Sunteți pe pagina 1din 73

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA

Facultatea de Mecanic
Catedra de Tehnologie Mecanic
Specializarea: Maini i Instalaii n Agricultur i Industria Alimentar
PROIECT DE
DIPLOM
INSTALATIE DE
BIOGAZ
Coordonator: Student:
TIMIOARA
2010
C U P R I N S
Page 1 of 73
1. ELEMENTE INIIALE PENTRU PROIECT.......................................................5
1.1. Biogazul..............................................................................................................5
1.2. Ce materiale sunt introduse ntr-o instalaie de biogaz..........................11
1.3. Procesul biologic de digestie anaerobic....................................................13
1.4. De ce se efectueaz tratamentul anaerob n dejecii...............................28
1.5.Situaia n Europa
2. CONCEPEREA I PROIECTAREA FUNCIONAL CONSTRUCTIV A
UNEI INSTALAII DE BIOGAZ...........................................................................31
2.1. Care sunt componentele unei instalati de biogaz.....................................31
2.2. Tipologia i funcionarea instalaiei de biogaz.........................................33
2.2.1. plug-flow
2.2.2. up-folw
2.2.3. super-flow
2.3. Utilizatori biogazului
2.3.1. Arderea..................................................................................................35
2.3.2. Cogenerarea..........................................................................................41
2.4. Tipuri de instalaii
2.5. Tipologia sistemelor hehnice de producere a biogazului
2.6. Tipologia i funcionarea instalatiei de biogaz
2.7. Caiet de sarcini................................................................................................43
2.7.1. Generaliti.........................................................................................43
2.7.2. Condiii tehnice de calitate...............................................................44
2.7.3. Condiii constructive.........................................................................45
3. CONCEPEREA I PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAIE A
REPERELOR COMPONENTE ALE MAINII DE UMPLUT CONTINUU
SUB VACUUM ...........................................................................................................51
Page 2 of 73
3.1. Alegerea materialului...........................................................................51
3. 2. Analiza documentatiei.........................................................................53
3. 3. Stabilirea itinerariului tehnologic pentru virola...........................54
3. 2. Alegerea semifabricatului...................................................................77
3.2.3. Stabilirea itinerariului tehnologic pentru capac ........................78
3.2.8. Calculul normei tehnice de timp.....................................................91
4. INTEGRAREA SISTEMULUI TEHNIC PROIECTAT N STRUCTURA
SISTEMULUI DE AUTOMATIZARE A PROCESULUI DE
TRANSFORMARE DESERVIT..............................................................................98
4.1. Generaliti .....................................................................................................98
4.2. Depurarea biogazului 99
4.2.1. Filtrare
4.2.2. Deumidificare
4.2.3. Desulfarea..
4.3. Inovarea Aciune de mbuntire calitativ a sistemului tehnic
4.4. Scheme tehnice de automatizare..
5. ELEMENTE DE ANALIZ ECONOMIC.......................................................102
5.1. Influena caliti dejeciilor de tratat n randamentul biogazului.....102
5.2. Cost i profit..................................................................................................104
5.3. Care este potenialul biogazului
6. INSTRUCIUNI PRIVIND EXPLOATAREA, NTREINEREA I
REPARAREA, PROTECIA MUNCII I PAZA I STINGEREA
INCENDIILOR.........................................................................................................106
6.1. Contextul reconsiderri produceri biogazului.......................................106
6.2. Ce sunt i cum funcioneaz certificatele verzi......................................111
6.3. PSI....................................................................................................................112
6.4. Concluzi........
6.5. Depozitarea mrfurilor
Page 3 of 73
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................
Page 4 of 73
1. HERMAN, R., FLEER, T., MNERIE, D. Tehnologia fabricrii utilajului
tehnologic. ndrumar de proiectare, Editura U.P.T., Timioara, 1996;
2. FLEER T., MNERIE D., HERMAN R. Utilaje tehnologice tehnologii de
fabricaie, Editura Politehnica, Timioara, 2002;
3. MITELEA, I., RADU, B. Selecia i utilizarea materialelor inginereti, Editura
Politehnica, Timioara, 1998;
4. MESARO ANGHEL, V., .a. Mecanisme (elemente de sintez practic).
Manual pentru proiectare, Editura U.P.T., Timioara, 1996;
5. MNERIE, D. Prelucrarea crnii. Sisteme tehnologice i structuri productive,
Editura Orizonturi universitare, Timioara, 1997;
6. MNERIE, D. Traductoare de for piezoceramice destinate automatizrii
utilajului tehnologic, Editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2000;
7. ALEXANDRU I., .a. Alegerea i utilizarea materialelor metalice, Editura
DIDACTIC I PEDAGOGIC, R.A., Bucureti, 1997;
8. NICULI P. Tehnica i tehnologia frigului n domenii agroalimentare,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998;
9. TRUCULESCU M., .a. Oeluri inoxidabile i refractare, Editura Facla,
Timioara, 1983;
1. ELEMENTE INIIALE PENTRU PROIECT
Biogazul
Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substanelor organice umede in
medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra.
Metanul este constituentul lor principal. Aa s-au format in sedimentele din adncul
pmntului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice . Primele explicaii
Page 5 of 73
tiinifice privitoare la geneza gazelor combustibile apar spre sfritul secolului al XVII-lea,
perioada in care se nate att chimia moderna cat si una din ramurile ei de baza - chimia
gazelor. Volta este acela care a extras pentru prima data hidrocarbura metan din gazele
colectate din mlatini . Agenii fermentrii anaerobe ai celulozei la temperaturi mezofile (20
- 45 ) au fost cercetai de Shngen, Hoppe-Seyler si Omelanski. Ultimul a stabilit in 1899 ca
la acest proces participa 2 specii de bacterii. Printre produii de fermentaie ai celulozei una
dintre ele formeaz cantiti importante de metan - Bacillus cellulosae methanicus - iar
cealalt, cantiti importante de hidrogen - Bacillus cellulosae hydrogenicus. Ulterior aceste
specii au fost reunite sub denumirea comuna de Methanobacterium omelianski . De ndat ce
oamenii au constatat ca celuloza poate fi descompusa pana la metan de ctre bacterii, au
ntrezrit posibilitatea obinerii de energie in regim controlat din biomasa ( materiale
vegetale si reziduale ).Pana la al II-lea rzboi mondial fermentarea anaeroba controlata s-a
extins, aproape in exclusivitate, in staiile de epurare ale oraelor mari din Europa si
America. Producerea si folosirea biogazului a fost neglijata, majoritatea staiilor nefiind
dotate cu sisteme de captare a acestuia.
Materia organica moarta nmagazineaz energie solara convertita in energie chimica,
in componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. O cantitate apreciabila din
energia solara, acumulata de plante, este stocata in celuloza.
Celuloza este principala componenta a materiei organice din care rezulta metan prin
bioconversie . Coninutul in celuloza, raportat la substana uscata, este de 35-50% in
produsele secundare din agricultura. Cantiti mai mari de celuloza se gsesc in gunoaiele
provenite de la animalele crescute pe aternut . Alte surse de biomasa, care pot fi convertite
in biogaz, sunt reprezentate de biomasele foarte hidratate. Intr-o clasificare a biomaselor, in
raport cu problemele de energie, cercettorii au inclus in grupa biomaselor foarte hidratate,
plantele acvatice si algele. Acestea au un coninut in apa in jur de 95%.Caracteristic pentru
culturile energetice foarte hidratate este capacitatea extrem de mare de a-si multiplica
biomasa, intr-un timp relativ scurt, ceea ce creeaz o disponibilitate de materie organica ce
poate fi folosita in filiera de metanizare. ym643m3478zmmb Dintre plantele acvatice, cea
mai cunoscuta este zambila de apa (Eichhornia crassipes). Ea crete spontan in lacurile din
inuturile tropicale din Africa si America de Sud. Alte asemenea plante sunt: pistia, azola,
iarba de mare, alga bruna si laminaria, care creste aproape 50 cm pe zi.
In prezent exista 7 procedee principale de recuperare a energiei din reziduurile
organice agricole : fermentarea anaeroba la temperatura mediului ambiant, fermentarea
anaeroba la temperatura ridicate, descompunerea anaeroba termofila, distilarea destructiva,
compostarea, incinerarea si transferul de cldura; dintre aceste procedee, fermentarea
anaeroba prezint potenialul cel mai ridicat de recuperare a energiei.
Prin fermentare anaeroba , microorganismele descompun materia organica, elibernd
o serie de metabolii coninnd in principal bioxid de carbon si metan constituie biogazul.
Drept combustibil este folosit fie direct, fie numai metanul purificat.
Dintre componentele chimice ale materiei organice, grade mai ridicate de conversie in
biogaz au celulozele, hemicelulozele si grsimile.
Page 6 of 73
Fermentarea anaeroba, folosita pentru producerea si captarea biogazului, este un
proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, in condiii controlate de mediu, in
absenta oxigenului molecular si a luminii.
In aceasta faza acioneaz microorganisme fermentative nespecializate, cu capacitate
de producere de acizi organici. Ele sunt bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-
reductoare si denitrificatoare, etc. precum si numeroase specii de ciuperci si unele drojdii.
In faza metanogen acioneaz bacteriile metanogene, anaerobe, specializate in
producerea de metan. In acesta se mai gsesc si urme de hidrogen, hidrogen sulfurat,
mercaptani ,vapori de apa, amoniac, azot, indol si scatol. Hidrogenul si bioxidul de carbon
reprezint un substrat caracteristic pentru metanogenez. Majoritatea metanobacteriilor
folosesc ca substrat numai hidrogenul si bioxidul de carbon. Metanul se formeaz prin
reducerea bioxidului de carbon si oxidarea hidrogenului gazos (H+) de ctre metanobacteriile
care folosesc hidrogenul:
CO2 + 4H2O CH4 + 2H 2O + energie
Compoziia tipica de biogaz
50-75 % Metan, CH4
25-50 % Dioxid de carbon, CO2
0-10* % Nitrogen, N2
0-1 % Hidrogen, H2
0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S
0-2* % Oxigen, O2
deseori 5 % din aer este introdus pentru desulfurizare microbiologica.
Bacteriile metanogene sunt foarte variate in privina nsuirilor morfologice, dar
unitare din punct de vedere biochimic si fiziologic. Sunt singurele microorganisme care au o
respiraie strict anaeroba si capacitatea de a produce metan prin procese metabolice. Ca
forme de viata dintre cele mai vechi de pe Terra, bacteriile metanogene au fost incluse in
regnul Archaebacteria. Metanul este componenta care confer valoare energetica biogazului.
In stare pura metanul este un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai uor dect
aerul, arde cu o flacra albstruie si are o putere calorica de 37 MJ/ml, puin mai ridicata
dect a motorinei. Biogazul comparativ cu metanul pur are o putere calorica de 25 MJ/ml,
din cauza bioxidului de carbon cu care e in amestec. Stocarea biogazului, chiar pentru
intervale mici de timp, face parte din instalaia de fermentare anaeroba. ntruct metanul nu
se lichefiaz la temperatura ambianta, indiferent de presiunea folosita, el se pstreaz la
presiuni joase in containere cu volum mare sau la presiuni ridicate volume mici. De exemplu
o butelie de 0,1 ml conine la presiunea de 200 bari 28 ml biogaz, cu care un tractor greu
poate funciona 8 ore.De muli ani este pusa in micare dezvoltarea sistemelor de producie a
energiei electrice pe baza exploatrii de surse energetice alternative. Biogazul este una dintre
aceste surse energetice. Datorita noilor norme in materie de autoproducie, recunoaterii
valorii ambientale a energiei electrice din surse alternative si unei tehnologii de acum
omologata, astzi este posibil sa se produc biogaz pentru generarea de cldura si
electricitate in condiii avantajoase. Centrul de Cercetare Mediu Ambiental si Materiale
ENEL a condus, in primii ani de dup 90, in colaborare cu Centrul Cercetri Producii
Page 7 of 73
Animale din Regiunea Reggio Emilia, o investigaie pe raza larga in Cmpia Padana pe
potenialitatea biogazului productibil plecnd de la dejeciile zootehnice. Din investigaie a
rezultat ca cogenerarea de energie electrica si cldura prin biogaz poate da natere a avantaje
evidente, fie n cmpul energetic, fie in cel ambiental. Cogenerarea se poate integra in mod
convenabil n instalaiile cresctoriei, in special in cazul in care trebuie sa fie realizate opere
corespunztoare pentru soluionarea celor mai presante restricii normative in materie de
depurare a dejeciilor. Finalitatea este aceea de a promova biogazul ca energie alternativa,
evideniind elementele normative si tehnologice, permind viziunea unui cadru realist si util
al folosirii de biogaz in spaiul modernei practici zootehnice.
Prin acest fapt se d agriculturii un suport economic sntos i se obine energie curat din
punct de vedere a mediului. n acest context producerea de biogaz i transformarea lui prin
cogenerare n curent electric i cldur este un domeniu care merit toat atenia pentru
perfecionarea i optimizarea proceselor de lucru ntr-o astfel de instalaie.

Figura 1. Schema general de obinere i utilizare a biogazului
1- adpost pentru animale; 2- fos septic: 3rezervor colector biomasa; 4-rezervor de
igienizare; 5- rezervor de fermentare; 6- colector de biogaz; 7- generator de curent i
caldur; 8 rezervor produs rezidual; 9 teren agricol
Despre fertilizant
-la terminarea procesului de fermentare rezulta un namol care contine toata materia
anorganica din mateia prima (substraturi) si n functie de gradul de fermentare o parte a
materiei organice care nu a fost descompusa de bacterii.
- acest namol este un fertilizant foarte bun, deoarece materia anorganica continuta nu mai
este legata n partea organica, aceasta fiind absorbita mult mai usor de radacinile plantelor.
- datorita acestui efect, fertilizantul are un efect pozitiv asupra mediului, reducnd poluarea
apelor de suprafata si implicit a apei freatice.
Ce materiale sunt introduse ntr-o instalaie de biogaz
Page 8 of 73
n centralele de producere a biogazului, acesta poate fi produs folosind numeroase i
diferite tipuri de surse. Materialul organic este esenial ca tip de surs de generare a
biogazului i ca punct de plecare in procesul de producere. Materialul organic ar trebui s nu
conin lemn (lignin) pentru c bacteriile din instalaie nu pot procesa aceast
substan. Exist apte categorii de material organic care este potrivit ca surs de generare a
biogazului:
1
Deeuri organice
domestice (comunal)
Deeuri organice nseamn deeuri provenite din
fructe i produse vegetale colectate separat, pmnt
de flori, flori, coji de ou, cafea i filtre de ceai i
alte resturi organice. Procentajul de materie uscat
variaz ntre 10 i 30 %.
2
Deeuri organice i
industriale
Resturi rezultate de la curarea grdinilor i
parcurilor care nu conin materie lemnoas (lignin).
3
Nmol de canalizare
comunal
Rezultatul de la tratarea apelor uzate comunale este
nmolul de canalizare, care trebuie s fie
decontaminat pentru a fi folosit pentru producerea
biogazului. Acest nmol de canalizare poate conine
fosfor, nitrai i metale grele. Experiena arat c
nmolul rezultat de la tratarea apelor uzate poate fi
folosit in centralele de biogaz, dar nu este considerat
ca o surs de o calitate foarte bun. Este ilegal s fie
folosit nmol din alte surse dect cele publice din
cauza coninutului ridicat n metale grele sau
organisme modificate genetic sau
hormoni. Procentajul de materie uscat variaz
ntre 20 i 30 %.
4
Blegar solid sau lichid
Blegarul solid sau lichid de la fermele de cretere a
animalelor repezit una dintre principalele substane
pentru procesul de fermentare. Blegarul de vac
este foarte potrivit, pe cnd ginaul de pasre, de
exemplu, d o cantitate mare de biogaz, dar poate
conine nisip. Materia uscat din blegar solid
variaz intre 15 i 30%, iar n cazul blegarului
lichid ntre 5 i 7%.
5
Culturile de plante cu
valoare energetic
Culturile de plante cu valoare energetic sunt
preponderent cultivate pe terenuri care altfel nu ar
avea o alt ntrebuinare, cum ar fi porumbul, iarba
de Sudan, mei, sulfina alb (melilotus alba).
6
Deeuri industriale
alimentare
Deeurile industriale alimentare provin din
procesarea i producerea alimentelor i a crnii, cum
ar fi zerul, resturile de la procesarea cartofilor,
resturi vegetale, resturi de cereale rezultate de la
Page 9 of 73
producerea berii, borhoturi de mere. Aceste tipuri de
surse sunt n mod normal foarte bune surse de
biogaz i nu conin substane
periculoase. Resturile din procesare crnii, cum ar fi
deeurile de la abatoare, reprezint bune surse de
producere a biogazului, dar necesit tratare special
pentru reducerea riscurilor pentru sntatea public
i pentru mirosuri.

