BIOGAZUL

OBTINEREA BIOGAZULUI
Materii prime
TEHNOLOGII DE OBTINERE A BIOGAZULUI
FERMENTAREA UMEDA
FERMENTAREA USCATA
Mecanismul fermentarii anaerobe
Factori care influenteaza fermentarea anaeroba
Tipuri de fermentatoare

BIOGAZUL

Biogazul = amestec de gaze combustibile care se

formeaza prin descompunerea substantelor organice
in mediu umed, in lipsa oxigenului.
Compozitia tipica a biogazului:
50 75% CH4; 25 50% CO2;
0 10% H2; 0 1% N2,
0 2% O2; 0 3% H2S.
Dintre acestea, CH4 este componenta care da valoare
energetica gazului.

BIOGAZUL

Raportul CH4/CO2 din biogaz depinde si de natura

materiei prime.

Acest raport poate varia de la 1:1 (materie prima pe baza de

hidrati de carbon), la 2:1 cu cat materia prima este mai bogata
in proteine, grasimi bogate in carbon.

Continutul de S si N din deseurile supuse fermentarii

influenteaza cantitatea compusilor pe baza de S si
de N din biogaz (NH3, H2S).
Valoarea energetica a biogazului este cu atat mai
mare, cu cat continutul sau in CH4 este mai mare.

BIOGAZUL
Combustibil

u.m.

Putere calorifica,
kcal/u.m.

Echivalent in u.m.
pentru 1m3 biogaz

Biogaz cu 60% CH4, 0oC, 1 bar

kg

5130

1,00

Lemn crud

Kg

1300 - 1800

3,95 2,85

Lemn bine uscat

Kg

1800 2200

2,85 2,34

Lignit

kg

1800 - 3800

2,85 1,35

Brichete de carbune praf

Kg

4000 6800

1,28 0,76

Pacura

Kg

9400 9500

0,55 0,54

Combustibil pentru calorifere

Kg

9500 9700

0,54 0,53

Motorina

Kg

10000 11000

0,51 0,47

Gaz metan natural

m3

8500

0,60

Gaz petrolier lichefiat

m3

22000

0,23

BIOGAZUL

OBTINEREA BIOGAZULUI
Biogazul este produs rezultat al metabolismului
bacteriilor metanogene
si rezulta din descompunerea de catre acestea a
substantelor organice.
Spre deosebire de bacteriile aerobe, bacteriile
metanogene se dezvolta si supravietuiesc doar in mediu
apos (cel putin 50% apa).

BIOGAZUL

Materii prime

Pentru a fi eficienta din punct de vedere economic, o instalatie de

producere a biogazului trebuie sa fie capabila sa produca o cantitate de
biogaz mai mare decat biogazul necesar functionarii instalatiei.

S-a constatat ca pentru a fi indeplinita aceasta conditie, trebuie ca

materia prima (pentru a produce un excedent de biogaz fata de
autoconsum) trebuie sa aiba o incarcare organica cel putin 2000mg/dm3
CBO5.
Sub aceasta limita, instalatia de biogaz poate fi privita ca o treapta de
epurare anaeroba pentru apa reziduala cu care este alimentata
in perioadele reci ale anului instalatia chiar va trebui sa consume un
combustibil suplimentar necesar pentru a mentine temperatura optima
desfasurarii procesului de fermentare cu producere de biogaz, deci in
aceste situatii, bilantul en ergetic al instalatiei poate deveni chiar
negativ.

Conditia de bilant energetic pozitiv (incarcare organica a materiei prime

> 2000mg/dm3 CBO5) este indeplinita de namolurile provenite din statiile
de epurare a apelor reziduale orasenesti, ape uzate din zootehnie, a,lte
ape reziduale.

BIOGAZUL

Incarcarea uzuala organica (CBO5) a unor ape reziduale

Provenienta si tip materie prima

Incarcare organica in
CBO5, mg/dm3

ZOOTEHNIE
Ape reziduale de la cresterea procinelor

3000 4000

Namol decantat din ape reziduale porcine

10000 12000

Dejectii porcine evacuate mecanic

30000 35000

Ape reziduale de la bovine

3000 4000

Namol decantat din ape reziduale de la bovine

9000 11000

Ape reziduale ferme pasari

2500 3500

IND ALIMENTARA
Fabrici prelucrare lapte

800 1000

Abatoare

5100 6000

Sectii prelucrare peste

14000 15000

Fabrici zahar (mat prima sfecla zahar)

4000 5000

Fabrici de spirt din melasa

4000 6000

BIOGAZUL
Productia specifica medie ce poate fi obtinuta din diferite materii prime,
raportata la continutul de substanta uscata din materia prima

Materie prima

Biogaz ce se poate
obtine, l/kg s.u.

