PROIECT LA TEHNOLOGII ŞI

UTILAJE ÎN INDUSTRIA LAPTELUI

                                         

                               

                                                                                                  

    

COORDONATORI:                                                            STUDENT: 

2007

Sa se proiecteze o sectie de
prelucrare a laptelui in vederea
obtinerii de lapte praf  cu o
capacitate de 35 t/an
CUPRINS
Capitolul I Introducere………………………………………………………………… 

Capitolul 2 – Caracteristici
generale……………………………………………………  8

Caracteristicile produsului
finit…………………………………………………………   8

Caracteristicile materiei prime…………………………………………………………..

17

Capitolul 3 - Elemente de inginerie tehnologica…………………………………….…

21

Schema tehnologica de fabricare a laptelui praf

……………………………………………..  21
Capitolul 4- Bilantul masic si
termic………………………………………………… ..27

Capitolul5- Descrierea utilajelor dimensionate

Capitolul6–amplasamentul si planul general al sectiei de productie47

Capitolul 7 -Concluzii…………………………………………………………………..50

Bibliografie……………………………………………………………………………....51

Capitolul 1
Introducere
In tara noastra, in ultimii 40-45 ani, fabricarea laptelui praf  a cunoscut o dezvoltare
foarte mare, devenind o industrie moderna, in special prin introducerea in productie a unor
utilaje de inalta tehnicitate si a prefectionarii permanente a procesului de fabricatie.

Prezentul proiect prezinta procedeul de obtinere alaptelui praf . 

            Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate
dintre care cele mai cunoscute sunt:

            -laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;

            -laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;

            -laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.

Proiectul a fost structurat pe sapte capitol, respective:

-                     Primul capitol este cuprinde prezenta introducere, date generale

referitoare la produsul finit, material prima si materialele auxiliare

-                     In cel de al treilea capitol sunt descrise etapele procesului de obtinere a

laptelui praf 

-                     In urmatoarele doua capitole s-a realizat intocmirea bilantului masic,

bilantului termic si respective descrierea a doua utilaje .

-                     In capitolul 6,7 sunt prezentate amplasamentul si planul general al sectiei

de productie si norme de protectie a muncii, P.S.I si igiena.
-                      Iar in ultimul capitol am adaugat concluzii

-                     In continuare se prezint rezultatele studiului efectuat in domeniul fabricarii

laptelui praf , folosind ca materie prima laptele.

Capitolul 2
Caracteristici generale
Caracteristicile produsului finit
Tipuri de lapte praf si material prima utilizata

            Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate
dintre care cele mai cunoscute sunt:

            -laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;

            -laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;

            -laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.

            Material prima folosita pentru obtinerea laptelui praf este supusa unor norme
severe :

            -o aciditate mai mica de 20°T;

            -un gust si un miros de lapte proaspat;

            -o consistenta normala si o culoare alba normala.

Propreitatile si defectele laptelui praf

      Laptele praf este un produs cu anumite caracteristici fizico-chimice si defecte

specifice, care difera de la un sortiment la altul. Datele privind aceste aspecte sunt
prezentate in urmatoarele tabele:

Proprietati si caracteristici ale laptelui praf

Tabel nr 1

Criteriu Caracteristici Observatii

Forma particulei Sferica sau ovala -
Suprafata O suprafata neteda Pentru o uscare corespunzatoare 646c28g
granulelor O suprafata incretita Atunci cand aerul este excesiv de cald, apa
din granule fierbe intensive ceea ce duce la
formarea de cratere la suprafata granulelor
Marimea 10-250μm Pulverizare pe disc centrifug duce la formarea
particulelor de particule groase. Pulverizarea cu jet sub
presiune duce la formarea de particule fine.
Marimea particulelor este proportionala cu
gradul de concentrare prealabil al laptelui
Continutul de aer 10-15% Sub forma de pungi
Continutul de 3-4% Valorile mai ridicate ale acestui continut
apa afecteaza conservabilitatea, in special, pentru
valori mai mari de 5%
Densitatea 0.5-0.8g/cm³ Densitatea este invers proportionala cu
aparenta continutul de aer inglobat in granule.Laptele
smantanit praf este mai dens datorita
continutului sau mai redus in materie grasa.
Pe de alta parte, granulele de lapte smantanit
sunt mai putin poroase (datorita continutului
de materie grasa care are tendinte de umflare).
Continutul de 38% Pentru laptele normalizat praf
lactoza
50% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de 20-26% Pentru laptele normalizat praf
materie grasa 1,5% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de O2 sub 1-2% Acest continut creste odata cu cresterea
gaze CO2 , N2 variabil particulelor de materie grasa deoarece spatiul
dintre aceste globule este mai mare
Viteza de Variabila In functie de marimea particulelor. In functie
umectare de porozitatea lor (marimea globulelor de
materie grasa). In functie de
temperatura  ( temperature mai mare de 65°C
duce la formarea de cocoloase
Maximala Pentru diametere  ale granulelor de cca. 100-
150μm. Pentru temperatura de 45°C.
Solubilitatea Maximala de peste 97- Pentru o degradare minima a
99% proteinelor.Pentru o marime minima a
particulelor  (suprafata de contact). Cu o
agitare viguroasa
Microflora 0 In ceea ce priveste germenii patogeni
0 In ceea ce priveste bacteriile coliforme
Sub 150000 Totalul speciilor microbiologice
germeni/gram
Proprietatile Culoarea Alba, galbuie, uniforma
 organoleptice Aspectul Pulbere fina omogena
Gustul si mirosul Agreabile, usor dulci (gust usor de fiert)
Consistenta Pulbere sfaramicioasa

                                        Caracteristicile specifice ale tipurilor de lapte
praf               tabel nr 2

Caracteristici Lapte normalizat Tip 20 Lapte normalizat Tip 26 Lapte smantanit

%masa grasa 20 26 1.5

%apa (maxim) 4 4 5
Aciditatea laptelui 15-20 15-20 15-20
recontituit (laptele
praf+apa) (°T)
Solubilitatea % 98 98 98
Continutul de cupru 3.5 3.5 3.5
maxim, ppm
Continutul de zinc 60 60 60
maxim,ppm
Continutul de staniu 5 5 5
maxim,ppm
Continutul de plumb 1.5 1.5 1.5
maxim,ppm

Defectele laptelui praf

Defect Cauza Fenomen

Solubilitate redusa Materie prima acida. Degradarea partiala a
Temperatura de uscareproteinelor
ridicata.
O stocare necorespunzatoare
646c28g : etansietate
necorespunzatoare 646c28g si
o temperatura de stocare prea
ridicata.
Formare de Prezenta de umiditate. Hidratarea lactozei si
cocoloase Ambalaj neermetic cristalizarea sa sub forma de
monohidrat de α lactoza
Prezenta de particule Uscare prin scurgere de Caramelizarea lactozei
calcinate film.O temperatura preasi degradarea proteinelor
ridicata. Un timp de contact
prelungit cu aerul cald.
Prezenta de urme de lapte
uscat pe peretii utilajului
 (curatire necorespunzatoare
646c28g )
Brunificare (gust si Temperatura de stocare Degradarea proteinelor
miros dezagreabil) prea ridicata. Un continut de
apa prea ridicat.
Gust si miros de seu O expunere indelungata la Oxidarea grasimilor
lumina.O expunere
indelungata la aer. Prezenta de
metale grele in special cupru.
Temperatura de stocare
ridicata. Prezenta de aer .
Ambalaj necorespunzator

Caractristicile materiei prime:

 
Laptele crud integral
 
                        Laptele proaspat muls este numit lapte crud integral, daca nu a fost
supus, in prealabil, unei prelucrari chimice, biochimice sau/ si fizice. Daca laptele
crud integral a fost muls in conditii corespunzatoare 646c28g de igiena, acest lapte
poate fi consumat ca atare, in special in perioada bactericida cand prezinta actiune
antimicrobiana autonoma, datorita prezentei de antibiotice naturale, numite
lactenine.
                        Pentru un lapte normal, procesarea tehnologica este conditionata de
tipul de animal exploatat in acest scop si, prin urmare, de compozitia chimica, asa
cum arata in urmatorul tabel:

Tabel nr.3 :Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lapte crud integral

Lapte de Lapte de bivolita Lapte de oaie Lapte de capra

Caracteristici
vaca

Compozitia Relativ Variabila Foarte variabila Relativ variabila

chimica stabila

Continutul in apa Normal Scazut Scazut Ridicat

Continutul in
Normal Ridicat Foarte ridicat Normal
materie grasa
Continutul de
lacto- Variabil Constant Bogat si variabil Variabil

za
Continut de
substanta uscata Normal Scazut Ridicat Scazut
Continutul de Mai ridicat decat
vitamine Normal Ridicat Depinde de rasa
cel din vaca
Elemente
minerale Calciu Calciu Calciu+fier
preponderente
Elemente
minerale Sodiu+cloruri
deficitare
Granulometria
materiei grase Variabila Mica
Valoarea
nutritiva Mare Redusa Mare Mica
Valoarea Se preteaza greu la Se preteaza greu
tehnologica Usor de procesul la procesele Se preteaza greu
procesat la procesele de
de smantanire de prelucrare prelucrare

In functie de compozitia sa chimica, laptele crud integral poate fi supus

la diferite procese de prelucrare. Astfel, laptele de vaca, care constituie
sortimentul cel mai raspandit, s-a dovedit a fi cel mai adecvat unor prelucrari
tehnologice datorita stabilitatii relative a compozitiei chimice. Acest aspect
a stimulat exploatarea intensiva la scaraagroindustriala a speciei bovine, fapt ce
a condus la selectarea progresiva a raselor de vaci cele mai producatoare.