Potenial maximal de producere a biogazului pe ton de surs de generare
Blegar de vac 25 m
2
/t
Blegar de porc 36 m
2
/t
Zer 55 m
2
/t
Reziduuri de la procesarea berii 75 m
2
/t
Resturi de la cultura cerealelor 110 m
2
/t
Deeuri organice domestice 120 m
2
/t
Deeuri din industria alimentar 220 m
2
/t
Particule in suspensie 400 m
2
/t
Grsimi i uleiuri de la procesare alimentelor 600 m
2
/t
Cum am mai menionat bacteriile sunt foarte sensibile. Temperatura i valoarea pH-ului ar
trebui s fie precise i constante. Anumite substane sunt toxice pentru bacterii i pot opri
fermentarea. Aceste substane toxice pot fi:
Medicamente - cum ar fi antibioticele
Medii de denitrificare
Zinc
Cupru
Amoniu (NH
3
)
Acizi grai
Hidrogen sulfurat (H
2
S)
Procesul biologic de digestie anaerobic
Digestia anaeroba este un proces biologic complex, prin intermediul caruia, in absenta
oxigenului, substanta organica este transformata in biogaz (sau gaz biologic), constituit in
principal din metan si anhidrida carbonica. Procentul de metan din biogaz variaza in functie
de tipul de substanta organica digerata si de conditiile de proces, de la un minim de 50%
pana la 80% circa.
Ca procesul sa aiba loc, este necesara actiunea diferitelor grupuri de microorganisme, in
Page 10 of 73
masura sa transforme substanta organica in compusi intermediari, in principal acid acetic,
anhidrida carbonica si hidrogen, utilizabile de microorganismele metanigene care conclud
procesul , producand metanul. Microorganismele anaerobe prezinta o scazuta viteza de
crestere si o mica viteza de reactie si deci e necesar sa mentina optime, pe cat posibil,
conditiile mediului de reactie. Cu toate aceste scurtari, timpii de proces sunt relativ lungi
daca se compara cu cei ale altor procese biologice; totusi avantajul procesului este ca materia
organica complexa este transformata in metan si anhidride carbonice si astfel duce la
productia finala a unei surse alternative de energie, sub forma de un gaz combustibil de o
inalta putere calorica. Ambientul de reactie, definit de obicei digestor( sau reactor anaerob),
pentru a permite cresterea simultana a tuturor microorganismelor implicate, va trebui sa
rezulte dintr-un compromis intre exigentele fiecaror grupuri microbice. Ph-ul optim, de
exemplu, este in jur de 7/7.5. Temperatura optima a procesului este in jur de 35 grade C,
daca se utilizeaza bacterii mezofile, sau in jur de 55 grade C, daca se utilizeaza bacterii
termofile.
La proces participa urmatoarele grupuri de bacterii:
bacterii hidrolitice, care descompun macromoleculele biodegradabile in substante mai
simple;
bacterii acidogene, care utilizeaza ca substrat compusii organici simpli eliberati de
bacteriile hidrolitice si produc acizi organici cu lant scurt, care la randul lor reprezinta
substratul pentru grupurile urmatoare de bacterii;
bacterii acetogene, producatoare obligate de hidrogen (OPHA: ObbligateHydrogen
Producing Acetogens), care utilizeaza ca substrat produsele din bacterii acidogene dand
nastere la acetat, hidrogen si anhidride carbonice;
bacterii omoacetogene care sintetizeaza acetat plecand de la anhidride carbonice si
hidrogen;
bacterii metanogene, difereniate in doua grupe:
a) cele care produc metan si anhidride carbonice din acid acetic, numite acetoclastici
b) cele care produc metan plecnd de la anhidride carbonice si hidrogen, numite
hidrogenotrofe.
In timp ce metanul este eliberat aproape complet in faza de gaz vzuta fiind sczuta sa
solubilitate in apa, anhidrida carbonica participa la echilibrul carbonailor prezente in
biomasa in reacie. Interaciunile intre diferitele specii de bacterii sunt foarte strnse si
produsele metabolismului anumitor specii pot fi utilizate de alte specii ca substrat sau ca
factori de cretere.
De ce se efectueaz tratamentul anaerob n dejecii
Intr-un context de extrema si continua
necesitate energetica si de un crescut risc
ambiental tratamentul anaerob cu recuperarea
biogazului produs se dovedeste azi a fi un
sistem de mare interes, in masura sa ofere
multiple avantaje:
Page 11 of 73
1) Productie de energie: tratamentul anaerob in conditii controlate duce la degradarea
substantei organice si la producerea de biogaz. Cogenerarea de energie electrica si caldura
prin ardere de biogaz se dovedeste a fi economic avantajoasa fie pentru autoconsumul firmei,
fie pentru o cesiune a tertilor, marita de recentele normative asupra productiei de energie din
surse alternative.
2) Eliminarea mirosurilor si emiterilor contaminate (NH3 si CH4): substantele rau
mirositoare care eventual se formeaza in timpul procesului (acid sulfhidric, mercaptani,
amoniac) sunt puse in miscare cu biogazul la ardere.
3) Stabilizarea dejectiilor: eliminarea incarcaturii organice care contine carbon obtinut din
digestia anaeroba confera dejectiilor o stabilitate suficienta chiar si in perioadele ulterioare
de stocaj; exista o incetinire a proceselor degradante si fermentative cu consecinte de
diminuire in productia de compusi urat mirositori.
4). Reducerea incarcaturii patogene: digestia anaeroba in mezofilie poate reduce partial
eventuala incarcatura patogena prezenta in dejectiile lichide. Operand in termofilie este
posibil,in schimb, sa se obtina completa igienizare a dejectiilor cu completa distrugere de
patogeni.
Situaia n Europa
In Europa difuzarea digestiei anaerobe este initiata in sectorul stabilizarii namoalelor de
depurare si momentan se estimeaza aproximativ 2.000 de digestoare operative, circa 400
instalatii care produc biogaz tratand apele reziduale industriale la inalta incarcatura organica
si 500 instalatii recupereaza biogaz din deseurile urbane. Pe deasupra sunt circa 2.500 de
digestoare anaerobice operante pe dejectii zootehnice in tarile Uniunii Europene, in mod
special Germania (circa 2.000), urmata de Danemarca, Austria, Italia si Suedia. In ultimii ani
a crescut si utilizarea digestiei anaerobice in tratamentul fractiunii organice adunata in mod
diferentiat din deseurile urbane, in amestec cu reziduurile industriale si cu dejectiile
zootehnice. In Danemarca functioneaza astazi 25 de instalatii centralizate de codigestie care
trateaza anual circa 1 milion de tone de deseuri organice industriale si deseuri urbane.
Referitor la ajutoarele si subventiile pentru realizarea de instalatii de biogaz in tarile
europene situatia astazi este urmatoarea:
Luxemburg: este alocata o subventie de 60% din costul investitiei si este posibil sa se
castige pana la 0.10 / kWh pentru energia vanduta;
Belgia: nu este alocata nici o subventie pentru constructie, dar se pleaca de la un castig
baza pentru vanzarea de energie electrica de 0.07 / kWh, la care se adauga un bonus de
0.05 pentru kWh termic cedat pentru teleincalzire, atingand un castig maxim total pe
energie vanduta de 0.12 / kWh;
Franta: energia introdusa in retea este retribuita cu doar 0.05 / kWh, care explica
slabul interes al sectorului agricol;
Page 12 of 73
Olanda: momentan energia introdusa in retea are o valoare de 0.08 / kWh, dar norma
care trebuie sa intre in vigoare in decursul acestui an prevede stimulente similare cu cele
germane;
Germania: tara europeana in care digestia anaeroba a avut cel mai mare impuls datorita
subventiilor care pleaca de la minim 25% din costul investitiei si preturi pentru energia
electrica din biogaz garantate pe o perioada de 20 de ani care sunt rezumate in tabelul
urmator:
Incarcari
pina
la 150
Kw
de la
150
la
500
kw
de la
500kW
la 5
Mw
Baza 0,11 0,09 0,08
Biomasa 0,06 0,06 0,06
Teleincalzire 0,02 0,02 0,02
Eficienta
tehnologica
0,02 0,02 0,02
Incarcare
Maxima
Posibila
0,21 0,19 0,18
Puternica stimulare pentru producerea de biogaz
se dovedeste a fi bazata pe obiective energetice,
fara a se preocupa de aspectul ambiental si in
special de impactul nitratilor pe terenul din care
deriva, datorita si minorelor concentratii
zootehnice prezente fata de Italia.
Din date referitoare la sfarsitul lui 2006,
sunt peste 150, din care circa 90 sunt de tip
simplificat cu cost redus, realizate cu
cupola gazometrica din material plastic pe
bazin de stocare al dejectiilor zootehnice.
Marea majoritate a instalatiilor
functionante in prezent pe teritoriul nostru
au fost concepute si deci dimensionate
dupa criteriul de economisire energetica
din partea crescatoriei, utilizand toata
energia produsa in procesul de digestie
pentru satisfacerea cererilor energetice ale
crescatoriei insasi si necesitatilor
domestice anexate.
Instalarea grupurilor de cogenerare intr-un
spatiu destul de amplu faciliteaza diferitele
lucrari de intretinere
Page 13 of 73
Din acest motiv s-au predispus cogeneratoare care functioneaza in insula ( izolat) adica
fara posibilitatea de a se interfera cu reteaua energetica nationala pentru o eventuala cedare
din surplusul de energie. In prezent, dezvoltarea noilor tehnologii de instalatii si posibilitatea
de digerare a biomasei, care au imbunatatit si au ridicat capacitatea de productie de biogaz si
noile normative energetice care stimuleaza productia si deci vanzarea de energie din resurse
alternative, au modificat conceptia si proiectarea noilor tipologii de instalatii. Chiar si in
cazul unei cereri majore a necesarului intern al crescatoriei se opteaza de regula pentru o
cenexiune in paralel la retea, care consta in a putea vinde un surplus de energie non
autoconsumata.
Are si ulterioare avantaje financiare, deoarece vanzarea surplusului de energie electrica si
certificatele verzi (valabile in Italia pe o perioada de 8 ani) da posibilitatea roprietarului sa
primeasca anual venit financiar, care la randul sau in unele cazuri injumatatesc timpii de
recuperare a investitiei fata de vechile tipologii de instalatii
Biomase interesate
Biomasele interesate: Cantitati:
Dejectii animale 180.000 t/an
Deseuri agro-industriale 12.000.000 t/an
Deseuri abator 2.000.000 t/an
Namoluri de depurare 2-3.000.000 t/an
Partea organica din deseurile
urbane
9.000.000 t/an
Reziduri culturale 10.000.000 t SS/an
Culturi energetice 230.000 ha set a side
Din aceste biomase, disponibile in prezent pe teritoriul nostru, se vor exploata doar in circa
120 de instalatii namolurile provenind din depuratoarele apelor reziduale urbane, in 7
instalatii partile organice ale reziduurilor urbane si in unele instalatii reziduri din lucrarile
agro-industriale. In Italia norma si facilitatile pentru producerea de energie electrica din
energie alternativa ar trebui sa dea un nou impuls dezvoltarii instalatiilor de biogaz; de aici
deriva necesitatea de potentiare si rationalizare a sistemelor care exploataeaza procese de
codigestie anaeroba de biomasa de diferita natura (de origine zootehnica si agroindustriala,
culturi energetice si reziduri culturale, namoluri de depurare si parti organice rezultate din
colectarile diferentiate ale deseurilor urbane).
Este de dorit stimularea realizarii sistemelor integrate anaerobe / aerobe pentru tratamentul
unit al rezidurilor si al rezidurilor organice urbane si al altor biomase.
Introducerea in fermentator de substante vegetale cu un inalt continut de substanta uscata
comporta problematici tehnice de infruntat in mod specific din faza de proiect, fie in ceea ce
priveste dotarile de incarcare a biomasei, fie pentru exigenta sistemelor de faramitare si
amestecare adecvate. O deosebita atentie solicita folosirea silozurilor, care comporta o
scadere a valorii PH-ului in digestor si posibile coroziuni ale dotarilor de incarcare.
Page 14 of 73
Este bine sa amintim ca a activa o instalatie pentru producerea de biogaz este echivalent cu a
adauga la cel deja prezent in firma, o noua crescatorie constituita dintr-o categorie diferita de
animale: microorganismele, cu toate exigentele lor in termeni ambientali si alimentari.
Este necesar pentru crescatorul-agricultor sa dezvolte o gestiune corecta raspunzand la
exigentele specifice tratamentului, cat mai putine ineficiente, insuccese si deziluzii asupra
restituirii economice a investitiei.
CAP : II : Conceperea i proiectarea funcional constructiv a unei instalaii de biogaz.
Care sunt componentele unei centrale de biogaz.
Dei exist mai multe tipuri de instalaii de biogaz, partea tehnic a fiecrei instalaii trebuie
s funcioneze conform aceleiai metode. Aceast inim a instalaiei servete doar scopului
de a produce biogaz. Principala diferen apare la nivelul alegerii substraturilor i
tratamentului relevant (partea de intrare). Utilizarea energetic, mai departe, a gazului face
de asemenea subiectul unor discordane si poate fi vzut ca o caracteristic adiional a
instalaiei, depinznd de principalele rezultate: gaz, electricitate sau cldur (partea de
ieire).
Pregtirea i tratarea colectorului:
Majoritatea substraturilor necesit pre-tratare cum ar fi amestecarea, ndeprtarea materiei
necorespunztoare, tierea sau diluarea.
Unitatea de fermentare 1:
Dup tratare, pregtire i o posibil depozitare, substraturile sunt introduse n unitatea de
fermentare 1. Acest prim container este destinat substraturilor proaspete i este necesar
pentru nceperea procesului de fermentare. Este nevoie de o cultur de start pentru procesele
discontinue, n cele continue culturile de bacterii sunt deja existente. Timpul n care aceste
substraturi rmn n primul digerator variaz ntre 20 i 80 de zile. Cantitatea de gaz produs
nu este foarte mare, tot gazul generat fiind captat n colectorul de gaz. Temperatura
digeratorului trebuie s fie ntre 40-60 C. Astfel, digeratorul trebuie s dispun de un sistem
de nclzire, deseori amplasat n subsolul unitii de fermentare.
Unitatea de fermentare 2:
Ambele containere ale unitii trebuie neaprat s fie protejate mpotriva apei i gazelor,
etane i nclzite. De obicei sunt realizate din oel sau fier-beton.
Agitatorul/ Mixerul:
Page 15 of 73
Fiecare digerator trebuie s conin un mixer, crucial pentru pstrarea omogenitii
substratului i garania c gazul este eliberat n mod egal.
Rezervorul de gaz:
Gazul din rezervor variaz, deci acesta ar trebui s fie flexibil. Totui, trebuie prevenit
intrarea aerului. Primul rezultat al progresului este producerea biogazului i reziduurilor din
unitile de fermentare.
Reziduurile:
Reziduurile din unitile de fermentare sunt fertilizatori de o nalt calitate. n timpul
procesului de fermentare carbonul este descompus iar raportul carbon-azotat din ngrmnt
se apropie. Deci azotul este mai uor de manevrat iar efectul de fertilizare este mai uor de
calculat. De asemenea volumul este redus iar ngrmntul mai cursiv. Exist i avantaje
adiionale: atenuarea mirosurilor neplcute i distrugerea buruienilor.
Se poate folosi o astfel de presa pentru a putea separa dejectiile solide de cele lichide la un
nivel ridicat.
Unitatea de cldur i instalaia de energie:
De obicei, biogazul ajunge n unitatea de producere a cldurii sau n instalaia de energie,
Page 16 of 73
ns poate fi curat i folosit pentru alimentarea vehiculelor sau introdus n reeaua de gaz
natural.
Tipologia i funcionarea instalaiei de biogaz
Cele mai frecvente instalatii de biogaz de uz si aplicatie sunt asimilabile in 3 tipologii
distincte, avand fiecare trasatura caracteristica speciala si de aceea fiecare este adaptata la
specifice si diferite realitati ale firmei:
1) Instalatia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston
Instalatia plug-flow este caracterizata de maxima simplicitate in realizare.
Carcteristici principale: acest proces de digestie anaeroba poate fi utilizat fie in tratamentul
dejectiilor zootehnice, fie in stabilizarea namolurilor obtinute din flotatia dejectiilor
agrozootehnice. In cazul utilizarii dejectiilor zootehnice se solicita o separare preventiva a
solidelor grosiere, care nu sunt din punct de vedere tehnic biodegradabile in timpi tehnici
rationali, utilizand in procesul anaerob doar partea lichida a dejectiilor. Digestorul, asadar,
este absolut fara organe de amestecare interne si trebuie sa fie realizat tip scurgere la canal.
In cazul namolurilor din flotatie nu se va avea o separare a fazelor in digestor. In cazul
dejeciilor zootehnice al caror efect de separare a solidelor sedimentabile fata de partea
lichida din dejectii, datorata lipsei de agitatie in digestor, va provoca un efect avantajos de
crestere a timpilor de retentie a partii solide fata a partii lichide. Acest fenomen, de fapt va
permite indepartarea mai rapida din digestor a partii lichide, care contine substante prompt
disponibile pentru digestie si de sustragere din interiorul digestorului moleculele mai
Page 17 of 73
comlexe pentru un timp superior, consimtind bacteriilor sa distruga si de a le face disponibile
pentru transformarea in biogaz. Solidele totusi vor ajunge la sectiunea de iesire din digestor
exploatand efectul combinat al miscarilor de urcare provocate de biogaz si de prezenta
serpentinei de incalzire pozitionata in apropierea fundului digestorului, cu miscarea de
avansare provocata de pozitionarea, in sectiunea initiala si finala a digestorului, a
tubulaturilor de introducere si descarcare a dejectiei proaspete si digerate.
Cui ii este indicat: in mod deosebit crescatoriilor de dimensiuni medii si mari care
intentioneaza sa produca energie cu scopul de a o utiliza aproape in totalitate pentru nevoile
directe si doar in cazul unui eventual surplus de a o ceda gestionarului de retea. In plus cine
in general este constrans intr-o maniera speciala la reducerea impactului ambiental indus de
propria activitate zootehnica, prin flotatie si depurare biologica a resturilor destinate
deversarii in partile hidrice superficiale.
Fazele procesului: cu scopul de a obtine o majora productie posibila de biogaz, este
fundamental ca dejectiile produse sa ajunga proaspete la digestor; pentru aceasta trebuie
adoptate cele mai oportune solutii pentru a evacua din adaposturile zootehnice cel mai rapid
posibil dejectiile produse in crescatorii. Dejectia produsa este dirijata spre un prebazin de
colectare si astfel, transferat, prin intermediul unei statii de pompare corespunzatoare, la
tratamentul de separare.
Tratamentul de separare mecanica a partii lichide din solidele grosiere este aproape
intotdeauna necesar si serveste pentru a elimina din dejectie partile nebiodegradabile in timpi
tehnici de digestie prevazuti, a caror de exemplu, reziduri vegetale si par, care tind sa iasa la
iveala pentru efectul urcarii de biogaz si sa formeze pe suprafata dejectiei o crusta de
material celulos impletit, care ocupa volum util si poate provoca in timp infundari ale
digestorului. Partea solida separata a monte de digestor va putea fi compostata sau acumulata
si dusa (este vorba despre substantele folosite pentru imbunatatirea solului) pe terenurile
agricole, in timp ce partea lichida, bogata in substante organice, va alimenta digestorul, de
regula pe sectiunea transversal rectangulara, printr-unul sau mai multe canale paralele.
Digestia anaeroba a dejectiilor este obtinuta in interiorul unui digestor adecvat prin
activitatea bacteriilor capabile sa faramiteze moleculele complexe prin formare de metan,
anhidride carbonice, apa si hidrogen sulfurat.
Activitatile biologice expuse mai sus sunt conditionate de diferiti factori ca: PH-ul,
temperatura si timpul de sedere al dejectiei in digestor. Pentru diminuarea temperaturii de
digestie, in special, este necesar a garanta un timp de sedere (HRT) al dejectiei in digestorul
mai ridicat. Totusi, in conditii psihrofile, este oportun a prevedea un HRT de cel putin 60 de
zile, in timp ce in conditii mezofile este posibil a garanta un HRT de doar 18-20 de zile.
Respectand aceste conditii, emiterile energetice ale instalatiei ating rezultate optime in
fiecare sezon. Pentru a opera in conditii controlate din punct de vedere termic, peretii
digestorului trebuie sa fie bine si adecvat izolati si interiorul digestorului este incalzit si
mentinut la temperatura procesului de un schimbator de caldura pus in apropierea fundului,
realizat cu tubulaturi din otel inoxidabil in care apa calda miscata circular este produsa de
arderea biogazului in cogenerare.
Biogazul produs este strans direct in partea superioara a digestorului printr-un acoperis in
Page 18 of 73
forma de cupola gazometrica si eventual alte acoperisuri colectoare de gaz cu cupola cu
presiune statica.
Cupola gazometrica are forma de semicilindru sau calota sferica si este realizata cu trei
membrane suprapuse din tesut de fibre poliestere din PVC si sudata cu un sistem electronic
la frecventa inalta.
Membrana care este situata la interior are menirea de a inchide biogazul intr-o camera in
contact cu dejectia, cea intermediara este in contact cu exteriorul de-a lungul bordurilor
laterale si evita ca biogazul sa se poata , eventual, amesteca cu aerul continut in volumul
inchis intre membrana intermediara si cea mai exterioara, care ramane intotdeauna umflata.
Camera de aer este mentinuta in presiune de o centrala de control si de supape care, atingand
sau scapand aer, mentin biogazul mereu la presiunea de 200mm H2O, independent de
cantitatea de biogaz continut. In acest mod, alimentarea arzatoarelor este constanta si
membrana externa este intotdeauna intinsa, cu beneficii imaginabile vis-a-vis de vant, apa
sau zapada.
Sistemul de acoperire cu membrana presostatica ofera intre altele urmatoarele avantaje:
evita construirea separata a unui gazometru;
simplifica intretinerea digestorului, fiind usor de inlaturat;
asigura un grad ridicat de izolare al cupolei digestorului;
este adaptabil la bazinele existente;
permite inmagazinarea biogazului la presiunea de utilizare a arzatoarelor, evitand
instalatia compresoarelor pentru gaz;
este rezistent la zapada si vant;
face posibila o gestiune mai flexibila a utilizatorilor de biogaz datorita volumului
mare inchis in interior;
favorizeaza deumidificarea gazului continut, mai ales in lunile mai racoroase, prin
condensarea apei in contact cu peretele cupolei.
De-a lungul unei conducte corespunzatoare legata de acoperisul inmagazinator de gaz al
digestorului, gazul produs si recuperat este orientat spre o instalatie de cogenerare, care
arzand biogaz produce energia electrica si caldura. O parte din caldura produsa este
recuperata si utilizata pentru termostatarea si mentinerea in temperatura digestorul. In sfarsit
dejectia la iesirea din digestor, de acum stabilizata si dezodorizata, va fi acumulata intr-unul
sau mai multe bazine de stocare in asteptarea utilizarii agronomice.
2) Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat
Caracteristici principale: acest proces de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum
sunt (parte lichida + parte solida), asadar digestorul, care in aceasta tipologie de instalatie
este de forma cilindrica, va fi dotat cu o instalatie de amestecare cu elice, cu pompa de
recirculare externa temporizata si sistem cu deschizaturi de fund pentru a obtine miscarea
Page 19 of 73
dejectiei si efectul up-flow si rupere de
crusta. Digestorul va fi alimentat zilnic cu
dejectie proaspata, in timp ce dejectia
digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere
in bazin de aproximativ 20 / 25 zile.
Ingroparea digestorului poate substitui, in
anumite limite, izolarea.
Cui ii este indicat: la crescatoriile care vor sa
gestioneze dejectiile ca unic produs omogen
si sa aiba o rentabilitate majora in termeni
energetici si deci economici; datorita mentinerii intregii parti solide prezente in dejectii se
sporeste productia de biogaz. Este de sfatuit chiar si pentru crescatoriile de dimensiuni mai
modeste, dar care au disponibilitatea in timp de a adauga biomasa si a le digera impreuna cu
dejectiile. Raman si pentru aceasta instalatie valabile notabile avantaje ambientale, dar
trebuie amintit ca: dejectia neseparata trebuie administrata cu masini corespunzatoare in
fazele de pompare; digestorul necesita componente electromecanice majore; instalatia are un
autoconsum electric mai ridicat si eventuala ajungere a substantelor care contin azot duce la
necesitatea de a avea mai mult teren pentru bilantul firmei prevazut de planul de utilizare
agronomica.
Page 20 of 73
Schema instalatie up-flow
Fazele procesului: la sfarsit cu scopul de a obtine o mai mare productie posibila de biogaz,
este fundamental ca dejectiile produse sa ajunga proaspete la digestor; pentru aceasta
trebuie adoptate toate mijloacele cele mai oportune pentru a evacua din adaposturile
zootehnice cel mai rapid posibil dejectiile produse in crescatorii. Dejectia produsa este
dirijata spre un prebazin de depozitare, omogenizare, amestecare si ridicare, prevazut cu
mixer si o pompa de maruntire, unde poate fi adaugata in doze prestabilite o moderata
cantitate de biomasa pentru a obtine un amestec pompabil, cu un continut de solide nu mai
mare de 10%, care imbogateste cu substanta organica dejectia destinata sa alimenteze
digestorul. Digestia anaeroba a dejectiilor asa cum sunt cu cantitati moderate de biomasa,
este obtinuta in interiorul unui digestor adecvat prin activitatea bacteriilor capabile sa
faramiteze moleculele complexe cu formarea de metan, anhidride carbonice, apa si hidogen
sulfurat.
Activitatile biologice expuse mai sus sunt conditionate de diferiti factori ca: PH-ul,
temperatura si timpul de sedere al dejectiei in digestor. In cazul digestorilor Up-Flow,
alimentati cu amestec de dejectii si biomasa, este potrivit a garanta timpi de sedere de cel
putin 30-40 de zile si temperaturi in campul mezofil si termofil. Este posibila si divizarea
volumului de digestie in doi reactori, unul primar si unul secundar, adaptati la a permite
desfasurarea intr-un mod mai controlat a fazelor acidogena si metanigena.
3) Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa
Caracteristici principale: procesul de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum sunt
(parte lichida + parte solida), cu introducere de biomasa chiar si in cantitati mari, peste limita
de pompare. De regula instalatia prevede doi digestori, unul primar si unul secundar.
Digestorul primar, de tip cilindric, este dotat cu un amestecator special, cu axe orizontale,
care garanteaza amestecarea completa a dejectiilor si a biomasei. Digestorul primar este
alimentat constant cu dejectie proaspata si biomasa , dupa un plan de incarcatura prestabilit
in functie de compozitiile si caracteristicile diferitelor completari de adaos, in timp ce
dejectia digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere in bazin, de aproximativ 20-30 de zile
pentru a fi transferat in digestorul secundar, amestecat la randul sau si in masura sa
recupereze cantitatea reziduala de biogaz. Timpul de sedere in al doilea digestor se dovedeste
a fi de aproximativ 30-40 de zile pentru o sedere medie complexiva egala cu aproximativ 60
de zile.
Page 21 of 73
Digestorii pusi in serie asigura cele mai bune productii de biogaz in instalatii tip super-flow
Eficienta amestecarii este esentiala pentru a
putea atinge densitati ridicate in digestor.
Incalzirea masei se obtine prin tubulaturi
fixate pe peretele digestorului.
Cui ii este indicat: firmelor agricole si zootehnice care dispun de terenuri set-aside sau de
bimasa constanta de-a lungul anului, datorita careia se sporeste substantial productia de
biogaz si astfel cea de energie electrica produsa, maximizand in acest fel randamentul
procesului. .
Page 22 of 73


