UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROTECȚIA CONSUMATORULUI ȘI A MEDIULUI

Studiul de impact asupra mediului la fabrica

de lactate ALBALACT SA

Cadru didactic:

s.l. dr. ing. Apostol Laura Carmen

Student:

Adăscăliței Daniel-Forin

PCM, anul IV, 1A

 INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra mediului este un process menit sa identifice, să descrie și să

stabilească, în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și
indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale activității asupra sănătății oamenilor
și a mediului precum și stabilirea de măsuri privind diminuarea acestora.

Aceasta evaluare investighează urmatorii factori: fiinţe umane, fauna și flora; sol, apă,
aer, climă și peisaj: bunuri materiale și patrimoniu cultural și interacţiunea dintre aceștia, având
scopul de a stabili măsurile de prevenire, reducere și, unde este posibil, de compensare a
efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor prezentaţi mai sus, incluzând
planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din primele faze ale proiectului de dezvoltare, ȋn
vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:

 Să furnizeze informații cu privire la impactul activității întreprinderii asupra factorilor de

mediu.
 Să furnizeze informații asupra caracteristicilor amplasamentului și a vulnerabilității sale.
 Să furnizeze informații asupra impactului bioversității zonei amplasamentului.

CAPITOLUL 1: INFORMAȚII GENERALE

Denumirea activității - scopul principal al proiectului este procesarea laptelui și producerea de

produse lactate (brânzeturi), în vederea alimentării localnicilor cu produse lactate proaspete, și
producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de noi locuri de muncă. Societatea este cu
capital privat.

Amplansamentul – ALBALACT SA –

Sediul: localitatea Oiejdea, DN1 km 392+600, comuna Galda de Jos, judeţul Alba Nr.
înregistrare în registrul comerţului J 01/ 70/ 1991

Certificat de inregistrare fiscală: RO 1755369

Nume persoane de contact

Pompei ONACA, SEF BIROU SSM, ALBALACT SA, mail: protectiamuncii@albalact.ro

Beu Mihaela, MABECO SRL, mail: mihaela.beu@mabeco.ro, tel.: 0749 064 067.
Coordonatele stereo 70 pentru amplasament sunt:
Latitudine N: 395773,590 m
Longitudine E: 518962,057 m

Descrierea societății – societatea comercială Fabrica De Lapte ALBALACT SA a fost

înființată pe 12 Octombrie 2007, înregistrată la registrul comerțului cu numarul 5698, având
codul unic de indentificare JKLF56.

Descrierea amplasamentului

În conformitate cu extrasele CF nr. 70359 și 70246 terenul cu suprafaţa totală de 69520

mp este proprietatea ALBALACT SA şi este amplasat conform planului de situaţie. Pe teren se
află mai multe construcții: hală de producţie și spaţii administrative - birouri, spălătorie auto,
staţie de epurare și anexe, care alcătuiesc fabrica de produse lactate ALBALACT SA.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 19/13.06.2016, imobilul/terenul nu este inclus pe

lista monumentelor istorice si/sau ale naturii ori în zona de protecţie a acestora.

Regimul economic:

- categoria actuală de folosinţă – terenuri - arabil, pășune, fȃneată și curţi, constructii,

spălătorie și împrejmuiri;
 - destinaţia: conform PUZ (construire spălătorie și hală de depozitare) și RLU aprobate
prin HCL Galda de Jos nr. 25/2015, terenul este intravilan, destinatia zonă industrială.

Regimul tehnic:

- asupra terenului nu este instituit un regim urbanistic special și nu este cuprins în zona cu
risc de construire; se vor respecta prevederile PUZ aprobat. Accesul la amplasament se
face din DN1.

Singura componentă a proiectului care implică realizarea de construcții noi, cu modificarea

actualei suprafeţe construite pe amplasamentul societăţii Albalact SA, este cea de extindere a
spaţiilor de depozitare pentru chimicale și deșeuri.

S teren detinută = 69520 mp

S construită (la sol) existentă = 19256,02 mp

S construită (la sol) propusă = 154,86 mp

S construită (la sol) totală = 19410,88 mp

S desfăşurată existentă = 20951,29 mp

S desfăşurată propusă = 154,86 mp

S desfăşurată totală = 21106,15 mp -

Vecinătăţile amplasamentului ALBALACT SA sunt:

- est, sud-est – terenuri agricole;

- vest, nord-vest – drumul national DN1;

- sud, sud-vest – pârâul Galda;

- nord-est - proprietate private -societate de cu profil de industrie alimentară - Prefera SA

Terenul este situat în bazinul hidrografic Mureş, pe partea stȃngă a pȃrȃului Galda (cod
cadastral IV. 1.097.00.00.00.00), afluent al râului Mureş, la distanța de cca. 50 m față de acesta,
în zonă destinată activităţilor industriale.
Amplasamentul ALBALACT SA este încadrat în perimetrul corpului de apă subterană
ROMU07-Culoarul rȃului Mureș (Alba Iulia-Lipova), conform Ordin 621/2014 privind
aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.