Compozitia chimica a laptelui

        De la inceput trebuie sa aratam ca laptele are o compozitie chimica variabila

in functie de specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de hranire, ingrijire si
chiar de factorii pedoclimatici in care sunt inglobate proteine, grasimi, glucide,
vitamie, substante minerale, pigmenti, elemente figurate, anticorpi si gaze.
Proteinele din lapte sunt reprezentate prin cazeina in proportie de 80% si
proteine serice 20%. Cazeinele sunt proteinele care au in continutul lor fosfor
legat de sub forma de acid fosforic cu continut de acid glutamic, serina, prolina,
leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt reprezentate prin lactalbumine,
lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si peptine. Aceste proteine, dupa
coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din lapte sunt trigliceride, fosfolipide si
steridele.  Acestea se afla in stare de emulsie globulara ce pot fi sferice sau
elipsoide si au un diametru de 2-10 microni. Glucidele sunt componentele laptelui
formate din lactoza, glucoza so galactoza. Determinarea glucidelor din lapte
atesta starea de sanatate a ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav
continutul de lactoza din lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si
acestea provin din caroten, vitamina B1, B2, … B12, sintetizate de catre bacterii
la nivelul rumenului, vitaminele C, D, E, K, PP si acidul folic. Substantele
minerale din lapte sunt formate din numeroase formatiuni de macro si
microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl,
Mg si S iar ca microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc continutul de
substante minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol
important in procesul de coagulare. Mentionam ca laptele cu un continut redus in
saruri de calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza.

        Acesti anticorpi au importanta practica deoarece prezenta lor ofera laptelui

proprietati nutritive, terapeutice, bacteriostatice si uneori chiar bactericide:

        gazele  din lapte, sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspat cantitate,

ce scade dupa muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si azot, bazele
prezente influenteaza negativ densitatea reala a laptelui, motiv pentru
care acestea se determina corect dupa doua ore de muls.

        In compozitia laptelui pot fi gasite diverse substante nocive ajunse

accidental ca de exemplu : toxice vegetale, pesticide, antibiotice sulfamide
microtice, dezinfectante, coloranti si substante radioactive.

         Componentele principale ale laptelui normal si valorile acestuia variaza in functie

de specie si sunt redate in tabel :

Tabelul nr4

INDICATORUL LAPTE DELAPTE DELAPTE DELAPTE DE

VACA BIVOLITTA OAIE CAPRA
Densitatea     1.031      1.031     1.034      -
g/100g lapte 1.028 –1.033 1.029 – 1.032 1.028–1.038
Subtanta uscata    12.4        17.4      17.3       13.2
g/100g lapte 11.9 – 14.2 16.7 – 18.5
Grasimi g/100g lapte     3.8      7.5     6.3        4.1
3.4 – 6.1  7.1 – 8.4     4.0 – 13.0
Calciu mg/100 g lapte     137     185     183        4.1
56-381 138 - 207    136 - 200
Fosfor mg/100 g lapte     91     137      115       95
56 – 112 120 – 140 80 – 145       
Proteine g/100 g lapte        3,3       4,1      5,3        3.7
 2.8 - 3.7   3.9 - 4.3    5.0 – 11.6

        Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida,
lipaza, proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate
practica astfel :

 peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de origine mamara. Aceasta este
distrusa la temperaturi de peste 70 C si absenta ei serveste pentru controlul pasteurizarii laptelui ;
  reductaza, este o enzima de origine microbiana si se foloseste pe cale indirecta la determinarea
numarului de microorganisme din lapte. Prospetimea laptelui se determina prin prezenta reductazei prin
proba cu albastru de metil sau resazurina ;
 catalaza, este enzima secretata de microorganisme si leucocite. Proprietatea catalazei este de a
descompune apa oxigenata in apa si oxigen molecular si prezenta ei serveste la aprecierea starii de
sanatate a ugerului in functie de cantitatea de oxigen degajata in lapte ;
 fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin incalzirea laptelui la 83 C
timp de 13 minute. Lipsa  fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului pasteurizarii joase si mijlocii a
laptelui ;
 lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa si de catre microorganisme.
Diferenta intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara este distrusa la temperatura de
70 C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la temepratura de 80 C ;
 proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca proteaza poate fi de origine
microbiana si aceasta contribuie la hidroliza proteinelor din branzeturilor tari in peptane, polipeptide si
aminoacizi ;
 pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi in organismul animal cum sunt :
lactocromul si riboflavina si pigmenti exogeni care provin din furaje cum sunt-carotenul, xantofila si
clorofila ;
 elementele figurate sunt : diferite celule epiteliale, leucocitele si celule microbiene al caror numar creste
in cazul in care ugerul este bolnav, cand in compozitia laptelui pot aparea uneori si hematii ;

         Anticorpii din lapte sunt reprezentati de bacteorilizine, aglutinine, precipitine,

hemolizine, anticorpii anafilactici sau antitoxine.

   Proprietatile fizice ale laptelui

        Aprecierea calitatii laptelui se face la nivelul exploatatiei sau in laborator pe

baza caracateristicelor organoleptice in conformitate cu normele in vigoare cum
sunt : aspectul, consistenta, culoarea, mirosul, gustul si gradul de impurificare.

       Examenul organologic se va efectua numai intr-o incapere bine luminata, lipsita de

mirosuri, cu temperaturi de 16 - 20  C astfel se examineaza :

-         aspectul lichid omogen, de culoare  alba, usor apalescent, fara sedimente

si corpuri straine vizibile. Aspectul este rezultatul subtsnatelor
componente ale laptelui si corelatia cu starea de dispersie a acestora. De
obicei ca aplicatie practica aspectul laptelui neomogen indica un lapte
invechit cu impuritati sau provine de la vaci cu afectiuni ale glandei
mamare.

      Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta,

vascoasa sau milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand
in efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite
microorganisme ca urmare a efectuarii unui muls neigienic.

      Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru

laptele de oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante necaracteristice la lapte, acestea
sunt datorate unor nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si
pastrarea starii de integritate a laptelui.
      Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii
grasi volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori
ai mediului inconjurator. Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii
deosebote in ceea ce priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si
asigurarea igienei corespunzatoare 646c28g la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.

       Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al laptelui este

dat de lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din
lapte :

 caracteristicile fizico-chimice ale laptelui ; Aprecierea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui joaca

un rol important in obtinerea unei productii de lape conform standardului in vigoare si ofera posibilitatea
depistarii unor falsificari voite, a furajarii necorespunzatoare 646c28g a a animalelor sau a laptelui
recoltat de la vaci bolnave. In general pe producator si cumparator il intereseaza urmatoarele
caracteristici fizico-chimice :

-         densitatea laptelui , este criteriul de baza in aprecierea comerciala

alaptelui si aceasta reprezinta raportul dintre masa laptelui la temperatura
de +4C. In general densitatea mediului este de 1030 la laptele de vaca si
de 1034 la laptele de oaie si bivolita. Densitatea si grasimea laptelui sunt
parametrii calitativi ai acestuia si valorile lor sunt invers proportionale
adica atunci cand proportia de grasime creste, densitatea scade si invers.

-         determinarea densitatii  se face la minimum doua ore de la muls la

temperatura de 20 C, prin metoda aerometrica si se masoara in g/cmcub
sau g/ml. Aparatura necesara este compusa din termolactodensimetru,
cilindru de sticla gradat si cu un diametru mai mare cu cel putin 20 mm
decat diametrul termolactodensimetru si o baie de apa.

-         determinarea aciditatii este de fapt aprecierea gradului de prospetime a

laptelui prin determinarea aciditatii acestuia cu ajutorul unor baze
neutralizante. Aceasta este metoda Thonner care se bazeaza pe principiul
amintit anterior. Reactivii necesari :hidroxid de sodiu n110, fenolftaleina –
solutie alcalina 1% si apa distilata.

-         punctul de congelare  ofera criterii  de apreciere a integritatii laptelui,

deoarece punctul crisoscopic la lapte este de 0,555 C si acesta tinde spre
0C atunci cand in lapte exista adaos de lapte.

-         punctul de fierbere reprezinta un indiciu de falsificare a laptelui avand in

vedere oscilatiile punctului de fierbere sub sau peste 100,55  C la
presiunea normala. De asemenea pentru depistarea falsificarii laptelui cu
apa se mai fac determinari cu privire la conductibilitatea electrica
tensiunea superficiala si vascozitatea. Laptele crud integral trebuie sa ai
indeplineasca si unele conditii minime de calitate, cu referire la procentul
de grasime, la procentul de substanta uscata, titrul proteic si gradul de
impurificare.
 -         determinarea punctului de grasime  se face prin metoda acido-
butirometrica denumita dupa numele autorului H. Gerber.

Principiul metodei consta in separarea grasimii cu ajutorul alcoolului izaamilic(amilic) prin centrifugarea laptelui
macerat in prealabil cu acid sulfuric.