Continut mediu de
CH4 in biogaz, %

Paie grau, intregi

367

78,5

Paie tocate la 0,2cm

423

81,3

Lucerna

445

77,7

Diferite ierburi

557

84,0

Frunze sfecla zahar

501

84,8

Coceni porumb la 2cm

214

53,1

Frunze pomi

260

58

Tulpini in canepa

369

58

Dejectii bovine

260 280

50 60

Dejectii porcine

480

60

Dejectii pasari

520

68

Namol din statii epurare ape

orasenesti

370

50 - 60

BIOGAZUL

Materiile prime pot fi utilizate ca atare,

sau in amestec.
Prin amestecarea diferitelor materii rpime,
capacitatea metanogena a amestecului in l/kg
substanta organica (s.o.) este mai mare decat media
rezultata prin calcul aritmetic (tabel 7).

BIOGAZUL
Capacitatea metanogena a amestecurilor de diferite materii prime
Materie prima

Proportie de
amestec, %

Biogaz,
l/kg s.o.

Crestere productie
biogaz datorita
amestecului (%)

Dejectii bovine

100

380

Dejectii porcine

100

569

Dejectii ferme pasari

100

617

Namol de la ape reziduale

100

265

Ierburi

100

277

Dejectii bovine+ porcine

50 - 50

510

+7,5

Dejectii bovine + pasari

50 - 50

528

+6,5

Dejectii bovine + namol ape rezid

50 50

407

+26

Dejectii bovine + ierburi

50 50

363

+5

Dejectii porcine + pasari

50 50

634

+7

Dejectii bovine + porcine+ pasari

25 50 25

585

+9,6

Dejectii pasari+namol ape rezid

50 50

495

+12,3

Dejectii pasari + ierburi

50 50

513

+13,5

Namol ape reziduale + ierburi

50 - 50

387

+42

BIOGAZUL

Comportarea sinergica a amestecurilor de materii

prime se datoreaza faptului ca in aceste amestecuri
se realizeaza raporturi mai bune intre continutul de
C si N,
raport important in producerea de biogaz a carui
valoare optima trebuie sa se situeze in intervalul
15 25.

BIOGAZUL

Raportul C/N pentru diferite materii prime

Materie prima

Continut C, %

Continut N, %

Raport C/N

Iarba

15

0,6

25

Paie de grau uscate

46

0,53

87

Coceni porumb

40

0,75

53

Lucerna

48

2,6

18

Frunze pomi

41

41

Vrejuri de cartofi

40

1,8

22

Dejectii ovine, proaspete

16

0,55

29

Dejectii bovine, proaspete

7,3

0,29

25

Dejectii porcine, proaspete

7,8

0,65

13

Dejectii gaini

45

15

BIOGAZUL

Materii prime provenite din agricultura

Cantitatile de biogaz ce pot fi obtinute din diferite materii prime

provenite din agricultura, variaza.

La stabilirea retetelor de materii prime (amestec) se va tine

seama de necesitatea respectarii raportului C/N optim.

Este important ca materiile prime solide sa fie maruntite cat

mai bine, ceea ce:
duce la cresterea randamentului in biogaz
permite o mai usoara amestecare a continutului fermentatorului

BIOGAZUL
Cantitati de biogaz ce se pot obtine din diferite
materii prime provenite din agricultura
Materie prima

Biogaz ce se poate obtine din substanta organica uscata, l/kg

Limite de variatie

Valoare medie

Dejectii porcine

300 550

445

Dejectii bovine

90 310

200

Paie ovaz

250 300

275

Paie orz

290 310

300

Tuleie porumb

380 460

420

Paie rapita

200

200

Paie in

360

360

Iarba

280 550

415

Resturi de la verdeturi alim

330 360

345

Seminte de plante

620

620

Deseuri agricole

310 - 430

370

BIOGAZUL

Materii prime provenite din industria alimentara

Aceste materii prime sunt foarte diverse, rezultand din diferite

tehnologii alimentare sau faze tehnologice.

Industria laptelui
deseurile contin componente caracteristice laptelui: proteine,
glucide (lactoza), lipide.
Acestea apar sub forma relativ diluata in efluentul total rezidual
al fabricilor, sau in diferite faze de fabricatie.

De ex: zerul de la fabricarea branzeturilor are un potential

metanogen ridicat: din fermentarea metanogena a 1litru zer
rezulta 22 23 l biogaz.

BIOGAZUL

Industria carnii
In special din activitatea de abatorizare rezulta reziduuri:
sange nevalorificat in productia alimentara, continut stomacal al
animalelor sacrificate, deseuri grase de la topirea grasimii, deseuri de
la preparate din carne.

