Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Facultatea de inginerie alimentară

Protecția consumatorului și a mediului

PROIECT
FENOMENE DE TRANSFER
FILTRAREA

Studenți:
Chirilă Loredana Florentina
Adăscăliței Daniel Florin
Coordonator, Cărare Alexandru Mihai
Prof. dr.ing. Nicolae Solomon Anul III , PCM ,Gr.1
2018
 INTRODUCERE

Filtrarea reprezintă operația de separare a sistemelor

eterogene fluid-solid cu ajutorul unor medii poroase care rețin
una din fazele sistemului și permit trecerea celeilalte faze.

În cazul suspensilor de solide dispersate în lichid,stratul

poros reține pe suprafața sa particulele solide,lăsând să treacă
lichidul.Se obține astfel un precipitat cu conținut mic de lichid
și filtrantul, care reprezintă faza lichidă liberă de solid.
 Figura 1. Schema principiului filtrării

Prin filtrare amestecul fluid-solid se separă în două

faze:fluidul separat de particule solide, care însă intră în practica
industrială ; aproape niciodată nu este eliberat complet de particule
solide, fluid care se numește filtrant și particule solide,care mai
conțin o parte din fluid sub denumirea de precipitat.
Precipitatul se depune la suprafața mediului poros care
reprezintă masa filtrantă.
 CONSIDERAȚII TEORETICE

Filtrarea unui amestec eterogen solid-fluid se realizează

cu scopul:

 reținerii fazei solide și îndepărtării fazei fluide;

 reținerii fazei fluide și îndepărtării fazei solide;

 întreținerea ambelor faze;

 separării componentelor amestecului eterogen în vederea evitării

poluării mediului ambiant în care se evacuează după separare
ambele componente.
 În ceea ce privește mecanismul prin care particulele solide sunt
reținute de către stratul de material filtrant se precizează următoarele
limite extreme:
 Filtrare superficială;

 Filtrare de adâncime.

În cazul filtrării superficiale materialul filtrant reține la

suprafața sa particulele solide ale amestecului eterogen solid-fluid
datorită diferenței de mărime între dimensiunea particulelor și
dimensiunea porilor săi. Grosimea stratului de material filtrant este
neglijabilă ca și rezistența sa hidraulică. Are loc practic o cernere.
În cazul filtrării de adâncime particulele solide ale amestecului
eterogen solid-fluid ajung pe suprafața materialului filtrant mai mult
prin depunere decât prin reținere mecanică și sunt reținute prin absorbție
pe suprafața granulelor stratului filtrant, în adâncimea sa.
 IMPORTANȚA FILTRĂRII ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ

În industria alimentară operația de filtrare este necesară și

deci se întâlnește în toate ramurile și subramurile sale. Într-o
multitudine de cazuri, pentru industria alimentară, filtrarea nu este o
simplă operație de separare a unui amestec solid-fluid, ci se urmărește
și reținerea microorganismelor care se găsesc în fluid.
Deoarece prin aceasta se reduce numărul de microorganisme
existente în filtrat față de numărul de microorganisme din sistemul
eterogen inițial se realizează o sterilizare parțială a filtratului, motiv
pentru care acest tip de filtrare se numește filtrare sterilizantă.
Filtrarea sterilizantă se aplică în industria vinului, a berii și a sucurilor
naturale.
 TEORIA FILTRĂRII

Teoriile referitoare la filtrare s-au dezvoltat pe baza unor modele

ale curgerii filtratului prin stratul de precipitat. Unele teorii iau în
considerare și rezistența hidrodinamică a mediului filtrant, altele, însa, o
neglijează.
Toate teoriile urmăresc stabilirea unor relații analitice între forța
motoare a filtrării, dată de diferența de presiune, ΔP , aria suprafeței de
filtrare, A , volumul de filtrat, V, și durata filtrării, t, denumite ecuațiile
filtrării. Corelarea acestor parametri se face prin intermediul vitezei de
filtrare, vf, definită ca fiind volumul de filtrat obținut în unitatea de timp,
prin unitatea de suprafața de filtrare:
 În continuare, se prezintă stabilirea ecuației filtrării pe baza unui
model fizic, care i-a în considerare atât rezistența precipitatului cât și
rezistența mediului de filtrare.
Căderea totală de presiune sub care se realizează filtrarea este–
P2, egală cu suma căderilor de presiune și stratul de precipitat , și din
stratul filtrant, ΔP1 și ΔP2 :

Figura 2. Model fizic

 TIPURILE DE MATERIAL UTILIZATE

• Table perforate și site lamelare sunt grătare sau circuri cu

ochiuri dreptunghiulare sau circulare cu lățimea minimă de 1,5
mm respective diametru minim de 3 mm.
• Țesăturile textile sunt cel mai des folosite ca material filtrant
propriu zis. Acestea se caracterizează prin elasticitate mare și
porozitate fină. Ele rețin particulele din amestecul eterogen atât
datorită efectului de cernere, cât si celui de adsorbție.
• Împletiturile metalice sunt caracterizate în funcție de modul
de împletire a sârmii, de dimensiunea și forma ochiurilor, de
grosimea sârmii. Ca suport, au în general rezistență mecanică
mai mică decât tablele perforate.
• Hârtia de filtru se fabrică la porozități diferite și în consecință
are permeabilitate variată la lichide. Nu are rezistență
mecanică, din această cauză ea este întrebuințată împreună cu
un suport.
 FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ
OPERAȚIA DE FILTRARE

Factori care influențează operația filtrare se pot grupa în:

o factori referitori la suspensie

o factori referitori la materialul filtrant

o factori referitori la precipitat

o factori referitori la condițiile de realizare a filtrării

o factori referitori la spălarea precipitatului.

