Universitatea de Științe Agricole și

Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara

Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

la fabrica de cherestea
S.C. HOLZINDUSTRIE S.A.

Student: Todica Florin

Anul: III
Disciplina: Practica
Profesor: Sef. lucr. Dr. Smuleac Laura

-2018-

0
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

CUPRINS
CAP. 1 Date generale

CAP. 2 Descrierea activităţii propuse

2.2 Scop şi necesitate
2.2 Descrierea
2.3Detalii de amplasament
2.4Realizarea si funcţionarea obiectivului

CAP. 3 Amplasarea în mediu

3.1. Elemente de geologie
3.2 Solul
3.3 Resursele de apă
3.5 Elemente de ecologie terestră
3.4 Clima si calitatea aerului
3.6 Aşezări umane şi alte obiective de interes public

CAP. 4 Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

4.1 Sursele de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor
4.2 Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului
4.4 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor
4.5 Gospodărirea deşeurilor
4.3 Sursele şi protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor
4.6 Gospodărirea substanţelor toxice periculoase

CAP. 5 Impactul produs asupra mediului înconjurător

5.1 Impactul produs asupra apelor

5.2 Impactul produs asupra aerului
5.3 Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre
5.4 Impactul produs asupra solului şi subsolului
5.5 Impactul produs asupra aşezărilor umane

CAP. 6 Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

6.1.Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă
6.2 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer
6.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol
6.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului social economic (populaţia)
6.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului produs de zgomote şi vibraţii

1
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
ANEXE
Bibliografie

CAP. 1 Date generale

Localizare şi topografie

Denumirea proiectului sau profilul de activitate este prelucrarea primară a lemnului.

Amplasamentul şi adresa: fabrica de cherestea S.C. HOLZINDUSTRIE S.A. se află în localitatea
Jibou.
Obiectivul este amplasat în partea de sud-vest a oraşului Jibou, la o distanţǎ de 1,5 km de
oraş, în vecinǎtatea oborului de animale şi a staţiei de tratare apǎ industrialǎ Jibou.
Fabrica de cherestea are urmǎtoarele vecinǎtǎţi:
 la nord se învecineazǎ cu teren agricol (pǎşune) şi depozitul de cereale aparţinând de
S.C.Comcereal S.A.;
 la vest cu teren agricol (pǎşune) şi staţia de tratare apǎ industrialǎ Jibou;
 la sud oborul de animale şi drumul judeţean 108 Jibou - Ciucea;
 la est zona industrialǎ a oraşului Jibou şi teren agricol.
Din punct de vedere topografic fabrica de cherestea este amplasatǎ pe dealul Ciglentir, deal
cu o pantǎ relativ redusǎ ce formeazǎ diferenţǎ de nivel de 3 - 4 m pe distanţa de 30 - 35 m.
Amplasamentul este strǎbǎtut de un torent ce prezintǎ o accentuatǎ eroziune pe verticalǎ
faţǎ de panta terenului şi are o lungime de 275 m.
În zonǎ terenurile sunt în general accidentate, dealurile prezentând pante cu variaţii foarte
mari, de la 10% la 40%, fiind strǎbǎtute de torenţi cu direcţii de curgere predominant V - E.
Fabrica este situatǎ pe versantul estic al dealului Ciglentir, între cotele 95 şi 106 m
altitudine iar torentul are cota minimǎ 85, maximǎ 105 m.
Titularul proiectului sau al activităţii este S.C. HOLZINDUSTRIE S.A.

2
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

CAP. 2 Descrierea activităţii propuse

2.1 Scop şi necesitate

Scopul acestei fabrici de cherestea este:

- prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului;
- exploatare forestieră;
- fabricarea de produse din lemn(elemente de tâmplarie pentru construcţii precum şi mobilă
de diferite forme);
- organizarea de şantiere şi pregătirea terenului;
- comerţ cu ridicarea deşeurilor şi resturilor;
Un alt rol important pe care îl are aceasta fabrică este acela de a asigura locuri de muncă
pentru mulţi locuitori din localitate şi din imprejurimi.