Nivelul apelor freatice a fost interceptat la cca 5,4 -5,6 m fată de cota terenului natural. Zona este
antropizată, nu prezintă particularităţi din punctul de vedere al vegetaţiei.

În zonă se desfășoară activități de industrie alimentară, agricultură, locuire, transport auto.

Condiţii de climă: amplasamentul se încadrează în zona climatică III, zona de vânt A și în zona
de zăpadă A, conform STAS 6472/2-83 - zonă optimă din punct de vedere al încărcărilor de vânt
și zăpadă. Obiectivul ALBALACT SA are asigurate toate utilităţile, astfel că pentru investiţiile
prevăzute prin acest proiect utilităţile se vor asigura prin racorduri la reţelele existente pe
platformă.

Relaţia cu vecinătăţile

Conform reglementarilor urbanistice, zona în care este situată societatea ALBALACT SA

este destinată activităţilor de tip industrial. Distanţa la care se află cele mai apropiate locuinţe
faţă de obiectiv este de cca 50- 100m (locuinţe izolate). Zona de locuinţe a localităţii Oiejdea –
vatra satului - se află la cca 500 m de obiectiv. Prin realizarea prezentei investiţii, care se
integrează în incinta actuală, nu se modifică relaţia urbanistică cu vecinătăţile.

Descrierea activității – societatea comercială are ca domeniu de activitate fabricarea și vânzarea

laptelui și a produselor lactate și cuprinde urmatoarele operațiuni:

 Fabicarea
 Distribuție
 Vânzare

1.1 DOTĂRI
1. Hala este organizata după cum urmează:
 zona de birouri, vestiare, spații administrative;
 spații depozitare ambalaje, spații curațire ambalaje şi utilaje;
 spaţiul de producţie;
 camere şi depozite frigorifice;
 laboratoare;
2. Alei și platforme incintă (beton rutier)
a. parcare în incinta (beton rutier)
b. trotuare
c. gospodărie de apă
d. stația de epurare
e. platformă deșeuri
 3. Spatiu verde
4. Împrejmuire teren și porți acces

Spaţiu de producţie va fi organizat pentru :

 obţinere lapte de consum pasteurizat;

 obţinere iaurt natural;
 obţinere lapte bătut;
 obţinere caşcaval
 obţinere smântâna concentrata ”caimac”;
 obţinere lapte concentrat;
 obţinere lapte concentrat cu zahar;
 obţinere brânza fermentata maturată;
Regim de înalțime clădire : Parter+etaj
Suprafaţa propusa construită la sol: 1200 mp, Suprafaţa desfășurată=1500 mp

1.2 MATERII PRIME NECESARE PROCESULUI DE FABRICAȚIE

Materiile prime reprezintă materiile necesare realizării procesului de fabricație. Principalele

materiale pt buna funcționare a proiectului sunt:
- materiale de întreținere și de construcție (80-150 kg/an)
- apă pentru igienizări hală și consum menajer( 5 – 6 t/an)
- soluții pentru dezinfecție (100 – 200 l/an)
- motorină pentru centrala termică, benzină pentru mijloacele de
transport (3 t/an, 1t/an)

Materiale prime: lapte(2000 t/an).

Produse finite:

-lapte de consum(1200 t/an)

-brânză de vaci,telemea, cașcaval (100 t/an)

-smântână, unt ( 120 t/an)

-produse lactateacide: iaurt,lapte bătut, sana (80 t/an)

1.3 FLUXUL TEHNOLOGIC

 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI DE CONSUM
PASTEURIZAT

„Lapte de la vaca”

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ-CANTITATIVĂ

RĂCIRE 4 – 6oC

DEPOZITARE TAMPON 4 – 6oC

PASTEURIZARE-OMOGENIZARE, 76 oC, 10-15 sec, 150 bar.

RĂCIRE 2 – 4 oC

DEPOZITARE TAMPON 2 – 4 oC

AMBALARE

DEPOZITARE 2 – 4 oC

Lapte pasteurizat

Fig. 1 – Schema tehnologică de obținere a laptelui de consum

Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă

Laptele va fi adus la fabrică cu ajutorul autocisternelor termoizolate.