Se estimeaza ca de la fermentarea metanogena a deseurilor provenite

de la sacrificarea si prelucrarea carnii, per cap de animal se poate
obtine:

0,8m3 biogaz de la un porc de 65 kg

2,4m3 biogaz de la o vita de 300 kg
0,05m3 biogaz de la o gaina de greutate medie.

Pentru un randament cat mai bun in biogaz se recomanda ca deseurile

de abator si deseurile provenite de la prelucrarea carnii sa se recolteze
separat de apele de spalare, nu amestecate.
Se obtine astfel un material concentrat pentru instalatiile de biogaz, iar
apele reziduale vor avea o incarcatura mai redusa, vor fi mai usor de
prelucrat.

BIOGAZUL

Industria prelucrarii pestelui

Apele reziduale din industria prelucrarii pestelui au o

incarcatura organica mare (14000 15000 mg/dm3 CBO5) si ca
urmare acestea reprezinta o materie prima valoroasa pentru
obtinerea biogazului.
Se pot obtine aproximativ 10 12 m3 biogaz/m3 apa reziduala.

Fabrici de drojdie.
Apele uzate provenite de la instalatiile de fabricare a drojdiei au
incarcatura mare de substante organice aflate in mare parte in
stare dizolvata sub forma de dextrine, zaharuri, acizi organici si
in mai mica masura sub forma de suspensii reprezentate de
resturi de drojdie.

BIOGAZUL

Fabrici de zahar

Apele reziduale din circuitul de transport spalare sfecla au incarcare

organica de 200 650 mg/dm3 CBO5.

Apele ce se scurg din campurile de depozitare a namolului de

lapurificarea zemurilor au 16000 20000 mg/dm3 CBO5.

Apele reziduale de pe platformele de depozitare a borhotului au o

incarcatura organica de aprox. 10000mg/dm3 CBO5.
Aceste ape pot fi colectate separat, deoarece reprezinta materii prime
cu caracteristici diferite.

Apele reziduale de la prelucrarea sfeclei de zahar au continut redus de

azot.
Corectarea acestei caracetristici nedorite se poate face prin
combinarea acestor ape cu altele bogate in azot sau prin introducefrea
unor nutrienti cu azot.

BIOGAZUL

Industria uleiurilor vegetale

Apele industriale provenite din aceasta zona industriala, desi au

incarcatura organica mare (aprox. 62000 mg/dm3) nu sunt folosite
pentru obtinerea de biogaz deoarece au continut mare de sapunuri
rezultate de la neutralizarea uleiului cu NaOH.

Scindarea sapunurilor in scopul obtinerii acizilor grasi se face cu

H2SO4, iar apele rezultate vor fi foarte bogate in Na2SO4.

Concentratia mare de sulfati din aceste ape are actiune inhibitoare

asupra bacteriilor metanogene, acestea nu se pot dezvolta in acest
mediu.

BIOGAZUL

Industria vinului, spirtului si bauturilor spirtoase

Deseurile din industria vinurilor sunt reprezentate de tescovina

rezultata de la presarea strugurilor si drojdia de bere depusa in
recipientii in care a avut loc fermentarea alcoolica a vinului.

Aceste deseuri sunt bogate in tartrati (bitartrat de potasiu foarte

perisabil). Dupa recuperarea tartratilor, apele reziduale cu
incarcatura organica mare, pot constitui materie prima pentru
instalatiile de biogaz.

Borhotul de la fabricarea spirtului din melsa rezultata la

fabricarea zaharului din sfecla, are o incarcatura organica foarte
mare: 35000 50000 mg/dm3 CBO5 si poate constitui un bun
substrat pentru obtinerea biogazului.
Aceste ape reziduale sunt greu de epurat, ca urmare folosirea lor
in instalatii de producere a biogazului poate constitui o prima
treapta din fluxul de epurare, mai avantajoasa decat procedeele
aerobe de epurare.

BIOGAZUL

Resurse rezultate din gospodariile oamenilor

Pentru evaluarea reziduurilor provenite din gospodarii, se utilizeaza

notiunea de locuitor echivalent (LE).
S-a stabilit ca un locuitor echivalent elimina zilnic o cantitate de
poluant de 54 gCBO5.
Acesta este un indicator de incarcatura organica indirecta exista o
legatura directa intre cantitatea de CBO5 evacuata dintr-o localittae si
potentialul metanogen al efluentului sub forma de ape reziduale ale
localitatii.

Limitele de incarcare a apelor uzate orasenesti prevad o incarcare

maxima de 300 mg/dm3CBO5.