-         determinarea substantei uscate totale  se face prin etuvare, metoda

descrisa anterior la capitolul de procesare a carnii sau mai rapid prin
formula lui Fleischman, atunci cand cunoastem, dupa determinarea
procentului de grasime si densitatea laptelui.

          S.u.t = (1,2 X G) + 266,5 (D-1)/D+0,5

          G-procentul de grasime

          D- densitatea reala la 20 C ; 1,2 si 266,5 coeficienti

  Substanta uscata totala variaza intre 10,7 – 14 si are o valoare medie de

12,5%, mentionand ca in laptele falsificat substanta uscata totala scade.

-         gradul de impurificare se determina pentru a cunoaste conditiile igienice

de recoltare, manipulare si pastrare a laptelui. Cea mai utilizata metoda
este lactofiltrarea, metoda ce se bazeaza pe trecerea unei anumite cantitati
de lapte printr-o rondela de vara sau prin rondele de tip Gerber originale.
Principiul metodei se bazeaza pe aprecierea calitativa si semi-cantitativa a
impuritatilor mecanice separate prin filtrarea unei anumite cantitati de
lapte si compararea filtrului cu etaloane pentru stabilirea gradului de
impurificare a laptelui.

-         smanatanirea  partiala reprezinta o diluare a laptelui tradusa prin

scaderea substantiala a grasimii si a substantei uscate totale si prin
cresterea densitatii. Substanta uscata degresata creste foarte putin, iar
punctul de inghet poate sa scada, datorita cresterii concentratiei in lactoza
si saruri minerale(raportate la un volum mai mic).

       Extragerea din lapte a unei cantitati de grasime care ar corespunde reducerii

procentului de grasime cu o diviziune determina cresterea densitatii 0,001, iar a
substantei uscate cu aproximativ 0,09.

       Depistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa, extragem o cantitate mica
de grasime. Dificultatea rezulta din faptul ca valoare procentului de grasime variaza mult
sub influenta a diferiti factori. Denaturarea poate fi dovedita in mod concludent numai pe
baza de comparatie cu probe martori.

       Grasimea extrasa din lapte poate fi determinata prin calcul cu relatia :

              G = G1-G2 X 100/G1 ; G = cantitatea de grasime extrasa din grasimea
totala a laptelui integral.

        Smantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai mic

cu 0,4 – 0,5 fata de media zonei din care provine laptele.

-         adaosul de lapte smantanit – denaturarea de acest tip se poate intalni

mai frecvent iarna cand laptele are un continut mai ridicat de grasime.
Adaosul de lapte smantanit duce la cresterea densitatii si a substantei
uscate degresate. Depistarea este evidenta numai in cazul cand procentul
de grasime se apropie de limita minima (3,2010) iar densitatea de limita
maxima a laptelui integral (1,032)

        Cantitatea de lapte smantanit adaugata poate fi determinata prin calcul dupa relatia :

           Ls = G1-G2 X 100/G2

           Ls = cantitatea de lapte smantanit introdusa fata de lapte integral

-         smantanirea si adaosul de apa  - modificarile produse de smantanire se

traduc prin scaderea pronuntata a grasimii si a substantei uscate total.
Substanta uscata degresata este diminuata, iar ca densitate poate ramane si
in limitele normale, deoarece smantanirea provoaca cresterea densitatii, iar
adaosul unei cantitati de apa in lapte intr-o proportie de 3 insotita de o
scoatere a procentului de grasime cu o diviziune, nu afecteaza valoarea
densitatii in urma smantanirii cu 0,001 este echilibrata de scaderea
acesteia datorita diluarii cu apa 10,0009.

       

         Tipul acesta de falsificare poate fi dovedit prin determinarea procentului de

grasime si a procentului de substanta uscata degresata. Cunoscand valorile
acestor componenti la laptele normal si la cel suspectat se pot calcula cantitatea
de apa  adaugata si cea de grasime extrasa din lapte dupa formule :

   A = S1 (A2 - A1)/S2

         G = 100 ( 1 – G2 x S1) / G1 – S2 

                         A1 = continutul minim de apa al laptelui integral

                          A2 = continutul de apa al laptelui analizat

Defectele laptelui
 Defectele laptelui reprezinta abateri de la conditiile de calitate prevazute in STAS
2418-61 sau alte reglementari sanitar-veterinare ce se refera la proprietatile
organoleptice, fizico-chimice si biochimice. Se poate spune ca laptele care prezinta
anumite defecte  este un “lapte anormal” in timp ce laptele fara defecte se considera un
“lapte normal”, corespunzator din punct de vedere calitativ. Unele defecte se pot constata
chiar dupa mulgerea laptelui iar altele se produc mai tarziu, in timpul manipularii,
pastrarii, colectarii sau a transportului la sectia de fabricatie.

            Principalele defecte ale laptelui sunt aratate in tabelul 1 si se datoreaza, in general,

urmatoarelor cauze:

                    Imbolnavirea vacilor producatoare de lapte, in special cu anumite afectiuni ale

ugerului;

                    Alimentatia, ingrijirea si mulgerea necorespunzatoare 646c28g a vacilor

producatoare de lapte;

                    Manipularea in conditii neigienice a laptelui dupa mulgere, creandu-se conditii

favorabile pentru contaminarea masiva cu microorganisme, sursele fiind apa murdara
folosita, vase necorespunzator spalate, neefectuarea filtrarii laptelui imediat dupa
mulgere, pastrarea mai mult timp a laptelui in grajd dupa mulgere, nerespectarea regulilor
elementare de igiena de catre mulgatori etc.

                    Pastrarea mai mult timp a laptelui neracit, creandu-se conditii favorabile pentru
inmultirea microorganismelor, determinand modificarea proprietatilor laptelui proaspat
de buna calitate. Defectul cel mai frecvent ce se produce in acest caz este cresterea
aciditatii, laptele devenind acru la gust, defect care se accentueaza in functie de durata si
temperatura pastrarii, putandu-se ajunge la coagulare, devenind impropriu prelucrarii;

                    Modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui, urmare a unor falsificari,

prin care se urmareste obtinerea de catre furnizor de avantaje materiale sau mascarea
unor defecte. Dintre cele mai frecvente falsificari se mentioneaza:

      Smantanirea partiala a laptelui prin smantanirea naturala, constand in extragerea grasimii

separate la suprafata laptelui dupa un timp de pastrare, in scopul valorificarii smantanii astfel
obtinute;
      Adaugarea de sare de bucatarie in lapte in scopul cresterii densitatii, in situatia in care
aceasta a fost diminuata ca urmare a adaugarilor de apa;
      Adaugarea in lapte a unor substante conservante (perhidrol, acid boric, acid salicilic, acid
benzoic) cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor si acidularea laptelui. Aceasta
falsificare este foarte daunatoare, intrucat consumarea laptelui astfel tratat, produce tulburari
gasro-intestinal, in special la copii;
      Adaugarea de substante neutralizante (carbonat sau bicarbonat de sodiu s.a) pentru a diminua
aciditatea si a impiedica precipitarea cazeinei. Adaugarea acestor substante este foarte
daunatoare prin faptul ca modificandu-se pH-ul laptelui, se creaza conditii favorabile pentru
dezvoltarea bacteriilor proteolitice, cu formare de substante toxice.
 Tabelul 5- Cele mai frecvente defecte ale laptelui materie prima
Defectul Cauza aparitiei

                                                      Defecte de culoare
Culoarea rosie -prezenta sangelui, datorita ranirii sau a imbolnavirii ugerului;
-coloratie provocata de bacterii (Bacterium erithrogenes)
Culoarea albastruie -coloratie ce apare la suprafata datorita infectiei cu bacterii
fluorescente (Bacterium cyanogenes);
Culoare galbena -coloratie datorita unor secretii (puroi) provenite de la vacile

bolnave de mamita;

-laptele provine din primele zile dupa fatare, are culoarea mai

galbena datorita colostrului.

                                                   Defecte de miros
Miros de grajd -grajduri necorespunzator intretinute, nearisite, hranirea anima

lelor in timpul mulgerii si pastrarea mai mult timp a laptelui

in grajd dupa mulgere;

Miros de medicamente -tratarea vacilor cu anumite medicamente cu miros puternic,
persistent;
                                                  Defecte de gust
Gust acru -fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice, cu formare

de acid lactic, avand ca urmare cresterea aciditatii. In prima faza

gustul acru este putin pronuntat, dar daca laptele se pastreaza

mai mult timp neracit, gustul de acru se accentueaza, ajugandu-se

 ca in final laptele sa devina impropriu prelucrarii.