Prim plan al supapei de suprapresiune a
gazului
Digestor al cupolei gazometrice nivel maxim
de Biogaz
Fazele procesului: pentru a obtine o majora productie posibila de biogaz, este de sfatuit ca
dejectiile produse sa ajunga praspete la digestorul primar si calitatea biomasei sa fie
intreaga in structura sa energetica. Dejectia produsa este directionata spre un prebazin de
colectare, omogenizare, amestecare si ridicare, prevazut cu mixer si pompa maruntitoare care
omogenizeaza si alimenteaza dejectia in digestorul primar cilindric. Un contaniner (palnie)
speciala dotata cu spirale de dozaj , alimentata corespunzator, prevede incarcarea biomasei,
care printr-un program specific introduce in digestor cantitatea necesara de materiale pentru
a garanta o buna functionare a procesului de digestie. Biogazul astfel produs, in conditii
anaerobe este colectat direct in partea superioara a digestorului / digestorilor prin intermediul
unui acoperis gazometric sub forma de cupola care va avea forma de calota sferica cu volum
variabil.
Prin intermediul unei conducte legate de acoperisul de colectare a gazului digestorului, gazul
produs si recuperat este mentinut in echilibru, racit, deumidificat, filtrat si atrimis grupurilor
de cogenerare care arzand biogazul, produc energia electrica si caldura. In sfarsit, dejectia la
iesire, stabilizata si dezodorizata, va fi acumulata asa cum este, sau prin separare, intr-unul
sau mai multe bazine de stocaj in asteptarea utilizarii agronomice.
Container dozator pentru automatizarea
operatiilor de alimentare a digestorului
Spirale laterale de amestecare si spirale
de fund puse in palnia de incarcare pentru
introducerea biomasei
Page 23 of 73
Usite pentru accesul in digestor pentru
eventualele controale si / sau intretineri
Utilizatorii biogazului
Dupa ce a suportat tratamentele necesare, biogazul poate fi utilizat in doua modalitati:
a)doar pentru productia de caldura;
b) pentru cogenerarea de energie electrica si caldura.
Arderea pentru simpla producere de caldura:
Page 24 of 73
Se utilizeaza instalatii cu tehnologii simple; este suficient un generator simplu de
caldura pe gaz constituit dintr-un arzator, in care sunt din belsug combustibil si comburant si
iese energia termica sub forma de flacara si din schimbatorul de caldura, in care produsii
arderii cedeaza caldura produsa printr-un fluid termovector. Biogazul este tratat ca gazul
metan, in timp ce sunt realizate diferite modificari ale arzatorului pentru introducerea de gaz,
amestecul combustibilului cu comburantul si utilizarea de materiale mai rezistente la
coroziune pentru schimbatorul de caldura si arzatorul insusi.
Cogenerarea pentru producerea simultana de energie electrica si caldura:
Este producerea simultana de caldura si energie mecanica imediat transformata in
energie electrica (aceasta metoda este un sistem unic integrat la energia totala), plecand de la
aceeasi energie primara. Acest sistem de productie de energie permite o substantiala
economisire energetica fata de cazul productiei separate ale acelorasi cantitati de caldura de
energie electrica / mecanica; se poate ajunge de fapt la a depasi 90% din randament (30% din
randamentul electric si 60% din randamentul termic).
Se utilizeaza doua tipologii diferite de masini:
motoare endotermice alternative
Page 25 of 73
microturbine
Pentru cogenerarea cu motoare endotermice alternative se folosesc motoare care
functioneaza cu ciclu opt sau cu ciclu diesel modificat, constituite din urmatoarele
componente:
motor endotermic alternativ, care in afara de a produce energia mecanica este si
componentul unde vine produsa energia termica;
alternator, asincron pentru productia de curent electric alternat trifazic;
recuperator de caldura, compus dintr-un schimbator de caldura care recupereaza caldura
produsa de intreg sistemul, atat din gazul din descarcare, cat si din circuitul de racire al
motorului si din uleiul de lubrifiere;
panou electric, care permite utilizarea energiei electrice produse si interferenta cu linia
electrica nationala.
Pentru cogenerarea cu microturbine se utilizeaza
turbomasini pe gaz de derivare aeronautica de
mici dimensiuni, cu urmatoarele componente
principale:
turbina cu gaz si recuperator;
sistem electric generator de curent;
schimbator de caldura pe fumurile din
descarcare;
sistem de gestionare si control.
Cedarea in retea , pentru puteri mai mari
de 50 Kw, este de regula acceptata doar
in tensiune medie.
Cogeneratoarele pot functiona in functie de urmatoarele modalitati:
in paralel cu reteaua publica: este cedata retelei firmei in legatura cu reteaua externa
toata energia produsa de motorul care functioneaza in regim constant la puterea maxima.
Energia magnetizanta este total absorbita de retea, nu exista probleme asupra eventualelor
sarcini de varf si controalele asupra energiei electrice produse sunt referitoare doar la
tensiune si la frecventa care trebuie sa fie mentinute constante. Un inconvenient al unui
astfel de sistem se verifica in cazul lipsei de curent electric in reteaua publica, in masura
in care se stinge chiar si cogeneratorul.
In insula independenta de linia electrica, tipica in locuri in care nu exista linia publica,
sau in cazul in care sunt individualizate utilizari separate de reteaua firmei, de exemplu
instalatii de depurare. Este necesar sa se aiba un generator autostimulant cu un motor de
pornire pe baza de baterii. Aceasta solutie are avantajul de a garanta curentul electric in
cazul lipsei de tensiune in reteaua publica, dar prezinta doua inconveniente sau
necesitatea de a supradimensiona cogeneratorul in masura in care trebuie sa obtina puncte
de pornire ale diferitelor utilitati si necesitatea de a predispune grupuri de continuitate in
cazul prezentei de circuite electronice sau de aparaturi care nu pot fi stinse deoarece la
pornire va fi lipsita de curent pentru cateva secunde;
Page 26 of 73
in stand-by: in cazul functionarii normale cogeneratorul este conectat in paralel la
reteaua publica, in cazul lipsei de tensiune cogeneratorul nu se stinge, ci continua sa
functioneze, garantand curentul electric pe liniile privilegiate, decuplandu-se automat de
la retea, dar furnizand energia in functie de cererea utilitatii; in momentul reactivarii de la
reteaua publica sistemul se conecteaza din nou intorcandu-se la functionarea in paralel.
Tipuri de instalaii folosite in trecut si in prezent:
1)
Capacitate: 14 m3
Producie de Biogaz : 3 m
3
pe zi
2)
Page 27 of 73