Recepţia cantitativă

Se va realiza volumetric, într-o instalaţie volumetrică de receptie a laptelui , dotată şi cu

debitmetru, asigurându-se astfel integritatea gestiunii, precum şi o corectă urmărire a
consumurilor specifice.

Recepţia calitativă

Recepţia calitativă constă din examenul organoleptic, examenul fizico-chimic şi

microbiologic prin analize de laborator.Examenul organoleptic al laptelui se va face la fiecare
compartiment de cisternă sau pe o probă medie prelevată din toate compartimentele,
determinându-se impurităţile prin proba lactofiltrului şi culoarea, vâscozitatea, mirosul şi gustul,
pe baza analizei senzoriale.

După examenul organoleptic, se va masura temperatura laptelui si se vor efectua

analizele fizico-chimice si microbiologice ale acestuia. Se vor determina: densitatea, aciditatea,
conţinutul de grăsime şi de proteine al laptelui, cantitatea de apă adăugată, substanţa uscată
negrasă, punctul de congelare şi, prin sondaj, se vor investiga : numarul total de germeni aerobi
mezofili, substantele inhibitoare şi celulele somatice. In sistemul modern de plata a laptelui dupa
calitate, se poate introduce analiza bacteriilor coliforme, pentru care, sub o anumita limita,
furnizorii vor fi premiati.

Temperatura laptelui trebuie masurata în mod obligatoriu, în special în perioada de vară,

pentru controlul operaţiei de răcire; nu se admite ca temperatura laptelui să depăşească 10 oC.

Curăţirea laptelui

Înainte de stocare in tancurile de la receptie, de 15.000 l capacitate, laptele se va curăţa

pentru îndepărtarea eventualelor impurităţilor mecanice , chiar dacă a fost filtrat la locul de
producţie.În afară de scopul igienic, curăţirea este necesară şi pentru a îndepărta unele corpuri
solide (nisip, pietricele etc.), prevenind astfel uzura prematură a unor utilaje: pompe,
galactometre, duzele instalaţiilor de ambalare etc. Reţinerea impurităţilor solide se face prin
montarea unor filtre atat la ştuţurile de golire a laptelui din cisterne cat si prin trecerea laptelui
prin bateria de filtre mecanice ale instalaţiei volumetrice de receptie a laptelui .

Răcirea laptelui

Când laptele este recoltat în condiţii igienice şi ajunge într-un interval de timp de 3 – 4
ore de la mulgere la fabrică, se poate considera suficientă răcirea la o temperatură de max. 10 oC,
dacă intră direct în procesul de fabricaţie. Dacă laptele se păstrează de seara până dimineaţa, este
necesara răcirea acestuia la temperaturi mai joase (4 oC). Răcirea se va realiza cu ajutorul unei
instalaţii de răcire cu plăci , care utilizează ca agent de răcire apa rece produsă de o instalaţie
specială de preparare apă-gheaţă . Laptele va fi introdus în răcitorul cu plăci cu ajutorul unei
pompe .

Depozitarea tampon a laptelui

După răcire laptele va fi depozitat într-un rezervor de stocare lapte de 15.000 litrii ,
prevăzut cu izolaţie termică pentru menţinerea la temperatura la care a fost răcit (max.4 oC). Din
acest rezervor laptele va fi trimis la instalaţia de pasteurizare si omogenizare.

Pasteurizarea - omogenizarea - răcirea laptelui

Laptele de consum va avea un procent de grasime echivalent cu cel integral , cuprins intre
min.3,7 si max. 4,2% grasime.

Fabrica este dotată cu o instalaţie de pasteurizare si omogenizare cu o capacitate de 5.000 litrii /

h - compusă din :

 vas de alimentare la nivel constant;

 pompă lapte;
 schimbător de căldură cu plăci pentru pasteurizare – răcire;
 conductă de menţinere a laptelui la temperatura de pasteurizare;
 echipament de producere a apei calde;
 separator centrifugal;
 omogenizator.

Pasteurizarea laptelui se realizează printr-un tratament termic de joasa temperatura (76˚C)

în anumite condiţii, care să asigure distrugerea în totalitate a florei patogene, când aceasta există,
căutând să se influenţeze cât mai puţin structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, ca şi
elementele biochimice - enzime şi vitamine.

Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea tuturor germenilor patogeni,
precum şi a florei banale, în proporţie de peste 99,9%, încât laptele să corespundă normelor
igienico – sanitare prevăzute în standard.