Gust amar -descompunerea substantelor proteice de catre bacteriile butirice, proteolitice
sau unele specii de drojdii
Gust ranced (de sapun) -descompunerea grasimilor de catre lipaza provenita din uger sau produsa de
bacterii
Gust sarat -laptele provine de la vacile aflate in ultima  parte a perioadei de lactatie sau
este amestecat cu laptele colostral ;
Gust metalic -se datoreaza utilizarii unor vase, ambalaje sau instalatii necositorite, ruginite;

Gust de nutreturi -hranirea vacilor cu nutreturi de calitate necorespunzatoare 646c28g sau

plante cu gusturi pronuntate (pelin, ceapa salbatica, usturoi, rapita etc.)
                                                  Defecte privind aspectul
Lapte murdar, cu -recoltarea si manipularea laptelui in conditii neigienice, neefectuarea filtrarii
corespunzatoare 646c28g a laptelui
Impuritati (par,pamant,

resturi de nutret)
                                                   Defecte de consistenta
Lapte mucilaginos -infectia laptelui cu anumite bacterii (Bacterium lactis viscosum,
Aerobacter aerogenes, Bacillus mesentericus s.a)
Lapte branzos -amestecarea laptelui corespunzator cu colostru sau datorita prezentei
fermentilor asemanatori chegului, secretati de unele bacterii
                                                  Defecte privind proprietatile fizico-chimice
Greutatea si densitatea -falsificarea laptelui prin adaus de apa
sub limita minima
admisa
Densitatea mare, dar --falsificarea laptelui prin smantanire naturala
continutul de grasime
redus
                                          Defecte privind proprietatile biochimice
Decolorarea probei -infectia mare cu microorganisme si inmultirea acestora datorita pastrarii laptelui in
reductazei se face sub conditii necorespunzatoare 646c28g , fara racire.

 2h

Capitolul 3
Elemente de inginerie tehnologica
Procedeul clasic de fabricare a laptelui praf

Etapele tehnologice de
fabricare a laptelui praf
sunt urmatoarele:

1. Receptie, filtrare si racire

Laptele receptionat conform normelor prescrise privind proprietatile organoleptice si

fizico-chimice, este imediat supus unor operatii de filtrare, care se realizeaza, de regula,
folosind un dispozitiv centrifugal perfotmant si adoptatcapacitatii de productie. Ulterior,
functie de regimul de functionare a procesuluitehnologic, laptele filtrate este:
 a)fie racit la o temperature de 4-6°C si conservat in rezervoare tampon inaintea unei
prelucrari ulterioare. Acest caz este valabil pentru un regim discontinuu sau atunci cand
apare un excedent de materie prima;

b) fie trimis direct cu ajutorul unor pompe in utilaje destinate operatiilor de

normalizare. Acest caz este valabil pentru un regim dynamic, in care are loc o receptie
optimizatain raport cu parametrii tehnologici de fabricare.

2. Normalizare

Normalizarea are drept scop principal omogenizarea compozitiei laptelui si

evitarea fluctuatiilor in timp ale acesteia. Intr-un flux continuu, parametrii tehnologici
trebuie sa ramana constanti iar compozitia chimica a laptelui trebuie mentinuta la un
nivel invariabil.

     

3. Pasteurizarea

Cu toate ca uscarea ulterioara a laptelui distruge o mare parte a microflorei, o

pasteurizare suplimentara s-a dovedit a fi necesara pentru distrugerea speciilor rezistente
cum ar fi: sporii streptococii termorezistenti si micrococii. Uscarea prin scurgere de film
pe valturi este destul de eficienta din punct de vedere al sterilizarii, dar prezinta
inconvienientul major de a afecta calitatea produsului.

4. Concentrarea

Concentrarea, in tehnologia de fata, este o operatie similara cu cea efectuata in

diferitele sortimente de lapte concentrate. Ea este necesara in tehnologia uscarii
laptelui pentru evitarea termodegradarii laptelui. Gradul de uscare este strans legat de
gradul de concentrare prealabila. O concetrare optima minimizeaza formarea de pungi
de aer in particulele de lapte, pungi care pot avea un rol nefast asupra etapei ulterioare
de conservare a laptelui. Pentru mai multa eficienta se recomanda ca uscarea sa aiba
loc sub vid in utilaje performante si putin voluminoase.

        Operatia de concentrare se justifica prin consumul sau redus de enrgie, dat fiind
faptul ca eliminarea unei cantitati de un kg de apa necesita un consum de abur cald in
timpul uscarii de 2-8 ori mai important decat etapa de uscare. Consumul de materie
auxiliara kgabur/kg apa eliminate este redat in urmatorul table:

Operatie (utilaj) Consum de materie auxiliara kg

abur/ kg apa eliminate
Concentrare sub vid 0,5
Uscare prin scurgere de film pe valturi 1-1,5
Uscare in pulverizator 2,5-4
            Din datele prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca este mai economic sa se
recurga la o concentrare prealabila a laptelui inaintea uscarii acestuia. Un grad de
concetrare prealabila de 45-48% este considerat optim, deoarece valori mai ridicate duc
la o vascozitate ridicata a laptelui concentrate si afecteaza eficienta operatiilor ulterioare
de uscare. Gradul de concentrare a laptelui depinde, in mare masura, de geometria
utilajului si de hidrodinamica fluidelor implicate in procesul respectiv.

            Fluxurile cu care opereaza utilajelede concentrare si de uscare au debite diferite si

de aceea se recomanda o stocare temporara a laptelui concentrate in rezervoare tampon.
Aceasta operatie de stocare prezinta, insa, dezavantajul major a aparitiei unei posibile
infectii a produsului.

5. Uscarea

Un control periodic al propreitatilor organoleptice este necesar inainte de a se efectua

uscarea laptelui concentrate. La acest control, aciditatea nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 75°T pentru un grad de concentrare de 47%.

            Laptele concentrat este introdus apoi in camera de uscare la o temperature de

minimum 50°C. Parametrii tehnologici ai acestei etape sunt reglati, in prealabil, prin
circularea de apa in instalatie, inaintea introducerii laptelui in camera de uscare.

            Procesul de uscare depinde de mai multi factori, cum ar fi:

            -temperatura de intrare a laptelui;

            -debitul de lapte introdus;

            -viteza de rotire a dispozitivului de pulverizare;

            -temperatura de intrare a aerului;

            -debitul de intrare a aerului;

            -gradul de concentrare prealabila a laptelui.

            Valorile acestor parametrii tehnologici variaza in domenii largi, in functie de tipul

de instalatie folosit. Indiferent de instalatia folosita, laptele concentrate este aspirat dintr-
un rezervor tampon cu ajutorul unei pompe si trimis in dispozitivul de uscare, care consta
intr-un disc rotativ perforat care imprastie lichidul sub forma de picaturi sub actiunea
fortei centrifuge.

            Aceste dispozitive sunt adaptate pulverizarii laptelui concentrate si sunt mai

eficiente decat cele ce functioneaza pe baza de jet, care prezinta inconvienientul major de
a se obtura in timpul procesului din cauza depunerii progressive de lapte uscat. La
dispozitivele de pulverizare cu disc rotativ, dispersia radiala a picaturilor asigura un timp
mai lung de sedere a picaturilor in centrul de aer uscat.

            Pe masura ce picaturile se indeparteaza de centrul dispozitivului de pulverizare,

acestea intra in contact cu aerul cald si incepe diferitele trepte ale fenomenului de transfer
al apei din picatura de lapte catre faza gazoasa. Astfel, au loc urmatoarele etape:

            -micsorarea treptata a energiei cinetice si incetinirea miscarii orizontalea

picaturilor de lapte;

            -caderea libera a picaturii sub actiunea greutatii, insotita de franarea particulei

prin frecare cu aerul;

            -deshidratarea progresiva a picaturii de lapte, in urma careia particulele capata o

densitate din ce in ce mai mare, ceea ce duce la accelerarea caderii libere, la ridicarea
temperaturii in masa particulelor si la intensificarea  fenomenului de evaporare.

            Evaporarea apei este un proces relative rapid si in ciuda faptului ca aerul este
foarte cald, temperature vaporilor nu depaseste valoarea de 49-50°C. Cea mai mare parte
a laptelui uscat este recuperatain fundul camerei de pulverizare si apoi evacuate cu
ajutorul unor dispozitive speciale.

            O mica parte din laptele uscat (particulele mici si usoare) este antrenata,
transportata cu aerul cald si recuperate in dispozitive speciale numite cicloane. Pierderile
in tehnologia de obtinere a laptelui praf sunt, in general mici ( aproximativ 0,5%) datorita
folosirii acestor cicloane.

6. Ambalarea

Durata de conservare a laptelui uscat depinde, intr-o foarte mare masura, de

materiale folosite pentru ambalare. Aceste materiale trebuie sa satisfaca anumite cerinte,
cum ar fi:

            -o rezistenta apreciabila la rupere;

            -o impermeabilitate suficienta la patrunderea umiditatii si a oxigenului din

aer. In acest sens, cutiile metalice cilindrice (capacitate de 500g) sunt cele mai indicate
ambalaje pentru laptele uscat destinat copiilor si sugarilor, datorita numeroaselor
avantaje, cum ar fi:

                                    -etansietate apreciabila;

                                    -rezistenta mecanica ridicata;

                                    -prelucrarea metalului folosit pentru fabricarea cutiilor este

relative usoara;
                                     -cutiile se preteaza usor procedurilor de sterilizare.

Aceste  ambalaje prezinta, insa, si unele inconveniente, printer care se numara

pierderile de volum util (spatiul dintre cutiile cilindrice), greutatea metalului folosit
pentru fabricarea cutiilor care ridica costul transportuluisi costurile ridicate de fabricare a
ambalajelor.