 DESCRIEREA MATEMATICĂ A OPERAȚIEI

Filtru ideal
În cazul filtrului ideal (figura 3) se consideră că mediul filtrant
este format dintr-un strat poros, permeabil, de grosime constantă, având
feţele paralele .Porii sunt cilindrici, cu diametre egale şi constante pe
toată lungimea lor (grosimea stratului filtrant), porii fiind uniform
distribuiţi pe toată suprafaţa stratului filtrant.

Figura 3. Filtru ideal

 Căderea de presiune la deplasarea fluidului prin pori
poate fi asimilată cu căderea de presiune la curgerea unui fluid
printr-o conductă de diametru constant şi de lungime dată:

2
p = p2 − p1 = λ ⋅l ⋅v ⋅ ρ [Pa]
d2

în care: λ –reprezintă coeficientul de frecare în pori

(coeficient de pierdere liniară de sarcină);
l –lungimea porilor, [m];
d –diametrul porilor, [m];
v –viteza medie de curgere a fluidului, [m/s];
ρ–densitatea fluidului, [kg/m3]
Filtru real
Considerând stratul de precipitat real drumul parcurs de fluid
este mai mare decât înălțimea stratului, așa că:
l=α*h
Transpunând la întreaga suprafață de filtrare A și considerând că
pe unitatea de suprafață sunt n pori, debitul total de filtrare se calculează
cu relația:

Figura 4. Filtru real

Clasificarea filtrelor

1. Filtre care funcționează în presiune hidrostatică la care energia

necesară fluidului pentru a trece prin suprafața filtrantă este
data de înălțimea coloanei de lichid;
2. Filtre cu funcționare la presiune superioară presiunii
hidrostatice:
 filtre presă cu plăci și rame
 filtre presă cu sterilizare
 filter presă cu elemente filtrante orizontale.
3. Filtre cu funcționare sub vid – sistemul se bazează pe crearea
presiunii pentru absorbirea filtratului prin pânza filtrantă,
fixată pe support, iar precipitatul se depune pe pănză;
4. Filtre celulare cu tambur rotativ ;
 STUDIU DE CAZ
Filtru de ulei din seria 6LB
Filtrul de ulei din seria 6LB este o mașină cu filtru de tip placă, care este
folosită în principal pentru separarea solidelor și a lichidelor în instalațiile de
producție a uleiului pentru uleiuri comestibile sau vegetale. Acest tip de presă cu
filtru tipic este adecvat pentru filtrarea țițeiului și a uleiului rafinat și poate fi
aplicat și pentru filtrarea uleiului de albire în instalațiile de rafinare a uleiului.

Figura 5. Presă de ulei cu placă

Structura filtrului de ulei

Plăcuța și presa
filtrului reprezintă o
unitate de filtrare de
bază, care se găsește în
cadrul filtrului și al
plăcii de filtrare. Filtrul
este format din patru
părți: cadru principal, Figura 7. Structura filtrului de ulei
1-tanc de petrol nerafinat, 2- pompă de alimentare, 3-
părți de filtrare, presă și supapă de reflux, 4- supapă de alimentare, 5-valvă de
presiune, 6-filtru, 7-placă de filtrare, 8-cilindru
control. hidraulic

Partea de filtru este constituită din mai multe plăci de

filtrare și cadre care sunt clasate în fasciculul principal într-o
ordine - filtrul se află între placa de filtrare și ramă.
Principiul de funcționare

Când materialul intră în camera de filtru de la orificiu în placa de

împingere, solidul mai mare decât orificiul filtrului este menținut în camera
filtrului, în timp ce lichidul curge din gaura de evacuare prin curgere liberă
și curgere subactivă. Sub fiecare placă de filtrare există o gaură cu duza de
apă care curge din aceasta și este numită debit liber, în timp ce felul în care
apa din fiecare filtru curge prin canalul de descărcare se numește flux
subteran.

Figura 7. Placa și cadrul presei de ulei

 CONCLUZII
Referitor la filtrul pe care l-am ales din industria uleiului 6LB el
prezintă următoarele avantaje: este un procedeu mai rapid și cu pierderi mai
mici de ulei, se poate aplica la orice categorie și tip de ulei, rezultatele obținute
sunt uniforme, separarea particulelor nu este condiționată de densitatea ,
eficacitatea operației este mai putin dependentă de factorii externi.
Comparația cu alte operații similare
Comparată cu sedimentarea, filtrarea nu este condiționată de
diferența de densitate între faze. Eliminarea fluidului prin masa filtrantă nu se
poate face decât sub influența diferenței de presiune care trebuie să existe
între cele două fețe ale masei filtrante. Filtrarea poate fi considerată și o
curgere printr-un mediu poros în care la alimentare vine amestecul fluid-solid,
solidul este reținut la suprafața masei filtrante, iar fluidul curge sub influența
diferenței de presiune.
 Mulțumim
pentru atenția
acordată!