Sunteți pe pagina 1din 9

IDENTIFICAREA LAPTELUI MASTITIC DIN LAPTELE INTEGRAL

AN UNIVERSITAR 2021 – 2022

CUPRINS

Introducere..................................................................................................................................................3
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească laptele obţinut de societăţile comerciale şi gospodăriile
populaţiei.....................................................................................................................................................4
Proprietăţi organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale laptelui de consum....................................5
Metode pentru decelarea laptelui mastitic prin metode de laborator............................................................6
Testul CMT.............................................................................................................................................6
Testul Whiteside sau reacţia cu hidroxid de sodiu...................................................................................6
Testul rapid de diagnostic al mastitelor (Schnel Testul Bernburg)..........................................................7
Proba cu albastru de bromtimol...............................................................................................................8
Webografie:.................................................................................................................................................9
Introducere

Mamitele sunt infecţii ale ugerului care pot afecta unul sau mai multe mameloane. Se
poate vorbi despre o mamită clinică în cazul în care există semne vizibile pe uger (roşeaţă,
umflare) sau calitatea laptelui se schimbă (indicii organoleptice). Mamita clinică reprezintă circa
10% din totalul bolilor de uger. Infecţiile fără modificări vizibile ale ugerului şi/sau ale laptelui
poartă denumirea de mamite subclinice. Acestea reprezintă un procent de circa 90% din bolile
ugerului.

Metodele folosite în diagnosticarea infecţiilor subclinice ale ugerului pot fi constituite din
determinarea numărului de cellule somatic (NCS), testul California (CMT) sau testul de
conductivitate elctrică.

Indicatorul pentru sănătatea ugerului este analiza laptelui privind numărul total de cellule
somatic şi germeni, efectuată de către laboratoare autorizate (laboratoare de stat, ale
procesatorilor şi private) obligatoriu de minim două ori pe lună. Dacă valorile se apropie de
limita admisă sau o depăşesc, trebuie să se efectueze teste individuale, astfel încât animalele
bolnave să fie fie separate, tratate sau sacrificate.

Două cauze principale ale bolilor ugerului sunt condiţiile igienice necorespunzătoare şi
utilizarea necorespunzătoare/starea edficitară a echipamentului de muls. Persoanele care mulg
vacile trebuie să fie curate, sănătoase și fără boli infecțioase. Un mulgător neatent poate răni
mameloanele vacii. Condițiile de muls insalubre pot cauza mastită, mulsul în ritm prea lent poate
cauza mastită. De asemenea, trebuie muls tot laptele, dacă vaca nu alăpteaza vițelul.
IDENTIFICAREA LAPTELUI MASTITIC DIN LAPTELE INTEGRAL

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească laptele obţinut de societăţile


comerciale şi gospodăriile populaţiei

Controlul sanitar veterinar al laptelui şi produselor lactate se efectuează în locurile şi


unităţile de producţie, prelucrare, industrializare şi desfacere.

Laptele destinat consumului uman, ca atare sau prelucrat în produse lactate, indiferent din ce
sector de producţie provine, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- Să provină de la animale sănătoase, supuse periodic examenului clinic şi testelor


revelatoare pentru unele boli transmisibile la om, efectuate de medicii veterninari de stat;
- Să fie obţinut, pătrat, transportat sau prelucrat în condiţii care să nu influenţeze calitatea
şi salubritatea produsului;
- Să prezinte caracteristici organolepctice, fizico-chimice şi bateriologice caracteristice
speciei de provenienţă, conform normelor oficiale;
- Să nu fie denaturant prin adios de apă, sare, grăsimi străine, substanţe conservante sau
alte substanţe adăugate în mod fraudulos (amidon, făină, neutralizante, antiseptice);
- Să nu conţină antibiotic, substranţe estrogene, tireostatice, pesticide sau metale grele
peste limitele admise;
- Să nu provină de la animale bolnave sau din uniţăţile de producţie şi gospodării
particulare, supuse unor restricţii sanitare veterinare cu privire la utilizarea laptelui;
- Să nu fie obţinut de la vaci în ultimele 30 zile înainte de fătare sau în primel zile de la
fătare, cât şi de la vaci care au fost tratate în ultimele 5 zile cu substanţe ce pot trece în
lapte;
- Să nu fie falsificat, contaminat sau poluat cu substanţe periculoa pentru sănătatea
consumatorului.