Acest al doilea model de rezervo are o capacitate medie de 30-50 m
3
i un design
simplu de ntreinut i de construit.
3)
Acest al treilea model are o capacitate mai mare de 500 m
3
pe zi i o construcie mai
complexa , avnd i un sistem special de desulfurizare a biogazului produs ,pentru o mai
bun calitate a acestuia.
Page 28 of 73
Tipologia sistemelor thehnice de producere a biogazului
n prezent n cele mai frecvente cazuri biogazul se obine prin fermentare anaerob, cnd
microorganismele descompun materia organic, elibernd o serie de metabolii coninnd n
principal bioxid de carbon i metan, care constituie biogazul. Drept combustibil este folosit
fie direct, fie numai metanul purificat. Dintre componentele chimice ale materiei organice,
grade mai ridicate de conversie n biogaz au celulozele, hemicelulozele i grsimile.
Fermentarea anaerob, folosit pentru producerea i captarea biogazului, este un proces
dirijat de descompunere a materiei organice umede, n condiii controlate de mediu, n
absena oxigenului molecular i a luminii. n aceast faz acioneaz microorganisme
fermentative nespecializate, cu capacitate de producere de acizi organici. Ele sunt bacterii
celulozice, lactice, acetice, sulfat-reductoare i denitrificatoare, etc. precum i numeroase
specii de ciuperci i unele drojdii. n faza metanogen acioneaz bacteriile metanogene,
anaerobe, specializate n producerea de metan. n acesta se mai gsesc i urme de hidrogen,
hidrogen sulfurat, mercaptani ,vapori de apa, amoniac, azot, indol si scatol.
Metanul este componenta care confer valoare energetic biogazului. n stare pur
metanul este un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai uor dect aerul, arde
cu o flacr albastruie i are o putere caloric de 37 MJ/ml, puin mai ridicat dect a
motorinei. Biogazul comparativ cu metanul pur are o putere caloric de 25 MJ/ml, din cauza
bioxidului de carbon cu care e n amestec.
Dup ce este produs, biogazul conine o anumit cantitate de substane nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat i apa. Aceste substane cauzeaz avarii instalaiei CHP (producerea
combinat de energie electric i termic) i mediului n concentraii mari, de aceea biogazul
trebuie s fie eliberat de o concentraie prea mare de H
2
S.
n general, o staie de biogaz mare, industrial este format din:
1 - Staie de pompare a apei reziduale
2 - Decantor gravitaional
3 - ngrtor de nmol
4 - Staie de distribuie a nmolului
5 - Reactor de fermentaie anaerob dotat cu un clopot metalic pentru captarea biogazului.
Page 29 of 73
Instalaiile moderne au n continuare uniti CHP, n care biogazul este ars, iar motorul se
rotete cu o vitez constant i conduce generatorul. Generatorul produce electricitate.
La fel ca toate motoarele electrice, motorul produce cldur. Aceast cldur poate fi
utilizat pentru nclzirea reactorului i pentru alte scopuri.
Cele mai frecvente instalaii de biogaz de uz i aplicaie sunt asimilabile n 3 tipologii
distincte, avnd fiecare trstura caracteristic special i de aceea fiecare este adaptat la
specifice i diferite realiti ale aplicaiilor:
Instalaia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston
Instalaie cilindric tip up-flow amestecat
Instalaie tip super flow pentru biomas superdens
Cele mai frecvente instalaii de biogaz de uz i aplicaie sunt asimilabile n 3 tipologii
distincte, avnd fiecare trstura caracteristic special i de aceea fiecare este adaptat la
specifice i diferite realiti ale aplicaiilor:
Instalaia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston
Instalaie cilindric tip up-flow amestecat
Instalaie tip super flow pentru biomas superdens
n funcie de utilizare, instalaiile de biogaz sunt asigurate cu posibiliti de tratare a
biogazului prin:
- depurare
- filtrare
- deumidificare
- desulfurare
Odat tratat, biogazul trece n generatoare simple de cldur sau n sisteme de cogenerare
pentru producerea simultan de energie electric i cldur, dotate cu motoare endotermice
alternative sau microturbine.
Caiet de sarcini
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice care trebuie
respectate la execuia i controlul, probele, recepia, ambalarea i livrarea
utilajului.
Utilajul fiind supus controlului de ctre o intreprindere autorizat
conform prescripiei tehnice CR 2-80, realizarea lui se va face dup
documentaia de execuie, prescripiile tehnice indicate in dosarul tip de
ansamblu i prezentul caiet de sarcini.
Descrierea utilajului
Prezentul utilaj este un recipient cilindric,realizat in construcie
sudat .
Mediul de lucru
- exterior:
- spaiu nchis, aer pentru exterior;
- umiditate 45 85%
Page 30 of 73
Materialele folosite la construcia recipientrului trebuie s corespund celor
prescrise n documentaia de execuie
Execuia
Coloanele sunt executate din semifabricate (table) care apoi sunt deformate plastic prin:
- virolare
- ambutisare
apoi sunt sudate.
Singurele probleme mai delicate sunt:
- ncadrearea n clasa de toleran pentru diametrul virolei , iar funcionarea
acestei etanri s nu sufere din aceast cauz;
- perpendicularitatea suprafeelor flanelor fa de planul flanelor de asamblare
cu virola , motiv pentru care se face rectificarea acestor suprafee prin strunjire
dup montaj ;
ntreprinderea constructoare care , execut montarea i eventualele reparaii , raspunde
pentru calitatea suduriilor , fiind obligat s foloseasc
- procedee omologate de sudare conform prescripiilor tehnice privitoare la
aceast instalaie,
- sudori autorizai conform prescripiilor tehnice n vigoare.
n funcie de tehnologia de fabricaie adoptat , ntreprinderea construcoare este obligat
s aplice tratamentele termice pe parcursul execuiei , n conformitate cu standardele de
materiale.
Controlul i verificarea
Controlul se face pe tot parcursul fabricaiei , de la introducerea materialului n lucru pn
la livrare , de ctre organele abilitate n acest sens ale ntreprinderi constructoare.
Se va verifica n mod deosebit ca att subansamblele ce se realizeaz ct i
celelalte elemente procurate de la alte ntreprinderi , s respecte prescripiile tehnice.
nainte de asamblarea final organele C.T.C. ale ntreprinderi constructoare vor verifica
dac toate reperele i cordoanele de sudur au fost controlate cu toate detaliile necesare.
Se consider c recipientul este corect executat dac pe toat durata
ncercrilor nu apar scpri di e ap crpturi sau deformaii vizibile, i nu se constat o
scdere de presiune.
Protectia , ambalarea i depozitarea se face de ctre ntreprinderea
constructoare, corospunztor cu modul i perioada de transport,climatul i
condiiile caracteristice.
Pe toat duratat tansportului , a incrcrii i descrcri n i din mijlocul de
transport,nu se admite ca acestea s fie supuse vreunui oc mecanic.
Poziia de transport va fi obligatoriu vertical, iar lzile vor fi bine ancorate
de caroseria mijlocului de transport.
Utilajul va fi supus unei ncercri de presiune hidrostatic i unei incercri
Pneumatie de etaneitate cu respectarea procedurilor legate de acest fel de activitate i cu
respectarea normelor de protecie a muncii i paz contra incendiilor.
Page 31 of 73
Pentru proba de presiune hidrostatici se prevede o presiune de incrcare de 0,2 MPa
=2bar, pe durata a l0 minute pentru proba de rezisten.
Pentru proba de etaneitat se face proba la presiunea de 0,15 MPa =1,5
bar, pe durata a 30 minute.
Utilajul se garanteaz de ctre ntreprinderea productoare pe perioada i n
condiiile prevzute n contractul ncheiat cu beneficiarul. Orice deteriorare
survenit n timpul ncercrii, transportului i descdrcrii, intr n
responsabilitatea beneficiarului, dac transportul a fost realizat de ctre
acesta sau n responsabilitatea productorului, dad prin contract este
stipulat c transportul se efectueaz de ctre productor.
CAP : III :Conceperea i proiectarea tehnologiei de fabricaie a reperelor
Alegerea materialului
Datorit faptului c recipientul nu lucreaz la presiune ridicat i nici la temperatur
ridicat , am ales oelul R 25 STAS 2883/2-80 , care datorit efectului corosiv al soluiei
din dejecii , va fi acoperit cu un strat pe baz de mase plastice sau cauciuc.
Oelul R 25 STAS 2883/2-80 are n componen urmtoarele nsoitoare:
C max.02%
Mn (0,15-0,5)
P max. 0,04%
S max. 0,04%
Cr 0,3%
Al - 0,02%
V max. 0,15%
Forma de livrare : produse plate laminate la cald
Domeniul de utilizare : recipiente i aparate sub presiune pentru temperaturi joase.
Rezistena la rupere R
n
= 510 610 N/mm
2
Limita d curgere R
P02
=350 N/mm
2
Diametrul minim al dornului la ndoire la rece la 180
0
n funcie de grosimea tablei:
d=2,5.a pentru a6mm
Alegem limea de 1000mm
Analiza documentaiei tehnice; desene de ansamblu de execuie din punct de vedere
al preteniilor de calitate , corectitudinea reprezentrilor .
1. Virola
Este peretele exterior al rezervorului care nu necesit o precizie ridicat la
construcie , ci o precizie mijlocie , astfel c nu sunt necesare utilaje speciale .
2 Elementele de nchidere
Ca i n cazul virolei , nici la construcia elementului de nchidere nu avem nevoie
de precizie ridicat , deoarece i prin alegerea ambutisrii n dispozitive metalice avem
asigurat o precizie suficient a virolei pentru a aeza elementul de nchidere i al suda.
Solicitrile din timpul funcionri nu sunt semnificative , recipienii lucrnd la regim slab
de presiune i fr solicitri dinamice importante.
Page 32 of 73
Stabilirea itinerariului tehnologic de fabricaie.
1. Pentru virol
Pentru confecionarea acestor elemente se folosete un oel pentru cazane i recipienii
sub presiune , care funcioneaz la temperatur normal i temperatur joas , care este
sub form de tabl laminat cu grosimea de 8mm .
Itinerariu tehnologic pentru virol
Nr
.
crt
.
Denumirea
operaiei
Schia Utilaj
Echipamente tehnologice
Scule Dispozitive
Verificatoa
re
1
Alegerea
tablei
- - - - -
2
Curarea
tablei
-
Polizor
portativ
Disc
abrazi
v
- Vizual
3 Trasare -
Ac de
trasat
Mas de
trasat
Rulet
4 Virolarea
Main
de
roluit
cu 3
valuri
- - Rulet
5
Sudur pe
generatoare
Transf.
De
sudur
T.S.
160
-
Port
electrod
Disp. De
protecie
Control
vizual i cu
ultrasunete
Page 33 of 73
6
Tratament
termic pt.
detensionar
e
Itinerariul tehnologic pentru realizarea capacului
Nr
.
crt
.
Denumire
a
operaiei
Schia Utilaj
Echipamente tehnologice
Scule
Dispoziti
ve
Verificatoa
re
1
Alegerea
tablei
- - - - -
2
Curarea
tablei
-
Polizor
portativ
Disc
abraziv
- Vizual
3
Trasare
1800
-
Compas ac
de trasat
punctator
Mas de
trasat
Rulet
4
Debitare
i
prelucrar
ea
rostului
pentru
sudare
Aparat de
tiere
oxiacetileni
c
Trus de
tiere
oxiacetileni
c cu 2
arztoare
plasate la
45
o
Dispoziti
v pentru
tiere
circular
Rulet
5
Ambutisa
re
Pres 2000
T
f
Capul de
ambutisare
Inel de
sprijin
Page 34 of 73
6 Gurire
central
pentru
tuul de
alimentar
e i
lateral
pentru
gura de
vizitare i
furtunul
de
captare
Main de
gurit
Burghiu mandrin
7 Sudare
T.S.
Prt-
electrod
C.U.S.
Curirea
Curirea este o operaie pregtitoare pentru prelucrriile prin deformare plastic a
tablelor. Pe lng curire se mai preactic : ndreptarea , trasarea , debitarea .
nainte de utiliyare se recomand aplicarea unor metode de deconservare n curire .
Dintre acestea se evideniaz:
Curirea mecanic cu discuri abrazive acionate de motoare electrice sau turbine cu gaz.
Aceast metod se aplic pentru ndreptarea defectelor superficiale adnci i asigur
suprafee cu R
z
= 40-80 m
Metoda are avantajul c nu se creeaz microelemente galvanice , care conduc la coroziuni
locale pronunate.
ndreptarea tablei
ndreptarea tablei reprezint operaia de nlturare a abaterilor de form ale
semifabricatelor laminate , produse fie n timpul procesului de ndreptare propriu-zis , fie
n timpul rciri , depozitrii la transport.
ndreptarea se realizeaz de obicei prin procesul de deformare plastic la rece
( temperatura sub temperatura de recristaliza ), prin ndoire repetat n direcia
transversal a semifabricatelor pn la depirea limitei de curgere a fibrelor exterioare
ale acesteia.
Straturile exterioare , deformate plastic la rece , se ecruiseaz relativ , meninnd forma
semifabricatului i nlturnd abaterile geometrice.
n cazul n care n stratul ecruisat se depete gradul critic de deformare (10-15%), pot s
apar tensiuni remanente , care , la rndul lor , pot determina deformri ulterioare. n
Page 35 of 73
acest caz , deformarea plastic la rece trebuie asociat cu tratamentele termice.
ndeprtarea se poate realiza pe prese prin ncovoiere , avnd semifabricatul S pe
reazemele R i acionnd presa B.

Deoarece pe msur ce se produce ndreptarea pasul ondulaiilor scade, reazemele R sunt
mobile , avnd posibilitatea reglri distanei ntre ele. n mod curent ndreptarea tablelor i
platlaminatelor se folosesc maini de ndreptat cu valuri . n general , valuriile montate
pe traversa superioar sunt libere, iar cele montate pe traversa inferioar sunt antrenate
prin intermediul uni reductor de ctre un motor electric.
Traversa superioar este puin nclinat fa de cea inferioar , pentru a se reduce treptat
ndoirile , pn la anulare nspre ieire .
Pentru a stabili cantitatea de tabl ce trebuie ndreptat , din bibliografie avem :
- pentru tabl - 2-6 mm se ndreapt 90% din tabl
- 6-12 mm se ndreapt 50% din tabl
ndreptarea const n ncovoierea semifabricatului n sens contrar abaterii, astfel nct
local se atinge limita de curgere a materialului. ndreptarea tablei se realizeaz pe maina
de ndreptat cu valuri , iar deformarea tablei se face sub efectul frecrii , ca i antrenarea
valurilor superioare.
Semifabricatele de tipul tablelor prezinta in general o rigiditate scazuta, din aceasta
cauza in urma manipularii, transportului si depozitarii se pot deforma primind abateri de
la forma nominala.Utilizarea lor in asemenea conditii duce la imprecizii.
Operatia de indreptare se aplica ,de regula, tablelor cu grosimea s<12 mm, dupa o
schema prezentata in fgura de mai jos.
Distanta dintre valturi , se stabilestecu relatia de calcul:
T = (1,05-1,1) Dv
unde: Dv-diametrul valturilor (mm) , conform (anexa 2, tab 4.1, pag 195)
t = 1,05 95
t = 99,75 (mm)
Pentru determinarea conditiilor de indreptare se parcurg urmatoarele etape:
Page 36 of 73
a) Se alege tipul masinii de indreptat (
b) Se calculeaz coeficientul zonei elastice, K
i
,
unde: - i numrul valului.
k1=0
k2=2k3
De la al treilea val i pn la penultimul val, variaz liniar dup relaia:

( ) 3
4
1
3
3

+ i
n
K
K K
i
unde: - n numrul de valuri ale mainii de ndreptat.
La ultimul val, relaia este:

1
n
K
Valorile lui K
3
n conformitate cu datele experimentale, n funcie de grosimea tablei i
a numrului de valuri ale mainii de ndreptat pentru g = 3 mm, K
3
= 0,09, numrul de
valuri ale mainii 1117.

0 K
1


18 , 0 09 , 0 2 K
2


09 , 0 K
3


173 , 0 1
11
91 , 0
09 , 0 K
4
+
c) Se calculeaz P
i
, [N], reaciunile pe valurile mainii:
unde: i numrul valului, (i = 1. . . n).

,
_

3
K
1
t 2
s b R
P
2
2
2
e
1
unde: R
e
limita de elasticitate a oelului din care este fcut tabla;
b limea tablei;
s grosimea tablei;
t distana dintre valuri.