2.2 Descrierea
Fabrica de cherestea va cuprinde următoarele procese tehnologice:
 Proces livrare material: transportul lemnului rotund cu coajă, cu mijloace de transport
auto. Lemnul rotund cu coajă este depozitat intermediar şi după aceea este supus unor procese de
prelucrare.
 Proces sortare lemn rotund: lemnul rotund cu coajă este evaluat din punct de vedere al
calităţii, măsurat (lungime şi diametru) şi apoi decojit. Buştenii decojiţi sunt aruncaţi în funcţie de
calitate şi dimensiune (diametru şi lungime) în boxe corespunzătoare de sortare pentru lemn
rotund şi depozitaţi intermediar. Dacă una din boxele de sortare pentru lemn rotund (care se află
de-a lungul liniei de sortare a lemnului rotund) este plină, buştenii decojiţi sunt preluaţi cu un
încărcător pe pneuri, excavator sau LogStacker şi transportaţi într-un depozit de buşteni (unde se
depoziteazădoar buşteni de aceeaşi calitate şi cu aceleaşi dimensiuni).
 Proces debitare cherestea: după ce un depozit de lemn rotund atinge anumite dimensiuni,
buştenii sunt debitaţi. Buştenii decojiţi sunt transportaţi cu un încărcător pe pneuri sau LogStacker
la linia de debitare. Linia de debitare transformă buştenii în cherestea, aşchii şi tocătură.
Cheresteaua este sortată în funcţie de calitate şi dimensiuni şi stivuită în pachete. Fiecare pachet
conţine cherestea de aceeaşi calitate şi aceleaşi dimensiuni.
 Proces uscare cherestea: cheresteaua este uscată artificial. Cheresteaua este uscată în
funcţie de scopul de utilizare la valorile de umiditate prestabilite. Agentul de încălzire al instalaţiei
de uscare este apa fierbinte. Instalaţia de uscare corespunde directivelor europene. Camerele de
uscare sunt alimentate cu energie termică de la centrala termică pe bază de biomasă cu capacitatea
de 32 MW. Centrala termică pe bază de biomasăfuncţionează cu coaja, care provine din procesul
de decojire al instalaţiei de
sortare a lemnului rotund. Centrala termică pe bază de biomasă genereazăprin procesul de ardere a
cojii energie termică pentru instalaţia fabricii de cherestea şi camerele de uscare precum şi energie
electrică. Centrala termică pe bază de biomasă este construită conform celor mai noi standarde
tehnologice, cuprinde o instalaţie cu electrofiltru şi îndeplineşte toate cerinţele europene
referitoare la purificarea aerului. Conform fişei tehnice a centralei termice pe bază de biomasă
valorile limită la emisie se află sub cele
prevăzute în Ordinul 462/1993.
 Proces rindeluire: După procesul de uscare pachetele de cherestea uscată sunt transportate
cu stivuitorul la instalaţia de rindeluire. Aşchiile rezultate în cadrul procesului de rindeluire sunt

3
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
filtrate cu ajutorul unor instalaţii performante de filtrare dotate cu filtre textile şi depozitate într-un
siloz de aşchii. Aerul purificat este dirijat în funcţie de anotimp fie înapoi în hala de rindeluire sau
spre exterior.
Din procesul de producţie a cherestelei rezultă şi următoarele resturi, precum coajă,
tocătură, aşchii de debitare şi aşchii de rindeluire. Produsele rezultate sunt valorificate integral,
astfel:
 Coaja este arsă în centrala termică pe bază de biomasă. Centrala termică pe bază de
biomasă produce energie termică şi electrică. Restul de coajă este vândut către terţi.
 Tocătura rezultată, care are dimensiunile exact definite, este folosită ca materie primă în
industria hârtiei şi celulozei. Aşchiile de la debitare şi rindeluire sunt folosite ca şi materie primă
în industria plăcilor de PAL şi peleţilor.