Recomandările specialiştilor pregătirea temeinică privind procedurile, condiţiile de muls şi


indicatorii principali privind sănătatea animalelor.
Proprietăţi organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale laptelui de consum
Caracteristici Tipul de lapte
Normalizat Smântânit Hiperproteic
Lichid omogen, lipsit de ipurităţi vizibile şi sediment
Fluidă
Albă cu nuanţă uşor Albă, cu nuanţă uşor Albă-gălbuie
gălbuie, uniformă albăstrui, uniformă
Plăcut, dulceag characteristic laptelui, cu uşor gust d fiert, fără gust şi
miros străin
Caracteristici Tipul de lapte
Normalizat Smântânit Hiperproteic
Grăsime % 1,5 1,8±0,1 2,5±0,1 3,0±0,1 3,5±0,1 Smântânit Hiperproteic
±0, Max 0,1 Max 0,3
1
Aciditate, grade 15-21 Max 25
Thorndike
Densitatea 1,029 1,030
relativă (d4 )
20

Gradul de 1
impurificare
Substanţă uscată 8,5 15±0,5
fără grăsime %
min
Substanţe 3,2 3,3 5,4
proteice % min
Reacţia de control Negativă
a pasteurizării
(prezenţa
fosfatazei sau
peroxidazei)
Arsen mg/kg, 0,1
max
Cupru mg/kg, 0,5
max
Plumb mg/kg, ma 0,2
Zinc mg/kg, max 5
Temperatura la 12
livrare, oC, max.
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Pentru ambalaje de desfacere Pentru ambalaje de transport
Numărul total de 300 000 500 000
germeni d 1 cm3
produs, max.
Bacterii coliforme 10 400
la 1 cm , max
3
Metode pentru decelarea laptelui mastitic prin metode de laborator

Testul CMT
Principiul metodei: Se identifică laptele mastitic prin punerea în evidenţă a conținutului
de lencocite.

Material si reactivi: Placă de portelan alba cu eacavatii (godeuri) sau cupe plate din
material plastic de culoare albà; pipete gradate de 2 ml; reactive California Mastitis Test (CMT);
sodiu dodecil-sulfat 4 g, uree chimic pură 24 g. brom-crezol purpur, solutie 1:300; apă distilată
100 ml. Ingredientele se introduc cantitativ într-un balon de 100 ml şi se dizolvă într-o cantitate
de 25 ml apă încălzită. Se lasă să se răcească şi se aduce la pH 8 cu NaOH 0,1 N. Se lasă în
repaus 24 ore, se verifică pH-ul şi se completeaza la semn cu apă.

Mod de lucru: Intr-o cupă sau în escavațiile unei placi de portelan se pun, cu o pipetă, 2
ml probă de lapte. Cu ajutorul altei pipete se adaugă 2 ml reactiv CMT şi se agită de câteva ori
prin mişcări rotative pentru folosire, cupa sau placa de portelan se spala cu apă şi se scurge.

Nu este uniformizare. Citirea se face după 10 secunde de la agitare; după fiecare


obligatoriu să fie uscată la refolosire. Interpretarea rezultatelor Rezultatele identificării laptelui
mastitic se interpretează astfel:

- negativ: amestecul rămâne lichid fară îngroşare sau precipitat;

- dubios: se observa un precipitat uşor fără tendinte de a deveni gélatinos, la unele probe de lapte
reacția esto reversibilă;

- pozitiv: amestecul se ingroasă imediat cu apariţia de gel, prin agitare gelul nu dispare şi se
adună în centru.

Testul Whiteside sau reacţia cu hidroxid de sodiu

Materiale necesare: eprubete, lame de sticlă, pipete, hidroxid de sodiu soluție normală.

Tehnica de lucru: Intr-o eprubeta se pun 10 ml din laptele de cercetat, la care se adaugă 2
ml solutie 1 N de NaOH. Tehnica modificata de Murphi şi Hanson constă în depunerea pe o lamă
a 5 picături de lapte peste care se adaugă 1 picătura de NaOH 1 N. Se ames tecă cu bagheta de
sticlă.

Interpretarea reacţiei: Rezultatul este pozitiv (este vorba deci de lapte mastitic) dacă în
decurs de 20 minute se formează o masă de coaguli grunjoşi.

Testul rapid de diagnostic al mastitelor (Schnel Testul Bernburg)

Se bazează pe cresterea celulelor, de tritusuri celulare şi leucocite in lapte şi modificarea


pH-ului, Materiale necesare: Trusă de polystirol cu patru recipiente; reactivul constituit din:
sulfonat de alkilaryl 2 g bromeresol purpur 0,01 g şi apă distilată până la 100.