-
i
M
- momentul necesar nvingerii frecrilor dintre tabl i valuri, avnd relaia:

f P M
i i

unde: f are o valoare raportat la frecarea de rostogolire dintre tabl i valuri, de regul f
= 0,1 mm;
Page 37 of 73
Trasarea semifabricatelor
Trasarea reprezint transpunerea i marcarea conturului piesei finite pe semifabricat, pe
baza desenelor desfuratelor pieselor, a cror dimensiuni se raporteaz la suprafaa
stratului neutru.
n cazul n care din aceast tabl se execut mai multe piese prin decuparea la trasare, se
urmrete ca prin croire consumul s fie minim.
a) Desfurata unei virole cilindrice drepte are forma unui dreptunghi de nlime H
egal cu nlimea virolei i lungimea L determinat cu relaia:
L = Dn = (Di + s)
Unde: Dn - diametrul la stratul neutru;
Di diametrul interior al virolei;
s grosimea tablei;
Di = 130 mm
s = 3 mm
L = (130+3)
L = 417,831 mm
Dimensiunile de trasare se determina cu relatiile:
Htr = H+2An
unde: An adaosul pentru prelucrarea marginilor tablei in vederea sudarii, conform (5, tab
8.1, pag 79).
An = 1,5 mm; H = 750
Htr = 750+21,5
Ht r = 753 mm
Lt r = (Di+s+a)-b+2 An+c
unde: a- abaterea admisibila de la circularitatea virolei, a=0,01Di;
b- marimea rostului de sudarelongitudinala, pe generatoarea virolei, dupa curbare,
b=2 mm.;
c- contractia la sudare;

s
E
K c
s
i


unde: Ki- coeficient dependent de numrul de treceri la sudare i de materialul tablei; K1
= 0,053, conform [2, tabelul 6.28, p. 74];
E
s
energia liniar la sudarea virolei, determinat cu relaia:

s
s a
s
V
I U
E


unde: randamentul arcului electric la sudare; = 0,70,8, n cazul sudrii cu electrozi
nvelii;
Ua tensiunea arcului; Ua = 20 V;
Page 38 of 73
Is intensitatea curentului de sudare; Is = 68 A;
Vs viteza de sudare; Vs = 46,033 cm/min.

033 , 46
68 20 8 , 0
E
s

Es = 23,635 daJ/cm.

3
635 , 23
053 , 0 c
c = 0,149
Ltr = (130+3+1,3) 2 1,5+0,49
Ltr = 418,425 mm.
Debitarea semifabricatului
Debitarea reprezint o metod tehnologic de prelucrare dimensional care const n
separarea total sau parial dintr-un semifabricat a prii utile. Debitarea sau taierea
semifabricatelor din tabla in vederea executarii pieselor se poate realiza: prin forfecare sau
folosind o sursa termica.
Taierea tablei pentru virola si capac se face cu foarfeca ghilotina. Taierea se poate
realiza cu cutite drepte, cu cutite inclinate sau cu cu tite disc.
Forta necesara forfecarii unui semifabricat de grosime s si latime B este data in relatia:

k
tg
s
F
r

2
2
1
unde: r tensiunea la forfecare, conform (2, tab 6.43, pag 99);
unghiul de inclinare a muchie cutitului;
k coefficient functie de uzura cutitelor, frecarilor si jocului dintre cutite, (k
=1,75).

75 , 1
30 , 2
540 3
2
1
2


tg
F
F = 105878,006 N
Debitarea si prelucrarea marginilor
Aceste doua operatii se executa concomitent , asigurandu-se astfel o sporire a
productivitatii si o reducere a costului prelucrarii , prin reducerea consumului de acetilena
si oxigen ,
Metoda taierii oxiacetilenice , asigura un flux termic mult mai mare , permite
semifabricatelor din otel cu grosimi chiar peste 1000 mm, in diferite medii si asigurand o
productivitate ridicata , folosind aparatura si dispozitive relativ simple si ieftine ,
universale si usor de transportat .
CURBAREA TABLELOR
Pentru mainile de curbat cu trei cilindrii, dispui simetric, din figura de mai jos,
latimea portiunii necurbate este de 76 mm, conform ( 2, tab. 6.40, pag 93).
Page 39 of 73
Indoirea tablelor este o operatie tehnologica de baza de care in final depinde calitatea
aparaturii fabricate.
Pentru executarea rezervoarelor de forma sferica , este necesara confectionarea
segmentilor din tabla , cu curbura dubla .
Cea mai avantajoasa metoda de indoire este cea prin valtuire . Acesti segmenti se pot
confectiona si prin matritare , dar acest procedeu prezinta urmatoarele dezavantaje : cost ridicat
al matritelor deoarece pentru fiecare tipodimensiune trebuie confectionata alta matrita ;
dimensiuni limitate ale tablelor prelucrate de dimensiunile si puterea presei ; coeficient redus de
utilizare a materialului ; productivitate mai scazuta .
Indoirea la masina de valtuit , necesita SDV-uri mai simple , mai usor de realizat , iar pe
de alta parte , indoirea se realizeaza intr-un timp de 6...8 ori mai scurt , decat indoirea la prese .
Indoirea segmentilor prin valtuire , se poate realiza in doua moduri :
- la masina speciala cu valturi profilate
- la masina universala cu trei valturi , folosind sabloane profilate cu care se asigura
curbarea transversala a segmentului si a caror lungime este cel putin egala cu
lungimea segmentului care se valtuieste .
Tinand cont ca masina de valtuit este mai scumpa , se va alege pentru operatia de valtuire ,
masina universala cu trei valturi , deoarece are o constructie mai simpla si o raspandire mai
mare . In figura care urmeaza (3.10) este reprezentata indoirea segmentilor cu dubla curbura pe
masina cu trei valturi
b) Se stabilesc conditiile de temperatura ale curbarii.
Gradul de deformare se apreciaz prin raza relativ de curbur (figura de mai jos).

s
R
r
unde: R raza virolei;
s grosimea tablei;
Page 40 of 73
Tehnologia valtuirii
Indoirea se realizeaza prin deformare plastica , in timpul deplasarii unui
semifabricat intre valturi , antrenarea realizandu-se pe seama fortelor de frecare . Zona in
care are loc deformarea plastica , este redusa si se deplaseaza continuu .
Procedeul de indoire se poate face la cald sau la rece , in functie de dimensiunile
tablelor . raza de curbura si caracteristicile materialului tablei .
Pentru otelurile aliate cu Mn, se prevede ca valoare orientativa a gradului de
deformare critic

= 3% .
In functie de gradul de deformare , curbarea se face la rece daca
cr
<
, iar daca
cr
>
, curbarea se face la cald .
Gradul de deformare se apreciaza prin raportul R/S cu relatia :
R
S

50

unde:
S grosimea tablei
R raza de curbura la care se va indoi tabla
% 241 , 0 100
10 10 0 , 6
30 50
2


cr
<
rezulta ca indoirea se face la rece .
Deoarece semifabricatul ce urmeaza a fi valtuit are o lungime mare , se pune
problema stabilitatii (fig 3.11) . Pierderea de stabilitate a tablei de valtuire poate avea loc
la inceputul indoirii cat si la sfarsitul acesteia . Experimental s-a stabilit ca pentru a evita
pierderea stabilitatii trebuie respectata conditia :
1
10
3 , 2
6
2

S
D
unde :
D diametrul virolei [mm]
S grosimea tablei indoite [mm]
( )
1 04 , 11
30 10
12000 3 , 2
6
2
>

Page 41 of 73
Pentru a preintampina pierderea stabilitatii , ce poate genera accidente , se
folosesc dispozitive speciale pentru sustinerea tablei in timpul valtuirii .
La productia individuala , se apeleaza la poduri rulante pentru sustinerea tablei .
Ca masura tehnologica pentru evitarea pierderii stabilitatii , se recomanda valtuirea
intai a capetelor la 1/3 din lungime , apoi a partii din mijloc .
Fig 3.11
A inceputul indoirii
B sfarsitul indoirii
I , II , III fara pierderea stabilitatii
IV cu pierderea stabilitatii
Elemente de calcul la valtuire
Eforturile pe valturi se determina folosind schema simplificata din figura ,
corespunzatoare indoirii pe masini simetrice cu trei valturi .
Se foloseste masina universala cu trei valturi simetrice , deoarece incarcarea
valtului superior este mai mica decat in cazul valturilor asimetrice .
Forta aplicata tablei de valtuit de catre valtul lateral ,
F
l
, va fi :
sin

R
M
F
l
unde:
M momentul incovoietor la care este supusa tabla
R raza de curbura a tablei

- unghiul indicat in figura


Page 42 of 73
l
D R
l
+

2
sin
Pentru indoire , se considera masina cu urmatoarele caracteristici :
l
D
= 350 mm
d = 200 mm
l = 1000 mm
v = 0,1 m/s

= 0,8
m
N
= 30 kW
078 , 0
350 6200 2
1000
sin
+

Momentul incovoietor :

,
_

3
1
4
2 2
k S b R
M
e
in care :
b latimea tablei [mm]
k coeficientul zonei elastice
e
R
- limita elastica a materialului [N/mm]
5 , 1
2
1
+

R R
S E
k
e

e
R
330 N/mm
S = 30 mm
R = 6200 mm
E = 2,06 10
5
N/mm
332 , 0
5 , 1
6200 330 2
30 10 06 , 2
1
5

+


k
1
]
1

3
) 332 , 0 (
1
10 4
) 30 ( 2000 332
2
3
2
M
Page 43 of 73
M = 143043,91 Nm
72 , 295789
078 , 0 2 , 6
91 , 143043

l
F
N

l
F
295789,72 N
Forta rezultata pe valtul superior va fi :

tg R
M
F F
l S


2
cos 2
2 2
) 078 , 0 ( 1 sin 1 cos
99 , 0 cos
64 , 585663 99 , 0 72 , 295789 2
S
F
N
64 , 585663
S
F
N
Momentul necesar rotirii valturilor :
' ' '
r r r
M M M +
in care :

'
r
M
momentul necesar pentru deformarea tablei

' '
r
M
momentul necesar pentru invingerea frecarilor

,
_


1 33 , 0
1
4
2
'
k
k E
D S b R
M
l e
r

,
_

+


1 332 , 0 33 , 0
332 , 0
1
10 10 06 , 2 4
350 30 2000 ) 330 (
3 5
2
'
r
M
23 , 5888
'

r
M
Nm
( )

,
_

+ +
2
2
' '
d
f F F M
l S r

in care:
f coeficient de frecare prin rostogolire intre valturi si tabla
f

0,8 mm

coeficient de frecare in lagarele valturilor
1 , 0
d diametrul fusurilor de reazem ale valturilor
' '
r
M
= 12714,225 Nm
Page 44 of 73

r
M
5888,23 + 12714,225 = 18602,445 Nm
Puterea necesara la valtuire , in cazul realizarii unei viteze de avans a valturilor v ,
este data de relatia :


l
r
D
v M
N 2
in care :

- randamentul masinii de valtuit

- 0,8
46 , 13287
8 , 0 35 , 0
01 445 , 18602
2

N
W
N = 13,287 kW
Deoarece puterea motorului Nm>N rezulta ca valtuirea se poate efectua pe
masina aleasa .
CAP : IV : Integrarea sistemului tehnic proiectat n structura sistemului de
automatizare a procesului de transformare deservit.
Depurarea biogazului : -filtrare
-deumidificare
-desulfarea
Page 45 of 73
Depurarea biogazului
Tratarea biogazului este esentiala pentru a garanta corecta functionare a
cogeneratoarelor.
In biogaz sunt prezente mici cantitati de anumiti compusi care, din cauza proprietatilor lor
exidante sau de incombustibilitate, trebuie sa fie eliminate pentru a favoriza un bun proces
de ardere prin urmatoarele tehnici: :
Curarea gazului: Tot biogazul folosit n mod normal trebuie curat prin
ndeprtarea hidrogenului sulfurat i amoniacului.
Filtrarea cu filtre de nisip sau pietris, necesara pentru a elimina solidele in suspensie
care sunt in mod esential material organic, grasimile si eventualele spume inainte de
aspirarea compresoarelor de recirculare sau a compresoarelor auxiliare ale cazanului
sau ale motoarelor cu gaz;
Uscarea:Biogazul rezultat din digeratoare este cald i umed. Pentru a preveni
coroziunea, trebuie de-umidificat i rcit. O metod este depozitarea gazului ntr-un
rezervor subteran sau uscarea prin rcire comprimata.
ndeprtarea CO
2
este o metod curent pentru reducerea amoniacului. Este realizat
prin splare cu gaz, splare la presiune sau splarea cu absorbie. Alte metode includ
separri criogenice ale gazului la temperaturi joase sau separarea cu membrane.
Comprimarea:Deseori, furnizarea biogazului n reeaua de gaz natural necesit
comprimarea. De exemplu, folosirea biogazului pentru vehicule necesit o comprimare
de 22 bar.
Deumidificarea, temperatura biogazului la iesirea din digestor este de cel putin 35 C
cu un grad de umiditate ridicat care duce vaporii de apa prezent la condensare, pentru
Page 46 of 73
care se predispun de-a lungul tubulaturilor puturi de colectare a apei condensate. Dar
pentru a evita formarea condensului in camera de ardere (combustie) trebuie sa se
elimine in mod drastic umiditatea, utilizand de exemplu un utilaj de condensare
compus dintr-un frigorifer cu expansiune directa, un schimbator cu legatura tubulara
apa / biogaz si un filtru cu coalescenta unde sunt condensati vaporii care vin apoi
extrasi prin descarcare automata sau manuala;
Desulfurarea necesara pentru abaterea compusilor pe baza de sulf se poate desfasura
prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoaca precipitarea compusilor si
astfel, extractia lor; prin turnurile de spalare care spala gazul in contracurent printr-un
flux de apa si oxid de fier; sau prin desulfurarea biologica emitand direct in digestor
un procentaj de aer de aproximativ 5-10% din gaz, pentru a permite cepilor bacterieni
speciali sa pregateasca o reactie de precipitare biologica a sulfului.
Curarea cu ajutorul filtrelor: folosirea filtrelor din fier dup producerea gazului.
Filtrul trebuie schimbat dup saturarea substratului de umplere.
Curarea direct n rezervorul de gaz prin adugarea de oxigen. Hidrogenul sulfurat va
fi transformat n sulf. Sulful rmne n rezervor, iar gazul va fi dirijat. Aceasta este
metoda curent, dar datorit depozitrii sulfului n rezervor, concentraia hidrogenului
sulfurat nu ar trebui s fie prea mare.
Atunci cnd substratul de umplere are o concentraie mare de proteine - cum ar fi
deeurile din industria alimentar - biogazul va avea o concentraie mrit de hidrogen
sulfurat. Orice fel de filtru va ndeprta hidrogenul sulfurat iar schimbarea n sulf nu
este recomandat. Este mai bine s se foloseasc ioni de Fe
2
n digeratoare. Acetia vor
lega sulful i vor deveni insolvabili n ngrmnt.
Trebuie avut n vedere concentraia de hidrogen sulfurat din ngrmnt, care nu
trebuie s fie prea mare. Bacteriile tolereaz doar cantiti mici.

Sistemele de control si de regularizare sunt esentiale pentru a garanta cele mai bune
randamente ale instalatiei.
Inovarea Aciune de mbuntire calitativ a sistemului tehnic
Analiza s-a efectuat prin exemplificri din structura instalaiilor realizate de UTS-
Biogastechnik GmbH, (Schwindegg, Germania). Aceste instalaii de producere a
biogazului marca destinate fermentrii materiilor organice au n structur subansamble n
Page 47 of 73
concepie nou, brevetate la nivel european. Activitatea de cercetare-dezvoltare a firmei
UTS s-a axat n mare msur pe perfecionarea sistemului de amestecare, utilizndu-se
att versiuni de acionare electric ct i hidraulic. Astfel, prin brevetul EP 1 130 084 A1
se aduc substaniale mbuntiri sistemului de amestecare a materialului biologic supus
fermentrii. Instalaiile au cel puin un recipient fermentator, n partea inferioar avnd o
zon pentru materia organic fluid, iar n partea superioar, zona de acumulare
( nmagazinare ) a biogazului produs prin fermentare. n acest fermentator exist cel puin
un malaxor acionat de un motor imersibil. Sistemul de amestecare se poate regla axial
(vertical) i/sau unghiular(orizontal). Alimentarea cu energie a motorului se face printr-o
trecere etan prin peretele recipientului, trece prin zona de acumulare a gazului i este
apoi condus la motor.
Figura 2. Instalaie de amestecare pentru fermentarea materialelor organice.
Motorul imersibil de acionare poate fi electric, hidraulic sau pneumatic. Agregatul
hidraulic sau compresorul sunt poziionate n afara incintei. n componen sunt, de
asemenea diferite sisteme de poziionare pe vertical i/sau orizontal a malaxorului cu
diferite soluii de derulare i rulare a cablurilor i/sau conductelor ce asigur alimentarea
cu agent energetic a motorului. Deasupra fiecrui sistem de amestecare, n plafonul
recipientului fermentator se gsete o deschizatur etanat pe care se afl puul-service.
Prin acest pu-service se poate extrage amestectorul pentru a se executa lucrri de
ntretinere sau reparaii. Datorit acestei soluii se pot desfsura intervenii fr a fi nevoie
ntreruperea procesului instalaiei prin descoperirea i/sau golirea recipientului
fermentator.
Avantajele aplicrii soluiilor tehnice brevetate sunt urmtoarele:
Page 48 of 73
- creterea securitii muncii prin eliminarea pericolului de electrocutare datorit
folosirii motoarelor electrice imersibile;
- scdere preului prin eliminarea soluiilor constructive speciale privind funcionarea
motoarelor electrice in mediu gazos.
- Securitate absolut n ceea ce privete pericolul de explozie n incinte cu mediu gazos
i n imediata lor vecintate.
- Sistemul este economic, intervalele de timp pentru. ntreinere i reparaii fiind
considerabil mai mari, comparativ cu acionarea cu motoare electrice, motoarele
hidraulice fiind mai fiabile i mai uor de ntreinut.
- Soluiile patentate pot fi cu uurin incluse ntr-un sistem automatizat, computerizat.
- Prin posibilitatea ajustrii poziiei malaxoarelor, pe vertical i/sau orizontal, se
optimizeaz procesul biologic, asigurndu-se, funcie de nivelul de umplere al
fermentorului i al viscozitii substratelor, omogenizarea, mpiedicarea
sedimentrilor, sau formarea crustei la suprafaa substratului n fermentare.
- Datorit puului-service, se pot efectua lucrri de reparaie i ntreinere fr a fi
necesar ntreruperea procesului de producere al biogazului prin descoperirea i/sau
golirea fermentorului.
- Timpul necesar ntreinerii sau reparaiei se reduce la minimum.
Accesul operativ n instalaia de fermentare se asigur printr-un sistem brevetat
european (EP 1 717 30 A1). Acesta este realizat ntr-o construcie care protejeaz o
deschidere etanat aplicat n tavanul din beton, sau n acoperiul din folie al
fermentorului. Prin trapa etan a deschizturii trece sistemul de susinere, de alimentare
i poziionare pe vertical i orizontal al malaxorului. In caz de avarie sau pentru revizie,
se va deschide trapa prin care se va scoate amestectorul. Imediat dup ce amestectorul a
fost scos, trapa se nchide, asigurndu-se etanarea recipientului pentru derularea fr
perturbaii sau ntreruperi a procesului biologic. Pierderile de gaz n timpul acestei
operaii este minimal. Dup terminarea interveniei, se deschide trapa de acces i se
introduce amestectorul, procesul de producere al biogazului nefiind perturbat.
Page 49 of 73
Sistem de acces operativ n instalaia de fermentare.
Prin aplicarea acestui brevet, se asigur continuitatea procesului biologic de producere
al biogazului n cazul necesitii executrii lucrrilor de reparaie sau de revizie al
malaxoarelor. Aceasta invenie elimin costurile ce ar fi necesare pentru descoperirea
reactoarelor de fermentare i eventual chiar golirea lor pentru a avea acces la malaxoare.
De asemenea, elimin pierderile ce s-ar produce din cauza perioadei ndelungate de
staionare i apoi de repornire i stabilizare a procesului biologic de producere al
biogazului. Se elimin de asemenea cheltuielile suplimentare datorate pierderii unei
cantiti mari de substrat (material biologic) datorat descoperirii fermentorului, i
ndeprtarea acestuia.
Variantele constructiv-funcionale de instalaii analizate, produse de firma german
UTS Biogastechnik, se dovedesc se altur cu succes deja multora existente n funciune
n rile europene. Firma a pus n funciune dou tipuri de instalaii:
- Triton,
- Helios,
Instalaiile de tip Triton sunt compacte, ocupnd suprafee minime, cu reele de
conducte de lungime minim, amplasate exclusiv n interiorul rezervoarelor, iar casa
pompelor este n zona central construciei. Construcia este modular, cu legturi i
protecii foarte etane.
Page 50 of 73