În instalaţia de pasteurizare au loc următoarele faze tehnologice:

Preîncălzirea iniţială a laptelui de la 6 – 10 oC la 35 – 40 oC, prin circulaţie în

contracurent cu laptele cald pasteurizat (zona de recuperare I). Din această zonă laptele este
preluat si de separatorul centrifugal , acordat capacitiv cu pasteurizatorul, atunci cand se
realizeaze separarea grasimii in vederea obtinerii smantanii.
 Preîncălzirea a doua a laptelui de la 34 – 40 oC la 55 – 60 oC, tot pe seama laptelui cald
pasteurizat (zona de recuperare II), care circulă în contracurent. Din această zonă laptele este
preluat de omogenizator , acordat capacitiv cu pasteurizatorul.

Omogenizarea laptelui, este o operaţie care se realizează prin trecerea acestuia prin
omogenizator la o presiune de 180 bar, conferind laptelui calităţi organoleptice superioare.

Pasteurizarea propriu–zisă în care laptele atinge temperatura de pasteurizare în funcţie de

regimul ales (72oC...90°C). În această zonă, laptele primeşte căldura de la apa fierbinte.

Pasteurizarea de scurtă durată, în care laptele se menţine la temperatura de pasteurizare

(72oC...90°C) o anumită perioadă de timp (15-8 secunde), funcţie de regimul de pasteurizare ales
(cu cât temperatura de pasteurizare creşte, durata de menţinere scade).

Prerăcirea laptelui pasteurizat prin reintrarea în zona de recuperare II, cedând o parte din
căldură, temperatura scade la 50 – 55 oC şi apoi în zona de recuperare I unde temperatura scade
în continuare până la 25 – 35 oC.

Răcirea cu apă unde temperatura laptelui scade la 15 – 25 oC în funcţie de temperatura

apei utilizate.

Răcirea finală în care laptele ajunge la temperatura de max.4 oC, pe seama circulaţiei în
contracurent a apei răcite din instalaţia specială care face parte din noua dotare a fabricii. Laptele
este dirijat de aici in rezervoarele tampon ale sectiilor de prelucrare cu capacitati de 5.000 litrii
fiecare

Depozitarea tampon a laptelui pasteurizat

Laptele pasteurizat răcit va fi depozitat în rezervorul tampon de depozitare lapte pasteurizat

prevăzut cu izolaţie termica pentru menţinerea temperaturii.

Ambalarea laptelui pasteurizat

Laptele pasteurizat pentru consum va fi ambalat pe o linie aseptica in recipienti din sticla de 1
litru cu capac autofiletant. Etichetarea se va face cu folie sleev imprimata cu designul creeat de
producator ce reprezinta brandul si celelalte informatii impuse de legislatia de etichetare a
produselor alimentare. Sticlele cu lapte sunt aşezate pe platouri de carton, baxate în folie
termocontractibilă , baxuri ce se paletizeaza pe Europaleti prin infolierea cu folie strech.

.Depozitarea laptelui pasteurizat – ambalat

Europaleţii sunt transportati cu ajutorul căruciorului tip liză în depozitul frigorific de

produse proaspete al secţiei, la o temperatură de depozitare de 2-4 oC. Transportul laptelui
pasteurizat, din momentul ieşirii din spaţiile răcite din fabrică şi până în momentul ajungerii în
reţeaua de distribuţie, va trebui asigurat, de asemenea, la o temperatură de 2-4 oC, cu ajutorul
mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice şi termoizolate.

CAPITOLUL 2: IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Impactul asupra sănătăţii populatiei din zona obiectivului se poate estima că nu va fi unul
semnificativ, atât în perioada de realizare, cât şi în cea de funcţionare, având în vedere situarea
obiectivului în incinta unei platforme amenajate existente a localităţii Oiejdea. Distanţa faţă de
cele mai apropiate locuinţe (izolate) este de cca 100 m. Zona de locuinţe a localităţii Oiejdea –
vatra satului - se află la cca 500 m de obiectiv.

