Sunteți pe pagina 1din 30

Tehnologia produselor lactate acide

Produsele lactate acide sunt fabricate din lapte i/sau produse lactate prin
aciunea unor microorganisme specifice care determin reducerea pHului i coagularea
Produsele lactate acide sunt considerate ca fiind alimente sntoase n
special datorit efectelor fiziologice asupra organismului uman, care pot fi
grupate n trei categorii:
efectele directe ale bacteriilor lactice folosite n fabricaie.
efectele metaboliilor produi de bacteriile lactice.
efectele unor componente rezultate din transformri ale laptelui materie
prim supus aciunii bacteriilor lactice.
Sunt clasificate n 4 categorii dup caracteristice lor specifice:
Proprieti de textur consisten, cremozitate la agitare, capacitate de
curgere;
Tipul culturii de acidificare - Bacterii mezofile pentru lapte acru, bacterii
termofile pentru iaurt, amestec de bacterii i drojdii pentru chefir;
Prezena/absena fructelor ca aditivi (iaurt cu fructe, iaurt natural);
Concentraia de grsime din produs (lapte fermentat similar smntnii,
iaurt integral, iaurt degresat).

Dup tipul fermentaiei distingem:


Produse lactate acide n care are loc numai fermentaia lactic, prin care
se obine,de exemplu, iaurt i smntn acidifiat.
Produse lactate acide realizate prin fermentaie mixt, lactic i
alcoolic, utilizat la fabricarea chefirului i cumsului.
Tehnologia de fabricare a iaurtului
Iaurtul reprezint produsul lactat obinut prin fermentarea laptelui cu o cultur mixt
obinut din dou specii de bacterii termofile:
Streptococcus salivarius ssp. thermophillus
i
Lactobacillus delbruieckii ssp. bulgaricus.
Prezenaa drojdiilor i eventual a mucegaiurilor este nedorit, aceasta
constituind microflora de infecie a iaurtului.

Principalele faze tehnologice pentru fabricarea iaurtului sunt:


Recepia calitativ i cantitativ
.Curire i filtrare
Standardizare coninut de grsime
Omogenizare
Pasteurizare
Rcire
Insamantare
Ambalare
Termostatare
Preracire
Racire

Recepia calitativ i cantitativ a laptelui


Iaurtul se fabric din lapte de vac, oaie sau bivoli. Laptele materie prim trebuie
s fie propriu consumului uman, stabil la nclzire,aciditate titrabila de maximum
19T) i s nu conin reziduuri de antibiotice.
Normalizarea laptelui, se face diferit, n funcie de tipul de iaurt:
iaurt obinuit-laptele se aduce la 2,8% grsime;
iaurt slab-se folosete lapte degresat;
iaurt extra-laptele se normalizeaz la un coninut de grsime care s asigure 4%
grsime n produsul finitsi 15% substan uscat, ce se obine prin concentrarea
parial a laptelui, operaiune ce poate fi fcut doar n fabrici sau secii dotate cu
instalaii de concentrare cu vacuum, special prevzute n acest scop.

Omogenizarea laptelui. Se realizeaz la presiuni de 150-200 atm., dup


prenclzirea laptelui la +50+65oC.
Pasteurizarea laptelui. Se face n pasteurizatoare cu plci, la temperaturi
de+85+90oC, timp de 20-30 minute; dac pasteurizarea se face n vane, timpul
este acelai, dar temperatura este de +90+95oC.
Concentrarea laptelui, este aplicat numai n cazul fabric rii iaurtului extra
i se realizeaz pn se ajunge la un nivel de 15% substan uscat n produsul
finit.
Rcirea laptelui, se face imediat dup pasteurizare sau concentrare i
presupune aducerea laptelui la +45+48oC.
nsmnarea (inocularea) laptelui, se face cu cultura starter de producie
cultura se omogenizeaz, se dilueaz cu lapte n raport de 1:0,5 i se introduce n
laptele materie prim care trebuie agitat puternic pentru repartizarea uniform a
culturii. Se inoculeaz 0,5-2,0% cultur starter (cu 0,1-0,2% mai mult dect
necesarul teoretic).
Repartizarea n ambalaje, se face cu instalaii automatizate, dar, n tot timpul
alimentrii acestora, iaurtul din vana de depozitare trebuie s fie sub agitare