La ora actuala, in functie de tehnologie si de capacitatea de productie, se folosesc

si alte tipuri de ambalaje, cum ar fi:

-carton acoperit cu o pelicula de polietilena;

-carton acoperit cu o pelicula alcatuita din straturi successive de:poliform,

pergament vegetal, polietilena; acest material este folosit pentru ambalare sub vid, fiind
impermeabil la patrunderea oxigenului;

-foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliform sau / si polietilena;

-pungi de polietilena in cutii de carton (capacitatea de 500g);

Drept ambalaj de transport (secundar) se folosesc frecvent saci de hartie speciala

combinata cu straturi de politilena (capacitate de 20,25, 30, 50 kg).

Tehnica cea mai moderna de ambalare implica trei trepte successive: 1.umplerea
ambalajului, 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimizarea riscurilor de infectie,
3.injectarea de gaz inert (azot molecular in general) si ermetizarea simultana.

Aceasta procedura de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a materiei

grase si imbunatatirea conservabilitatii pentru mai multi ani, cu conditia ca continutul de
oxigen in gazul inert san nu depaseasca o proportie de 1-2%.

7. Stocarea

Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relative
instabil in prezenta anumitor factori (aerul , umiditatea si caldura) care joaca roluri foarte
importantein procesele chimice de degradare.

      Datorita higroscopiei lactozei, a proteinelor si a sarurile minerale, procesele de

degradare a laptelui uscat sunt, din pacate, destul de frecvente. Exista totusi o tehnologiei
care permite reducerea acestei higroscopii si obtinerea unui produs numit lapte Instant,
aceasta numindu-se procedura Instant. Aceasta procedura prezinta un avantaj major ce
consta in evitarea formarii de cocoloase la contactul cu apa sau cu umiditatea.

      Umiditatea si caldura sunt principalele cause ale aparitiei de cocoloase si

brunificarea laptelui, procese ce se traduc prin:
       -transformarea lactozei amorfe in monohidrat de α-lactoza cristalina (la o
umiditate mai mare de 7%), ducand la formarea de granule lipicioase de lapte praf;

      -reactia Maillard de degradare a proteinelor, ce duce la scaderea solubilitatii

acestora. Aceasta reactie, favorizata de cresterea temperaturii, este implicate si hidroliza
lecitinei cu formare de trimetil amina ce confera laptelui un gust de peste, precum si in
obtinerea de compusi secundar de culoare bruna, insolubili, care afecteaza proprietatile
organoleptice ale laptelui;

      -oxidarea si fotooxidarea materiei grase, in cazul unei pasteurizari

necorespunzatoare 646c28g ;

Cercetari indelungate au permis stabilirea conditiilor optime de stocare prelungita a

laptelui praf (de la 6-8luni), care sunt:

      -ambalarea cu injectare de gaz inert (azot molecular);

      -folosirea de ambalaje ce nu permit penetrarea apei, aerului si a luminii;

      -o temperature mai mica de 20°C;

      -o umiditate a aerului ambiant din zona de stocare mai mica de 75 % pentru
temperature mai mici de 15°C;

      -un continut de oxigen sub 1-2%; aceasta conditie este necesara pentru stocarea
mai multor tipuri de produse lactate uscate cu o conservabilitate indelungata, chiar de
cativa ani.

Depozitarea laptelui praf:

            Laptele praf este deosebit de sensibil fata de umiditatea din mediu inconjurator,
de oxigenul din aer, precum si fata de lumina, de aceea in timpul depozitarii trebuie ferit
de influienta acestor factori.

            Intr-o atmosfera umeda, continutul de umiditate al laptelui praf creste foarte mult,
determinand scaderea gradului de solubilitate si in acelasi timp poate forma un gust si
miros neplacute.

            Actiunea directa a luminii  si in special al radiatiilor ultraviolete provoaca procese

de oxidare si ca urmare, produsul formeaza un gust de ranced.Produsul de oxidare si
rancezire este favorizat si de prezenta urmelor de cupru.

            Laptele praf, depozitat in ambalaje neetanse trebuie pastrat la temperaturi scazute

(maxim 10°) si la o umiditate relativa a aerului de maximum 75%. Aceste ambalaje vor fi
ferite si de mirosurile straine.
            Capitolul 4
Bilantul de materiale
Bilantul termic
Bilantul de materiale

Depozitarea
 
                                    L.p
a                                            Lpd

                                                                                       35000l/an

                                                            P=0,05%

P=0,05/100·35000=17.5

L.pa=17.5+35000=35017.5l/an

Lpa- lapte praf ambalat;

Lpd- lapte praf depozitat;

     Ambalarea
 

                                 Lr                                               Lpa

                                                                                  35017.5l/an

                        

                                                           P=0,05%

P=0,05/100·35017.5=17.50

Lr=17.50+35017.5=35035l/an
Lr-lapte racit;

Lpa- lapte praf ambalat;

                                                          

Racire
 

                                  Lu                                 Lr

                                                                      35035l/an

                                                           P=0,5%

P=0,5/100·35035=175.17

Lu=35035+175.17=35210.17l/an

Lu-lapte uscat;

Lr-lapte racit;

Uscarea prin pulverizare

 

                               Lc                                                         Lu       

                                                                                            35210.17l/an

                                                           P=0,5%

P=0,5/100·35210.17=176.05

Lc=176.05+35210.17=35386.2l/an

L c-lapte concentrat;

Lu-lapte uscat;
Concentrare
 

                               Lp                                  L c

 
                                                                     35386.2l/an

                                                   P=0,05%

P=0,05/100·35386.2=17.69

L p=17.69+35386.2=35403.8l/an

L p-lapte pasteurizat;

L c-lapte concentrat;

Pasteurizare
 

                                                                          

                                   L n                                 Lp

                        35403.8l/an

                                                    P=0,5%

    P=0,5/100·35403.8=177.01

    L n=177.01+35403.8=35580.8l/an

L n-lapte normalizat;

L p-lapte pasteurizat;

Normalizare
 

                                  L f,c                                 L n
                         35580.8l/an

                                                        P=0,01%

P=0,01/100·35580.8=3.55

L c,f=3.55+35580.8=35584.35l/an

L c,f-lapte filtrat si curatit;

L n-lapte normalizat;

Filtrare si curatire
 
                                  L
r                                                       L c,f

 
 
                                                                                          35584.35l/an

                                                            P=0,05%

P=0,05/100·35584.35=17.79

L r=17.79+35584.35=35602.1l/an

L r-lapte receptionat;

L c,f-lapte filtrat si curatit;

 Receptia
 

                                        L                                                Lr

                                                                                     

                                                                                                    35602.1l/an
                                                                  P=0,001%

                             

 P=0,001/100·35602.1=0.356

L =0.356+35602.1=35602.45l/an

L =lapte;

L r=lapte receptionat;

Bilantul  termic

                                                   L n t=10°C

Preincalzire
 
            A c
t=80°C                                                      A r t=20°C

                                                   L n
t=30°C

Q·Ln+Q·Ac=Q·Lpr+Q·Ar

mLn·cLn·ΔtLn=mAc·cAc·ΔtAc

             mLn·cLn·ΔtLn                 35580.8·20·3935.6

mAc=                                 =                                         =11153.46l/an

                cAc·ΔtAc                           4185·60

                                                   L pr t=30°C

Pasteurizare
 

               A c t=95°C                                                A r t=90°C

                                                   L pr t=74°C

mLpr·cLpr·ΔtLpr=mAc·cAc·ΔtAc

             mLpr·cLpr·ΔtLpr            35580.8·3499.1·44

mAc=                                 =                                         =37452.8l/an

                cAc·ΔtAc                           4179·35

                                                       L ut=74°C

Racire
 

                     A r t=15°C                                       A c t=25°C

                                                   L u
t=35°C

mLu·cLu·ΔtLu=mAr·cAr·ΔtAr

             mLu·cLu·ΔtLu                 35210.17·3858.5·35

mAr=                                 =                                         =1636.8l/an

               cAr·ΔtAr                             10·4193

Capitolul 5
DESCRIEREA UNOR UTILAJE FOLOSITE LA  FABRICAREA
LAPTELUI PRAF

Instalatie de pasteurizare a laptelui tip IPL

Producator: ICPIAF Cluj-Napoca

  Acest tip de instalatie prezinta urmatoarele avantaje:

-permite o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a
acestuia in timpul functionarii, printr-un ventil de reglare continua;

-asigura o buna utilizare a energiei termice, atat datorita conditiilor in care se realizeaza
schimbul termic, cat si datorita sistemului de recuperare a caldurii, de cca 85%;

-functionarea este complet automatizata, realizandu-se economie de forta de munca si

siguranta in exploatare;

-asigura inregistrarea temperaturii de pasteurizare pe suport de hartie;

-spalarea si dezinfectia se fac mecanizat.

       Componenta instalatiei:

-vas de alimentare cu lapte;

-schimbator de caldura cu placi;

-serpentina de mentinere a laptelui;

-pompa centrifugala de alimentare cu lapte;

-tablou de comanda si automatizare;

-instalatie pneumatica;

-conducte, armature si posibilitati de racordare;

-inregistrator de temperatura continua.

Uscatoare tunel

Utilizate la uscare laptelui. Sunt de obicei construite din zidarie, avand o lungime
de 10-20 m si sectiunea patrata cu latura de 2 m.

La ambele capete tunelul este prevazut cu usi, pe unde intra si ies vagonetii, pe
care sunt asezate stelaje sau site cu material. Fiecare vagonet contine pana la 25 site,
distanta dintre acestea fiind de 80-100 mm; grosimea stratului de material supusa uscarii
pe site poate fi de 2-4 cm.

