene.
Alegerea amplasamentului a fost dictata de proprietatea terenului
ce apartine SC A&A FARMS SRL, studiindu-se si vecinatatile imediate,
distanta fata de zona locuita, precum si de dezvoltarea zonei cu dotari
complementare, spatii plantate, spatii de circulatie.
Stabilirea variantei de amplasament a fost dictata de situarea
terenului in extravilanul localitatii Marasesti, la distanta fata de zona
locuita, de accesul la obiectiv prin drumul de exploatare de 1417
racordat la DJ 243, de reteaua de energie electrica existenta in

Pagina 43
vecinatate.
Conceptul arhitectural de realizare si amplasare a noului obiectiv va
conduce la dotarea cu echipamente performante, procesul tehnologic
desfasurandu-se in incinte inchise in proportie de 85%, ceea ce conduce
la diminuarea impactului produs asupra calitatii factorilor de mediu.
Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se
inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole comparativ cu un alt
amplasament sitaut in vecinatatea uni habitat cu o denistate crescuta a
populatiei.
6.Monitorizarea
Din analiza naturii emisiilor generate in mediu, prin activitatile

desfasurate in cadrul fermei de crestere gaini oua consum, ce apartine SC
A&A FARMS SRL Bogesti, in Punctul de lucru Marasesti, se impune
monitorizarea calitatii urmatorilor factori de mediu:
-calitatea apei potabile utilizata la adapatul efectivului de animale in
cadrul fermei in ceea ce privesc indicatorii de potabilitate stabiliti prin
Autorizatia de gospodarire a apelor
-dejectiile esorate inainte de utilizarea acestora la fertilizarea
terenurilor agricole in vederea utilizarii acestora pe anumite categorii de
soluri prin efectuarea de studii OJSPA.
Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu creste siguranta
in exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu
impact asupra calitatii factorilor de mediu.
7.Situatii de risc
SC A&A FARMS Bogesti isi propune a realiza o ferma de crestere

gaini oua consum amplasata in extravilanul localitatii Marasesti, comuna
Voinesti, judetul Vaslui.
Cele 2 hale noi construite vor fi amenajate si dotate cu
echipamente conform tehnologiei de crestere a gainilor ouatoare prin
sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera.
Dupa punerea in functiune a obiectivului, beneficiarul va intocmi
documentatia luind in considerare situatiile de risc ce pot aparea in cazul
unor accidente sau dezastre in vederea obtinerii avizului din partea
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Vaslui.
Din analiza solutiilor tehnice de realizare a obiectivului, a dotarilor
corespunzatoare, precum si a profilului de activitate riscul aparitiei unui
Pagina 44
impact cu afectarea factorilor de mediu este diminuat constituindu-se intr-

un obiectiv ecologic.
In conditiile respectarii tehnologiei de crestere a gainilor oua
consum, a parametrilor tehnologici de microclimat din hale, a regimului de
gestionare a deseurilor, a programului de vidanjare ape uzate se elimina
riscul aparitiei unui impact nefiind necesare lucrari de refacere a
amplasamentului.
8.Descrierea dificultatilor
Nu este cazul.
9.Rezumat fara date tehnice
Obiectivului de investitie INFIINTARE FERMA DE PASARI se va

amplasa in extravilanul localitatii Marasesti, comuna Voinesti, jud Vaslui,
beneficiarul investitiei fiind SC A&A FARMS SRL Bogesti, si este
reprezentata de catre dl. Cristian Spiridon in calitate de administrator.
Conform Certificatului de Urbanism eliberat de Consiliul Judetean
Vaslui, pe un teren situat in extravilanul localitatii Marasesti, comuna
Voinesti, terenul este proprietate a societatii in suprafata de 15.500mp.
Investitia ce urmeaza a fi realizata se va dezvolta intr-o zona cu
unitati agricole si zootehnice, cu acces la DJ 243 cu respectarea
distantelor de amplasare conform reglementarilor in vigoare.
Vecinatatile obiectivului sunt : nord - drumul de exploatare De 1417,
teren arabil proprietate privata, sud - teren proprietate privata cu nr
cadastral 70029, est - teren proprietate privata cu nr cadastral 70029,
vest - drumul judetean DJ 243.
Regimul de lucru a viitoarei ferme va fi de 7 zile/saptamana
24ore/zi , 365 zile/an.
Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si
evolutia cererii si ofertei pe piata.
Investitia proiectata are ca scop realizarea a 2 hale destinate
exploatarii gainilor ouatoare in numar de 79.000 GOC/ferma, ceea ce
corespunde unei capacitati proiectate a fermei de 67.150oua/zi, respectiv
24.500.000oua/an.
Proiectul consta in amenajarea functionalului pentru cele 2 hale de
crestere conform reglementarilor din BAT privind cresterea si exploatarea
gainilor ouatoare prin sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera si