Din bilantul energetic al instalatiei de biogaz a rezultat ca incarcarea

minima in CBO5 asubstratului supus fermentarii trebuie sa fie > 2000
mg/dm3.
Ca urmare, apele uzate orasenesti sunt mai intai supuse unei
decantari fizice prin care se separa namolul care va fi introdus apoi la
fermentare in instalatia de biogaz.

BIOGAZUL

TEHNOLOGII DE OBTINERE A BIOGAZULUI

Procedee de obtinere a biogazului:

fermentare anaeroba a reziduurilor organice la temeperatura

mediului ambiant

fermentare anaeroba la temeperaturi ridicate

fermentare mixta aeroba- anaeroba

descompunere anaeroba termofila

distilare distructiva, compostare, incinerrae si transfer de

caldura.

BIOGAZUL

Fermentarea anaeroba prezinta potentialul cel mai ridicat

pentru obtinerea biogazului.
- este un proces dirijat de descompunere a materiei organice
umede, proces desfasurat in incinte inchise, in absenta
oxigenului si a luminii.
Prin fermentare anaeroba, microorganismele descompun
materia organica, eliberand o serie de metaboliti, intre care mai
importanti sunt CH4, CO2.
Amestecul gazos format din CH4 (max. 80%), CO2 (min 20%) si
cantitati mici de H2, H2S, mercaptani, vapori de apa, urme de
NH3 si N2 reprezinta biogazul.
Materia prima de obicei trebuie supusa unui proces de tratare
preliminara, inainte de a se introduce in fermentator.
Tipul de pretratare depinde in mare masura de tipul de
fermentare (uscata sau umeda).

BIOGAZUL

FERMENTAREA UMEDA
La aceasta metoda de fermenatre, sursele introduse
in proces constau din mai putin de 40% materie
uscata.
Pentru a putea fi pompate in instalatia de fermentare,
trebuie sa fie umezite pana ce ating un continut de
12% materie uscata.
Balegarul lichid si co-substratul sunt depozitate si,
daca este necesar, separate de materiile care
impiedica procesul de fermentare.
Deseurile de la abatoare trebuie sterilizate (pentru
indepartarea germenilor).

BIOGAZUL

FERMENTAREA USCATA
Fermentarea uscata nu este o metoda curenta pentru ca mare
parte din materia prima de generare a biogazului are un continut
redus de materie uscata.
La aceasta metoda de fermentare, materia prima introdusa
trebuie sa aiba un continut de materie uscata > 45% si este bine
sa fie depozitata in containerul de fermentare.
Acest tip de fermentare foloseste tipuri de materie prima care
curg liber, dar care nu sunt fluide sau potrivite pentru a fi
pompate.
Acest tip de proces este folosit in principal pentru centralele de
biogaz care nu folosesc balegar lichid ca materie prima si
economisesc multa apa.
Aceasta este o metoda folosita pentru materii prime provenite din
cereale, fanete, culturi paioase.

BIOGAZUL

Fermentarea anaeroba nu foloseste culturi pure sau sterile.

Materia prima organica ce se poate descompune este

purtatoarea unei microflore foarte variate si active.

Aceasta microflora mixta asigura anaerobioza si compusii

metabolici specifici dezvoltarii metanobacteriilor.

Materiile prime in curs de descompunere folosite pentru

alimentarea fermentatoarelor anaerobe furnizeaza o microflora
activa in procesul de metanogeneza si reprezinta principalele
surse pentru obtinerea inoculului de metanobacterii.

Ca urmare, principalul obiectiv urmarit in procesul de

metanogeneza dirijata il constituie:
optimizarea factorilor de mediu si tehnologici implicati in
activitatea comunitatii de microorganisme responsabile de
transformarile materiei organice.

BIOGAZUL

PROCESUL DE FERMENTARE ANAEROBA (FAN)

FAN = proces natural de descompunere a materiei organice

umede in conditii controlate de mediu, in absenta oxigenului si
luminii, in substante organice cu molecula simpla si un
amestec de gaze ce contin CH4, CO2, H2, N2, H2S = biogaz.

In urma Fan a deseurilor rezulta doua produse principale:

biogazul
namolul.

Dintre componentele chimice ale materiei organice, grad mai

ridicat de conversie in biogaz au:

celuloza

hemiceluloza

grasimile.

BIOGAZUL

In aceasta faza actioneaza microorganisme fermentative

nespecializate cu capacitate de producere de acizi organici.
Acestea sunt bacterii celulozice, lactice, acetice, sulforeducatoare, denitrificatoare, alaturi de numeroase specii de
ciuperci si unele drojdii.

In faza metanogena actioneaza bacterii metanogene anaerobe,

specializate in producerea de CH4.

Fermentarea anaeroba (FAN) are loc la T = 15 55oC in prezenta

a doua specii de bacterii:

bacilus cellulosae methanicus responsabil de formarea CH4

bacilus cellulosae hidrogenicus responsabil de formarea H2.