Termostatarea. Produsele ambalate i introduse n navete de transport se


introducn camera de termostatare, pentru 2,5-3 ore, la temperatura de
+42+45oC.Momentul final al termostatrii poate fi apreciat, astfel: senzorial
(coagulul nu trebuie s aib zer eliminat, iar la nclinarea recipientului acesta nu
trebuie s sedesprind de perei i s nu elimine zer); chimic (aciditatea titrabil
trebuie s fie de 80-90oT); fizic (pH-ul=4,65-4,70. Operaiunile de termostatare,
prercire, rcire si transport trebuie fcute fr manipulri bruste pentru a se evita
spargerea coagulului.
Celedou specii care compun cultura starter acioneaz sinergetic,
stimulndu-se una pe cealalt.
Multiplicarea lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus este nsoit de
eliberarea i acumularea unor produi rezultai din metabolizarea unor aminoacizi,
produi necesari creterii i multiplicrii celei de a doua specii. n acelai timp.
Streptococcus salivarius ssp.thermophilus acioneaz favorabil lactobacililor prin
scderea concentraiei de oxigen i generarea unor cantiti de acid formic. Acidul
lactic acumulat inhib dezvoltarea microorganismelor indezirabile,generatoare de
gaze sau putrefiante.
Depozitarea iaurtului, se face la +2+4oC

Tehnologia obtinerii iaurtului cu coagul fluid

Inocularea laptelui
Inocularea laptelui pentru fermentare n vederea realizrii iaurtului se face cu o
cultur concentrat de bacterii lactice specifice. Inocularea are loc la o
temperatur de 42 45oC, functie de tipul de cultur utilizat i se realizeaz n
vana de preparare iaurt, prin adaosul direct al culturii de bacterii lactice n lapte.
Aceasta are n component dou tipuri de bacterii lactice: Streptococcus
thermophilus i Lactobacillus delbrueckii, ssp.bulgaricus.
Pentru iaurtul probiotic se adaug n plus o cultur mixt de bifidobacterii,
Lactobacillus acidophilus i/sau Lactobacillus casei.
Cultura concentrat de bacterii lactice se dizolv n lapte pasteurizat, la
temperatura de minim 25 oC i se adaug sub agitare continu n laptele din
van.
n cazul fabricrii iaurtului cu coagul fluid (iaurt de but), fermentarea
laptelui are loc n vana de preparare iaurt timp de 2,5-3,5 ore, dup care coagulul
format este omogenizat cu ajutorul agitatorului montat pe capacul vanei i
prercit la o temperatur de cca. 20oC. Dup aceasta operaPie, iaurtul
fluidizat este preluat de pompa care alimenteaz dozatorul mainii de
ambalat pentru ambalarea produsului n pahare.

Termostatarea iaurtului
n functie de cultura de bacterii lactice utilizate, temperatura de fermentare
(termostatare) a laptelui la fabricarea iaurtului este de 42...45oC, cu mentinere
la aceast temperatur timp de 2,5...3,5 ore.
Termostatarea asigur conditiile optime de dezvoltare a microflorei specifice i
fermentarea laptelui. Momentul final al fermentrii este stabilit att organoleptic
ct i analitic, prin determinarea acidittii titrabile, care trebuie s fie cuprins
ntre 80...90oT sau prin determinarea pH-ului, care trebuie s fie cuprins ntre
4,65...4,70.

Preracirea iaurtului
La fabricarea iaurtului cu coagul fluid (iaurt de but), prercirea se
realizeaz n vana de preparare iaurt, prin introducerea apei reci n mantaua
vanei, sub agitare continu.
Dupa prercire iaurtul este dirijat la dozatorul mainii de ambalare n pahare.

Caracateristici organoleptice , fizico -chimice i


microbiologice
Tabel nr. 5. Caracteristici organoleptice

Tabel nr. 6. Caracteristici fizico-chimice

Tehnologia obtinerii iaurtului cu adaos de fructe

Adaosuri facultative.
Aceste adaosuri nu trebuie s depeasc 30% din masa total a produsului
finit.
Zaharuri
toi ndulcitorii pe baz de hidrai de carbon, n afara polizaharidelor.
Produse aromatizate
fructe i legume (proaspete, congelate, tratate termic,uscate); sucuri, pireuri
sau pulpe de fructe i legume (concentrate sau nu);conserve de fructe i
legume; cereale, miere, ciocolat, cacao, nuci, cafea,condimente i alte
produse aromatizate naturale fr nocivitate.
Substane aromatizate
aromatizani naturali, substane aromatizante identice cu substanele
naturale sau artificiale care figureaz n Codex Alimentarius (vol. XIV)n lista
aditivilor a cror inocuitate la folosirea n alimente a fost evaluat.
Colorani de calitate alimentar
Colorani de caramel
Rou de coenil sau acid carminic
Ali colorani extrai din fructe i legume naturale