Figura 4. - Instalaie de tip Triton cu capacitate de 700 1000 kW cu casa pompelor
plasat central.
Instalaiile de tip Helios, sunt caracterizate printr-o flexibilitate ridicat, distribuie
compact a compartimentelor de lucru, cu o multitudine de posibiliti de extindere, de
mrire a capacitii de prelucrare.
Ambele variante sunt realizate din componente i subansamble prefabricate,
respectiv standardizate. Toate nchiderile sunt etane, asigurnd eliminarea pierderilor de
metan precum i o folosire complet a gazelor reziduale. Uurin mare n curire i
ntreinere. Sistemele de amestecare sunt foarte eficiente asigurnd o valorificare
energetic complet. De asemenea, se asigur o montare operativ, n timp scurt i
eforturi
Instalaiile produse de firma UTS se regsesc n locaii din Italia, Germania, Ungaria,
Cehia. Spre exemplu instalaia din Gut Borken are o putere instalat a grupurilor de
producere combinat a energie electrice i termice, CHP instalat de 2x 341 Kw, cu o
putere electric de 16 Mwh/zi, respectiv, 5.377 Mwh/an. Energie termic eliberat de
aproximativ 17 Mwh/zi, adic 5.645 Mwh/an. Capacitatea energetic a instalaiei poate fi
suficient pentru 1700 gospodarii cu energie electrica si 160 gospodarii cu cldura.
Page 51 of 73

Figura 5. - Instalaie de tip Helios cu capacitate de peste 750 Kw
Alte schene tehnice de automatizare a instalatiei:
Page 52 of 73
Dozatorul:
Sistem mobil de amestecare i dozare a biomasei
- Snecul
- Agitatoare

Acionate de motoare imersibile alimentare din exterior cu putere de la 7,5 la 22 de kW/h
Preformana agitatoarelor testate in apa
Toate sistemele din aceasta instalatiepot fi automatizate i comandate cu ajutorul
unui centru de comand:
CAP : V : Elemente de analiz economic
Influena caliti dejeciilor de tratat n randamentul biogazului
Biodegradabilitatea complexiva a dejectiilor analizata la nivelul bazinului de colectare a
canalizarilor poate varia intre 60 si 80%, in functie fie de varsta dejectiei fie de tipul de
alimentatie. O clasificare ulterioara a fractiunilor biodegradabile , permite distingerea in
interiorul fractiunii solubile intre o parte rapid biodegradabila (circa 20% din SSV) si una
mai usor biodegradabila, si in interiorul partii suspendate intre o parte suspendata usor
hidrolizabila si una hidrolizabila mai lent.
Estimarea cantitatilor de biogaz productibile prin fermentare anaeroba
plecand de la diferite materiale reziduale organice
Tipul de material
Continut de
subst.
uscata(%)
Subst. organica
(%subst.uscata)
Randament de
biogaz
m3 / t subst.
organica
CRESCATORII
Dejectii lichide
bovine
6-11 68-85 200-260
Dejectii solide
bovine
11-25 65-85 200-300
Dejectii lichide
porcine
2.5-9.7 60-85 260-450
Dejectii solide
porcine
20-25 75-90 450
Dejectii lichide
pasari
10-29 75-77 200-400
Dejectii solide
pasari
32.0-32.5 70-80 400
Dejectii solide
ovine
25-30 80 240-500
Dejectii solide
cabaline
28 75 200-400
AGRICULTURA
Siloz de porumb 34 86 350-390
Siloz de ierburi 26-82 67-98 300-500
Fan 86-93 83-93 500
Trifoi 20 80 300-500
Paie 85-90 85-89 180-600
Coceni de porumb 86 72 300-700
AGRO-INDUSTRIE
Rebuturi distilatie
Mere
2.0-3.7 94-95 330
Melasa 80 95 300
Zer 4.3-6.5 80-92 330
Rebuturi vegetale 5-20 76-90 350
Din aplicarea valorilor prezentate in tabelul precedent se pot calcula, la nivel exemplificativ,
urmatoarele randamente de biogaz si energie in cogenerare referitoare la valorile medii pe
unitate de produs:
Datele recoltate din probele de laborator pe termen lung, in conditii normale ale reactorului
anaerob, cu timpi de stabilitate hidraulica limitati, ating niveluri de transformare a substantei
organice in gaz biologic variabile intre 70 si 90% din biodegradabilitatea maxima in functie
de starea dejectiilor. Scazute niveluri de transformare in biogaz pot fi imputabile pe
temperaturi joase, cu timpi de retentie hidraulica prea scurti (sau cu incarcaturi organice prea
ridicate) in functie de temperatura de proces, cu comportamente urate hidrodinamice a
reactorului cu formare de zone moarte si fluxuri de bypass intre intrare si iesire sau in
prezenta substantelor inhibante sau antibiotice in concentratii ridicate.
O ulterioara reducere de 12,5% circa din substanta organica transformabila in biogaz rezulta
din operatiile de pretratament a dejectiilor necesare pentru remiscarea solidelor mai
grosolane care pot provoca probleme de cruste superficiale in reactori neamestecati. La
sfarsit se calculeaza randamentul de biogaz, trebuie sa se recurga la analiza stechiometrica,
din care se obtine ca pentru fiecare g de COD distrus se produc 0,35l de metan in conditii
standard (volum calculat la 0C si la presiune de 1 atmosfera absoluta).
In realitate aceasta valoare va fi corectata in masura in care o fractiune in medie care poate fi
evaluata la 5% din COD distrus este utilizat pentru cresterea celulara a biomasei anaerobe
responsabile de proces. Factorul de transformare scade asadar la 0,33. Dat fiind ca biogazul
este de obicei masurat la temperatura si presiunea diferita de conditiile standard, aceasta
valoare va fi multiplicata printr-un factor egal cu (273 + T)/273 unde T este temperatura de
masura in C, si impartita printr-un factor (10,33 + P)/10,33 unde P este presiunea de masura
in mm de coloana de apa(procedura inversa va fi facuta daca se vrea o masura in conditii de
reactor la o masura in conditii standard). Deseori insa, dupa cum este indicat mai sus, se
estimeaza randamentele de productie de biogaz cu parametrii se considera mai usor de
determinat la nivel zootehnic, si totusi corelate la COD, ca substanta organica prezenta in
dejectii.
Produs
Volum
(m3)
Greutatea
(t)
Biogaz
(m3)
Energie electrica
(Kwh)
Energie termica
(Kwh)
Dejectie lichida
bovine
1 1 15 27 54
Dejectie solida
bovine
1 0.3 10.1 18 36
Dejectie lichida
suine
1 1 15.6 28 56
Dejectie solida
suine
1 0.3 23.5 42 84.6
Dejectie lichida
avicole
1 1 44.5 80 160
Dejectie solida
avicole
1 0.3 29.3 52 105
Dejectie solida
ovine
1 0.3 21.1 38 76
Dejectiesolida
cabaline
1 0.3 18.9 34 68
Siloz de porumb 1 0.625 67.6 121 243
Siloz de ierburi 1 0.5 89 160 320
Fan 1 0.35 137.8 248 496
Trifoi 1 0.3 64 115 230
Paie 1 0.04 12 21 49
Coceni de porumb 1 0.4 123.8 222 445
Rebuturi mere 1 0.3 2.6 4.6 9.4
Melasa 1 0.3 68.4 123 246
Zer 1 1 15.3 28 56
Rebuturi vegetale 1 0.4 14.5 26 52
Coji de Rosii 1 0.4 29.8 53.6 107
Rebuturi de la teasc 1 0.5 357 642.6 1285
Pasta citrice
1 0.3 36.8 65.8 131.7
Cost i profit
Biogazul este o afacere foarte profitabil, mai ales dac substraturile organice sunt uor de
procurat. Acesta este n special cazul marilor companii productoare i procesatoare de
alimente sau ntreprinderilor agricole.
Situaia costurilor anuale regulate privind tratarea deeurilor organice
Categoria de costuri Calcul Cost anual
Tratarea grsimilor 1,600 m3 / 17.9
per m3
28,640.00
Tratarea deeurilor alimentare 1,035 tone / 16.8
per m3
17,388.00
Tratarea aerobic a lichidelor i
apei
311,000.00
Electricitatea necesar tratrii
deeurilor lichide
45,000.00
ntreinerea 28,000.00
Personalul 25,000.00
Total 455,028.00
Specificaiile unei instalaii de biogaz
Suprafaa necesar 250 m3
Capacitate 30 m3/h
Volum (etan) 600 m3
Temperatura de operare 35-38 C
Tratarea lichidelor 620 m3/zi
Deeuri 3.5 m3/zi
Grsimi 3.5 m3/zi
Temperatura de admisie 30 C
Cererea medie de oxigen chimic, inclusiv co-fermentarea 5,600 mg/l
Cererea maxim zilnic de oxigen chimic 3,500 kg
Biogaz produs 53 m3/h
Caracteristic suplimentar:
producia instalaiei de poligenerare
145 kW el
Costurile anuale ale instalaiei de biogaz cu/ fr poligenerare
Variaia A Variaia B
fr poligenerare cu poligenerare
Investiie 1.15 million

Investiie 1.65 milion


Rambursare (amortizare) 115,000.00

Rambursare (amortizare) 165,000.00


Dobnd credit 69,000.00 Dobnd credit 99,000.00
NaOH (incl. pH) 8,000.00 NaOH (incl. pH) 8,000.00
N2 3,000.00 N2 3,000.00
ntreinere (service
complet)
28,000.00 ntreinere (service
complet)
29,017.50
Personal 25,000.00 Personal 15,000.00
Electricitate 18,000.00 Electricitate 18,000.00
Total 266,000.00

377,017.50
Economisire* 189,028.00

118,010.50
Profitul anual al instalaiei de biogaz cu/ fr poligenerare
Variaia A Variaia B
fr poligenerare cu poligenerare
Biogaz produs 464,280 m3 Biogaz produs 464,280 m3
Coninut de
energie
10,446,300 MJ Coninut de energie 10,446,300 MJ
2,901,750 kWh 2,901,750 kWh
Producie electricitate(40%) 1,160,700.00 kWh
Producie termic (45%) 1,305,787.50 kWh
Profit (termic) 39,173.13
Profit (doar gaz) 87,052.50 Profit (electricitate) 127,677.00
Economii
adiionale
189,028.00 118,010.50
Profit anual 270,080.50 284,861,13
Care este potenialul biogazului.
n contextul schimbrilor climatice i actualelor politici energetice, necesitatea utilizrii
surselor de energie regenerabile, sustenabile i indigene este din ce n ce mai ridicat.
Utilizarea unor materiale pentru producerea de energie, care pot fi considerate deeuri i a
cror depozitare cost bani, devine clar o abordare inteligent. n plus fa de beneficiile
pentru mediu, creterea preului energiei convenionale i cerinele din ce n ce mai mari
pentru un management adecvat al deeurilor organice sunt argumente n favoarea producerii
de biogaz..
ns utilizarea blegarului, deeurilor organice i a altor tipuri de biomas ca surse de
energie, depinde n mare msur de disponibilitatea acestora. Disponibilitatea i utilizarea
sunt strict dependente de politicile energetice i de mediu naionale i UE. Co-fermentarea
blegarului i a altor tipuri de deeuri organice n centrale de biogaz reprezint un proces
integrat. Pe lng producerea de energie regenerabil, procesul include beneficii de mediu i
agricole, cum sunt:
economisire a banilor de ctre fermieri
mbuntirea eficienei fertilizatorilor
reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser
reciclare ieftin a deeurilor
reducerea neplcerilor cauzate de mirosuri i mute
posibilitatea reducerii patogenilor prin igienizare, toate acestea conectate cu producerea
de energie regenerabil.
Gazul natural, petrolul i combustibilii solizi acoper piaa de energie primar a Romniei n
proporie de 74%. Consumul total a nregistrat o cretere slab n ultimii 3 ani, dup ce a
manifestat o scdere semnificativ n perioada 1990-1999. Cantitatea de petrol i gaz natural
au nregistrat o scdere important din 1990 iar alimentarea cu petrol este acum sub media
EU-27de 38%. n schimb, sursele regenerabile au crescut constant, nregistrnd 12% din
consumul total intern, mai mare dect EU-27 cu 6%.
40 % din teritoriul Romniei este ocupat de teren agricol, iar cca 30% de pduri, ns doar
10% din totalul de biomas este folosit pentru producerea energiei. Biomasa este utilizat n
general pentru nclzire, ardere direct i ap cald.
Contextul reconsiderri produceri biogazului
De aproape 400 de ani se fac cercetri n domeniul chimiei gazelor, Volta fiind primul
care a extras metanul, (constituent principal al biogazului), din gazele colectate din mlatini.
n Romnia, interesul mai mare pentru cercetarea posibilitilor de producere a biogazului
apare dup 1958, cnd la Centrul Experimental de ngrminte Bacteriene (C.E.I.B.) de la
Bneasa, s-au iniiat cercetri de laborator pentru izolarea unor surse active de bacterii
metanogene i obinerea de gaze combustibile pe cale biologic, din diferite substraturi
organice (dejecii de animale i gunoaie menajere). Cercetarea romneasc a trecut de la
nivelul fundamental, constnd n aprofundarea microbiologiei procesului de metanizare i la
selecia de surse de bacterii metanofore cu activitate maxim n vederea optimizrii
bioconversiei energetice, la cel aplicativ, cu eficiene economice semnificative, materializate
n existena i funcionarea n condiii normale de producere i captare a biogazului, instalaii
cu o capacitate nsumat la nivelul rii, de aproape 85.000 m
3
biogaz/zi, respectiv 30
milioane m
3
/an, nc din deceniul 8 al secolului nu demult ncheiat. Din nefericire, att
cercetarea ct i industria au cam abandonat domeniul. Mileniul a III-lea ncepe cu o
reconsiderare a resurselor energetice, pe fond ecologic i economic. Progresul umanitii se
poate aprecia i prin calitatea vieii, dependent de un consum energetic individual cu o
cretere lent dar continu. Pentru asigurarea energiei necesare sunt reconsiderate resursele
energetice alternative. n prima parte a anului 2008, Parlamentul European a adoptat o
Rezoluie privind agricultura durabil i biogazul, considerndu-se necesitatea revizuirii
legislaiei europene ((2007/2107(INI) ). Astfel se recunoate c biogazul este o resurs
energetic vital, care contribuie la dezvoltarea durabil a economiei, agriculturii i a
mediului rural i la protecia mediului, subliniindu-se contribuia pe care o poate avea
biogazul la reducerea dependenei sectorului energetic al Uniunii Europene. Totodat se
consider c folosirea biogazului n principal pentru producerea de electricitate i energie
termic ar putea contribui n mod semnificativ la realizarea obiectivului obligatoriu de a
obine, pn n 2020, o pondere de 20% a energiei regenerabile din consumul total de
energie al UE. Cu acest prilej s-a ncurajat, att Uniunea ct i statele membre s exploateze
potenialul uria al biogazului prin crearea unui mediu favorabil, precum i prin meninerea
i dezvoltarea regimurilor de sprijin pentru a promova investiiile n instalaiile de biogaz i
garantarea viabilitii acestora. Un mare accent s-a pus pe calitatea instalaiilor de
producere a biogazului n special pe baz de gunoi de grajd, nmol de epurare sau deeuri
organice, care pot duce la creterea gradului de percolare a amoniacului. Este necesar ca prin
construcie acest efect colateral s poat fi inut sub control. S-au emis recomandri pentru
adoptarea unor msuri n legislaia naional privind instalaiile de biogaz, precum i n
cadrul condiiilor de acordare a subveniilor pentru instalaiile de biogaz. De asemenea, au
fost ndemnate statele membre i Comisia s ia toate msurile pentru ca instalaiile de biogaz
s nu aib scpri de metan, deoarece prin aceasta s-ar compromite efectul benefic asupra
nclzirii globale. Printr-un raport Parlamentul european prin Comisia pentru industrie,
cercetare i energie recomand Comisiei pentru agricultur i dezvoltare rural ca producia
de biogaz din gunoi de grajd, nmol de epurare, ape reziduale urbane, deeuri de origine
animal i deeuri organice s contribuie la diversificarea surselor de energie, reprezentnd
prin aceasta, ntr-o msur semnificativ, un aport la securitatea, competitivitatea i
durabilitatea aprovizionrii cu energie la nivel european, precum i o oportunitate de creare
de noi venituri pentru agricultori. Sistemele tehnice de producere a biogazului se
perfecioneaz continuu, fiecare productor urmrind s aduc mbuntiri care s determine
creterea calitii prin performane ridicate de valorificare superioar a materiei prime
destinate producerii biogazului, precum i de convertire a biogazului n energie electric
i/sau termic. Concurena pe piaa constructorilor de instalaii fiind destul de mare,
inovrile se aduc att la nivel de principiu ct, mai ales la nivelul subansamblelor i
componentelor.
Principiul de producere a biogazului, ce const n formarea de gaze combustibile prin
descompunerea substanelor organice umede in medii lipsite de oxigen molecular, este un
proces care se produce in mod natural pe Terra. n figura 1 se prezint ciclul de transformare
a energiei n natur prin intermediul biogazului, cu posibilitatea de valorificare industrial, n
instalaii specializate de convertire n energie electric i cldur att de necesar
gospodriilor.
Figura 1. - Ciclul de transformare a energiei n natur prin intermediul biogazului.
Ce sunt i cum funcioneaz certificatele verzi
Certificatele verzi sunt adevarate titluri negociabile pe piata electrica, emise si controlate de
administratorul retelei de transformare nationala (GRTN), avand scopul de a stimula
productia de energie electrica din energii alternative si atestand provenienta acestei energii
din instalatii alimentate din energii alternative ca: soarele, vantul, resursele hidrice,
resuresele geotermice, si transformarea in energie electrica a produselor vegetale sau a
rezidurilor organice si anorganice.
Pentru a avea drept la certificare, instalatile trebuie sa fie calificate de GRTN ca instalatii
alimentate din energii alternative ( IAFR), deci instalatile de biogaz care folosesc deseuri
organice si/ sau produse vegetale cu scopul de a produce energia electrica au drept la
calificarea IAFR si la eliberarea certificatelor verzi care se obtin dupa urmatoarea procedura:
solicitare la GRTN recunoasterea IAFR
avand recunoasterea se poate solicita la GRTN emiterea certificatelor verzi pentru anul in
curs
impreuna cu cererea pentru anii ulteriori intrarii in productie, trebuie sa fie prezentata
declaratia facuta la UTF care va demonstreaza productia efectiva.