Ulterior, aceste doua tipuri de bacterii au fost reunite sub

denumirea comuna de methano-bacterium.

BIOGAZUL

In procesul de FAN are loc descompunerea substantelor organice intr-un

recipinet inchis = fermentator:

CnHaOb + (na/4 b/2)H2O (n/2 a/8 + b/4) CO2 + (n/2 + a/8 b/4) CH4

Din punct de vedere biochimic, microorganismele regenereaza purtatorii

de energie in cadrul metabolismului lor, prin oxidarea carbonului legat
organic (CnHaOb) pana la CO2.

O parte a carbonului legat organic trebuie sa accepte electronii eliberati in

procesul de oxidare, deoarece oxigenul ca acceptor de electroni nu este
disponibil. Carbonul redus se combina apoi cu hidrogenul, formandu-se
CH4.

Reactia de descompunere pe cale anaeroba a deseurilor urbane se poate

simboliza astfel:

Materie organica + H2O = celule noi + CO2 + CH4 + NH3 + H2S

Conduce la producerea de CH4, a deseurilor sub forma de noroi, a CO2 si

a unor cantitati mici de NH3 si H2S.

BIOGAZUL

Cel mai mare impediment in desfasurarea procesului de FAN este realizarea conditiilor
anaerobe si a temperaturii necesare.

Avantajul procesului: se pot valorifica toate produsele finale.

Excremente animale

resturi vegetale

Generator de biogaz (digestor)

Fertilizator din namol

(continut mare de N si alti

namol
biogaz
nutrienti). Imbunatateste

structura sol, creste continut

energie mecanica
in subst. organice.
termica

electrica

BIOGAZUL

Mecanismul fermentarii anaerobe

FAN a materiei organice este un proces biochimic complex,

este posibila formarea a sute de compusi intermediari prin

desfasurarea a numeroase reactii, fiecare reactie realizandu-se
sub influenta unor enzime sau catalizatori specifici.

Procesul de FAN se realizeaza in 4 etape.

Intregul proces consta in fractionarea, de la o etapa la alta, a

moleculelor complexe care exista in materia prima, in molecule
din ce in ce mai simple.

BIOGAZUL

ETAPA I
Enzimele secretate de grupe ale unor
microorganisme aerobe sau facultativ anaerobe,
numite si EXOFERMENTI, ataca macromolecule ca:
celuloza, amidonul, pectina, hemiceluloza, grasimile,
proteinele, acizii nucleici
si le transforma in compusi cu molecule mai mici:
diferite tipuri de zaharuri ca: celobioza, zaharoza,
maltoza, xilobioza,
apoi in acizi ca: acidul galacturonic, acizi grasi,
aminoacizi,
respectiv in baze ca: purine, pirimidine.

BIOGAZUL

ETAPA II
Produsele etapei I sunt supuse fermentatiei in urma
careia rezulta compusi cu molecule mai simple:
acizi carboxilici: acid formic, acetic, propionic,
butiric, valerianic, lactic, malic, etc.
Din aceasta fermentatie rezulta si gaze: H2, CO2,
NH3, H2S,
alcooli: etilic, metilic, propilic, etc.

BIOGAZUL

ETAPA III
anaeroba se formeaza compusi metanogeni din
molecule mai mari ca ale etapei precedente. Rezulta
din nou CH3COOH, H2, bicarbonati, HCOOH, CH3OH.

ETAPA IV
se formeaza CH4 + CO2 + in proportie mai mica,
gazele rezultate din etapa II: H2S, NH3.

BIOGAZUL

Mecanismul = f complex.

Prezenta a numerosi acizi este rezultatul activitatii bacteriilor

acidogene care activeaza bine la pH scazut.

In etapele III si in special IV, sarcina trece in seama bacteriilor

metanogene pentru care pH-ul optim este 7,0 7,6.

Aceste populatii de microorganisme trebuie sa coexiste in acelasi

spatiu de fermentare cu toate ca ele se deranjeaza reciproc sub
raportul aciditatii optime de functionare.

Daca bacteriile acidopgene nu sunt prea sensibile la variatia T, cele

metanogene sunt foarte sensibile la aceasta variatie.

Bacteriile hidrolitice si fermentative si cele acetogene sunt

denumite colectiv non-metanogene,
iar bacteriile acetoclastice si producatoare de metan din H2
sunt denumite colectiv bacterii metanogene.

BIOGAZUL

In procesul de FAN exista 4 grupe mari de bacterii

implicate:
bacterii generatoare de acid (hidrolitice si
fermentative)
bacterii acetogene (producatoare de acetati si H2)
bacterii acetoclastice (producatoare de CH4 si
acetati)
bacterii producatoare de CH4 si H2.

