Motivatia

Definitia motivatiei

Motivatia este ansamblul stimulilor interni care determina comportamentul il determina pe om sa intreprinda actiuni de cautare si apropiere sau de evitare si respingere a unor obiecte sau persoane. Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului, care orienteaza si dirijeaza comportamentul pe directia satisfacerii lor.
Functiile motivatiei

1. Functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic In aceasta faza nu este declansata actiunea, insa apare starea de necesitate. Debuteaza cu o alerta interna, continua cu o agitatie crescanda, ajungand chiar la stari de mare incordare interna, pentru a se finaliza cu satisfacerea necesitatii. 2. Functia de declansare a actiunii efective Asigura pregatirea si punerea in disponibilitate a verigilor motorii si activatorii in vederea satisfacerii starii de necesitate. 3. Functia de directionare Asigura orientarea si concentrarea atentiei asupra scopului, obiectivului. 4. Functia de sustinere si energizare Asigura mentinerea in activitate a comportamentului declansat pana la consumarea adecvata a starii de necesitate Practic, din momentul in care am reusit sa gasim stimulii potriviti, motivatia se va ocupa de ducerea la bun sfarsit a activitatii, esential pentru motivatie fiind ca ea instiga si declanseaza actiunea. Motivatia sensibilizeaza diferit persoanele la influentele externe, astfel, una si aceeasi influenta externa putand produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeasi persoana in momente diferite.
Tipurile de motivatie

Pentru a sti mai bine din postura de manager cum sa iti motivezi angajatii ar trebui sa ai o idee clara despre ce motiveaza oamenii si la ce nivel, cu siguranta acea cerinta din fisa de post a managerului va fi usoara si mai clara daca ai in vedere urmatorii motivatori. Trebuintele Trebuintele sunt structuri motivationale bazale si fundamentale ale personalitatii, fortele ei motrice cele mai puternice, reflectand echilibrul biopsihosocial al omului in conditiile solicitarilor mediului extern. Ele semnalizeaza cerintele de reechilibrare in forma unor stari si imbolduri specifice. Pentru mediul de business poate cea mai cunoscuta clasificare a trebuintelor este cea a psihologului american A. H. Maslow, care a impartit trebuintele in cinci categorii structurate sub forma unei piramide. Atunci cand folositi piramida lui Maslow in strategia de motivare a angajatilor nu uitati de precizarile pe care acesta le-a facut pe marginea piramidei: - O trebuinta este cu atat mai improbabila cu cat este mai continuu satisfacuta Trebuinta care motiveaza comportamentul este cea nesatisfacuta. - O trebuinta nu apare ca motivatie decat daca cea anterioara ei a fost satisfacuta Exista o ordine de succesiune in satisfacerea trebuintelor - Aparitia unei trebuinte noi dupa satisfacerea alteia anterioare nu se face brusc ci treptat - Cu cat o trebuinta se afla mai sus spre varful piramidei, cu atat este mai specific umana Pe parcursul vietii dinamica pe verticala piramidei se modifica in functie de varsta, instruire, nivel de educatie. Satisfacerea fireasca a trebuintelor se asociaza cu reducerea tensiunilor, nesatisfacerea lor duce fie la dilatarea, exacerbarea acestora, la frustrari, fie la stingerea trebuintelor prin efectul de saturatie, ca reactie de aparare, insotita de perturbari caracteriale. Nesatisfacerea pentru o perioada mai lunga a trebuintelor poate pune in pericol existenta fizica si psihica a individului. Motivele- constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv ale starilor de necesitate. Motivul poate fi definit ca mobilul care declanseaza, sustine energetic si orienteaza actiunea. Spre deosebire de trebuinte, care nu intotdeauna reusesc sa declanseze actiunea, motivele asigura efectuarea comportamentelor corespunzatoare. Motivul are doua segmente in stransa interactiune, care se sustin reciproc: unul energizant si dinamogen si altul orientativ si directional. O orientare slab energizata este la fel de daunatoare ca o energizare slab directionata. Interesele- sunt orientari selective, relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate. Sunt structuri motivationale mai complexe decat trebuintele si motivele pentru ca implica organizare, constanta si eficienta. Interesele sunt tendinte, preferinte spirituale, atractii irezistibile ale individului centrate pe un anumit obiect fizic, persoana sau activitate, fara a viza foloase materiale sau alte avantaje. Orientarea spre o anumita activitate presupune prezenta unor cunostinte, intrarea in functiune a activismului mental, trairea ei ca stare agreabila, care produce placere, dar care impinge spre actiune, spre control, spre punerea in actiune a unor calitati ale vointei ca hotararea, perseverenta. Convingerile- sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care imping spre actiune. Convingerile sunt ideile valoare care se contopesc cu trebuintele si nevoile individului, acestea sunt promovate si aparate, devenind idei forta daca sunt atacate sau contrazise. Daca sunt suficient de puternice ele pot actiona impotriva instinctului de conservare. Idealurile- reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga existenta. Acestea sunt generalizari, anticipari si optimizari ale planului existential, provenite nu doar din propria experienta, cat si din experienta celorlalti. Conceptia despre lume si viata Conceptia despre lume si viata constituie o formatiune motivationala cognitiv-valorica de maxima generalitate, ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor teoriilor despre om, natura si societate

