Trebuinţele - Maslow

Daca ar fi sa definim motivatia, ar trebui sa spunem ca ea este:

  puterea interioara care te impinge sa treci la actiune si sa obtii realizarile importante pentru tine.
  dorinta puternica de a face anumite lucruri si de a duce la indeplinire ceva despre care consideri ca este foarte
important.
  este esenta, determinarea, energia si focul ce arde in interiorul tau si care te face sa te indrepti catre un anumit
obiectiv.
  este puterea care te face sa te trezesti in fiecare dimineata cu energie, gata sa incepi o noua zi si sa muncesti
pentru a-ti atinge obiectivele.

Motivatia inseamna entuziasm, ardoare, pasiune si interes.

Motivatia inseamna ambitia si dorinta de a incepe un lucru si de a-l duce la indeplinire.
Motivatia este alimentata de dorinta si de ambitie, si de aceea daca acestea doua nu exista, motivatia lipseste si ea.

Motivatia este adesea determinata de factori externi, printre care se poate numara exemplul dat de alte persoane de
succes, un film, o carte, un anumit eveniment sau un discurs de incurajare. Acesti factori trezesc dorinta de a face
ceva important, de a-ti urma un vis sau pur si simplu de a duce o anumita sarcina la indeplinire.
Acesti factori sau elemente declansatoare pot fi putrenici, te pot motiva si te pot impinge de la spate suficient de mult
incat sa duci la indeplinire ceea ce ti-ai propus sa faci.

Maslow (1943/1967) dezvolta cel dintai model teoretic si propune o teorie a ierarhiei trebuintelor, oferind un raspuns la
intrebarea: ,,Ce motiveaza, care sunt factorii motivatiei?”. In acceptiunea lui Maslow, omul poseda un numar de trebuinte innascute
care activeaza si directioneaza comportamentul. Maslow considera ca individul isi ierarhizeaza nevoile urmand sa si le satisfaca intr-
o anumita ordine, in functie de prioritati. Teoria lui Maslow, cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de „piramida
trebuintelor”, are in prima versiune din 1943 cinci categorii de trebuinte crescande ca importanta, pentru ca in versiunea ulterioara
(1954) numarul acestora sa creasca la sapte.

La baza piramidei se gasesc trebuintele care trebuie satisfacute primele, cele imperative, iar pe masura ce urcam spre nivelurile
superioare acestea devin mai putin evidente si prompte in manifestare. Trebuintele pozitionate la nivelurile superioare nu apar ca
motivatie pana cand nu sunt satisfacute cele de la nivelurile inferioare. Forta de satisfacere a unei trebuinte depinde atat de locul
ocupat in structura piramidei cat si de masura in care trebuintele anterioare au fost satisfacute.

Satisfacerea unei trebuinte de la un anume nivel duce la aparitia unei satisfactii legate de trebuinta de la nivelul urmator (Druta,
1999 ; Rolls, 1998). Cele cinci categorii de trebuinte a teoriei – versiunea din 1943 – sunt :

Trebuintele fiziologice – sunt legate de mancare, adapost, sex, apa, oxigen etc. Sunt trebuintele cele mai
puternice fiind capabile sa blocheze total manifestarea trebuintelor de la nivelurile superioare. Factorii organizationali care ar putea
satisface aceste trebuinte includ un salariu minim, conditii de munca minime, masa gratuita, pauze de lucru.

Trebuintele de securitate includ nevoia de securitate, stabilitate, protectie, structurare, ordine si eliberare de

frica, anxietate. Aceste trebuinte reflecta nevoia de a trai intr-un mediu protector, sigur, ordonat, previzibil cu reguli si regulamente
corect stabilite, siguranta postului, un mediu de lucru confortabil, libertatea ca membru in organizatii sindicale, patronale,
asigurarea cel putin unui salariu mediu pe economie (conditii organizationale).

Trebuintele de apartenenta vizeaza nevoia de interactiune sociala, de apartenenta la grup, de dragoste, companie

si prietenie. Factorii organizationali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind posibilitatea de a stabili relatii interindividuale la
locul de munca, de a desfasura activitati sociale si de grup, crearea unui climat favorabil, interactiuni intre membrii grupului de
munca, supravegherea amicala si dispusa la ajutor, prietenii profesionale, intruniri la nivel de organizatie.

Trebuinte de stima si apreciere Stima de sine prin sine implica nevoia individului de a se aprecia si stima de a se
simti competent, independent, puternic, curajos, increzator in propriile forte, capabil sa gaseasca intotdeauna solutii realiste la
problemele cu care se confrunta. Stima de sine prin altii implica nevoia de a fi acceptat si respectat de altii, de a avea un statut
profesional si social recunoscut, de a fi apreciat si valorizat. Factorii organizationali care satisfac aceste trebuinte de stima si
apreciere sunt: marirea salariului, oportunitatea de a se implica in rezolvarea unor sarcini profesionale, premii, promovari, un nume
prestigios al postului (titlu) birou propriu, etc.

Trebuintele de autoactualizare presupun nevoi mai greu de definit care ii incita pe indivizi la autodezvoltare,
creativitate si obtinerea satisfactiei muncii. Conditiile organizationale care ar putea asigura autoimplinirea includ: autonomie,
posturi in organizatii care sa faciliteze creativitatea, sa ofere un potential de crestere a angajatilor, posibilitatea de obtinere a
performantei, avansarea, responsabilitatea.

Trebuintele fiziologice, de securitate si de apartenenta mai sunt cunoscute si sub denumirea de trebuinte de deficienta
( absenta lor afecteaza sanatatea mentala si fizica) iar trebuinta de apreciere si autoactualizare alcatuiesc trebuintele de crestere
(evolutie), satisfacerea lor favorizand dezvoltarea si implinirea personala. (Furnham 1997)