Stabilizatori
Agar agar
Caragenan
Gum de guar
Gum de caroube
Carboximetilceluloz de Na
Alginai de Na, K i Ca
Gum xanthan
Ageni conservani
(provenii exclusiv din substane aromatice prin transfer).Acid sorbic i srurile
sale de sodiu, de potasiu i de calciu, anhidrid sulfuroas i acid benzoic n
concentraii autorizate de normele Codex individuale sau de max.50g/kg produs
finit.
ndulcitori
Acesulfam K
Aspartan
Ciclamai
Zaharine
Sorbitol
Sirop de sorbitol.
Antioxidani
Acidul ascorbic (Vitamina C), Tocoferolii (vitaminele E).

Tehnologia fabricarii laptelui acidofil


Laptele acidofil se obine prin fermentarea laptelui cu o cultur starter de producie
care conine numai Lactobacillus acidophilus.
Genul Lactobacillus
din familia Lactobacteriaceae cuprinde aproximativ 50 de specii clasificate in functie
de temperatura optima de activitate si modul de fermentare a glucidelor,astfel
avem:lactobacili homofermentativi
care produc numai acid lactic si cantitati minore substante de aroma.lactobacili heterofermentativi
care produc acid lactic si substante de aroma cum ar fi acid acetic,diacetil,dioxid de
carbon.
Lactobacillus acidophillus este un lactobacil homofermentativ,deci produce in
cantitati mari acid lactic si in cantitati minore substante de aroma
Lb.acidophillus se prezinta sub forma da bastonase lungi ,care cresc izolate,
perechi sau in lanturi scurte.
Este o bacterie specifica intestinului,el se aclimatizeaza usor in organism,ceea ce
face ca prin consumarea laptelui acidofil sa se realizeze o imbogatire a florei
intestinale cu bacterii acidolactice cu rol profilactic in deranjamentele gastrointestinale.Trebuie evitata racirea la temperaturi sub 10 0 C deoarece
Lb.acidophillus este sensibil la temperaturi scazute,temperatura optima de
dezvoltare fiind de 300C.

Este o bacterie Gram pozitiva si in functie de conditiile de mediu ea poate


adopta respiratia aeroba sau anaeroba.
Ea se dezvolta la pH acid,prefera un mediu acid,cu pH mai mic de 5.Aceasta
bacterie creeaza un mediu nefavorabil diferitilor agenti patogeni,cum ar fi
micrococi,clostridii,colibacili si fungi.
Ajuta la asimilarea lactalbuminelor,aminoacizilor,grasimilor si lactozei.