Incă de la construirea fabricii pe acest amplasament, căt și prin prezentul proiect, operatorul are
în vedere implementarea cele mai bune tehnici disponibile din industria de prelucrare a laptelui,
respectȃnd urmatoarele criterii:

1. aplicarea unor tehnologii asigură utilizarea eficientă a resurselor şi energiei:

o utilizarea pasteurizatoarelor continue în locul celor discontinue;

o utilizarea schimbătoarelor de căldură regenerative pentru pasteurizarea lap telui;
o reducerea intervalelor de curăţare a separatoarelor centrifugale printr-o bună
filtrare şi prelimpezire a laptelui;
o creşterea gradului de recuperate a produsului diluat de la pasteurizare prin
utilizarea instalațiilor de ultrafiltrare;
o utilizarea unor utilaje de condiţionare care permit amestecarea componentelor
chiar
o înainte de umplerea recipientelor;

2. minimizarea consumului de apă şi a emisiilor, prin folosirea a patru unităţi de curăţare in

situ (CIP) pentru circuitele de procesare a laptelui în locul uneia singure pentru
toate echipamentele şi independente de unitatea CIP pentru spălarea cisternelor de
transport a laptelui brut; folosirea ultimei ape de clătire de la instalații ca primă apă de
spălare; reducerea cantităţilor de deşeuri la operaţiile de ambalare a produselor, prin
utilizarea echipamentelor performante de producere a ambalajelor şi de ambalare;
3. înlocuirea continuă a substantelor/preparatelor periculoase utilizate cu unele mai putin
periculoase pentru sănătatea umană şi mediu;
4. modernizarea permanentă a instalaţiei, diminuarea impactului global al emisiilor generat
din instalaţie asupra mediului şi a riscurilor implicate de acesta;
5. prevenirea accidentelor şi minimizarea efectelor pentru mediul înconjurator.
2.1 APA

Impactul potenţial asupra calităţii apei se poate datora:

→ în faza de realizare a investitiei:

- în timpul lucrărilor la constructia pentru spatii de depozitare, pot să apară scăpări de

produse petroliere de la utilajele de lucru;

- amplasarea echipamentelor pentru deshidratarea nămolului nu modifică procesul şi

eficienţa de epurare a apelor uzate; nu se vor realiza lucrări în albie și nu va fi afectat cursul de
apă.

→ în timpul funcţionării sursele potenţiale de poluare sunt similare cu cele de la această

dată:

- scurgeri accidentale în ape de suprafata de substante/preparate chimice, din depozitare

sau utilizare în procesele de spălare/igienizare linii de producţie, spaţii de lucru, cisterne de
transport lapte crud;

- avarii sau spargeri de conducte, din sau spre staţia de epurare

- fisuri ale incintei, echipamentelor staţiei de epurare

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la mijloacele auto staţionate pe platformele

exterioare.

Operatorul monitorizează curent calitatea apelor epurate, pentru indicatorii şi cu

frecvenţa prevăzută în Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 268/12.10.2015, emisă de ANAR-
ABA Mureş.

2.1.1 Rețeaua de alimentare cu apă

Pentru folosinţa actuală de apă ALBALACT SA deţine Autorizaţia de Gospodărire a

Apelor nr. 268/12.10.2015, emisa de Administrația Naționala „Apele Romane” – Administraţia
Bazinală de Apă Mureș, pentru o capacitatea de prelucrare de 300 tone lapte crud pe zi.

Pentru investiţia referitoare la amplasarea echipamentelor de deshidratare a nămolului de

la staţia de epurare ANAR-Administraţia Bazinală de Mureş a emis Notificarea pentru începerea
execuției nr. 69/23.08.2016.

Platforma obiectivului are reţele pentru:

- Alimentare cu apă, pentru uz tehnologic și menajer

 - Canalizare ape uzate, tehnologice și menajere

- Canalizare ape pluviale

Alimentarea cu apă în scop menajer și tehnologic (spălarea instalațiilor si igienizare spatii

de producție, circuitele instalațiilor de răcire, producerea agentului termic, spălarea
autovehiculelor/autocisternelor) a obiectivului se asigură prin branșament realizat la cele două
conducte magistrale ale sistemului de alimentare cu apă a judeţului Alba (cu Dn=800 mm și
Dn=1100 mm) din vecinătatea obiectivului.

Branșamentele la conductele magistrale de apă, aflate în administrarea SC APA C.T.T.A.

SA Alba Iulia, sunt realizate din conducte de polietilenă (PEID) cu Dn=200 mm, montate
îngropat la o adâncime de min. 0,9 m. Pe ambele branșamente s-au montat apometre. În
interiorul incintei Albalact SA s-a realizat un inel pentru alimentarea cu apă a fabricii, la care s-
au racordat cele două branșamente. De asemenea, pe inelul de apă sunt montaţi hidranți exteriori
pentru stingerea incendiilor. Măsurarea debitelor de apă preluată din reţea se face prin
intermediul a 4 apometre: 3 apometre montate după racordul celor 2 conducte de alimentare la
cea de distribuție a apei în incinta societăţii, respectiv un apometru montat pe conducta de
alimentare cu apă a spălătoriei auto. Pe circuitul apei folosite la spălarea echipamentelor de
procesare a laptelui s -a instalat un sistem de filtre, deoarece calitatea apei preluate din reţeaua
centralizată de alimentare nu corespunde cerinţelor calitative pentru a asigura igienizarea
corespunzătoare a circuitelor tehnologice.