Pagina 45
dotarea cu echipamente de hranire, adapare si microclimat

corespunzatoare.
Dejectiile uscate prin intermediul aerului cald insuflat pe benzile de
colectare dejectii vor fi preluate si dirijate catre un depozit de dejectii
urmand a fi utilizate ca ingrasamant pe terenurile agricole ale societatii.
Reducerea cantitatii de umiditate in continutul dejectiilor conduce la
reduecrea cantitatii de dejectii rezultate cu valorificarea superioara a
acestora datorita cresterii procentului de substanta uscata.
Actuala investitie ce urmeaza a fi realizata prin modul de
organizare al fermei, cat si prin dotarea cu echipamentele de exploatare-
sistemele de hranire, adapare si microclimat achizitionate, conduc la
cresterea productivitatii si reducerea consumurilor de utilitati.
Obiectivul va fi asigurat cu retele de utilitati -energie electrica prin
intermediul unui post de transformare racordat la retelele electrice din
zona, apa potabila din sursa proprie put forat prin bransamente
contorizate.
In ceea ce priveste preluarea apelor menajere si tehnologice,
acestea vor fi dirijate in sistem divizor prin retele interne indepedente de
canalizare cu stocare temporara in bazine betonate, subterane,
vidanjabile.
Realizarea obiectivului de investitii va cuprinde urmatorul
functional :
-2 hale pentru cresterea si exploatarea gainilor ouatoare
-silozuri stocare furaje cu 2buc
-filtru sanitar
-hala de sortare si depozit oua
-depozit dejectii
-put forat, prevazut cu zona de protectie sanitara
-retele de drumuri de acces si alei circulabile interne
-amenajarea postului de transformare si a retelelor electrice de
alimentare a consumatorilor;
-dezinfector rutier
-spatii verzi, zona inerbata
-perdea vegetala perimetral fermei plantata cu arbori.
-amenajarea imprejmuirii fermei in vederea securitatii incintei.
Prin amplasamentul investitiei, aceasta nu se afla in imediata
vecinatate a cursului de apa Tutova pe care nu il influenteaza.
Echipamentul de crestere si exploatare a gainilor ouatoare cu care
vor fi dotate cele 2 hale de crestere vor trebui sa asigure o capacitate de
populare de 39.500capete/hala/serie, respectiv 79.000capete/ferma/serie.
Echipamentele din dotarea halelor constau din:

Pagina 46
-sistem alternativ de crestere la sol tip voliera constand din 2

randuri a cate 76 de blocuri de voliera tip Natura 260/hala, cu acces intre
cele 2 randuri, cu o capacitate de 260capete/bloc.
Sistemul de crestere la sol tip voliera Natura 260, este un concept
ce asigura cresterea, dezvoltarea si exploatarea corespunzatoare a
pasarilor, creand avantajele unui control permanent al efectivului de pasari
si un control automatizat al hranirii, adaparii, microclimatului si evacuarii
dejectiilor
-sisteme de adpare- consta din racordarea instalatiilor de
alimentarea cu apa potabila a sistemelor din hala la sistemul de pompare
existent in zona sursei de alimentare
-sisteme de hrnire se realizeaz prin intermediul a cte unui
buncar de stocare furaje, amplasat in vecinatatea fiecarei hale alimentat
prin sistem pneumatic din care furajele sunt preluate printr-un transportor
catre liniile de furajare din hale
-sistemul de microclimat este un sistem combinat ce asigura o
ventilatie eficienta prin admisia aerului proaspat pe coama si prin
intermediul jaluzelelor si exhaustarea aerului din hala prin intermediul
ventilatoarelor de pe fronton.
Supravegherea sistemului de hranire, adapare si microclimat se
realizeaza prin calculator functie de parametrii din hala.
Hala nu necesit nclzire suplimentar, cldura biologica provenit
de la efectivul de psri este utilizata pentru uscarea dejectiilor, inainte de
a fi evcaute catre depozitul de dejectii.
Sistemul de iluminat din hale este reglat prin calculator alternand
12-16h/zi lumina cu 12-8h/zi intuneric.
-sistemul de colectare si sortare ou se realizeaza prin intermediul
benzilor transportoare comandate electric ce regleaza viteza acestora,
ouale fiind dirijate catre statia de sortare si de aici in depoiztul de stocare
oua.
Ca deseuri din activitate rezulta oua fisurate sau sparte, oua
necorespunzatoare din primele 4 saptamani de acomodare ce vor fi
depozitate in spatii amenajate si evacuate ca deseu in baza contractului
incheiat cu societati abilitate.
Din procesul de crsetere si exploatare rezulta pui morti ce sunt
depozitati in saci de polietilena in spatii special amenajate din punct de
vedere sanitar-veterinar cu preluare de societati abilitate in baza
contractului incheiat.
Dejectiile uscate sunt valorificate pentru fertilizarea terenurilor
agricole ale societatii.
Apele uzate tehnologice sunt vidanjate si utilizate la irigarea
terenurilor agricole. Apele menajere sunt preluate prin vidanjare cu