Materiale necesare: Trusă de polystirol cu patru recipient, ractivul constituit din sulfonat
de alkilaryl 2g bromcresol purpur 0,01 g şi apă distilată până la 100.

Tehnica reacţiei: se mulg câţiva mililitrii lapte (sau s pune lapte deja recoltat) în fiecare
recipient al trusei. Fiecare recipient corespunde unui compartiment mamar. Se adaugă o cantitate
aproximativ egală de reacriv. Se mişcă trusa pentru a se amesteca laptele cu reactivul.

Interpretarea reacţiei se face imediat. Rezutatul este negative când amestecul rămân
omogen, rezultat dubios când apare o auşoară alterare a consistenţei sub formă de strii sau
flacoane, rezultatul este pozitiv când consistenţa este evident modificată, sub formă de strii
(laptele nu curge dacă se înclină recipientul); rezultat intens pozitiv câND LAPTELE STE
GELIFIAT APROAPE În totalitate.

Culoarea roşie (purpurie) intensă dovedeşte o reacţie alcalină, în timp ce culoarea galbenă
corecspunde unei reacţii acide.

Proba sedimentului (TROMMSDORFF)

Are la bază principiul că inflamatorii determină creşterea numărului de leucocite şi de


tritusuri celulare în lapte.

Materiale necesare: Centrifugă de 2000 ture/minut şi eprubete conice gradate.


Tehnica de lucru: Se pun 15 ml lapte în eprubeta conică şi se centrifughează 5-10 minute
la 2000 de ture.

Interpretarea reacţiei: laptel provenit dintr-un sfert mamar dă un sediment galben-murdar


care depăşeşte 2-3 ml.

Proba cu albastru de bromtimol

Soluţia de bromtimol este o soluţie alcoolică 0,2% în alcool de 60 grade obţinut prin
amestecarea a 100 ml alcool 96 grade cu 65 ml apă distilată.

Tehnica de lucru: Într-o eprubetă se iau 5 ml lapte peste care se adaugă 1 ml reactive.
Amestecul se agită bine şi apoi se amestecă culoarea şi dacă s-a format sau nu precipitat. Laptele
proaspăt dă o culoare verde-gălbui asemănătoare culorii ierbii proaspete; laptele vechi cu
aciditate crescută dă o culoare galben deschis şi se formează precipitate în cantitate mare; laptle
alcalin dă o culoare verde-albăstruie, care tinde cu atât mai mult spre albastru, cu cât alcalinitata
laptelui este mai mare. După culoarea pe care o ia laptele, se apreniază şi starea integralităţii
funcţionale a ugerului. În caz de lapte provenit de la animale cu început de mastită se formează o
culoare albastră-verzuie sau verde închis. Laptele provenit de la animale cu forme acute de
mamite, poate ava culoarea chiar galbenă.

O altă probă utilizată frecvent este cea a catalazei care are la bază prorpietatea de a
descompune apa oxigenată în apă şi oxigen.

Materiale necesare fiind o eprubetă gradată sau cilindru gradat de 25 ml, dop de cauciuc
prin care trece un tub de sticlă până la fundul eprubetei, apă oxigenată.
Concluzii

Dintre numeroasele metode de laborator pentru diagnosticul mamitelor şi totodată a laptelui


având drept sursa animalele cu asemenea infecţii prezintă importanţă numai cele care permit un
diagnostic precoce. Mastita, o inflamaţie a ţesutului mamar, este una dintre cele mai frecvente şi
mai costisitoare boli la vacile de lapte. Majoritatea cazurilor de mastită sunt cauzate de bacterii
care pătrund prin canalul galactofor. Cele mai importante bacterii sunt Escherichia coli,
Klebsiella spp., Streptococcus uberis, Streptococcus dysgalactiae, Streptococcus agalactiae şi
Staphylococcus aureus.

Mulsul trebuie să aibă loc la ore regulate, să fie efectuat dacă se poate de către aceeași
persoană și la intervale de 12 ore. Recomandările specialiştilor indică evitarea zgomotului în
locul de muls, întrucât acesta va influența negativ producția de lapte, pregătirea temeinică
privind procedurile corecte. Mulsul vacilor de realizează cu mâinile uscate și dacă este nevoie se
va folosi o alifie pentru muls. Intotdeauna se testează de mastită primul lapte muls.

Webografie:

Milkhygiene-training-2011.compressed.pdf (fundatia-adept.org)

Ce este mastita? - MSD Animal Health România (msd-animal-health.ro)

4_GBP_sanatate_uger.pdf (4d4f.eu)

S-ar putea să vă placă și