Sistemul cuprinde:

- 2 recipiente cu filtre cu nisip cuarţos;

- 4 recipiente cu filtre multimedia (cȃte 2 în serie, de volume diferite);
- 2 recipiente cu filtre de cărbune, amplasate înainte de intrare în instalaţiile de
ultrafiltrare, respectiv osmoză.

Alimentarea cu apă a recipientelor de filtrare se face în paralel, pentru a reduce viteza de trecere
a apei prin sistemele de filtre și a face operaţia mai eficientă. Pentru întreţinerea sistemului de
filtre, acestea se spală cu o cantitate de cca 70- 100 mc/zi apă. Apa de spălare a filtrelor se
deversează la canalizarea pluvială, fiind considerată apă convenţional curată (conform
Buletinului de analiză nr. 1601391/26.04.2016). Apa pentru consum menajer și pentru
completare la echipamentele tehnice de la centralele de producera a agenților termici nu trece
prin acest sistem de filtre.

În documentrul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru sectorul de
procesare a laptelui se arată că fabricile de lapte consumă cantităţi semnificative de apă la
procesele de curățare a echipamentelor, pe liniile de purjare la schimbarea tipului de produs,
porniri, opriri și comutari la unitățile de pasteurizare.

Documentul de referinţă BAT arată că în fabrici din Europa consumul mediu de apă este
cuprins între 1-5 l/kg lapte procesat.Pentru producția de lapte de consum, BAT reprezintă
realizarea unui nivel de consum de apă cuprins între 0,6 – 1,8 litri/ litru de lapte primit (cap.
5.2.5, tab. 5.2).

Fabrica de la Oiejdea produce, pe lȃngă lapte de consum, diverse sortimente de iaurturi,

smȃntȃnă și unt. Pentru menţinerea condiţiilor de igienă, dezinfecție sunt necesare cantităţi
importante de apă. Reducerea consumului de apa tehnologică se asigură prin folosirea sistemelor
de curăţare CIP, care utilizează cantiţăti controlate de ape pentru spălare, iar ultima apă de clătire
este folosită ca primă apă de spălare în proces. Se estimează un grad de recirculare a apei de cca
10%. Pentru recuperarea grăsimii din apele de spălare s-au instalat sisteme de ultrafiltrare.

Fabrica Albalact are 2 unităţi de spălare în sistem CIP, una cu 4 linii de presiune, cu
debite de peste 30 m3/h, la o presiune de peste 4,5 atmosfere, pentru spălare circuite de
fabricaţie, iar cea de-a doua utilizată pentru spălarea tancurilor, autocisternelor şi conductelor
pentru lapte crud. Unitățile de spălare CIP utilizează cantiţăţi controlate de apă şi detergent.
Spălarea se face cu cantitatea minima de apă și chimicale care asigură gradul de curăţare cerut de
procedurile de lucru specifice.

In fabrica ALBALACT SA apa se mai utilizează în următoarele scopuri: consum/igienă

personal - cca 30 mc/zi, spălătoria auto (cu excepția cisternelor care transportă laptele)- cca 40
mc/zi, completare în circuite pentru încălzire și răcire- cca 30 mc/zi, spălare /întreţinere sisteme
de filtre de pe circuitul de tratare apă brută prelevată din reţea – 70-100 mc/zi. Astfel, necesarul
mediu zilnic total de apă al fabricii va fi de cca 900 mc.

2.1.2 Managementul apelor uzate. Surse de poluare ale apei

Apele reziduale din industria alimentara constau din apele de transport a materiei prime,
ape tehnologice, ape de condus sau racire, ape de la spalarea și dezinfecția salilor de fabricație, a
utilajelor și a ambalajelor, ape de la instalatii sanitare. Poluarea apelor reziduale poate fi de
origine minerală, organică sau microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai mare efect îl au
particulele de pamânt, nisipul, saruri minerale, acizii si baze dizolvate. Poluarea organică este de
natura vegetală sau animală. Cea mai frecventa poluare de natura organică este cea vegetală dată
de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri vegetale ale căror elemente de baza
este carbonul. Poluarea microbiologica este produsa în special de microorganismele vii cum sunt
drojdiile, mucegaiurile si diferite bacteri.