BIOGAZUL

Bacteriile hidrolitice si fermentative sunt implicate in

procese de hidroliza si distrugere a compusilor
organici complecsi cu formare de compusi simpli:
CO2, H2, acizi grasi volatili, prin doua procese
principale:
substrat CO2 + H2 + CH3COOH
substrat acid propilic + acid butiric
Produsii rezultati din aceste procese pot fi direct
utilizati de bacteriile autoclastice si de bacteriile
metanogene utilizatoare de H2:
CH3COO- + H2O CH4 + HCO3- + energie
4H2 + HCO3- + H+ CH4 + 3H2O + energie

BIOGAZUL

Factori care influenteaza fermentarea anaeroba

Reactiile anaerobe din fermentator pot incepe imediat ce este

pus la dispozitie un bun inocul (ex: namol digerat).
In timpul aclimatizarii, inoculul trebuie adaugat in fluxul de
alimentare in cantitate suficienta (cel putin 50% inocul si 50%
namol proaspat sau deseu).

Volumul de inocul poate fi redus apoi progresiv, marind fluxul

de materie prima nedigerata.
Aceasta etapa poate dura 3 4 saptamani.

Dupa terminarea etapei de acomodare, fluxul de alimentare

contine numai materie proaspata. Continutul in solide din fluxul
de alimentare trebuie sa fie de 5 10%, restul fiind apa.

BIOGAZUL

TEMPERATURA
Productia de biogaz este puternic influentata de T. Din punct
de vedere al T la care isi desfasoara activitatea,
microorganismele ce activeaza in procesul de producere a
biogazului se impart in 3 mari categorii:

microorganisme criofile caracterizate prin activitate care

poate avea loc la T de 12 24oC, zona caracteristica
fermentarii in regim criofil

microorganisme mezofile caractyerizate prin activitate care

se desfasoara la T de 25 40oC, zona caracteristica
fermentarii in regim mezofil

microorganisme termofile caracterizate prin activitate ce se

desfasoara la T de 50 60oC, zona caracteristica fermentarii
in regim termofil.

BIOGAZUL

In general sunt 2 intervale de temperatura in care are loc

producerea de biogaz:
unul mezofilic (25 40oC)
unul termofilic (50 65oC)
Cantitatea de biogaz produsa creste odata cu T, dar exista puncte
critice cum ar fi 45oC care nu favorizeaza nici bacteriile mezofile,
nici pe cele termofile.
Sub 10oC producerea biogazului se opreste aproape complet. De
aceea in perioadele mai reci ale anului, digestoarele trebuie
incalzite.
Cresterea T in digestor se poate face prin incalzirea fluxului de
materiale intrate sau cu ajutorul unor tevi dispuse in spirala in
interiorul digestorului, prin care circula apa fierbinte.
Ca sursa de energie termica se foloseste o parte din biogazul
produs.

BIOGAZUL

Alte moduri de asigurare a T optime in

digestor:
adapostire digestor intr-o incinta din folie PE,
subtire, transparenta (creste T cu 5 10oC)
captusire vas cu materiale cu conductivitate
termica redusa.

BIOGAZUL

PH-UL
In primele etape de fermentare a materiei organice predomina
microorganismele din grupa celor acidogene pt care aciditatea
mediului este de 5,5 7,0.
In etapele finale de fermentare, bacteriile metanogene care consuma
acizii cu molecule mici, activeaza bine la pH de 6,8 8,0.
Se poate intimpla ca activitatea bacteriilor acidogene sa fie mai
intensa decat a celor metanogene, ceea ce duce la acumularea de
acizi organici si scaderea pH-ului cu inhibarea si mai mare a
activitatii bacteriilor metanogene. In aceste cazuri productia de
biogaz scade pina la incetare, este necesara interventia operatorului
pentru reglarea ph-ului.

Corectia aciditatii se face cu lapte de var, prin care pH-ul se aduce

la 6,8 7,6, limitele de echilibru dintre cele doua grupe de populatii
de microorganisme, acidogene si metanogene.

Evitarea acestor probleme care apar la fermentatoarele cu

amestecare totala a materialului se face prin sistemul de fermentare
in doua faze, cu recipienti separati, fie adoptand sistemul de
fermentare in flux orizontal.

BIOGAZUL

MATERIA PRIMA

- trebuie sa asigure mediul prielnic dezvoltarii si activitatii

microorganismelor ce actioneaza pentru digestia
substratului cu producerea de biogaz.