Pagina 47
dirijare catre statia de epurare de ctare societati abilitate in baza

contractului incheiat.
Procesele tehnologice ce se vor desfasura in cadrul fermei sunt :
-pregatirea halelor in vederea popularii
-popularea halelor cu puicute tineret inlocuire,
-cresterea si exploatarea GOC-uri prin sistem alternativ de crestere
la sol tip voliera;
-colectarea automata a oualelor, sortarea
-comercializarea oulelor i gainilor ouatoare dupa ciclul de 57
saptamani.
Pentru functionarea obiectivului de investitii vor fi asigurate
urmatoarele utilitati:
- apa potabila utilizata in scopuri tehnologice, igienizari incinte
, scopuri menajere si PSI fiind obtinuta din sursa proprie subterana prin
inmagazinare intr-un rezervor
- retea de canalizare pentru preluarea apelor uzate
tehnologice- bazin betonat vidanjabil si ape menajere in bazin betonat,
vidanjabil, colectarea si evacuarea se realizeaza in sistem divizor
- energie electrica pentru forta si iluminat din reteaua de
distributie din zona prin intermediul transformatorului propriu
Materii prime :
- puicute tineret inlocuire- 80.580capete/an/2hale, incluzand si
pierderile naturale de 2%
- furaje combinate 3713t/an
-apa potabila : adapare-7427mc/an, igienizari-78mc/an, menajer-
182mc/an
-paie tocate-5t/an
- vitamine si vaccinuri, medicamente- 410l/an
-dezinfectanti- 3000l/an
-detergenti biodegradabili -300l/an
Pentru functionarea generatorului din dotare se va utiliza drept
combustibil motorina, stocata in butoaie metalice de 200l intr-un spatiu
inchis, betonat.
Ca urmare a procesului de crestere si exploatare a GOC prin
sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera dupa un ciclu de exploatare
cu durata de 400 zile rezulta un numar de 26.860.000oua/ciclu, respectiv
24.500.000oua/an cu destinatie consum alimentar,.
Din numarul total de oua produse, cca 2-3% reprezentand
480.000 oua/an sunt oua cu coaja murdare, ciobite, de mici dimensiuni
sau forme neregulate care sunt colectate si eliminate ca deseuri.
Ca urmare a procesului de crestere a GOC-urilor la sfarsitul ciclului
de crestere si exploatare de 400 zile in ferma, efectivul de pasari este

Pagina 48
abatorizat prin societati abilitate rezultand o cantitate de cca 158t carne