În fabricile de produse lactate acide și în fabricile de îmbuteliere al laptelui de consum,

apele industriale reziduale se compun numai din ape de spalare si de curațire rezultate de la
recepția laptelui sau la umplerea recipienților, la curățirea utilajelor a pasteurizatoarelor și a
vaporizatoarelor. Aceste ape conțin urme de lapte și uneori de substanțe chimice utilizate pentru
curațire și dezinfecție.

Apele industriale includ și apele de spălare rezultate de la fabricarea untului, de obicei

primele ape de spălare a untului se folosesc în scop furajer datorita conținutilui lor de lipide și
săruri nutritive. În această situație în deosebi în fabricile de capacitate mica, zerul obținut de la
fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale reprezentând un factor important de
poluare, motiv pentru care se recomandă utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea
pe alte căi. Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrica de prelucrare a laptelui
este în funcție de tipul de produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de
gradul de reutilizare a apei.

Evacuarea apelor

Apele reziduale revărsate în cursurile de apa receptoare trebuie sa aiba un asemenea grad
de puritate încât sa nu pericliteze viata acvatică și să poată fi folosită pentru scopuri industriale și
chiar ca apă potabilă în anumite situații. Concentrația maxima admisa se stabilește în fiecare țară
în funcție de condițiile specifice.Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele industriale
provenite din industria alimentară trebuie mai întâi sa fie epurate. De obicei în industria
alimentara se practică doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt deversate în rețeaua de
canalizare.

Prin indepartarea solidelor grosiere( lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se

realizează prin grătare metalice cu spatii adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor grosiere
se previne deteriorarea statiilor de pompe, înfundarea conductelor. Același scop îl are și
îndepartarea materialului anorganică în speță nisipul, care are o acțiune abraziva asupra
pompelor și a echipamentelor mecanice. Denisiparea se realizeaza prin sedimentare în bazine
separate pentru nisip și detrius care trebuie calculate astfel încât sa se evite impurificarea
nisipului cu materii organice. În acest scop se recomanda viteza apei în bazine sa fie de
aproximativ 0,3m/s și o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decât adâncimea maximă
pentru a asigura o buna sedimentare și a compensa turbulența.

ANALIZA APEI

In industria lactatelor – in procesul de productie – este obligatoriu sa se utilizeze apa

potabila, asa incat se vor respecta Valorile şi concentraţiile maxime admise pentru parametrii de
calitate ai apei conform Legii 311/ 2004 privind calitatea apei potabile (republicata), respectiv:

Parametrii microbiologici:

Parametru Valoare admisă (număr/100 ml)

Escherichia coli (E. coli) 0
Enterococi 0
Parametrii chimici

Parametru Valoare CMA Unitate de măsură

Acrilamidă1) 0,10 µg/l
Arsen 10 µg/l
Benzen 1,0 µg/l
Benz(a)piren 0,01 µg/l
Bor 1,0 mg/l
Bromaţi2) 10 µg/l
Cadmiu 5,0 µg/l
Clorură de vinil1) 0,50 µg/l
Cianuri totale 50 µg/l
Cianuri libere 10 µg/l
Crom total 50 µg/l
Cupru3),4) 0,1 mg/l
1,2 Dicloretan 3,0 µg/l
Epiclorhidrină1) 0,10 µg/l
Fluoruri 1,2 mg/l
Hidrocarburi policiclice aromatice5) 0,10 µg/l
Mercur 1,0 µg/l
Nichel3) 20 µg/l
Nitraţi6) 50 mg/l
Nitriţi6) 0,50 mg/l
Pesticide7), 8) 0,10 µg/l
Pesticide7), 9) 0,50 µg/l

Total
Plumb3),10) 10 µg/l
Seleniu 10 µg/l
Stibiu 5,0 µg/l
Tetracloretena şi Tricloretenă (suma 10 µg/l
concentraţiilor compuşilor specificaţi)
Trihalometani11) 100 µg/l

Total (suma concentraţiilor compuşilor

specificaţi)

Dupa realizarea forajelor se va analiza calitatea apelor si se va asigura sistemul de tratare

adecvat, astfel incat calitatea apei sa corespunda din punct de vedere calitativ. Realizarea
forajelor va incepe numai dupa autorizarea activitatii de catre Administratia Bazinala de Apă
Alba, in conformitate cu cerintele legislative, urmand sa se obtina ulterior si autorizatia necesara
pentru functionare. Statia de osmoza asigura filtrarea impuritatilor de apa, inclusiv virusi si
bacterii, astfel incat apa care urmeaza sa fie utilizata in procesul de productie sa aiba un grad
ridicat de puritate.