2.3 Detalii de amplasament

Aşezarea geografică: agentul economic se află în Nord-Vestul Romaniei, în partea

de Sud-Vest a judeţului Sălaj in oraşul Jibou.
Oraşul Jibou are legătură cu exteriorul atât pe cale rutieră cât şi feroviară, fiind
traversat de drumul naţional DN 1H, drumul judeţean DJ 108 F, respectiv de drumul comunal DC
18, DC 20 şi de calea ferată Dej-Baia Mare, respectiv Jibou-Zalău. Accesul în zona
amplasamentului se v-a face de pe DJ 108 A.
Suprafaţa de teren ocupată de agentul economic este de 3400 m 2 din care 2000 m2
reprezintă constructii(depozite, secţia de prelucrare), 400m2 reprezintă spaţiu verde, 400m2
suprafaţă pavată, 200m2 suprafaţă nepavată şi 400m2 este reprezentat de parcare.

2.4 Realizarea si funcţionarea obiectivului

Agentul economic desfăşoară urmatoarele activităţi:

- prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lui;
- fabricarea de produse din lemn;
- organizarea de şantiere şi pregătirea terenului;
- depozitări;
- transport.
Pe viitor se urmăreşte creşterea producţiei de cherestea pentru export şi dotarea halelor de
producţie cu utilaje performante in vederea valorificării superioare a masei lemnoase achizitionate.
Agentul economic are 48 de angajaţi din care 36 sunt calificaţi, 9 sunt necalificaţi şi 3 fac
parte din departamentul tehnico-administrativ: un director, un contabil şi un administrator.
Timpul de lucru este de 8 ore/zi, de luni până vineri exceptând sărbătorile legale.
Funcţionarea obiectivului nu are termen limitat.

4
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

CAP. 3 Amplasarea în mediu

3.1. Elemente de geologie

Din punct de vedere geologic zona este amplasatǎ în partea nordicǎ a bazinului de
sedimentare Transilvania, de vârstǎ paleogenǎ, alcǎtuit din:
 Fundamentul cristalin: gnaise, şisturi curţitice, micaşisturi aparţinând seriei de Someş;
 Paleogenul reprezentat prin depozite atribuite seriei marine continentale de vârstǎ
paleogen-oligocen.
Paleogenul este reprezentat de argile roşii de origine continentalǎ.
Eocenul este alcǎtuit din calcare, gipsuri şi marne de origine marinǎ şi argile vǎrgate de
origine continentalǎ, bine dezvoltat în zona studiatǎ.
Oligocenul este reprezentat de gresii şi nisipuri cu intercalaţii de cǎrbuni, exploatate în
trecut la minele Lupoaia şi Surduc.
Cuaternarul este reprezentat prin argile, nisipuri, pietrişuri ce formeazǎ depozite de terasǎ şi
formaţiuni aluvio-iluvionare.
În zona de amplasament nu s-au executat foraje în vederea cercetǎrii din punct de vedere
geotehnic.
În urma studierii aflorimentelor din zonǎ reiese urmǎtoarea succesiune litologicǎ:
 0,1 – 0,3 m → sol vegetal
 0,3 – 1 m → argilǎ nisipoasǎ cu nivele de pietriş
 1,0 – 10 m → argile nisipoase roşiatice şi vineţii

3.2 Solul

Solurile specifice zonei sunt solurile argiloiluviale(solurile brune) şi cambisolurile(solurile

brun acide). Din clasa argiluvisoluri, pe teritoriul amplasamentului se întâlnesc solurile brun-
roşcat, brun roşcat podzolit şi brun argiloiluvial. Precipitaţiile relativ bogate determină spălarea
sărurilor din profilul de sol şi o debazificare a materialului mineral. Condiţiile climatice
favorizează activitatea biologică, dar determină o humificare rapidă a resturilor vegetale şi
încorporarea acestora în partea superioară a solurilor(orizontul A).
Solul de pe amplasament are grosimi cuprinse între 0,1 – 0,3 m, având culoare roşieticǎ,
partea mineralǎ fiind predominant alcǎtuitǎ din argile nisipoase cu conţinut mic de substanţe
humice.