pasare.
Deseuri generate din activitate:
-deseuri valorificabile
- oua necorespunzatoare consumului alimentar rezultate din
perioada de acomodare de 4 saptamani 1.150.000buc/an- utilizate in
consumul industrial
-dejectii uscate din activitatea de crestere si exploatare GOC
-1530t/an, valorificate pe terenurile agricole ale societtaii
-deseuri din ambalaje -1,5t/an
-deseuri nevalorificabile
-oua sparte necorespunzatoare 480.000oua/an cu evacuare prin
societati abilitate
-pasari moarte- 1580buc/an, depozitate temporar intr-un spatiu
frigorific cu evacuare prin societati abilitate
-namol cu continut de produs petrolier-0,3t/an, depozitat in
recipienti si evacuat prin societati abilitate
-deseu menajer din activitatea administrativa 6t/an
Ca urmare a analizei obiectivului dpdv al impactului creat asupra
mediului se va avea in vedere urmatoarele:
-respectarea proiectului de executie ce va sta la baza realizarii
noului obiectiv de investitii
-dotarile cu utilaje si echipamente performante ce asigura
respectarea conditiilor sanitar-veterinare impuse, a consumurilor reduse
de materii prime si utilitati, cantitati reduse de deseuri
-impactul produs asupra aerului, apei, solului, zgomot, conform
legislatiei in vigoare cu incadrarea valorilor poluantilor emisi in limitele
admise de normativele existente aliniate la CE
Din analiza viitoarei investitii se poate considera ca Ferma de
crestere pasari Marasesti comuna Voinesti, ce apartine SC A&A
FARMS SRL Bogesti, este o investitie ecologica avand un impact
nesemnificativ asupra factorilor de mediu, in conditiile respectarii
proiectului si a masurilor ce s-au impus in exploatare.
Prin punerea in functiune acesta are utilitate publica, creind un
numar de locuri de munca.

Pagina 49

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Ferma de Pasari SC A&A FARMS SRL Loc. Marasesti Jud - Vaslui

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Ferma de Pasari SC A&A FARMS SRL Loc. Marasesti Jud - Vaslui

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

INFIINTARE FERMA DE PASARI

BENEFICIAR: SC A&A FARMS SRL

DATA ELABORARII: DECEMBRIE 2010

SC REDICOM ECO SRL- nr.52813/30.07.2010, cerere solicitare

ing. RODICA ONOFREI

ing. MIRCEA ONOFREI

SC ECO SOL 21 SRL- nr.52812/30.07.2010, cerere solicitare inregistrata

ing. IONICA GRIGORAS

arh. IULIA GRIGORAS

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

1.1. DENUMIREA PROIECTULUI.............................................................................................................4

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

Investitia INFIINTARE FERMA DE PASARI IN LOCALITATEA

Titularul investitiei este SC A&A FARMS SRL Bogesti cu sediul

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

Proiectele pentru realizarea investitiei sus mentionate sunt

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

La data intocmirii prezentei documentatii societatea SC A&A

-amenajarea filtrului sanitar, cu Lxlxh=10,4x10,0x3,5m, Sc=104mp,

dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei si o zona

Constructiile, respectiv halele de crestere, depozitul de oua si

1.5. Durata de functionare

Durata de functionare a obiectivului este nelimitata, functie de

Ferma de gaini oua consum Marasesti, comuna Voinesti, isi

Tab1.1 Informatii privind stocarea si distributia carburantilor si

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate Furnizor

Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

1.7.Localizarea geografica si administrativa

Obiectivul este delimitat de urmatoarele vecinatati :

2.1.Procese tehnologice de productie

Conform specificului activitatii in domeniul zootehniei si anume

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

rezultate din procesul de crestere si exploatare sunt evacuate catre

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

Puicutele tineret inlocuire ce vor popula ferma la varsta de 16

Hrnirea este important deoarece calitatea hranei determin

Supravegherea microclimatului se realizeaza prin intermediul unui

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

asezare a oualelor pe carton avand o capacitate de preluare de

30.000Nmc/h, in vederea distributiei acestuia in zona benzilor

Receptie materii prime Puicute tineret inlocuire

Populare hale de Substante

-Colectare oua cu depozitare temporara

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

Avind in vedere dotarile si echipamentele in conformitate cu cele

-emisii atmosferice din hale de crestere GOC: pulberi

-emisii in ape Apa uzata tehnologica: Cu -0,078 kg/an,

-deseuri generate Pierderi naturale 1580buc/an

Prin modul de realizarea a halelor de crestere se asigura o izolatie

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

Reglementarile BAT recomanda un nivel de ventilatie de minim 5-

2.2. Activitati de dezafectare

Actuala investitie care urmeaza a fi realizata are drept scop

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul Fermei de crestere

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC

1.Pierderi naturale 1580buc/an Solid 02 01 02 Proteine, pene ----- 1580

4.Deseuri de 1,5t/an Solid 15 01 01 Carton, hartie ----- 1,5t/an

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul fermei avicole

Amplasamentul se afla sub incidenta cutremurelor de tip moldavic

Apa potabila este utilizata in scopuri tehnologice- adapare efectiv,