Aerul cald intra pe la unul din capete si iese pe la partea opusa, fie lateral fie
deasupra, putand circula in acelasi sens sau in sens contrar cu materialul. Temperatura
aerului scade pe masura ce trece prin sau peste materialul asezat pe sitele
vagonetilor.  Pentru asigurarea unei anumite umiditati relative si pentru a economisi
caldura, o parte din aer este recirculat.
 La anumite intervale de timp, in functie de durata uscarii, se introduce cate un
vagonet cu material prospat, cu evacuare la capatul opus a unuia cu material uscat.

Acest tip de uscator prezinta dezavantajul ca este voluminos si nu asigura o uscare

uniforma datorita circulatiei si temperaturii neuniforme a aerului. Pentru remedierea
acestui neajuns, s-au propus si construit uscatoare cu zone de incalzire intermediara a
aerului

Capitolul 6
Amplasamentul si planul general al sectiei de
productie
Introducere

Zona pentru productie cuprinde:

1. Corpul principal: se va realiza amplasarea în raport cu punctele cardinale si cu directia

vanturilor dominante astfel încat sa se asigure conditiile optime pentru iluminarea si
ventilatia naturala în functie de profilul si specificul unitatii.

Centre pentru receptie, racire si depozitare lapte:

 vor fi dotate în mod corespunzător;

        vor avea latura pe care se gaseste rampa pentru receptie - expeditie orientata catre
nord.

Fabrici pentru produse lactate proaspete:

        vor fi amplasate astfel încât laturile pe care se gasesc depozitele racite, salile
pentru maturare şi rampele pentru receptie sa fie orientate catre N şi S.

Sala pentru masini de frig:

        va fi izolată de spatiile tehnologice şi va fi amplasata pe una din laturile care nu

se gaseste pe directia din care bat vanturile.

2. Înctperi de producţie:

        nu se admite desfasurarea proceselor tehnologice în subsol;

        pentru fiecare muncitor se va prevedea o suprafaţă de minim   4m2 şi un volum de

minim 13m;
         înaltimea incaperilor de producţie nu va fi < 3,50 m (paviment plafon), iar
distanta minimă pana la elementele proeminente de constructii, deasupra locului de
munca, va fi de 2,50 m.

3. Încaperi pentru depozitare:

        vor fi incluse în fluxul de productie, pe trasee scurte, avand legaturi directe cu

spatiile pentru producţie;

        depozitele   trebuie   să  asigure   conservarea  produselor   si   materiilor,   precu
m   si posibilitatea gestiunii şi manipularii bunurilor;

        constructiile se vor executa din elemente prefabricate si preturnate de serie pentru

depozitele racite şi conditionate, si constructii usoare pentru diverse magazii;
depozitele nu vor avea praguri la uşi.

4. Încaperi racite pentru materii prime, semifabricate

5. Încăperi neracite pentru depozitare ambalaje sosite din retea

6. Încaperi neracite pentru materialele de productie

7. Încaperi social - sanitare

La construirea încaperilor de productie trebuie sa se tină cont de urmatoarele

aspecte:

        trebuie construit din materiale netoxice, rezistente la socuri metalice si termice,

impermeabile, rezistente la acizi şi baze de origine animal, netede;

        materiale admise: betonul, dale din gresie antiacida, placi din ceramica, mozaic,
toate avand finisaje antiderapante;

        pavimentul se va realiza pe straturi de hidroizolatie, trebuie să fie usor de spalat şi

dezinfectat;

        locurile de muncă cu multa umiditate trebuie prevazute cu gratar din lemn;

        se vor aplica placi din gresie sau faianta pe pereti pana la înaltimea de 2,10 m;

        se interzice construirea tavanelor false;

        respectarea indicatiilor igienice  şi eficienta procedurilor de curatare sunt direct

conditionate de o iluminare abundenta;
          intensitatea luminoasa, în spatiile tehnologice şi grupurile sociale, va fi de min.
220 lucsi/m, la nivelul fiecarui utilaj sau punct de lucru;

        un iluminat de min. 550 lucsi este necesar la următoarele puncte: sala pentru
ambalare, puncte de control sanitar veterinar la receptia materiei prime si expeditia
produselor finite;

        să fie dimensionate si amplasate astfel încat sa asigure iluminatul natural în

timpul verii iar iluminarea lor sa nu obosească muncitorii;

        sa fie folosita sticla incolora;

        în încaperile încalzite, cu umiditate >75 % sa fie duble;

        uşile obisnuite,  cu balamale, glisante sau batante se  vor construi  din materiale

rezistente la coroziune;

        pe traseele unde se transporta produse în carucioare, golul de trecere al

caruciorului sa fie de minimum 1,50 m iar usile vor fi construite din otel inoxidabil;

        usile instalate langă sectiile care provoaca zgomote se vor izola fonic;

        usile exterioare vor fi prevăzute cu sasuri pentru a reduce diferentele mari de

temperatura  înregistrate  între  aerul  din  exterior si  interior prevenind realizarea
fenomenului de condens pe pereţii interiori;

        usile  amplasate  spre  exteriorul  unitatii   vor  fi  prevazute cu dispozitive  pentru
autoinchidere si ecrane pentru protectia contra insectelor si rozatoarelor (perdele de aer,
plase de sarma), se vor închide etans.

10. Rampe pentru receptie si expeditie

        vor fi acoperite cu copertine ale caror margini vor depăşi cu cca 50 cm pe cele ale
rampei.

Structura principalelor spatii de productie

Amplasarea instalatiei de obtinere a laptelui praf se face pe un singur nivel,

utilajele fiind dispuse în ordinea operatiilor tehnologice.

Suprafata totală (ST) necesară pentru amplasarea liniei de fabricatie pentru

obtinerea laptelui praf s-a determinat cu relatia:

ST = Sd+ Sa + Sc

Unde: Sd = suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricaţie (m2).

Se calculeaza prin insumarea suprafetei ocupate de fiecare utilaj ca în tabelul următor:

7  Suprafata ocupata de utilaje

Nr. Denumire utilaj Suprafata ocupata de

Crt. utilaj,m2
1. Bazin pentru receptie 1,4
2. Curatator centrifugal 0,75
3. Separator lapte 0,8
4. Instalatie de pasteurizare 1,05
5. Tunel de uscare 1,55
9 Racitor cu placi 0.48
10 Masina ambalat 0,75
Suprafata totala 6.78

Sa = suprafata de deservire de catre executant a mijloacelor de munca. Consideram în

medie 2m2 pentru fiecare utilaj.

      Sa=2 Sd

      Sa=2 6.78= 13.56m2

Sc - suprafata de circulatie

      Sc = (Sd + Sa) ∙k

K=0,5

     Sc =(6.78+13.56) 0,5 =10.17m2

     ST=6.78+13.56+ 10.17

     ST =30.51m2 ~31 m2

În afara de hala de productie, sectia mai cuprinde: un birou, vestiare, grup sanitar,
magazie de materiale, depozitul de produs finit.

  Dimensionare depozitului

Laptele praf se ambaleaza in pachete de 100, 150, 200, 250 si 300g. cele
35000kg/an

Laptele praf se vor ambala astfel:

         7000kg de lapte praf in pachete de 100g

        7000kg de lapte praf in pachete de 150g

        7000kg de lapte praf in pachete de 200g

        7000kg de lapte praf in pachete de 250g

        7000kg de lapte praf in pachete de 300g

Pachete de lapte praf se vor aseza in cutii de carton de 5kg. Intr-o cutie de 5 kg
incap:

        50 pachete de lapte praf de 10g

        34 pachete de lapte praf de 150g

        25 pachete de lapte praf de 200g

        20 pachete de lapte praf de 250g

        16.66 pachete de lapte praf de 300g

Calculam numarul de pachete de lapte praf  de100, 150, 200, 250 si 300g:

0,1kg..............1 pachet    

7000kg...............x

x≈70000 pachete de 100g

Dupa acelasi algoritm calculam si pentru pachetele de 150,200,250 si 300g. Se

obtine:47000pachete a 150g ,35000 pachete a 200g, 28000 pachete a 250g, si 24000
pachete a 300g.

Calculam numarul necesar de cutii pentru ambalarea pachetelor:

1 cutie................50 pachete

x.......................70000 pachete
 x=1400 cutii pentru pachetele de 100g

Dupa acelasi algoritm calculam necesarul de cutii si pentru ambalarea pachetelor

de 150, 200, 250 si 300g. Se obtine: 1382  cutii pentru pachetele de 150g,1400 cutii
pentru pachete de 200g, 1400 cutii de pachete de 250  si 1411 cutii pentru pachetele de
300g.

Necesarul de cutii, in total:6963.