3.3 Resursele de apă

Apa subterană
În zona amplasamentului nu s-au executat puţuri sau foraje în vederea determinǎrii
adâncimii pânzei de apǎ freaticǎ.
Din observaţiile fǎcute pe teren urmǎrindu-se atât regimul hidrologic al zonei cât şi
condiţiile geologice se poate preciza cǎ torenţii au regim de curgere nepermanent nefiind

5
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
alimentate cu apǎ freaticǎ ce atestǎ o adâncime mai mare a pânzei de apǎ freaticǎ decât adâncimea
de eroziune actualǎ.
Fundamental zonei este alcǎtuit din calcare şi marno-calcare de vârstǎ eocenǎ. Din literatura
de specialitate se ştie cǎ acestea sunt dispuse peste marne şi argile impermeabile, astfel încât pânza
freaticǎ este amplasatǎ cel mai probabil la nivelul calcarelor.
Din datele prezentate reiese cǎ pânza freaticǎ în zona amplasamentului este situatǎ la peste
15 m adâncime.
Apa de suprafaţă
Obiectivul este amplasat la o distanţǎ de 1,5 km N de râul Agrij şi la o distanţǎ de 3,5 km
N-E de râul Someş ce este receptorul tuturor apelor de suprafaţǎ din zonǎ.
Prin amplasament fabrica de cherestea este situatǎ în afara zonei inundabile a acestor râuri.
În zona fabricii de cherestea sunt torenţi cu lungimi cuprinse între 200–1000 m lungime, cu
direcţii predominant N-E şi N-S cu regim de scurgere nepermanent şi cu accentuatǎ eroziune pe
verticalǎ. Pe parcursul acestora nu au fost executate lucrǎri de regularizare a scurgerii şi combatere
a eroziunii.
Amplasamentul este strǎbǎtut pe direcţia V-E de un torent ce prezintǎ o accentuatǎ eroziune
pe verticalǎ cu secţiune în “V” cu caracter nepermanent în condiţii naturale. Torentul constituie
locul de deversare a apelor uzate provenite de la procesele de tratare a apei industriale desfǎşurate
în cadrul staţiei de tratare Jibou situatǎ în vecinǎtatea fabricii de cherestea.
În aval de obiectiv torentul ce strǎbate zona industrialǎ a oraşului Jibou este amenajat
deversându-se în final în valea Agrij.

3.4 Clima si calitatea aerului

În zona studiatǎ se manifestǎ un climat temperat – continental moderat, cu influenţe

piemontane, deci fǎrǎ excese de cǎldurǎ şi ariditate.
Temperatura medie anualǎ a aerului este de 9,5ºC cu maxima în luna iulie de 19.9ºC şi
minima de -2,6ºC în luna ianuarie, valori ce reprezintǎ medii lunare multianuale.
Umiditatea relativǎ a aerului este în medie de 72% iar precipitaţiile medii anuale de 653
mm.
Frecvenţa medie anualǎ a vânturilor este de:
 Maximǎ pe direcţia S-E 16,2%
 S-V 10,5%
 N-V 9,2%
Frecvenţele maxime se înregistreazǎ cu precǎdere în perioada rece a anului octombrie –
aprilie.
Vitezele medii anuale ale vântului pe aceste direcţii sunt:
 S-E 4,1 m/s
 S-V 3,8 m/s
 N-V 4 m/s
Vitezele pânǎ la 6 m/s reprezintǎ cca. 86% din valorile înregistrate.