Caracteristici fizico- chimice ale apelor uzate

Apele reziduale industriale din fabricile de îmbuteliere a laptelui de consum și produse

lactate acide sunt compuse exclusiv din ape de curățire și spălare provenite de la umplerea
recipientelor, de la recepția laptelui, de la curățirea pasteurizatoarelor, vaporizatoarelor și a
camioanelor-cisternă. Sunt ape ce au în compoziție urme de lapte și câteodată substanțe chimice
folosite la dezinfecție sau curățire.

Apele industriale includ și apele de spălare provenite din producerea untului; îndeosebi
primele ape de spălare a untului sunt întrebuințate în scop furajer, datorită sărurilor nutritive și
lipidelor pe care le conțin.

În general, in industria laptelui și a produselor lactate, apa pentru spălare se impune a fi

pură din punct de vedere bacteriologic, să nu conțină bacterii sulfo-oxidante, sulfo-reducătoare
sau feruginoase, care se depun pe pereții acestora si pot trece in produse producând depresiunea.
Pentru dezinfectare și spălare apa se folosește după ce prealabil au fost adăugate substanțe
clorigene. Apele folosite la spălare mai pot îngloba: detergenți, agenți de sterilizare (hipoclorit de
sodiu), substanțe acide (HNO3, H3PO4) sau substanțe alcaline (NaOH), utilizate pentru CIP.
Acestea influențează: pH-ul apelor reziduale, conținutul de fosfor, CBO și CCO (uzual,
contribuie sub 10%).

Reziduurile rezultate din prelucrarea laptelui conțin, în general:

• concentrații mari de materii organice (lipide, proteine, zaharuri);

• consumuri ridicate de oxigen (CCO și CBO);

• concentrații ridicate de suspensii solide;

• concentrații mari de grăsimi/uleiuri în suspensie;

• concentrații ridicate de azot;

• variații importante de pH.

Statia de epurare aleasa a tinut cont reducerea concentratiilor de substante mentionate mai
sus, astfel incat valorile de output sa respecte prevederile legale. Compozitia estimata a apelor
uzate (luand in considerarea rezultatele analizelor unor ape produse din activitati similare) si
gradul de epurare asumat de producator (cel putin limitele impuse de normele HG 188/2002
modificate prin HG 325/2005 pentru emisar natural) este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel – Estimare calitate apa uzata si calitate apa epurata

Nr crt Parametru Unitate Valoare estimata Valoare dupa

epurare
1. Materii totale in suspensie (MTS) mg/l 1618.0 35.0
2. Consum chimic de oxigen (CCCO – Cr) mgO2/l 1988.0 125.0
3. Consum biochimic de oxigen (CBO 5) mgO2/l 1150.0 25.0
4. Amoniu (NH4) mg/l 160.0 2.0
5. Fosfor mg/l 20.0 2.0
6. pH Unit 7.75 6.5 – 8.5
pH

INDICATORI AI APELOR UZATE

In ceea ce priveste calitatea apelor uzate, se vor respecta limitele impuse prin
NORMATIV NTPA- 001 din 2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, (HG 188/2002 modificat cu HG
352/2005), dintre care mentionam indicatorii reprezentativi pentru apele care pleaca din statia de
epurare:

Tabel– Valori admise privind calitatea apelor epurate

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită

admisibile
1 2 3 4
1. Temperatura1) 0C 35
2. pH unităţi pH 6,5-8,5
3. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0)
3
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg O2/dm 20 - 25,0
(CBO5)3)
5. Consum chimic de oxigen - metoda cu mg O2/dm3 70 125,0
dicromat de potasiu (CCOCr)3)
6. Reziduu filtrat la 1070C mg/dm3 2000,0
7. Azot amoniacal (NH4+)7) mg/dm3 2,0 (3,0)
8. Azot total (N)7) mg/dm3 10,0 (15,0)
9. Azotaţi (NO3-)7) mg/dm3 25,0 (37,0)
10. -7 mg/dm3 1 (2,0)

Azotiţi (NO2 ) )
11. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0,5
12. Fosfor total (P)7) mg/dm3 1,0 (2,0)
13. Detergenţi sintetici mg/dm3 0,5
14. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,2
15. Cloruri (Cl-) mg/dm3 500,0
16. Fluoruri (F-) mg/dm3 5,0