Mat prima trebuie sa indeplineasca conditiile:

sa contina materie organica biodegradabila
sa aiba o umiditate ridicata, >90%
sa aiba o reactie neutra sau aproape neutrA (p-h = 6,8 7,3)
sa contina C si N intr-o anumita proportie (C/N = 15 25)
sa nu contina substante inhibitoare pt microorg: metale
grele, detergenti, antibiotice, conc mari de sulfati, fenoli,
formol.

BIOGAZUL

PRESIUNEA

Este importanta in procesul de metanogeneza.

Daca P > 45 metri ca, degajarea de metan inceteaza.

La fermentatoarele cu ax vertical care pot atinge inaltimi de zeci de

metri, degajarea de CH4 se produce numai in partea superioara,
pana la o adancime de maxim 5 m, iar restul spatiului ocupat de
substrat nu produce biogaz.
Acest spatiu neproductiv poate reprezenta pana la 85 90% din
volulmul total.

Prin recirculoare permanenta obligatorie la aceste tip de

fermentator, portiunile de substrat aflate sub limita de degajare a
CH4, sunt aduse in zone superioare unde degajarea reincepe.
Pentru a inlatura acest neajuns au fost realizate fermentatoare in
flux orizontal la care inaltimea substratului nu depaseste 3,5m,
degajarea de CH4 producandu-se in intreaga masa a materialului
supus fermentarii.

BIOGAZUL

AGITAREA

In fermentator, pe langa procese biochimice, se desfasoara si

procese fizice segregarea materialului supus fermentarii.
Microbulele de gaz care se degaja in masa substratului
antreneaza prin fenomenul de flotatie, particule mai usoare
de suspensii, spre suprafata lichidului.
Se formeaza o crusta cu tendinte de intarire si deshidratare.
Alta parte a suspensiilor, mai grele sau fractiuni care au
fermentat si sunt partial sau total mineralizate, au tendinta sa
se laes in partea inferioara a fermentatorului. Intre aceste
doua strauri se afla un strat de lichid in care fermentarea si
epuizarea materiei organice se desfasoara din ce in ce mai
lent.
Agitarea namolului este importanta pentru mentinerea unui
bun contact intre bacteriile anaerobe si substratul organic,
precum si pentru a impiedica depunerea solidelor cu crearea
de zone stationare. Agitarea se poate face stationar la
fermentatoarele mici, sau mecanic la cele de mari
dimensiuni.

BIOGAZUL

TIMPUL DE RETENTIE HIDRAULIC (TRH)

TRH = timpul care este petrecut de materia

organica in fermentator.
TRH este egal cu volumul fermentatorului raportat
la fluxul zilnic dematerie organica.

Acest parametru stabileste timpul disponibil

pentru cresterea bacteriana. Exista o relatie directa
TRH solidele volatile convertibile in biogaz.

BIOGAZUL

TIMPUL DE RETENTIE A SOLIDELOR (TRS)

TRS = cel mai important factor care controleaza conversia solidelor in

biogaz si mentinerea stabilitatii fermentatorului. TRS = cantitatea de
solide totale din fermentator raportata la cantitatea de solide metabolizate
zilnic.

TRS = v x Cd/ Qw x Cw

V volum fermentator; Cd concentratie solide in fermentator la timpul t;

Qw volum so;ide metabolizate zilnic; Cw concentratie in solide in
fermentator la t = to.

L aun TRS mic, nu este suficient timp pentru dezvoltarea bacteriilor intrun ritm suficient pentru a inlocui bacteriile pierdute in efluent. Daca
numarul bacteriilor pierdute > nr. Bacterii nou formate, apare spalarea
(solidele sunt eliminate fara a fi descompuse).

Raportul TRS/TRH este important. Odata cu cresterea acestui raport,

volumul reactorului scade, la aceeasi productivitate. De obicei TRS/TRH =
1.

BIOGAZUL

INCARCAREA FERMENTATORULUI (kg/m3 zi)

= kilogramele de deseu influent pe m3 de digestor

pe zi.

Poate fi exprimat si in functie de timpul de retentie

hidraulic:
Id = (1/TRH) CI,

CI = conc. in deseuri organice a influentului

Crescand Id, volumul fermnentatorului se reduce,

dar se micsoreaza si cantitatea de deseuri
transformate in biogaz.

BIOGAZUL

RAPORT HRANA / MICROORGANISME (F/M)

= factorul cheie in controlul fermentatiei anaerobe.

La o T data, bacteriile pot consuma o cantitate limitata de

mincare zilnic.
Pentru ca toata cantitatea de deseuri organice ce este
alimentata in reactor sa fie consumata de microorganisme,
acestea trebuie sa fie in numar suficient.

Astfel, acest indicator da informatii despre numarul de

microorganisme necesar pentru a metaboliza o cantitate
cunoscuta de deseuri organice.

Acest raport trebuie sa fie cat mai apropiat de 1 pentru ca

procesul de fermentare sa se desfasoare in conditii optime.