3.5 Elemente de ecologie terestră

Vegetaţia
Învelişul vegetal constituie un element definitoriu al peisajului, aflându-se în stransă
legatură cu relieful, clima şi solurile. În plus are şi o mare importanţă economică. Distributia

6
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
vegetaţiei este strâns condiţionată de numeroşi factori, cum ar fi: temperatura, umezeala,
latitudinea, altitudinea, solul.
Principalele tipuri de vegetaţie intâlnite pe teritoriul comunei sunt: pădurile, care ocupă
20,56% din acest spaţiu, pajiştile care deţin 38.4%, tufărişurile şi vegetaţia ruderală care apare în
zona aşezărilor omeneşti şi a drumurilor.
Dintre speciile euroasiatice întâlnite frecvent amintim arinul negru (Alnus glutinosa),
diferite specii de plop (Plopulus sp.) şi paltinul (Acer platanoides). Speciile europene mai larg
răspândite sunt gorunul (Quercus petraea), fagul (Fagus sylvatica) şi carpenul (Carpinus betulus).
Subarboretul pădurilor de foioase cuprinde şi specii europene cu afinităţi meditaraneene cum ar fi:
mărul pădureţ (Malus sylvestris), păducelul (Crataiegus sp.), cornul (Cornus mas) şi mai multe
specii ierboase.
Fauna
În pădurile de foioase dintre mamifere se întâlnesc: veveriţa, pârşul, căprioara, mistreţul,
vulpea. Dintre păsări amintim: sturzul, mierla, gaiţa, ciocănitori, piţigoi, cucul. Sunt prezente şi
numeroase nevertebrate: gasteropode, coleoptere şi multe insecte. În zona depresionară, pe
terenurile agricole şi în jurul oraşului se întâlnesc mamifere cum ar fi: şoarecele de câmp, iepurele,
vulpea. Dintre păsări amintim ciocârlia, vrabia, rândunica, fazanul, uliul, graurul.

3.6 Aşezări umane şi alte obiective de interes public

În zona oraşului Jibou existǎ douǎ obiective protejate: Grǎdina botanicǎ Jibou şi Stratele
Rakoczi (rezervaţie geologicǎ). Acestea sunt situate la distanţǎ de peste 2 km, nefiind afectate de
societate.
Direcţia dominantă a vânturilor faţă de aşezările umane şi alte obiective de interes public
este din direcţia Sud-Est.

7
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

CAP. 4 Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

4.1 Sursele de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor

Apele uzate care rezultă în urma procesului de obţinere a cherestelei, precum şi apele uzate
menajere care rezultă de la punctele igienico-sanitare din incinta societăţii sunt colectate iar apoi
sunt evacuate in reţeaua de canalizare a oraşului.
Dacă se depăşec concentraţiile maxime admise se va aplica o taxa de canalizare mai mare
decât cea stabilită pentru cazul în care indicatorii se înscriu în limitele maxime admise stabilite
iniţial. Este important de menţionat că nu există alte surse de ape uzate care rezultă de pe suprafaţa
amplasamentului.

4.2 Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

Emisiile în atmosferă care s-au identificat pe amplasament sunt compuse din praf şi emisii
de CO2 rezultat din procesul de prelucrare mecanică. În comparaţie cu suprafaţa halei de prelucrare
mecanică, cantitatea de praf este nesemnificativă.
Alte emisii identificate sunt gazele de eşapament provenite de la autovehicule din incinta şi
de la diferite utilaje folosite .
În incinta amplasamentului s-au identificat unele emisii în atmosferă,emisii care pot fi:
 directe provenite din procesele tehnologice
 indirecte provenite din activităţile auxiliare procesului tehnologic
Emisiile directe care rezultă din procesele tehnologice care se desfăşoară în cadrul societăţii sunt
cele provenite din faza de retezare-sectionare, din faza de prelucrare mecanică, cel mai important
fiind praful,acestea necesitând o instalaţie de exhaustare locală precum şi emisiile provenite de la
tratamentele termice.
Emisiile care rezultă din activităţile auxiliare procesului tehnologic sunt cele provenite din
atelierul mecanic şi cele de la mijloacele de transport din incinta societăţii, precum şi cele
provenite de la diferite utilaje folosite, toate acestea fiind însă emisii fugitive.