                                           

Capitolul 7
NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, P.S.I. ŞI IGIENĂ

 Norme de protecţia muncii

Masuri generale:

În întreprinderile de industrializare a laptelui se interzice:

      folosirea de piese, scule, dispozitive deteriorate sau în pericol iminent de

      deteriorare;

      stropirea sau spalarea pompei sau a tablourilor si conductorilor electrici cu apa,

existand pericol de electrocutare;

      interventia la piesele si subansamblurile masinilor sau gresarea acestora în timpul

functionarii;

      executarea de improvizatii la instalatiile electrice, masini, dispozitive si aparate

de masura si control;

      folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate împotriva
atingerii directe (cu capace, aparatura. îngradiri, etc);

      punerea în functiune a masinilor si instalatiilor fara verificarea periodica a

legaturii si functionarea corespunzatoare 646c28g a tuturor utilajelor din dotare
conform cartii tehnice;

      folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a preveni

pierderile de caldura si accidentele de natura tehnica;
       exploatarea masinilor, instalatiilor, utilajelor fara cunoasterea perfecta a
instructiunilor de exploatare care trebuie afisate la fiecare loc de munca;

      prezentarea la locul de munca a personalului muncitor si tehnic, care nu poartă

echipamentul sanitar si de protectie conform normative lor în vigoare;

      mentinerea în functiune a pompelor, separatoarelor, altor utilaje, a instalatiilor la

care se constata zgomote suspecte;

      folosirea în activitatea de spalare si curatire interioara a tancurilor de depozitare,

vanelor şi cazanelor, a echipamentului care se foloseste si în alte sectoare de
activitate;

      instalarea si înlaturarea aparatorilor de protectie în timpul functionarii;

      folosirea de flanse de îmbinare a conductelor care transporta abur, apa fierbinte si

agenti frigorifici fara ca acestea sa fie prevazute cu mansoane;

      folosirea de platforme si scari care nu sunt confectionate din tabla striata si

prevazute cu rame de metal;

      folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc., care nu
sunt vopsite în culorile conventional fundamentale (conform STAS 858970);

      amplasarea la distante mari a sistemelor de pornire si oprire a electromotoarelor,

utilajelor si instalatiilor;

      pastrarea în sectiile de producie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt straine de

acestea.

     

Masuri specifice de protectia muncii

Masuri specifice în sectorul de pasteurizare

La pasteurizatorul cu placi se interzice:

      montarea conductelor de legatura la mai mult de două nivele si fara suporturi fixe
care sa le asigure stabilitatea;

      punerea în functiune a instalatiei  fara a se  face proba de etansare a placilor si

conductelor de legaturi cu apa rece;

      folosirea instalatiei mai mult de 4 ore, fara efectuarea spălării cu apa si solutii
chimice conform normativelor in vigoare.
Masuri specifice la curatitoarele centrifugale

La curatitorul centrifugal se interzice:

      punerea în functiune  fara:  rotirea manuală a tobei  după ansamblare, verificarea

suruburilor de fixare a separatorului, verificarea nivelului de ulei, verificarea
modului de fixare a palniei de alimentare, a se verifica dacă teava de curgere din
carcasa nu este înfundata;

      pornirea separatorului fara umplerea prealabila a tobei cu apa;

      spalarea separatorului cu furtunul de apa;

      curatirea tobei separatorului mai devreme de trei ore de la functionare;

       utilizarea separatoarelor sau a curatitoarelor cu tobe descentrate.

Masuri specifice la operatiunile de depozitare şi transport

Se interzice:

      lipsa instructiunilor specifice care trebuie afisate la fiecare loc de munca;

      folosirea de personal neinstruit si fara echipament corespunzator;

      distanta mai mica de 1 m intre două utilaje de transport ce se încarca sau se

descarca cu produse finite;

      circulatia in intreprindere a mijloacelor de transport cu viteza de peste 5 km/h.

La depozitarea produselor finite se interzice:

      stivuirea produselor finite fara a tine seama de forma geometrica si de rezistenaa

      ambalajului, de greutatea produsului, inaltimea nedepasind de 1,5 ori latura mica

a bazei;

      depozitarea produselor sub tablourile electrice si sub automatele de pornire, in

dreptul usilor de acces;

      depozitarea si asezarea manuala a materialelor ambalate peste 3 m inaltime;

      ca latimea între stive sa fie mai mică de 1,5 m;

      atingerea instalaţiilor de iluminat în timpul depozitarii.

 La depozitarea materialelor se interzice:

      stivuirea materialelor cu ambalaj deteriorat;

      depozitarea de materiale pe rafturi care nu au etichetă cu precizarea sarcinii

maxime admise;

      formarea de stive cu ambalaje cu continuturi diferite sau de dimensiuni diferite;

depozitarea echipamentului de protectie si lucru în contact cu vapori de substante
nocive, umezeală, rugina, etc..

La depozitarea şi  manipularea materialelor  inflamabile,  explozive  şi  toxice   se

interzice:

      manipularea acestor materiale în alte locuri decat cele special destinate, marcate
pe o rază de minimum 100 m cu indicatoare de securitate;

      servirea mesei si fumatul în aceste locuri;

      spalarea echipamentului de lucru, a pieselor, a locului de munca cu substante usor

inflamabile;

      depozitarea materialelor respective în sectiile de lucru;

      comunicarea depozitelor pentru substante inflamabile cu incaperile de lucru, fara

usi metalice ce se deschid la exterior inscripţionate "Pericol de foc";

      blocarea cailor de acces;

      transportul  materialelor  inflamabile  în autovehicule  nedotate cu echipament  de

stingere a incendiilor;

      folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara capace
de protectie la ventile;

      transportarea recipientelor sub presiune cu alte gaze comprimate, grasimi,

materiale inflamabile fara inele de cauciuc, nevopsite în culoarea convenţională
sau murdare de ulei;

      depozitarea recipientelor de oxigen în locuri improvizate, impreuna cu uleiuri sau

      grasimi;

      depozitarea substantelor inflamabile, explozibile in incaperi ce nu sunt prevazute

cu instalatii electrice antiexplozive, iar intrerupatoarele sunt amplasate gresit în
interiorul depozitului.
Masuri igienico-sanitare privind proiectarea si construirea fabricii

La proiectarea unei intreprinderi de industrie alimentara se impune a se tine seama

de legislatia sanitara, de o serie de cerinte igienico-sanitare, care se refera la terenul
destinat intreprinderii, la amenajarea cladirilor în teren, la aprovizionarea cu apa, cu
energie electrica, la încalzire, iluminare, ventilatie, etc.

La amplasarea fabricii este de preferat colaborarea cu alte intreprinderi, pentru a

realiza exploatarea în comun a surselor de retele energetice, alimentare cu apa,
canalizare, drumuri de acces si dotari social-culturale. Terenul pentru amplasare trebuie
situat în afara zonelor puternic locuite pentru a se putea deversa apele uzate, iar noxele
emanate cer asigurarea unei zone de protectie sanitara.

În incinta unitatilor trebuie amenajate grupuri sanitare cu puncte de spalare, iar în

curte apa potabila pentru personalul auxiliar (soferi, manipulanti) care nu are acces în
sectiile de productie.

La proiectarea salilor de productie trebuie avut în vedere realizarea fluxului

tehnologic astfel încat sa se evite contaminarile încrucisate produse de contactul
materiilor prime cu produsele finite de ambalajele murdare cu cele curate.

Pentru intretinerea corespunzatoare 646c28g , tavanul, peretii şi pardoseala

trebuie sa fie din materiale corespunzatoare 646c28g , netoxice, netede ce sa prezinte un
grad de finisaj bun. Pentru tavane este indicat varul pentru pereti acoperirea cu faianta
alba reprezinta o solutie buna, iar pardoseala trebuie protejata cu gresie rezistenta la un
grad de uzura ridicat, la acizi şi baze trebuind să fie antiderapanta.

Igiena incaperilor social-sanitare

Se refera la vestiare cu spalatoare cu dusuri, grupuri sanitare. Vestiarele vor fi de

tip filtru sanitar, separate pe sexe si dimensionate la numărul cel mai mare de muncitori
existent în schimbul respectiv. Nu se amplasează deasupra spaţiilor de producţie sau a
depozitelor de produse finite. Vestiarele vor fi amenajate separat pentru barbati şi femei,
fara a comunica între ele si vor cuprinde spatii pentru haine de oras, spatii cu chiuvete si
dusuri si spatii pentru echipamentul de lucru; grupurile sanitare se amplasează la o
distanţă maximă de 75 metri de cel mai îndepărtat loc de munca.

Încaperile social-sanitare vor fi deservite de personalul special instruit ce nu

participa la igienizarea sectiilor de productie. Se interzice intrarea în grupurile sanitare cu
echipament sanitar de productie.

Igiena personalului

Starea de sanatate si comportamentul igienic al persoanelor care lucrează în

domeniul alimentar sunt factori importanti în obtinerea unor produse de calitate, fara
efecte nocive asupra consumatorilor. Din aceasta cauza se impune respectarea unor
cerinte cu privire la controlul medical la angajare si periodic, igiena corporala si a
echipamentului de protectie, precum si însusirea de catre angajati a unor cunostinte si
deprinderi igienice. Aceste norme sunt reglementate prin legislaţia sanitară în vigoare.

Orice persoană care urmează a fi angajata în sectorul alimentar trebuie supusa în

prealabil unui riguros examen medical, ce consta din:

      examinarea clinica completa;

      examen radiologic pulmonar;

      examen venerian şi serologic;

      examen coprobacteriologic, pentru depistarea starii de purtator al agentilor

patogeni Schigella şi Salmonella;

      examen parazitologic, pentru punerea în evidenta a bolilor parazitare.

După angajare, personalul are obligatia sa se supună examenului medical periodic,

rezultatele controlului se inscriu într-un carnet de sanatate care ramane la seful de sectie.