BIOGAZUL

PREZENTA COMPUSILOR TOXICI

Inhibitori ai procesului de fermentare = acizi

grasi volatili, H2 (se produc in timpul
procesului de fermentare anaeroba), O2.

Alte substante: NH3, S2-, Ca2+, Mg, K, Na,

Cu, Fe, Cr, Ni... pot avea influente inhibitoare
daca sunt in conc mai mari.

La diluarea cu apa se reduce si conc acestor

substante.

BIOGAZUL

Obiective si limitari ale fermentarii anaerobe

producere biogazului

stabilizarea deseurilor in urma reactiilor biochimice se reduce

continutul de compusi organici din deseuri cu 30 60% si rezulta un
namol stabilizat care poate fi utilizat ca fertilizator pentru sol

formare de nutrienti compusi cu N, P, K prezenti in deseurile

organice se gasesc de obicei legati de structuri organice complexe,
fiind greu de asimilat de plante. Dupa fermentarea anaeroba, cel putin
50% din N e transformat in NH4+ ce pot fi transformati in continuare in
nitriti si nitrati usor de asimilat de plante.

Inactivarea microorganismelor patogene. In timpul procesului

anaerob, deseurile sunt mentinute in absenta O2 timp indelungat (15
30 zile) la T deaprox 35oC. In aceste conditii, o parte din bacteriile
patogene se dezactiveaza.

BIOGAZUL

AVANTAJE ALE FERMENTARII ANAEROBE:

se produce o mare cantitate de biogaz care poate fi usor
depozitat, utilizat
se produce un namol aproape nemirositor, bun fertilizator
reduce continutul in materii organice ale deseurilor cu pina la 30
50% si produce un namol stabil care poate fi usor depozitat
inactiveaza total sau partial bacteriile patogene
ofera o posibilitate ecologica si igienica de depozitare a
deseurilor animale si menajere
ajuta la conservarea resurselor energetice locale (LEMN,
CARBUNE, PETROL)

BIOGAZUL

DEZAVANTAJE:

risc de explozie

costuri ridicate de constructie, operare, intretinere

volumul produsului finit (namolul) > volum deseuri intrate in

fermentator (datorita adaugarii de apa)

este necesara monitorizarea si automatizarea procesului

implica costuri

metoda este limitata numai la deseuri organice

productia de biogaz scade mult in lunile reci.

BIOGAZUL

Tipuri de fermentatoare

Principalele tipuri:

laguna descoperita

fermentator cu agitare

fermentator cu deplasare.

BIOGAZUL

Laguna acoperita
= un bazin acoperit care capteaza gazul produs.
Este cel mai ieftin, se preteaza pt dejectii lichide
(<3% S.U.).
Laguna este acoperita cu o folie de material
impermeabil prins de marginile lagunei, dupa o
bordura de beton.
Biogazul se acumuleaza sub folie, deunde este
preluat printr-o conducta.
Acest tip de reactor necesita volume mari de dejectii,
climat cald, zone cu panza de apa freatica la
adancime mare.

BIOGAZUL

Fermentator cu agitare
= rezervor incalzit deasupra sau sub nivelul solului.
Se face agitare mecanica sau prin barbotare de gaz,
pentru a mentine solidele in suspensie.
Sunt scumpe si costa operatiile de intertinere.
Se preteaza pentru volume mari de dejectii, cu
continut de solide de 3 10%.
Fermentatorul are o structura cilindrica din otel sau
beton.
Mentinerea unei temperaturi optime poate reduce
timpul de retentie sub 20 zile.

BIOGAZUL

Fermentator cu deplasare

= curgere tip piston.

Se preteaza pentru dejectii de rumegatoare ce contin 11 13%
solide.
Instalatia are un sistem de colectare adeseurilor, un bazin
pentru omogenizare si fermentatorul. In bazinul de
omogenizare se ajusteaza proportia de solide prin adaus de
apa.
Fermentator = bazin rectangular, lung, de obicei amplasat sub
nivelul solului, acoperit ermetic cu un material impermeabil.
Materialul pompat in fermentator impinge materialul existent
spre capatul opus.
Pe masura ce solidele din dejectii sunt descompuse, formeaza
un material viscos, limkitand separarea solidelor in rezervor si
constituind pistonul care impinge lichidul.
Timpul mediu de retentie = 20 30 zile.
Acest tip necesita minim de operatii de intretinere.

BIOGAZUL

Laguna descoperita

(Cal Poly Dairy, United States 2003 )

BIOGAZUL

Instalatie in doua etape de fermentare (in curs de realizare)

Tel Aviv, 2005 reactor operat discontinuu

BIOGAZUL

Vas depozitare biogaz