4.3 Sursele şi protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor

În cadrul societăţii zgomotul este diferit, în funcţie de secţia în care se lucrează. Astfel în
cadrul depozitului de buşteni ai societăţii se lucrează cu fierăstraie de ultima generaţie a căror
zgomot nu depşeşte pragul de 85 db.
În hala de prelucrări mecanice,unde tăierea la circulare nu se face în mod continuu,
zgomotul produs nu se propagă în afara halelor, iar pentru personalul care lucrează aici s-au
distribuit căşti de protecţie pentru urechi.
Vibraţiile produse de utilaje nu sunt transmise la sol datorită aplicării schemelor de montaj
şi a realizării fundaţiilor care preiau vibraţiile.
4.4 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor

8
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

În interiorul societăţii radiaţiile emanate sunt în mare parte radiaţii acustice provocate de
utilajele folosite.

4.5 Gospodărirea deşeurilor

Ca orice activitate de producţie, şi prelucrarea primară a lemnului (fabricarea cherestelei)

este însoţită de producerea unei cantităţi de deşeuri, cantitate care se poate stabili după
randamentele de prelucrare. Astfel cantităţile şi sortimentaţia acestora sunt prezente centralizat în
tabelul care urmează:

Tabel. 1 Cantitǎţi de deşeuri rezultate în urma activitǎţii

Nr crt Volum deşeuri U/M Cantitatea Proporţia(%)
1 Lemn de foc mc/t 839/670 20
2 Pierderi tehnologice mc/t 211/169 5
3 Deşeuri combustibile mc/t 872/679 20.8
4 Rumeguş mc/t 564/450 13
TOTAL mc/t 2486/1096 58.8

Analizând tabelul se constată cǎ randamentul de prelucrare a lemnului este de 41.2%,

deşeurile în proporţia cea mai însemnată fiind reprezentate de lemnul de foc şi de deşeurile
combustibile (margini,rămăşiţe).
Gospodărirea deşeurilor – lemnul de foc şi deşeurile combustibile sunt comercializate
foarte bine tot timpul anului,fiind folosite ca şi combustibil pentru încălzit.
Deşeurile care rezultă în procesul de obţinere a cherestelei sunt colectate în containere
speciale fiecărui tip de deşeu.
Societatea pune la dispoziţia persoanelor interesate pentru achiziţionare rumeguş gratuit.

4.6 Gospodărirea substanţelor toxice periculoase

În cadrul societăţii singurele substanţe toxice periculoase sunt cele folosite pentru ungerea
utilajelor cum ar fi uleiurile şi cele folosite pentru autovehicule care ajută la transportul
lemnelor(benzina,motorina). Alte substante toxice care sunt degajate în atmosfera sunt monoxidul
de carbon,dioxidul de carbon,dioxidul de sulf,oxizii de azot,pulberi în suspensie,praf.

9
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
CAP. 5 Impactul produs asupra mediului înconjurător

5.1 Impactul produs asupra apelor

Impactul produs asupra apelor este unul nesemnificativ deoarece panza freatică se află la o
adâncime destul de mare.