Se interzice accesul la lucru a:

      purtatorilor de microbi patogeni (febra tifoida);

      personalului cu fistule cronice purulente. conjunctivite purulente;

      bolnavilor de tuberculoza, de boli contagioase.

Respectarea regulilor de igiena sunt obligatorii deoarece în lipsa lor se pot

produce contaminari ale materiilor prime si ale materiilor si materialelor directe, indirecte
si de ambalaj.

Normele obligatorii înainte de începerea lucrului sunt:

      depunerea hainelor cu care s-a venit la lucru în vestiare;

      trecerea prin baie sau dusuri pentru îmbaiere, spalare si dezinfecţtia mainilor;

      taierea unghiilor scurt, strangerea parului sub boneta;

      imbracarea echipamentului de protectie sanitara.

Conform legislatiei toti muncitorii din sectorul de industrializare a laptelui trebuie

sa poarte în timpul lucrului un echipament pentru protecţie sanitara a alimentelor, de
culoare alba, compus din: halat, sort, pantalon, boneta, basma, cizme de cauciuc ce se
poartă în perfecta stare de curatenie. Spalarea echipamentului se face prin fierbere cu apa
si soda la spalatoria intreprinderii, interzicandu-se spalarea acasa.

Igiena sectiilor de productie

Se refera la curatenia pardoselilor, peretilor si tavanelor precum si la curatarea,

spalarea si dezinfectia utilajelor si ustensilelor de lucru.

Igiena tavanelor si peretilor se asigura prin varuire periodica, înlaturarea prafului

si a eventualelor pânze de păianjen.

Curatenia pardoselilor se face cu ajutorul periilor din material plastic de mai multe
ori pe zi si consta in inlaturarea cu matura a resturilor de materiale si transportului
acestora în locuri special amenajate.

În sectiile de productie, după terminarea lucrului, dupa curatire si prespalare cu

apa a pardoselii, se spala cu solutie calda cu detergent, dupa care se spala din nou cu apa
rece pentru îndepartarea detergentului. În sectiile unde pe pardoseala pot fi resturi de
grasime se foloseste detergent în solutie 5% si apa cu temperatura de 55-60°C.

 Igiena utilajelor, ustensilelor de lucru si a ambalajelor

La fabricarea laptelui praf , curatirea si dezinfectia utilajelor asigura conditiile

sanitare corespunzatoare 646c28g în procesul de fabricatie pentru obtinerea unor produse
de calitate.

Operatia de spalare trebuie sa asigure mai întai îndepartarea reziduurilor de pe

diferitele suprafete, iar dezinfectia trebuie sa asigure distrugerea germenilor patogeni si
reducerea celor nepatogeni, pentru a preîntampina aparitia unor defecte la branza sau
contaminarea prin consumul acestor produse.

Fazele spalarii si dezinfectarii sunt:

      demontarea unor utilaje ce necesita spalare;

      îndepartarea resturilor (materii grase) cu apa calda;

      spălarea propriu-zisă manuală sau mecanică;

      controlul solutiilor la spalare;

      îndepartarea urmelor de solutie prin spalare cu apa calda;

      clatirea cu apa rece potabila;

      controlul vizual şi de laborator.

 Eficienta spalarii si dezinfectiei depinde de:

      calitatea solutiilor folosite;

      gradul de murdărire a ambalajelor;

      temperatura solutiilor folosite;

      starea de functionare a duzelor pentru solutii si seturilor de lichid;

      modul în care se face clatirea cu apa calda sau rece pentru îndepartarea solutiilor;

      gradul de pregătire al personalului;

      exigenta controlului tehnic de calitate.

Dezinfectia si deratizarea se execută pe cale chimică de personalul calificat în

mod special.

      dezinsectia se face la sfarsitul fiecarei zile de munca după ce au fost evacuate

toate produsele. Se folosesc solutii apoase 1-2% spatiile fiind închise timp de 3-4
ore pentru ca insecticidul sa-si facă efectul, după care se aeriseste bine;

      deratizarea se face pentru a împiedica patrunderea rozatoarelor în sectia de

productie.

Preventiv, se astupa gaurile din pardoseala din jurul conductelor si radiatoarelor,

iar la subsoluri si la orificiile de ventilatie se va monta plasa metalica cu diametrul de 1
cm.

Igiena mijloacelor de transport

Mijloacele de transport necesita spalare, dezinfectie după fiecare transport si, de

aceea, sectiile de industrializare sunt dotate cu boxe si platforme, cu statii de spalare
corespunzatoare 646c28g .

Masinile ce transporta produsele finite, izotermele sau autofrigorificele se curata

initial de materiale grosiere, se spala cu apa calda cu detergenti prin frecare cu o matura
din material plastic, mai întai pe pereti si apoi pe pardoseala.

Pentru îndepartarea detergentului se spala cu apa calda la 40-45 0C dupa care se

dezinfecteaza cu solutie de clorura de var sau hipoclorit de sodiu. Se clateste cu apa rece
si se îndepartează cu matura resturile de apa din interior.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor

 Aceste norme prevad în principal urmatoarele:

      toate cladirile de productie vor fi prevazute cu hidranti de incendiu, interiori  si

exteriori, avand în dotare materialele si mijloacele de prevenire a incendiilor;

       unitatea va dispune de o instalatie de apa pentru stingerea incendiilor, separata de

cea potabila si industriala si va avea în permanenta asigurata o rezerva suficienta
pentru cazurile de întrerupere a alimentarii cu apa;

      curtea întreprinderii va fi nivelata si împartită în mod corespunzător, pentru a

asigura un acces usor la clădiri si a interveni rapid în caz de incendiu, în
mijloacele de prevenire si stingere;

      personalul muncitor folosit la prevenirea si stingerea incendiilor trebuie sa

cunoasca si sa aplice întocmai  normele,  sa întretină în stare perfecta
de functionare toate mijloacele de stingere, sa mentină libere, curate si în bună
stare căile de acces, culoarele, cladirile, si sa intervina imediat si eficient la
stingerea eventualelor incendii.

Ansamblul masurilor ce se prevad pentru asigurarea protectiei muncii se refera

atât la perioada de montaj, cat si la cea de exploatare a obiectivului, avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii de muncă, prevenirea accidentelor.

Toate locurile de munca periculoase vor fi avertizate cat mai sugestiv prin panouri
sau afise care sa atraga atentia asupra eventualelor pericole.

Se va prelucra cu întreg personalul fabricii legislatia privind PSI. 

Capitolul 7
Concluzii
Laptele este un produs cunoscut inca din antichitate, ce era folosit la inceput doar
ca medicament, apoi si ca aliment ce se obtinea prin metode empirice, direct din lapte, iar
mai tarziu, din smantana rezultata prin separarea naturala a laptelui.

In cadrul operatiilor este necesara respectarea cu rigurozitate a indicatiilor tehnice

pentru a se obtine un produs care sa corespunda normelor impuse de lege.

            De asemeni, ca in toate sectiile de prelucrare a produselor alimentare, normele de

igiena se respecta cu strictete.
 Laptele praf este unul din produsele lactate cele mai raspandite si care ocupa un loc
important in alimentatia zilnica aomului in special a copiilor , acesta datorandu-se calitatilor
nutritive deosebite pe care le are dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:

       -are un continut important de vitamine A si D si, in cantitate redusa, vitamina E, ce

asigura, in mare masura, nevoile fiziologice ale organismului uman;

        -are proprietatea de a se digera  si asimila in organism intr-o proportie mai mare

(cca.95..97%), fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor de origine
animala.

BIBLIOGRAFIE

1.     Banu C. , Moraru C. – Biochimia produselor alimentare,

Ed.     Tehnica , Bucuresti 1972 .

2.     Chintescu Gh. , Grigore St. – Indrumator pentru tehnologia

produselor lactate , Ed. Tehnica , Bucuresti 1982

3.     Stoian C. , Scortescu Gh. , Chintescu Gh. – Tehnologia laptelui si a

produselor lactate , Ed Tehnica , Bucuresti 1981

4.     Vacaru Opris I. – Contributii la cunoasterea contaminarii cu

antibiotice a laptelui de vaca – Revista “Cercetari agricole in Moldova
“ nr 3, Iasi 1979
5.     Codoban Jeaneta,Codoban Ioan- Procesarea laptelui in sectii de
capacitate mica, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamt, 2006

6.     Macovei V.M.- Culegere de caracteristici termofizice pentru

biotehnologii si industria alimentara, Ed. Alma, Galati, 2000

7.     Rasenescu- Aplicatii si probleme de tehnologie in industria

alimentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

8.     Azzouz A- Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Casa Editoriala

Demiurg, Iasi, 2000

9.     Banu C- Manualul inginerului de industrie alimentara, Ed. Tehnica,

Bucuresti, 1999

10. Teodoru T.V.- igiena in industria alimentara, Ed.Ceres, Bucuresti,

1979

11. Lavric E.- Schimbatoare de caldura de mare eficacitate, Matrix,

Bucuresti, 1983

12. Patrascu C, Patrascu Al- Laptele aliment si materie prima, Ed.

Tehnica, Bucuresti, 1985

13. Scortescu G.- Tehnologia laptelui si a produselor lactate, Ed. Tehnica,

Bucuresti, 1967

14. Segal R., Segal B.- Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare,

Ed. Ceres, Bucuresti, 1983