Conditiile tehnice pt cedarea energiei trebuie sa fie in concordante cu societatea
distribuitoare
Pentru a obtine un certificat verde este nevoie sa se produca anual cel putin 50.000 kwh de
energie electrica, dar pentru instalatiile mici este suficient o productie de energie peste
25.000 kwh anual pentru a avea drept la un certificat verde.Certificatele sunt acordate
instalatiei calificate pentru 8 ani consecutivi intrarii in exercitiu, cu posibilitatea de a obtine
pentru anii urmatori noi certificate prin remodernizare sau reintensificare a instalatiei. In
present se discuta posibilitatea din punct de vedere legislativ de a creste la 12 ani perioada de
eliberare a certificatelor verzi. Cererea de certificate este impusa de lege, in masura in care
ramane in vigoare obligatia de a introduce in sistemul electric national o cota parte din
energia produsa din energii alternative echivalent cu 2,35% sporit cu 0,35% pe an din 2004
pana in 2006 si pentru urmatorii 3 ani 2007-2009 si 2010-2012 sporirea va fi egala sau mai
mare.
Pretul certificatelor verzi este variabil si fixat de la an la an pe baza facilitatilor
acordate, amintind faptul ca pe anul 2007 valoarea a fost fixata in 9,739 eurocent/kwh si este
recunoscut pe toata productia atat cea autoconsumata cat si a cea cedate. Este foarte
important a se evidentia ca certificatele verzi din posesia administratorului unei instalatii de
biogaz si energie electrica produsa de aceeasi instalatie, pot fi vandute separat intrucat
certificatele verzi sunt platite pe cantitate totala de energie electrica produsa de instalatie, in
timp ce energia electrica care e platita este cea cedata retelei nationale , care la randul sau
foloseste conditia favorabila de prioritate intrucat este produsa din energii alternative. In plus
operele pentru realizare unei instalatii IAFR sunt de utilitate publica, dupa cum prevede
dectretul legislativ 387/03. Ramanand in competanta CPI, a serviciului anti incendiu al
Ministerului de Interne, toate operele referitoare la realizare si gestionare sunt supuse unei
autorizatii unice eliberata de regiune sau de alt subiect delegat si IAFR de putere mai mica
decat 3 MWt sunt activitati luate in considerare ca si activitati cu poluare atmosferica putin
semnificativa.
Cum se cedeaza energia
Energia produsa de surse alternative, in prezent la cererea producatorului, este retrasa de
administratori de retea la pretul en-gross al energiei electrice cedate de catre cumparatorul
unic de la firmele distribuitoare, deci posibilele destinatii ale energiei produse sunt
urmatoarele: :
1) Pe piata:
vanzand energia unui client final sau unui en-grossist prin contract bilateral
vanzand energia la bursa
2) Sa soliciti administratorului de retea la care este conectata instalatia, retragerea energiei
electrice produse. Exista o conventie precisa stipulata de Federenergie, Enel Distribuzione,
GRTN, Cumparator Unic si asociatia producatorilor care are scopul de a defini modalitatile
tehnice, economice si contractuale pentru preluarea energiei electrice.
Asemenea conventie este de durata anuala si se poate reinnoi pentru teritoriul propriu
producatorul cedeaza administratorului din retea intreaga energie electrica produsa neta mai
putin cea autoconsumata.
Datorita conventiei pentru instalatiile alimentate cu energii alternative cu putere de
pana la 1MW administratorii de retea garanteaza urmatoarele preturi minime definite pe
trepte: pentru primele 500.000 kWh anual 95 euro/MWh , de la 500.000 KWh pana la 1 milio
de KWh anual 80 euro / MWh , de la 1 milio pana la 2 milioane de KWh anual 70 euro /
MWh , peste 2 milioane KWh anual pretul Cumparatorului Unic (pe secvente orare sau
indiferentiat)
Aplicarea acestor preturi minime a fost recunoscuta pentru garantarea acoperirii
costurilor micilor instalaii care utilizeaz energii alternative, dar care nu sunt in msur sa
participe si sa concureze pa piaa, in primul rnd pentru ca energia retrasa de administratorii
de reea este remunerata pe emiterile efective productorii au avantajul de a nu prezenta
programe de producie, si deci nu sunt aplicate echivalentele debalansrii . Costurile ce
trebuiesc pltite gestionarului de reea sunt 120 euro anual pentru instalaie pentru acoperirea
costurilor administrative si 0.5% din contravaloarea energiei preluata; daca administratorul
de reea gestioneaz contractele trebuie s se predispun ali 120 euro anual pentru instalaie
si 0.5% din contravaloarea energiei preluate.
De multi ani este pusa in miscare dezvoltarea sistemelor de productie a energiei
electrice pe baza exploatarii de surse energetice alternative. Biogazul este una dintre aceste
surse energetice. Datorita noilor norme in materie de autoproductie, recunoasterii valorii
ambientale a energiei electrice din surse alternative si unei tehnologii de acum omologata,
astazi este posibil sa se produca biogaz pentru generarea de caldura si electricitate in conditii
avantajoase. Centrul de Cercetare Mediu Ambiental si Materiale ENEL a condus, in primii
ani de dupa 90, in colaborare cu Centrul Cercetari Productii Animale din Regiunea Reggio
Emilia, o investigatie pe raza larga in Campia Padana pe potentialitatea biogazului
productibil plecand de la dejectiile zootehnice.
Din investigatie a rezultat ca cogenerarea de energie electrica si caldura prin biogaz
poate da nastere a avantaje evidente, fie in campul energetic, fie in cel ambiental.
Cogenerarea se poate integra in mod convenabil in instalatiile crescatoriei, in special in cazul
in care trebuie sa fie realizate opere corespunzatoare pentru solutionarea celor mai presante
restrictii normative in materie de depurare a dejectiilor. Finalitatea este aceea de a promova
biogazul ca energie alternativa, evidentiind elementele normative si tehnologice, permitand
viziunea unui cadru realist si util al folosirii de biogaz in spatiul modernei practici
zootehnice.
MSURI DE PROTECIA MUNCI , IGIENA MUNCI I P.S.I.
- n apropierea instalaiei de biogaz este interzis a se umbla cu foc deschis sau flacra de
orice fel ;
- n ncperile i la aparatele la care se utilizeaz biogazul se vor lua aceleai masuri de
protecie ca i la utilizarea gazelor lichefiate sau a Gazului metan ;
- manipulare materiei prime , transportul acesteia , formarea amestecului , etc. , trebuie
fcute cu respectarea stricta a regulilor de igiena personala ;
- se va evita contactul direct cu materialele supuse fermentri , se vor pansa i feri
eventualele rni deschise , etc. ;
- dup efectuarea lucrrilor de alimentare a fermentatorului se vor spla obligatoriu minile
cu ap i spun ;
- pentru protecia mbrcmintei , se vor purta or de protecie din pnz , de protecie .
Concluzi
Nivelul de calitate a sistemelor tehnice de producere i valorificare a biogazului este ntr-o
continu cretere. Cine investete n instalaii noi, dorete s-i asigure beneficii pe termen
lung i s exclud eventuale riscuri.
Durabilitatea i disponibilitatea ridicat decid asupra funcionrii economice a instalaiilor.
Investiiile realizate n aceast directie trebuie s asigure un raport corect calitate/pre,
ntr-o concepie desvrit i materialele de calitate superioar, cu o funcionare
ndelungat. n condiiile n care va fi mereu o cretere a productivitii recoltelor agricole,
cu reducerea cheltuielilor, producerea energiilor alternative poate aduce o contribuie
esenial n domeniul energetic. Instalaiile de producere i valorificare a biogazului prezint
n plus avantajul c, n cazul alimentrii continue cu substraturi, furnizeaz energie electric
la putere relativ constant avantaj care va juca un rol tot mai important n discuiile despre
energie, n viitor.
Rentabilitatea funcionrii unei instalaii de biogaz depinde n mod decisiv de durata de
via i de fi abilitatea ei. Prin utilizarea materialelor de calitate superioar, precum i a
subansamblurilor performante, cu grad ridicat de automatizare, activitile de ntreinere i de
revizie sunt reduse la minim, astfel nct instalaiile ating n mod uzual perioade lungi de
exploatare cu un grad de utilizare efectiv de peste 90%. Unitile de fermentare realizate fie
din beton armat sau oel inoxidabil se deruleaz procese biologice, de la descompunerea
materiei prime pn la formarea biogazului. Compoziia foarte agresiv a gazelor produse
poate ataca multe materiale. De aceea, se folosesc cele mai potrivite materiale, funcie de
varianta constructiv, utilizat. Unitile de fermentare sunt dotate cu scri de acces,
platforme cu grilaj, toate conform normelor de siguran i prescripiilor n vigoare. Cupola
de gaz poate fi realizat i din membrane speciale, rezistente la radiaii ultraviolete.
Eficiena economic a unei instalaii de biogaz depinde n mod decisiv de calitatea
programului de comand a procesului. Din acest motiv, se livreaz uniti de comand cu
softul necesar, pentru toate instalaiile de biogaz, ncepnd de la cele mai mici pn la cele
mai mari. Toi parametrii de intrare importani, cum ar fi tipul substraturilor, cantitile de
dozare zilnice i orele de alimentare pot fi preselectai. Nivelul de umplere pe zone este
supravegheat i monitorizat n mod automat, pompele i agitatoarele sunt comandate
automat, reducndu-se astfel costurile exploatrii. Toate datele controlate de calculator n
timpul exploatrii, pot fi vizualizate pe un display i tiprite. Aceasta uureaz controlul i
supravegherea procesului, permite sesizarea din timp a unor deficiene, astfel nct pot fi
luate din timp msuri preventive. De asemenea, instalaiile de calitate asigur o
supravegherea calitii gazului, transmiterea la distan a datelor, sesizarea automat a
problemelor tehnologice i semnalizarea lor, precum i nregistrarea i vizualizarea datelor
cogeneratorului CHP.
n majoritatea rilor europene exist o mare preocupare pentru valorificarea
energetic a gunoiului de natur biologic din gospodrii, a dejeciilor animale, deeurilor
naturale, nmolurilor rezultate din diferite procese de producie agroalimentare, gama
instalaiilor de producere a biogazului fiind foarte divers.
n Romnia este necesar o extindere a experienelor pozitive, adaptarea legislaiei la
legislaia european, cu toate facilitile stimulative acordate celor care produc sau utilizeaz
forme de folosire a energiilor alternative.
n anul 2007 producia de energie regenerabil n Europa a fost urmtoarea:
- 66.1% din biomas
- 22.2% din energia centralelor hidrodinamice
- 5.5% din energia eolian
- 5.5% din energia geo termal
- 0,7% din energia solar (termal i panouri solare)
MSURI DE PROTECIA MUNCI , IGIENA MUNCI
- n apropierea instalaiei de biogaz este interzis a se umbla cu foc deschis sau
flacra de orice fel ;
- n ncperile i la aparatele la care se utilizeaz biogazul se vor lua aceleai
masuri de protecie ca i la utilizarea gazelor lichefiate sau a Gazului metan ;
- manipulare materiei prime , transportul acesteia , formarea amestecului , etc.
, trebuie fcute cu respectarea stricta a regulilor de igiena personala ;
- se va evita contactul direct cu materialele supuse fermentri , se vor pansa i
feri eventualele rni deschise , etc. ;
- dup efectuarea lucrrilor de alimentare a fermentatorului se vor spla
obligatoriu minile cu ap i spun ;
- pentru protecia mbrcmintei , se vor purta or de protecie din pnz , de
protecie .
Instructiuni privind protectia munci
Conform reglementrilor legale n vigoare, unitatea beneficiar a mainii de umplut membrane, are
obligaia s elaboreze instruciuni de lucru i protecia muncii i s le afieze la locuri vizibile, de la
locul de munc aferent. La elaborarea acestora trebuie luate n considerare prevederile normativelor
legale de tehnica securitii muncii, de protecie a muncii n condiiile concrete ale amplasrii mainii
de umplut membrane.
Unitatea beneficiar are obligaia ca n decurs de un an de exploatare a mainii s completeze
prezentele instruciuni cu toate msurile ce s-au ivit pe parcurs i s le nainteze forurilor superioare i
elaboratorului lucrrii, pentru eventuala includere n normativele de protecie a muncii din ramura
constructoare de maini.
Msurile de siguran, pentru prentmpinarea accidentelor de munc, care se impun a fi
respectate de ctre operatorul acestei maini, sunt urmtoarele :
- interzicerea introducerii minilor sau a altor obiecte spre interiorul pompei de carne n
timpul funcionrii acesteia ;
- nainte de deschiderea capacului pompei de carne sau capacul dispozitivului de vacuumare,
pentru curire, se deconecteaz obligatoriu maina de la reeaua electric prin acionarea
ntreruptorului general ;
- pentru prelucrarea ntregii compoziii de carne care a mai rmas n plnia de alimentare la
terminarea lucrului, se mpinge compoziia rmas, cu ajutorul unui tampon de lemn,
spre pompa de carne ;
- dup fiecare utilizare, la terminarea zilei de lucru, maina se cur de restu-rile compoziiei
de carne prin splare cu ap cald ;
- n cazul unor ntreruperi de funcionare pentru un timp mai ndelungat, maina se conserv
pentru a se feri de oxidare.
Prin construcie, maina de umplut asigur respectarea condiiilor de protecie a muncii i o
deservire uoar. Avnd n vedere procesul tehnologic pentru care este destinat maina de umplut
membrane i a pericolelor ce pot aprea fa de operator, nu se permite deservirea mainii de ctre
personal neinstruit. n acest scop se va face in-structajul de NTS i PSI detaliat i examinarea
personalului de deservire. La instructaj se vor accentua, n special problemele de protecia muncii
specifice locului respectiv.
O mare atenie se va acorda, la punerea n funciune, a verificrilor legturilor electrice i a
prizelor de pmnt.
n timpul funcionrii mainii de umplut membrane sunt strict interzise urmtoarele operaii :
- strngerea sau desfacerea reperelor care se afl n legtur direct cu funcionalitatea
mainii ;
- gresarea rulmenilor sau a altor organe aflate n micare ;
- intervenia asupra oricror organe aflate n miscare ;
- reglarea tampoanelor limitatoare de curs.
Utilajul se consider apt pentru darea n exploatare, dup recepia intern efec-tuat de o
comisie competent.
La punerea n funciune i exploatare se vor respecta urmtoarele :
- nu se admite funcionarea mainii fr punerea la pmnt a instalaiei elec-trice, conform
normelor n vigoare ;
- se verific zilnic starea izolaiei la cordoanele de alimentare cu energie elec-tric, cele
care au izolaia deteriorat se vor nlocui imediat ;
- nu se permite funcionarea mainii cu piese defecte sau improvizate.
De mare importan, pentru buna desfurare a activitii, este purtarea echipa-mentului de
protecie de ctre personalul operator i de ntreinere, care trebuie s asi-gure, att evitarea
accidentrilor n contact cu sculele tietoare folosite, ct i exclude-rea posibilitilor de
electrocutare, avnd n vedere mediul frecvent umed.
Instructiuni privind paza si stingereaincandiilor.
n vecintatea seciilor n care se gsesc instalatiile de biogaz, n locuri accesibile, se amplaseaz
extinctoare cu spum, lzi cu nisip i minimul uneltelor necesare pentru intervenii n cazul
incendiilor.
Pentru instalaiile electrice, n secii se amplaseaz extinctoare cu praf sau cu bioxid de carbon, cu
posibilitate de stingere n sistem fix sau mobil
Depozitarea mrfurilor
Depozitarea mrfurilor, respectiv stocarea acestora, este strns legata de procesele de