FORMELE MOTIVATIEI

Formele motivaiei grupeaz circumstanele, modalitile i mijloacele de natur divers prin care organizaiile i respectiv managerii influeneaz i orienteaz comportamentul indivizilor i al grupurilor. Motivaia pozitiv si negativ Aceast prima clasificare a formelor de motivaie pune in valoare efectele laudei i recompenselor fat de cele ale dojenii i ameninrii. Motivaia pozitiv este produs de stimulri pozitive (laud, aprecieri favorabile, premiere). Ea are efecte benefice att asupra activitii ca atare cat i asupra relaiilor interumane. Motivaia negativ este indus de stimuli adveri ca blamarea, reproul, ameninarea, pedepsirea .a. Implicarea in activitate se face din team, eficienta este variabil, iar consumul fizic, emoional i nervos ntotdeauna supradimensionat. Motivaia extrinsec si motivaia intrinsec Criteriul acestei clasificri l reprezint sursa productoare a motivaiei. Dac sursa o constituie trebuinele, dorinele, interesele sau aspiraiile individului motivaia este intrinsec. Orice act, aciune sau activitate fcute din, de sau cu plcere sunt motivate intrinsec. Eficienta activitii este crescut. Motivaia extrinsec sau indirect este generat de surse exterioare subiectului. Activitatea ii este impus fie de o persoan cu autoritate i influent asupra sa, fie de o norma sau regul creia trebuie s i se conformeze. In aceast situaie activitatea se desfoar din obligaie. Eficienta nu este dintre cea mai bun. De cele mai multe ori motivaia extrinsec poate deveni intrinsec. Motivaia cognitiv i motivaia afectiv Motivaia cognitiv i are originea in trebuinele cognitive, in nevoia de a ti, de a cunoate, de a afla nouti. i gsete satisfacia in nevoia individului de a nelege, de a-i explica tot ceea ce exist sau apare in ambianta la un moment dat. Motivaia afectiv este determinat de nevoia omului de a se afla in consens cu ceilali, de a obine aprobare i apreciere din partea lor i de a se simi bine in preajma acestora.
PERFORMANTA SI OPTIMUM MOTIVATIONAL

Performana reprezint un nivel superior de ndeplinire a scopului. Problema relaiei dintre motivaie i performana are o importanta practic. Eficienta activitii depinde de relaia dintre intensitatea motivaiei i gradul de dificultate al sarcinii eu care se confrunta individul, precum i cu restriciile ce rezult din context. Dac intre mrimea intensitii motivaiei i gradul de dificultate al sarcinii exist o corespondent i o adecvare, eficiena activitii va fi asigurat. Putem vorbi in acest caz de optimum motivaional, adic gsirea unei intensiti optime a motivaiei care s permit obinerea unor performante nalte sau cel puin scontate. Putem vorbi de O.M. in doua cazuri: -cand dificultatea sarcinii este perceputa corect de catre subiect -cand dificultatea sarcinii este perceputa incorect de catre subiect, acesta fiind submotivat sau supramotivat.

Tema: 1.Realizati piramida trebuintelor. Analizati in care dintre etape va aflati. 2. Analizati interdependenta dintre tipurile de motivatie