Cultura de Lactobacillus acidophillus

Schema tehnologica de obtinere a laptelui acidofil

Receptia calitativa si cantitativa a laptelui

Curatire

Normalizare

Pasteurizare la 90-950C

Racire la 40-420C

Insamantare la 40-420C 3-5% cultura

Distribuire in sticle

Termostatare la 37-400C

Preracire la 18-200 C

Racire la 10-140 C

Depozitare la 10-140 C max.12 ore


Livrare

Descrierea procedeului tehnologic al obtinerii laptelui


acidofil
Laptele se normalizeaza la continutul de grasime dorit(in mod obisnuit 2%) si se
pasteurizeaza la 90-950C timp de 20 de minute.
Dupa pasteurizare,trebuie asigurate conditii de igiena severe,pentru a preintampina
infectiile,la care produsul este foarte sensibil
.Laptele pasteurizat se raceste la temperatura de 400 C si se insamanteaza in proportiede
3-5% cu o cultura de tulpini de Lactobacillus acidophillus
.Pentru a preveni aparitia unor defecte ale laptelui acidofil ,datorate nerespectarii
temperaturii sau duratei stabilite pentru faza de termostatare,se indica ca adaosul de
cultura sa se faca in exces fata decantitatea stabilita
.Dupa insamantare,laptele din vana trece la linia de imbuteliere si capsulare; operatia se
poate face si manual,acolo unde se prelucreaza cantitati mici de lapte.Laptele
insamantat si ambalat in sticle este pus in navete si introdus in camereletermostat la
temperatura de 37-400C. Durata de termostatare variaza intre 5-8ore,fiind considerata
terminata in momentul cand atinge aciditatea de 900T si prezinta un coagul compact.
Trebuie evitata prelungirea duratei de termostatare peste cea normala,intrucat aceasta
influenteaza nefavorabil calitatea si valoarea terapeutica alaptelui acidofil.
Dupa terminarea fermentarii,sticlele cu laptele acidofil se racesc in doua etape:-preracirea
se face treptat la temperatura de 18-200C;
-racirea propriu-zisa la temperatura de 10-140C.
In scopul obtinerii consistentei dorite si evidentierii aromei,laptele acidofil,dupa racire,se
pastreaza la temperatura de 10-140C maximum12 ore.Se recomanda ca produsul sa
fie dat in consum cat mai curand dupa fabricare,deoarece numai in stare de produs
proaspat se poate obtine efectul terapeutic scontat.

Prepararea culturilor starter de producie


Cele mai utilizate si eficiente culturi sunt cele liofilizate obtinute prin uscare la
temperaturi scazute, procedeu care afecteaza cel mai putin celula
microbiana. Aceste culturi se livreaza in fiole ermetice inchise sub vid sau
din care aerul a fos tinlocuit cu un gaz inert(N2 sauCO2). In cazul mentinerii
la frigider(4-50C),durata lor deconservare depaseste un an.
Din cultura pur selecionat (inoculum) lichid sau din cea liofilizat, dup
reactivare,prin pasaje succesive pot fi obinute:
cultura primar (maiaua primar sau maiaua mam);
cultura secundar (maiaua secundar);
cultura teriar (maiaua teriar), care poate fi utilizat drept cultur
starter deproducie (maiaua de producie)

Cultura primar
. Se obine prin inocularea laptelui pasteurizat i rcit cu cultura pur (inoculum)
primit de la laboratorul de specialitate. Felul culturii, proporia de inoculare,
temperatura i durata de termostatare difer n funcie de felul produsului
pentru fabricarea cruia se folosete cultura respectiv. Imediat dup
termostatare, cultura se rcete rapid i se depoziteaz la 12C pn a
doua zi.
Cultura secundar
se obine din cultura primar (a doua zi), dar avnd n vedere c aceast cultur
secundar reprezint a doua transplantare (pasaj) ea se constituie ca un
stadiu mai avansat de reactivare a culturii pure (inoculum) i de aceea din
cultura primar se inoculeaz n laptele destinat culturii secundare o
cantitate mai mic din cultura primar, iar durata de termostatare este ceva
mai redus. i aceast cultur sepstreaz la 12 C, timp de 1-2 ore.
Cultura teriar sau de producie
. Se prepar din cultura secundar (a treia zi), dup aceeai tehnic ca i n
cazul culturii primare, ns din punct de vedere cantitativ aceast cultur
trebuie s satisfac necesarul produciei, iar din punct de vedere calitativ
trebuie s prezinte caracteristicile produsului respectiv de bun calitate
(aspect, consisten, gust, miros, .a.).Cultura starter teriar sau de
producie se inoculeaz zilnic i tot zilnic se controleaz chimic, senzorial i
microbiologic.

La folosirea culturii starter de producie trebuie s avem n vedere urmtoarele:

cultura s fie pur (s nu conin dect microorganismele specifice);

cultura s fie activ (s produc fermentaia specific n timp normal i s


asigure o anumit aciditate);

cultura s-i menin n timp nsuirile iniiale;

cultura s fie meninut 5-6 ore nainte de folosire, la 12C, pentru a se


favoriza acumularea substanelor aromatizante;

s nu fie cultur starter de producie mai veche de 48 ore.

Cultura tertiara de Lactobacillus acidophillus care are urmatoarele caracteristici:


-Cantitatea de inocul pentru propagarea culturii:3-5%
-Temperatura :37-400 C;
-Durata(ore):7-10 ore;
-Aciditate finala:120-1500T.