5.2 Impactul produs asupra aerului

Dispersia poluanţilor proveniţi din cadrul societăţii este reprezentată de emisiile directe şi
indirecte provenite din procesele tehnologice şi din activităţile auxiliare procesului tehnologic .
Existenţa în aer a emisiilor atmosferice şi în aerul ambiental a unor substanţe chimice şi a
altor agenţi care nu sunt înscrişi în reglementările legale existente vor fi estimate prin studii
efectuate de instituţii specializate, iar costul acestora va fi suportat de către unitatea care produce
emisiile.
Dacă concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi depăşesc pragurile de alertă,dar se
situează sub nivelurile de intervenţie, emisiile atmosferice sau pentru aerul ambiental, se consideră
că există impact potenţial asupra aerului. În aceste situaţii autorităţile competente vor cere
reducerea concentraţiilor de poluanţi şi monitorizarea suplimentară a surselor identificate sau
potenţiale de poluare.
Prelevarea probelor de aer trebuie să ţină seama de următoarele:
- existenţa unor laboratoare care să execute analizarea poluanţilor în emisii atmosferice
sau în aerul ambiental trebuie să utilizeze metodologii adecvate, aşa cum sunt stabilite prin
standardele şi reglementările în vigoare.
- în situaţiile în care nu există metodologii de prelevare şi analiza pentru anumiţi
poluanţi,acestea vor fi stabilite prin studii efectuate de institute specializate.

5.3 Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre

Impactul produs asupra vegetaţiei este nesemnificativ, o degradare a vegetaţiei fiind

produsă doar în momentul construcţiei fabricii de cherestea prin decopertarea stratului de la
suprafaţa solului. Fauna este afectată deoarece nivelul de zgomot şi vibraţii este resimţit de
animalele din jur.

5.4 Impactul produs asupra solului şi subsolului

Impactul produs asupra solului va avea un efect semnificativ în perioada incipientă a

proiectului datorită unor lucrări de excavare pentru stabilizarea zonei. Pămantul excavat v-a fii dus
pe rampa de gunoi din zonă unde v-a fi depozitat. Suprafaţa societăţii S.C. HOLZINDUSTRIE
S.A. este în mare parte betonată, de aceea poluarea solului este minimă, sursele de poluare fiind
doar accidentale.
În interiorul societăţii sunt amplasate o serie de secţii în care se desfăşoară procesul de
obţinere a cherestelei, unele operaţii putând genera deşeuri ce ar putea afecta solul. Aceste secţii
sunt următoarele:

10
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
 hala de debitare a lemnului – aici are loc procesul de debitare a buştenilor care se execută
cu ajutorul unui gater orizontal şi a unui fierăstrău panglică. Deşeurile care rezultă din această fază
a procesului de fabricare a cherestelei sunt deşeuri solide cum ar fi margini, capete şi rumeguş.
Aceste deşeuri se folosesc pentru obţinerea energiei termice, se compostează sau se vând.
 depozitul de buşteni - deşeurile care se produc în aceasta secţie sunt: capete de buşteni,
rumeguş, deşeurile sub forma de capete de buşteni fiind folosite ca lemne de foc ( în centrală
termică proprie), iar deşeurile sub forma de rumeguş se compostează iar compostul obţinut putând
avea diferite utilizări ulterioare.
 depozitul de cherestea - deşeurile rezultate din aceasta secţie sunt capete, margini de
cherestea. Deşeurile rezultate din această fază sunt comercializate ca lemn de foc sau ca materii
prime pentru obţinerea obiectelor de artizanat, dar pot fi utilizate şi în centrala termică pentru
obţinerea energiei termice (apă caldă, abur)
 secţii în care se realizează tratamente termice ale lemnului (aburirea, uscarea,
antiseptizarea) - din aceste secţii rezultă doar ape uzate care sunt colectate direct şi nu ajung pe
sol.

5.5 Impactul produs asupra aşezărilor umane

Având în vedere ca fabrica de cherestea este amplasată în interiorul parcului industrial al

oraşului este la o distanţă relativ mare faţă de primele aşezări umane din zonă.

CAP. 6 Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului produs

asupra mediului

11
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

O poluare semnificativă o reprezintă praful eliminat în atmosferă provenit de la secţia de

prelucrare manuală. Acesta conţine atât rumeguş cât şi compuşi toxici proveniţi de la utilajele de
tăiere şi secţionare. O posibilitate de diminuare semnificativă a impactului acestuia asupra aerului
este dotarea unităţii cu filtre speciale de ultima generaţie care reţin praful.