transport. Activitile de extracie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se
desfoar, de regula, in localiti diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus,
exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de producie si
nceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalt este consumata
cu operaiuni pregtitoare: expediere, ntocmire a documentelor de transport, ncrcare
descrcare, depozitare etc.
Depozitarea mrfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spaiu. Ea
constituie o componenta importanta a distribuiei mrfurilor, iar necesitatea depozitarii si
durata acesteia sunt determinate de condiii naturale, considerate economice si alte
considerente . Condiiile naturale sunt obiective, iar consecinele acestora vizeaz
urmtoarele aspecte: In natura a determinat o anumita periodicitate in agricultura, recoltele
fiind strnse in anumite perioade ale anului. In general, produsele agricole fiind necesare in
tot cursul anului, cea mai mare parte a acestora trebuie depozitata, nainte ca ele sa fie supuse
prelucrrii sau destinate consumului. Cerealele, de pilda, fac obiectul depozitarii in proporie
de 75 80%, in vederea asigurrii consumului in celelalte sezoane ale anului. In multe cazuri
recoltele de cereale si fructe ajung la maturitate intr-o perioada scurta de timp, iar
depozitarea cantitilor excedentare consumului curent devine o condiie indispensabila
pentru evitarea pierderilor. Natura ne ofer adeseori ani cu recolte foarte bune si ani cu
recolte bune sau mai puin bune, ceea ce face necesara crearea de stocuri in depozite in
vederea evitrii penuriei de produse alimentare in anii cu recolte slabe;
In condiiile climaterice deosebite (nzpezirile, inundaiile, ngheul etc.) afecteaz de
regula transporturile, mergnd pana la sistarea acestora in anumite perioade, sau determinnd
reducerea volumului mrfurilor transportate. Daca mrfurile care fac obiectul transportului se
bucura de o cerere permanenta, sau sunt solicitate la destinaie in timpul in care
transporturile nu se pot desfura, crearea unui stoc de sigurana prin amenajarea unui
depozit in zona lor de consum productiv sau neproductiv poate asigura satisfacerea
nentrerupta a cererii de consum;
In anumite produse se consuma exclusiv in anumite perioade ale anului, aa cum sunt
lemnele de foc in timpul iernii; altele se consuma in tot cursul anului, dar, in principal, intr-o
anumita perioada (consumul de produse petroliere, de crbuni s.a. creste in timpul iernii).
Sporind producia in sezoanele de primvara, vara si toamna si stocnd o parte din aceasta, se
creeaz condiiile necesare desfurrii normale a produciei in toate sectoarele si pe tot
timpul anului.
Considerentele economice care impun depozitarea unor mrfuri pe anumite perioade de timp,
vizeaz urmtoarele aspecte:
a) Aa cum artam, multe produse se caracterizeaz printr-o cerere totala sau pariala
sezonala, aa cum ar fi, de exemplu, calendarele, agendele, globuleele si artificiile pentru
pomul de Crciun etc. Producia exclusiva a acestora in timpul srbtorilor de iarna ar
necesita capacitai de producie pe msura cererii, dar aceste capacitai n-ar mai putea fi
utilizate pana la sfritul anului urmtor.
Se impune deci, organizarea unei producii permanente, la scara mai redusa, cu investiii mai
mici si folosirea forei de munca in tot cursul anului, cu costuri de producie sczute si
depozitarea celei mai mari pari a produciei pentru a putea acoperi cererea de vrf in
perioada srbtorilor de iarna. In asemenea situaii, va trebui comparat costul unei producii
sezoniere cu costul produciei nentrerupte si al depozitarii, alegnd varianta cea mai
economica, dar innd seama si de alte criterii cum sunt cele de ordin social.
b) Multe procese de producie au un caracter continuu, ndeosebi cele din metalurgie, chimie
s.a. Chiar in condiiile asigurrii unui transport de o anumita regularitate si frecventa, ceea ce
este ideal, este necesara crearea unui stoc de sigurana pentru producie. Mrimea acestui
stoc va fi condiionata de regularitatea si frecventa transportului, dar si de ali factori de
sigurana . n multe cazuri transportul se deruleaz prin porturi iar depozitarea temporara a
unor mrfuri, in vederea ncrcrii pe nave, devine absolut necesara conform principiului ca
marfa ateapt nava.
c) Realizarea transporturilor de mrfuri in partiii mari conduce la costuri mai reduse pe tona
de marfa transportata in comparaie cu transportul mrfurilor in partiii mici. In aceste
condiii, adeseori este mai convenabil depozitarea temporara in vederea realizrii unei partiii
de marfa care sa permit folosirea mijlocului de transport la capacitate, dect transportul in
partiii mici.
In general, un cumprtor se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantiti mici, ceea ce implica costuri maxime de transport;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrri in
depozit n loturi mici, dar transport la cumprtor in cantiti mari, obinndu-se pe aceasta
cale economii la cheltuielile cu transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumprtorului, transportul de la furnizor la
depozit efectundu-se la anumite intervale si in cantiti mari, iar livrrile de la depozit la
cumprtor frecvent si in cantiti mici. In situaiile in care sunt implicai mai muli
cumprtori ai aceleiai mrfi, amenajarea unui depozit in apropierea pieei de desfacere
poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor de transport.
d) Mrfurile pot fi acumulate, prin depozitare, in scopuri financiare. Prin depozitarea
acestora in depozite independente, proprietarii pot obine mprumuturi bancare in schimbul
gajului asupra mrfurilor depozitate. Transferul mrfurilor din depozit se face de regula sub
control bancar, prin documente speciale. In plus, depozitarea mrfurilor in depozite
independente este adesea necesara pana la achitarea taxelor vamale sau a altor taxe.
e) In general, mrfurile ce urmeaz a fi vndute trebuie expuse la vederea viitorilor
comparatori. Depozitele de vnzare in consignaie, shop-urile, expoziiile cu vnzare s.a. sunt
forme de depozitare, verigi ale distribuiei mrfurilor . La toate acestea, trebuie adugate
considerentele strategice de aprare a independentei si suveranitii tarilor, care impun
constituirea de stocuri de materiale strategice: alimente, combustibili, muniii, metale,
cauciuc, medicamente s.a.
Tehnologii moderne de transport
O direcie importanta a progresului tehnic in transporturile de mrfuri, care pe plan
internaional cunoate o dezvoltare puternica nc din anii 70, o constituie unitizarea . Prin
unitizare se nelege crearea unor uniti de ncrctura standardizate, reunind un singur fel
de marfa, sau mrfuri diferite, dar compatibile, care permit utilizarea unor mijloace de
transport specializate si mecanizarea operaiunilor de ncrcare-descrcare, stivuire si
depozitare a mrfurilor . Formele prin care se manifesta unitizarea includ transportul
mrfurilor in containere, pe palete, in pachete etc. . Containerizarea a nceput in tarile
industriale nc din anii 30, cnd companii de navigaie din SUA, Marea Britanie, Frana
s.a. realizau transporturi de mrfuri in containere, cu nave obinuite pentru transportul
mrfurilor generale. Pe cile ferate ale acestor tari au aprut in acea vreme containere de
construcii si dimensiuni diferite, ndeosebi pentru transportul intern de mrfuri . Pn n anii
70, transporturile containerizate interne si internaionale nu erau strns legate intre ele si nu
jucau un rol de seama in comerul internaional. ncepnd cu anii 70 revoluia
containerizarii cunoate un adevrat boom, exercitnd o aciune determinanta asupra
transporturilor, a produciei si a comerului mondial. Unii specialiti afirma ca trecerea de la
transportul clasic la transportul containerizat este mai importanta pentru omenire dect a fost
in secolul trecut trecerea de la navele cu pnze, la navele cu motor. Foarte puternic este
procesul containerizarii in transportul maritim si cel intermodal. In prezent aproximativ 90%
din traficul maritim de mrfuri generale al tarilor industriale si cca 50% din cel al tarilor in
curs de dezvoltare se realizeaz prin containerizare. Containerizarea a necesitat
standardizarea containerelor, a mijloacelor tehnice pentru manipularea acestora si unificarea
metodelor de organizare a transporturilor. O contribuie importanta in acest sens a adus
Organizaia Internaional de Standardizare (I.S.O.).
Dezvoltarea rapida a transporturilor containerizate se explica prin eficienta lor
economica ridicata. In transportul maritim, de pilda, eficienta se manifesta prin: reducerea
operaiunilor de transbordare si creterea productivitii muncii in realizarea acestor
operaiuni de 10 15 ori, reducndu-se corespunztor si fora de munca necesara; reducerea
cheltuielilor de stivuire a mrfurilor de circa 10 ori; reducerea de 5 8 ori a timpului de
staionare a navelor in porturi; reducerea cheltuielilor totale cu transportul si transbordarea
mrfurilor de circa trei ori in comparaie cu metodele clasice de transport. In transportul pe
calea ferata, containerizarea reduce volumul de lucru al staiilor de triaj, sporind in mod
corespunztor capacitatea acestora, sporete viteza comerciala a trenurilor si mrete rulajul
vagoanelor in medie cu 20 25%. In transportul auto, prin containerizare se obin importante
economii de investiii prin simplificarea si ieftinirea construciei mijloacelor de transport,
prin folosirea mai buna a mijloacelor de traciune.
Operaiunile de ncrcare-descrcare a unui container cu marfa deja stivuita in el se
reduc la doua trei minute, fata de cca trei ore cate erau necesare in cazul transportului
clasic. Containerizarea necesita insa investiii importante pentru amenajarea de terminale
speciale pentru containere, pentru construcia de containere si de mijloace speciale de
transport.
O tendina recenta in administrarea containerelor pe plan mondial o constituie
creterea ponderii firmelor de leasing si de scdere corespunztoare a ponderii cruilor
specializai. Explicaia consta in faptul ca prin leasing containerele sunt mai bine
gospodrite. Leasing-ul permite creterea coeficientului de utilizare a containerelor si
reducerea corespunztoare a necesarului general de containere. De asemenea, permite o cota
mai mica de impozite pltite de cruii care nchiriaz containere, ntruct in cele mai multe
tari plata chiriilor este trecuta la cheltuieli de exploatare, care nu sunt impozabile. Nivelul
chiriei depinde de: tipul si mrimea containerului; termenul de nchiriere; numrul
containerelor nchiriate; relaia de transport s.a. In general, termenul minim de nchiriere este
de 30 zile. Pe msura ce termenul de nchiriere creste, chiria zilnica este de regula, mai mica.
In vederea stimulrii nchirierilor pe termen lung, a fost elaborata si se practica tot mai mult
metoda pool plans, care consta in posibilitatea schimbului unei pari din containerele luate
cu chirie, prin predarea lor intr-un depou de containere si primirea unui numr echivalent de
containere dintr-un alt depou.
Aceasta metoda cunoate o larga utilizare pe acele relaii de transport in care exista
un dezechilibru intre curenii de mrfuri de export-import, in special in relaiile dintre tarile
industriale si tarile in curs de dezvoltare. In noiembrie 1971, firmele de leasing au nfiinat
Institutul Companiilor Internaionale de Leasing (Institute of Internaional Container
Lessors), al crui scop este de a coordona activitatea acestor firme in probleme de
standardizare, crearea unor sisteme unice de exploatare si reparaii ale containerelor,
reprezentarea intereselor firmelor de leasing in cadrul organizaiilor internaionale de
transport etc.
In transportul de containere pe calea ferata, un rol deosebit revine societii
INTERCONTAINER. nfiinata in 1967, aceasta societate reunete 23 cai ferate europene
si Societatea pentru Transportul Mrfurilor Refrigerate INTERFRIGO.
INTERCONTAINER este agent comercial al cailor ferate membre, nu are mijloace de
transport sau utilaje proprii, dar exploateaz mijloacele puse la dispoziie de cile ferate si
ntreprinderile auto care colaboreaz cu acestea. Prin contractele anuale ncheiate cu cile
ferate membre, acestea din urma acorda societii INTERCONTAINER rabaturi de la tarifele
oficiale care-i permit sa-si acopere cheltuielile generate de activitatea sa comerciala, sa
obin profituri si sa acorde sprijin financiar cailor ferate membre pentru achiziionarea de
material rulant de construcie speciala, utilaje pentru manipularea containerelor s.a.
De la 1 aprilie 1979, Cile Ferate Romane au nceput colaborarea cu societatea
INTERCONTAINER, fiind reprezentant naional al societii (prin Direcia Micare si
Comercial) in Romnia.
Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea mrfurilor.
Pachetul de transport reprezint o unitate de ncrctura care include mai multe
mrfuri, sau mrfuri de acelai fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de mpachetat universale
sau speciale. Transportul mrfurilor pachetizate asigura creterea productivitii muncii in
operaiunile de ncrcare-descrcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a
timpului de imobilizare a mijloacelor de transport sub operaiuni de ncrcare descrcare,
utilizarea mai eficienta a capacitaii mijloacelor de transport; mbuntirea condiiilor
mijloacelor de transport; mbuntirea condiiilor de pstrare a integritii mrfurilor;
reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a.
De multe ori transporturile pachetizate se dovedesc mai eficiente dect cele
containerizate ntruct necesita un volum de investiii mai mic (pachetele se formeaz si se
manipuleaz cu mijloace tehnice universale), termenele de recuperare a investiiilor sunt mai
mici, iar investiia specifica este mult mai mica. Pachetizarea prezint si alte avantaje: ea se
preteaz la o gama larga de mrfuri: buturi, conserve, mrfuri industriale de larg consum,
cherestea s.a. Eficiena pachetizarii crete substanial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe
palete in scopul manipulrii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizaia Internaionala
de Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm;
1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie menionat ca eficienta pachetizarii este de cteva ori
mai mare daca pachetele se formeaz la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lanului de
transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispun de mijloacele tehnice necesare
mpachetrii mrfurilor . n anul 1961 a luat fiin Parcul European de Palete (PEP),
organizaie care reunete cile ferate din 20 de tari europene. In limitele acestor tari
mrfurile se transporta pe palete de 800 x 1200 mm, existnd acorduri intre ele pentru
schimbul paletelor. Controlul si regularizarea parcului de palete se fac prin staiile de cale
ferata de frontiera special desemnate, care nregistreaz zilnic numrul paletelor predate si
respectiv primite. Pe aceasta baza se stabilete soldul zilnic, decadal si lunar. Regularizarea
soldului se face in primele 10 zile ale lunii urmtoare, pentru luna precedenta, prin cedare
sau primire de palete goale, pana la nivelul parcului fiecrei cai ferate membre. Cile Ferate
Romane au aderat la Parcul European de Palete la 1.04.1979.