Caracteristicile produsului finit


a. Aspect: lichid omogen,cu consistenta smantanii cu vascozitate
mucilagitate caracteristice.
b. Gust si miros: pur acru,placut,specific pentru Lb.acidophillus
c. Culoare: alba,uniforma in toata masa.

si

Caracteristici chimice:- Grasime,% min.....2%


- Aciditate0T........90-120
Caracteristici microbiologice:Germeni patogeni ......lipsa
Bacterii coliforme ,max.......5/ ml
Aspect morfologic al germenilor: se stabileste prin examinarea frotiului colorat
cu albastru de metilen sau dupa metoda Newmann.

Tehnologia de fabricare a laptelui batut


Laptele batut se obtine prin fermantarea laptelui de vaca tratat
termic,insamantat cu culturi selectionate de streptococi lactici acidifianti si
aromatizanti
(Streptococcuslactis,
Streptococcus
cremoris,
Streptococcus diacetillactis, Leuconostoc citrovorum).
Se fabrica mai multe tipuri de produs,dintre care cel mai solicitat in tara noastra
este Sana, sortiment cu un continut mai mare de grasime.
Dupa continutul de grasime, laptele batut se clasifica in patru tipuri:
- tip extra,cu 4% grasime;
- tip I, sana cu 3,4% grasime;
- tip II gras cu 2% grasime;
- tip III dietetic cu 0,1% grasime.

SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A LAPTELUI


BATUT

Receptia calitativa si cantitativa a laptelui

Curatire

Normalizare

Pasteurizare la 85-950C/20-30 min

Racire la 30-350C

Insamantare la 30-350C 1.5-3% cultura

Distribuire in sticle

Termostatare la 28-330C

Preracire la 18-200 C

Racire la 2-80 C

Depozitare la 2-80 C min.6 ore


Livrare

Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui


batut
NORMALIZARE LAPTELUI
In functie de continutul de grasime al materiei prime si de continutul de
grasime pecare trebuie sa il aiba laptele supus prelucrarii pentru obtinerea
diferitelor produselactate,procesul de normalizare poate consta in
efectuarea uneia din urmatoareleoperatiuni:

smantanirea laptelui in totalitate si utilizarea laptelui smantanit rezultat,ca


atare,pentru fabricarea unor produse dietetice,hipocalorice,cu continut foart
eredus de grasime;

reducerea continutului de grasime a laptelui integral destinat prelucrarii prin


adaugare de lapte smantanit.Aceasta este situatia cel mai fecvent aplicata
lafabricarea lactatelor.

majorarea continutului de grasime a laptelui destinat prelucrarii prin


adaugarea de smantana dulce pasteurizata sau lapte integral cu continut de
grasime mai mare,operatiune ce se impune in cazul fabricarii unor
sortimente de lapte batut cu un continut foarte mare de grasime.

Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui


batut
PASTEURIZAREA LAPTELUI
Pentru
fabricarea
laptelui
batut,laptele
se
pasteurizeaza
la
temperaturiinalte,respectiv 85-87 0C,cu mentinerea timp de 25-30 min.,iar daca
este posibil,se recomanda ridicarea temperaturii la 90-95 0 C si mantinerea timp
de 3-5 minute.
Aplicarea acestiu regim de pasteurizare se face cu scopul creearii de conditii
favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor lactice selectionate cu care se
insamanteaza laptele.
Pasteurizarea laptelui se face in vane(cu pereti dubli sau canale spirale),in
instalatii cu placi sau printr-o combinatie a acestor utilaje.
Pasteurizarea laptelui mai poate fi facuta si prin recircularea laptelui printr-un
schimbator de caldura racordat la conducta de alimentare cu apa fierbinte si apa
de la retea.Astfel,daca sectia de fabricare este dotata cu instalatii de
pasteurizare cu placi care au serpentina de mentinere atunci laptele este incalzit
la temperatura de 71-740C timp de 15-20 sec.,dupa care trece prin sectoarele de
recuperare,apoi,fara a mai fi racit este trecut direct in vana de insamantare cu
pereti dubli sau cu canale spirale,in care ,in scopul imbunatatirii consistentei
produsului, este recomandat sa fie incalzitdin nou pana la temperatura de 85870C si mentinut timp de cca. 20 min. la aceasta temperatura.

Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui


batut

RACIREA LAPTELUI
Dupa pasteurizare si mentinerea in vana,laptele este racit la o temperatura
cat mai apropiata temperaturii de insamantare,care este de 24-270C sau
30-330C(infuntie de tehnologia de fabricatie aplicata).
Operatiunea se realizeaza prin introducerea de apa de la retea intre peretii
dubli sau in canalele spirale ale vanei,sub agitare continua a laptelui.