6.1.Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

Pentru a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele măsuri:
6.1.1 Referitor la reţelele de canalizare menajere şi pluviale:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasament să se
conecteze la reţeaua de canalizare ce se află în curs de execuţie, pentru a elimina
scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in
emisari. Se au in vedere urmatoarele:
• Evacuarea apelor uzate menajere din zona se va realiza prin retele
centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie. Apele menajere se vor incadra la
descarcare in in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii si
actelor de reglementare detinute.
• Evacuarea apelor pluviale de pe amplasament se va face astfel:
- Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate
vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte
de descarcarea apelor pluviale în reţeaua de canalizare, acestea vor fi trecute
prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente
si opritoare de difuzie
• Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
• Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în ape de suprafata sau
canalizarea urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de
limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia de
Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu
problemele de deversare a apelor uzate în canalizare, vor urmări în permanenţă
calitatea apelor uzate deversate ;
• Căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curăţate ritmic şi
întreţinute;
• Impermeabilizarea bazinului de decantare şi controlul apei de profunzime de pe
amplasament.
6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila
Regulamentul local de urbanism stabileşte ca toate construcţiile de pe amplasament să fie
racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul de apa
din sursă proprie .

6.2 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

- Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea

aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in
vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in
zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele

12
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
admise
- Pentru fabrica de cheresetea propusa utilajele tehnologice fost echipate si
racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia
granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer
inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina
randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este
de ultima generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si
reglarea automata a arderii. Pulberile de lemn care pot
rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca
in functie de a anotimp, aerul filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in
atmosfera.

6.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e

necesar să se aplice următoarele măsuri:
- Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe
amplasament
- Realizarea unei retele de canalizare centralizate
- Betonarea suprafetelor active

6.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului social economic (populaţia)

In ceea ce priveşte factorul social – economic măsurile vor avea drept scop:
- Practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;
- Cooperare cu administraţia locală pentru elaborarea şi cofinanaţarea de
proiecte;
- Dezvoltarea IMM-lor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung
pentru atenuarea descreşterii activităţii economice;
- Dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii,
pe baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- Monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii de pe
amplasament iar în cazul depăşirii limitelor de poluare admise de legislaţie
activitatea industrială să fie oprită.

6.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului produs de zgomote şi vibraţii

- Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrială şi a

celor de servicii;
- Monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este
necesar; se va acţiona prin măsuri de reducere, în general acţionarea asupra punctelor puternic
emiţătoare de zgomot, acţiune care se poate face atât la noile echipamente care se vor instala, cât
şi la echipamente din dotarea actuală, ale căror contribuţii se vor regăsi în nivelul de zgomot de la
receptor.

13
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA
ANEXE

Fluxul tehnologic al fabricii de cherestea S.C. HOLZINDUSTRIE S.A.

Uniformizare Dimensionare,
diametru sortare în funcţie Depozitare
de dimensiuni
Decojire
Depozit lemn Livrare
rotund + evacuare
Cǎutare metal
Uscare

Retezare, sortare, Expediere

Halǎ debitare Secţionare în Control pachetare, stivuire pt.
baza comenzii calitate uscare
Depozitare

Halǎ cherestea Depozitare Expediere

Depozit cherestea

Deşeuri Tocǎturǎ, rumeguş, piese Depozitare Expediere

lemnoase retezate

Pt. generare energie la sala cazanelor Vânzare energie

Coajǎ
Vânzare coajǎ
0
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

0
 Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara
Facultatea: Ingineria si protectia mediului in agricultura- IFR IPMA

Bibliografie:

Oros V., Evaluarea impactului asupra mediului,Editura Risoprint editura 2006

Plan urbanistic general,Jibou
Macovei G., curs meteorologie