INSAMANTARE LAPTELUI
Pentru fermentarea laptelui si obtinerea laptelui batut,laptele se insamanteaza
cu o cultura liofilizata de bacterii lactice,cu inoculare directa in lapte ce
are in componenta bacterii lactice mezofile acidifiante si aromatizante
Streptococcus
lactis,
Streptococcus
cremoris,
Streptococcus
diacetillactis, Leuconostoc citrovorum).
Pentru repartizarea uniforma in intreaga cantitate a culturii liofilizate
adaugate,laptele din vana este amestecat cu electroagitatorul cu care este
prevazut utilajul

Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui batut


AMBALAREA LAPTELUI INSAMANTAT
se face in pahare de plastic inchise prin termosudare cu capace din folie de aluminiu.
Dupa ambalare si inchidere,paharele sunt asezate in navete de PVC,in vederea
introducerii in camera de termostatare.
Ambalarealaptelui insamantat in pahare din material plastic,poate fi facuta cu masini
ce functioneaza in regim semiautomat sau automat.
In sectiile de capacitate mica sunt utilizate in acest scop mai multe tipuri de masini,
avand,in general, sistemul constructiv si modul de functionare asemanator.
TERMOSTATAREA LAPTELUI INSAMANTAT
navetele ce contin ambalajele cu lapte insamantat sunt introduse in camera de
termostatare si asezate pe mai multe randuri si se aplica urmatorul regim de
fermentare:
fermentarea de scurta durata ,timp cca. 6-10 ore,la temperatura mai
ridicata,cuprinsa intre 30-330C, regim termic indicat in special la fabricarea laptelui
batut tip II si tip III.
fermentarea de lunga durata ,timp cca. 12-16 ore,la temperatura mai
scazute,cuprinsa intre 24-280C, regim termic indicat in special la fabricarea
laptelui batut tip EXTRA si tip SANA.
Procesul de fermentare a laptelui se considera incheiat atunci cand aciditatea a ajuns
la 85-90oT,iar coagulul obtinut este bine legat,nu se desprinde de peretele
ambalajelor cand sunt inclinate si nu elimina zer.

Descrierea operatiilor tehnologice la fabricarea laptelui batut

RACIREA PRODUSULUI
Pentru a se preveni cresterea aciditatii peste limita admisa si eliminarea de
zer,este necesar ca produsul sa fie cat mai repede racit.
Operatiunea se realizeaza in doua faze,respectiv preracirea la temperatura de
18-200C,prin ventilarea aerului din termostatat (neincalzit),dupa care se face
racirea profunda,la temperatura de 4-80C,in camera frigorifica.
Caracteristici de calitate a laptelui batut
Proprietati organoleptice:
-aspect si consistenta - coagul fin, compact sau cu o consistenta de smantana
proaspata;- se admit particule vizibile de coagul;
- culoare alba,de lapte;
- gust si miros placut, caracteristic, acrisor, racoritor,fara gust si miros strain.

Proprietati fizico-chimice:
Caracteristici

Tip EXTRA

Tip SANA

Tip II

Tip III

Grasime, %

4.0

3.6

2.0

Max/0.2

Aciditate, 0T

Max. 120

Max. 120

Max. 120

Max. 120

Proteine, %

3.2

3.2

3.2

3.2

Temperatura
de livrare, 0C

Max. 8

Max. 8

Max. 8

Max. 8

Arsen, ppm

Max. 0.1

Max. 0.1

Max. 0.1

Max. 0.1

Cupru, ppm

Max. 0.5

Max. 0.5

Max. 0.5

Max. 0.5

Plumb, ppm

Max. 0.1

Max. 0.1

Max. 0.1

Max. 0.1

Zinc,ppm

Max. 5.0

Max. 5.0

Max. 5.0

Max. 5.0

Cadmiu, ppm

Max. 0.05

Max. 0.05

Max. 0.05

Max. 0.05

Proprietati microbiologice:
- germeni patogeni absenti;
- bacterii coliforme max 5/ml la ambalaje mici, 50/ml
- la bidon.urmatoarelor cerinte:
- materialul din care este confectionat tancul izoterm trebuie sa fie inactiv fata
de lapte